Referat realizat de Fita Ruxandra Liana

Disciplina Reabilitare orala personalizata

Masterat Reabilitare orala estetica

Reabilitarea orală a pacientului cu displazii de smalț

Displaziile de smalț sunt defecte dentare rezultate în urma deficitului cantitativ de

smalț dentar cauzate de un defect în formarea matricei smalțului în timpul dezvoltării
acestuia. Displaziile de smalț sunt anomalii dentare de structură care pot afecta atât
dentiția temporară, cât și permanentă. Displaziile de smalț pot fi izolare, afectând un
singur dinte, simetrice, care afectează dinți omologi sau generalizate, întreaga dentiție
fiind afectată. Anomaliile de structură dentară pot fi congenitale, ereditare sau
dobândite.

Etiologia displaziilor dentare este una vastă, pot fi incriminați factori ereditari,
factori de mediu sau sistemici spre exemplu factori nutriționali, boli precum rujeola,
varicela, sifilisul congenital, naștrea prematură, ingestia excesivă de flour sau
traumatismele mugurilor dinților permanenți. Leziunile din displaziile de smalț produse
de factori de mediu apar pe anumite zone ale dinților în funcție de momentul în care
factorul de mediu a tulburat procesul de formare a matricei smalțului. Displaziile de
smalt ereditare se pot găsi sub formă de amelogenează imperfectă.

Displaziile de smalț dobândite apar în urma ingestiei unor medicamente precum

tetraciclina sau ingestiei excesive de flour sau în urma unor traumatisme în perioada de
formare și maturare a smalțului, spre exemplu traumatisme neonatale în cazul dinților
temporari sau traumatisme în timpul formării mugurilor dinților permanenți.

Amelogeneza imperfectă poate fi clasificată în 4 categorii:

TIP I - FORMA HIPOPLAZICĂ cu smalţ normal structurat ,aspru,subţire,

rezistent la uzură, zone hipoplazice sub formă de striuri orizontale şi/sau verticale cu
depresiuni sau fisuri iar prin transparenţă se observă dentina galben-brun

TIP II - FORMA HIPOMATURĂ cu smalţ de grosime normal, structură

microscopică alterată, rugos,opac,moale, alb cretos,cafeniu, se abrazează uşor,se
desprinde uşor de pe suprafaţa dentinară

TIP III - FORMA HIPOMINERALIZATĂ cu smalţ rugos cu zone albicioase şi

 Referat realizat de Fita Ruxandra Liana
Disciplina Reabilitare orala personalizata
Masterat Reabilitare orala estetica
cretoase sub formă de şanţuri vertical, dar nu este alterată integritatea dintelui

TIP IV - FORME ASOCIATE (HIPOMATURAŢIE - HIPOPLAZIE) CU

TAURODONTISM

Reabilitarea orală a pacienților care prezintă displazii de smalț poate fi o

provocare având în vedere problemele sociale și funcționale produse de aceste
afecțiuni. De aceea reabilitarea orală trebuie să fie precoce, atât preventivă, cât și
restaurativă.

În funcție de severitatea și progresia afecțiunii, reabilitarea orală poate fi de la

una minimală în special estetică constând în restaurări compozite până la una
complexă, deseori apelându-se la restaurări protetice și reabilitări ocluzale și
funcționale.

Nu de puține ori, în cazul pacineților cu displazii de smalț, spre exemplu

amelogeneaza imperfectă, este nevoie de o abordare interdisciplinară în managementul
acestor pacienți având în vedere că amelogeneaza imperfectă este deseori asociată cu
ocluzia deschisă și cu afectări parodontale prin acumularea de placă bacteriană pe
suprafețele de smalț rugoase. În aceste cazuri, în stabilirea planului de tratament
trebuie inclus tratamentul ortodontic, parodontal și protetic restaurator.

În funcție de severitatea afectării dentare există diverse metode de reabilitare

orală:

Într-un studiu de caz, o pacientă în vârstă de 22 de ani se prezintă la cabinet cu acuze

estetice și sensibilitate dentară.
 Referat realizat de Fita Ruxandra Liana
Disciplina Reabilitare orala personalizata
Masterat Reabilitare orala estetica

Inainte de începerea oricărui taratment, pacientei i se realizează modele

diagnostice care sunt montate în articulator în relație centrică. Înainte de reabilitarea
protetică propriu-zisă se realizează tratamentul ortodontic care constă în obținereaza
unor relații interacadice și interdentare normale, închiderea ocluziei deschise. Pentru
obținerea unor condiții estetice satisfăcătoare s-a apelat la gingivectomie în vederea
obținerii unor lungimi coronare satisfăcătoare. Pentru rezolvarea acuzelor sensibilității
dentare, ca restaurare protetică s-a optat pentru coroane dentare ceramice pentru zona
frontală și metalo-ceramice pentru zonele molare. Coroanele dentare au fost cimentate
cu ciment policarbonat de zinc, având ph neutru și o biocompatibilitate bună, astfel
senzibilitatea dentară a disparut.

Când prin displazia de smalț rapoartele ocluzale și dimensiunea verticală de

ocluzie sunt afectate sever este nevoie de o reabilitare ocluzală care să refacă
integritatea funcționala a arcadelor, a articulației temporo-mandibulare, rapoartele
ocluzale optime și confortul pacinetului. În studiul acesta de caz pacientul în vârstă de
26 de ani se prezintă în cabinet și acuză sensibilitate dentară posterioară, modificarea
culorii dinților și uzură dentară.
 Referat realizat de Fita Ruxandra Liana
Disciplina Reabilitare orala personalizata
Masterat Reabilitare orala estetica

După efectuarea tratamentului parodontal, controlul plăcii bacteriene și evaluarea

dimensiunii verticale de ocluzie se decide ca reabilitarea ocluzală a pacientului să fie
efectuată folosind tehnica “Hobo’s twin-tables”.

După înregistrarea cu arc facial, datele împreuna cu modelele sunt transferate în

articulator. Se realizează modele de studiu cu segmental frontal detașabil. După
îndepărtarea segmentelor frontale, se parcurg mișcări excentrice pentru eliminarea
interferențelor. Folosind masa incizală, pinul incizal este condus în mișcări excentrice
astfel se modelează două rașini acrilice. Două distanțatoare de 3mm sunt atașate la
nivelul condililor și un distanțator de 1 mm se plasează la nivelul cuspidului mezio
lingual M1 mandibular pentru a simula mișcare de protruzie, iar cu rașina acrilică se va
determina unghiul de rotație pentru o dezocluzie în mișcarea de protruzie. În același
mod se determină și unghiul de rotație pentru dezocluzia în mișcarea de lateralitate. Se
efectuează ghidajul anterior, machetele de ceară se probează în cavitatea bucală, se
face proba scheletului metallic, iar pacientul este reabilitat protetic prin punți metalo-
ceramice.

În următorul studiu de caz, o pacientă în vârstă de 17 ani se prezintă în cabinetul

stomatologic pentru rezolvarea acuzelor estetice și funcționale.
 Referat realizat de Fita Ruxandra Liana
Disciplina Reabilitare orala personalizata
Masterat Reabilitare orala estetica

Pacienta prezentă multiplii dinți incluși și lipsa smalțului atât la dinții prezenți pe
arcada, cât și la cei incluși.

Initial, planul de tratament a constat în extruzia ortodontică a dinților incluși

folosind mini implanturi, dar problema existentă era slaba adeziune a bracketurilor pe
dentină. Deși s-a optat pentru această manoperă terapeutică, erupția dinților incluși nu
a fost una considerabilă. Astfel, s-a decis optarea pentru restaurare protetică bimaxilară
folosind supraprotezarea. Dinții irecuperabili au fost extrași, iar dinții restanți au fost
tratați endodontic. La arcada superioară a fost efectuată gingivectomie pentru a
îmbunătății retenția. S-au șlefuit bonturile, iar acestea au fost acoperite cu cape
metalice. S-a realizat macheta de ceară a viitoarei proteze, s-au efectuat probele, iar
pacienta a fost reabilitată protetic prin proteză cu bază acrilică și garnituri de dinți
ceramici. Baza acrilică maxilară a fost intărită cu metal în partea palatului dur.

În concluzie, displaziile de smalț sunt afectări dentare care au un impact major în

viața pacienților din punct de vedere estetic și funcțional, iar tratamentul acestora este
unul multidisciplinar deseori protetic, ortodontic, parodontal sau chirurgical.

Bibliografie
1. Kanchan T, Machado M, Rao A, Krishan K, Garg AK. Enamel hypoplasia and
its role in identification of individuals: A review of literature. Indian J Dent.
2015;6(2):99-102. doi:10.4103/0975-962X.155887
2. Saraswathi V Naik, Ghousia S, Shashibushan KK, Poornima S.Amelogenesis
Imperfecta- A Case Report. J Oral Health Res.2011;2(4):106-110
3. Crawford PJ, Aldred M, Bloch-Zupan A. Amelogenesis imperfecta.Orphanet J
Rare Dis. 2007;2:17-27
 Referat realizat de Fita Ruxandra Liana
Disciplina Reabilitare orala personalizata
Masterat Reabilitare orala estetica
4. Alachioti XS, Dimopoulou E, Vlasakidou A, Athanasiou AE. Amelogenesis
imperfecta and anterior open bite: Etiological, classification, clinical and
management interrelationships. J Orthod Sci. 2014;3(1):1-6.
doi:10.4103/2278-0203.127547
5. Geosy A. Thompson, Jeny M. Schwartz-Oral Rehabilitation of a Patient With
6. Amelogenesis Imperfecta, ARTICLE in JOURNAL OF PROSTHODONTICS ·
JANUARY 1998
7. Yip, H-K., and Roger J. Smales. "Oral rehabilitation of young adults with
amelogenesis imperfecta." International Journal of Prosthodontics 16.4
(2003).
8. Yilmaz, Burak, Ulas Oz, and Hasan Guney Yilmaz. "Interdisciplinary approach
to oral rehabilitation of patient with amelogenesis imperfecta." New York State
Dental Journal 80.2 (2014): 31-35.
9. Kar AK, Parkash H, Jain V. Full-mouth rehabilitation of a case of generalized
enamel hypoplasia using a twin-stage procedure. Contemp Clin Dent.
2010;1(2):98-102.
10. Agrawal, Hemal S., Neha H. Agrawal, and Rupal J. Shah. "Full Mouth
Rehabilitation of a Patient with Enamel Hypoplasia Using Hobo's Twin-Tables
Technique for Occlusal Rehabilitation: A Case Report." Journal of Advanced
Oral Research 3.2 (2012): 15-20
11. Mete JJ, Dange SP, Khalikar AN, Vaidya SP. Functional and esthetic
rehabilitation of mutilated dentition associated with amelogenesis imperfecta.
J Indian Prosthodont Soc. 2012;12(2):94-100
12. Ghodsi, S., S. Rasaeipour, and M. Vojdani. "Oral rehabilitation of a patient
with amelogenesis imperfecta using removable overlay denture: a clinical
report." J Contemp Dent Pract 13.2 (2012): 227-231.
13. Hazari, Alka, et al. "A Case Report of Enamel Hypoplasia." International
Journal of Clinical Dental Science 2.4 (2011).