Pulpopatii DT 2022

1
 1. Factori care particularizează patologia

pulpară a DT
 2. Particularităţi clinice şi histopatologice ale

pulpei DT
 3. Etiologia pulpopatiilor DT
 4. Sistematica pulpopatiilor DT
 5. Elemente de diagnostic în pulpopatiile DT
 6. Forme clinice ale pulpopatiilor DT
 7. Tratamentul pulpopatiilor DT
2
PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI
1. FACTORII CARE PARTICULARIZEAZĂ PATOLOGIA

PULPARĂ LA DINŢII TEMPORARI
Particularităţi morfo-structurale,
corono-radiculare şi biologice
 Structurile dure dentare (smalţ, dentină)

● reduse dimensional S+D=2-3 mm faţă
de 6mm D.P.
● mineralizare deficitară
 Dentina cu permeabilitate crescută
 Camera pulpară:
● voluminoasă
● numeroase comunicări pulpo-
parodontale la nivelul planşeului
camerei pulpare şi a zonei apicale
3
1. FACTORII CARE PARTICULARIZEAZĂ PATOLOGIA

PULPARĂ LA DINŢII TEMPORARI
 STADIILE EVOLUTIVE
 stadiul I - corespunde perioadei de

formare a coroanei si rădăcinii DT
- 1 an după erupția DT pe arcadă
- potenţialul reactiv este mare
 stadiul II – corespunde perioadei de timp

dintre terminarea formării rădăcinii și
declanșarea resorbției radiculare
- 3 ani după erupția DT pe arcadă
- este o perioadă de stabilitate
 stadiul III – corespunde perioadei de timp

dintre începerea resorbției radiculare și
exfolierea DT
- 2-3 ani înainte de exfolierea DT
- potenţial reactiv diminuat
4
2. PARTICULARITĂŢI CLINICE ŞI HISTOPATOLOGICE
 Debut extrem de precoce – afectarea carială a

joncţiunii S/D  modificări pulpare
 Evoluţie foarte rapidă, invadantă, ireversibilă
 Scurtarea stadiilor acute
 Generalizarea rapidă  microabcese diseminate în
tot teritoriul pulpar fără delimitări periferice prin
incapsulare sau bariere celulare
 Coexistenţa la acelaşi dinte a formelor mixte de
afectare pulpară: zone vitale + inflamaţie cu
microabcese
 Evidente decalaje între modificări clinice şi
histopatologice
 Afectare frecventă parodontală interradiculară cu
“scurt-circuit” la nivelul pulpei radiculare
 Efectul compensator al rizalizei  cronicizare 
necroză pulpară  afectare parodontală
 Diferenţieri în funcţie de stadiul fiziologic/evolutiv:
I, II, III 5
3. ETIOLOGIA PULPOPATIILOR DINŢILOR TEMPORARI
MECANICĂ
TERMICĂ
INVAZIE
CHIMICĂ
BACTERIANĂ
TRAUMATISM IATROGENIE
6
3. ETIOLOGIA PULPOPATIILOR DINŢILOR TEMPORARI

1. Bacteriană - Caria dentară simplă netratată/incorect tratată
2. Mecanică – caria dentară simplă incorect tratată ,traumatisme,

atriție, abrazie, deplasări dentare ortodontice
 Timpul chirurgical din tratamentul cariei dentare simple
 prepararea cavităţilor cu turbina:
 frezajul neîntrerupt
 presiunea asupra peretelui parapulpar
 uscare excesivă
 Leziuni dentare traumatice acute
 fractură dentară coronară
 deschiderea accidentală a camerei pulpare
 Leziuni traumatice cronice
 obturaţii coronare fără obturaţie de bază
 traumatisme ale actului masticator
 adaptarea incorectă a aparatelor ortodontice
 bruxism
 coroziune
3. Chimică
Timpul medicamentos
 tratamentul plăgii dentinare (alcool, apă oxigenată, etc.)
 Refacerea coronară
 acizii folosiți pentru gravajul acid
 cementuri, fosfat de zinc
4. Termică
7
4. SISTEMATICA PULPOPATIILOR
 Clasificarea clasică (Meyer, Euler)
- combină modificările anatomo-patologice cu particularităţile
evolutive şi simptomatice
 Pulpita acută totală: ▪ seroasă

▪ purulentă
 Pulpita cronică deschisă: ▪ ulceroasă
▪ granulomatoasă
 Pulpita cronică închisă
 Gangrena pulpară
 Clasificarea pulpitelor la dinţii temporari

(după M.Schug-Kusters si W. Ketterl)
PULPITĂ
Acută Cronică
purulentă
totală
Închisă Deschisă
Ulceroasă Granulomatoasă
Necroză 8
 Clasificarea Fortier J.P. şi Demars (1983)

 Pulpite (pasagere)
 Necroza pulpară ● fără
● cu patologie parodontală
 Particularizãri: SINDROMUL DE SEPT

PATOLOGIA FURCAŢIEI
 Cohen şi Burns (1987)

 Pulpite reversibile - asimptomatice
 Pulpite ireversibile:
▪ acute
 Evoluţie ▪ subacute
▪ cronice
 Gradul de afectare pulpară ▪ parţiale
▪ totale
 Gradul de infectare pulpară ▪ pulpă sterilă
▪ pulpă
infectată
 Clasificarea G. Koch, T. Modeer şi S. Poulsen
 Pulpită cronică parţială
 Pulpită cronică totală
 Necroză pulpară
 Clasificarea 1990-1999 engleză-americană
(W.P.Rock, R.J. Andlaw, Pink Ham)
 Vitalitate pulpară: - dinte temporar cu pulpă vitală
- dinte temporar cu pulpă devitală
9
5. ELEMENTE DE DIAGNOSTIC
CRITERII SUBIECTIVE: 1. DUREREA:
 Modalitate de apariție
• spontană
• provocată
 Periodocitate
• tipar temporal
• sporadică
• ocazională
 Frecvență
• continuă
• intermitentă
 Durată
• perioada de timp
 Caracteristici
• surdă
• pulsatilă
• Recurentă, ș.a.
 Momentulapariției :
• diurnă
• nocturnă
 Modificarea caracteristicilor odată cu cu schimbarea
posturii.
 Hormonală – asociată cu creșterea retenției de fluide in
10
organism.
CRITERII OBIECTIVE:
INSPECŢIE: - dinte cu:

- proces carios profund
- dentină alterată
- eventual camera pulpară deschisă
- dinte cu obturaţie provizorie
- dinte cu obturaţie de durată + carie secundară
- fractură coronară posttraumatică
- modificări ale mucoasei gingivale – congestie,
abces, fistulă
Polip pulpar
Erupţie prematură 34
11
CRITERII OBIECTIVE:
EXAMINARE VIZUAL-TACTILĂ: - examinare atentă a

țesuturilor moi și dure, bazandu-ne pe regula celor 3 C:
culoare, contur, consistență
MOBILITATEA DENTARĂ:  Wyman Index (1975)
• orizontală < 0.2 mm
• orizontală - 0.2 – 1 mm
• orizontală - 1 – 2 mm
• orizontală > 1 – 2 mm și mobilitate verticală
Fistulă vestibulară
Abces vestibular
12
CRITERII OBIECTIVE:
PALPARE: - gradul de sensibilitate pulpară

- existenţa unui eventual orificiu de deschidere a
camerei pulpare
- determină prezența, intensitatea și localizarea
durerii și prezența crepitațiilor osoase
PERCUŢIE: - fin cu vârful degetului
- nu este concludentă
TESTE DE VITALITATE - cu valoare limitată
13
CRITERII RADIOLOGICE:
- Radiografii retro-dento-alveolare
- Radiografii bitewing - evidenţiază radio-
transparenţa de la nivelul furcaţiei
- profunzimea procesului carios
- numărul, forma, dimensiunea, lungimea
rădăcinilor
- gradul de resorbţie radiculară
- existenţa obturaţiilor profunde
- calcificări intrapulpare
- resorbţii interne
14
STATUS PULPAR CARACTERUL DURERII
PULPA VITALĂ :
durere provocată de scurtă

durată
 Pulpitele reversibile
 Pulpitele ireversibile
durere provocată de lungă
durată sau durere spontană
PULPA NONVITALĂ :
durere spontană, constantă,

edem, sensibilitate la
 Abces acut periapical masticaţie, mobilitate
 Inflamaţie cronică
periapicală
asimptomatică
15
CRITERII DE DIAGNOSTIC
ÎN PULPITELE CRONICE
FACTORII DE
CRITERII DE DIAGNOSTIC
DIAGNOSTIC
Pulpite cronice Pulpite cronice

parţiale totale
-
Mobilitate dentară +
-
Percuţie +/-
+
Sensibilitate +
-
Radiografic +
coronar-
Nivel de expunere coronar
cervical
Sângerare +
-
Durere dentară +/-
-
16
6. FORME CLINICE
A. PULPITE ACUTE • entităţi clinice fruste

• durere de scurtă durată, imprecisă
• cedează la antalgice
A.1. Pulpita acută seroasă totală
 greu de surprins
 durere de scurtă durată (2-3 ore)
A.2. Pulpita purulentă totală
 durere pulsatilă exacerbată nocturn şi la cald

 planşeul camerei pulpare insensibil
 descoperirea organului pulpar  picătură de puroi 
sângerare 
detensionare
 infiltrat celular flegmonos nedelimitat presărat de zone de
microsupuraţie
17
5. FORME CLINICE
B. PULPITE CRONICE • caracteristice D.T. stadiul III

• evoluţie asimptomatică
1. Pulpite cronice deschise
1.a. Pulpita cronică ulceroasă

 ulceraţiela nivele variate, delimitând teritoriile coronare
cu necroză de cele radiculare cu inflamaţie
 durere şi sângerare la atingerea ulceraţiei cu sonda
dentară
1.b. Pulpita cronică granulomatoasă hiperplazică
 polip cu pedicol de implantare pulpară acoperit de

epiteliu, constituit prin proliferare celulară
 sensibilitate ştearsă şi intermitentă, jenă la masticaţie +
sângerare abundentă la atingere
Diagnostic diferenţial ▪ Polip gingival

▪Ţesut de granulaţie18 interradicular
5. FORME CLINICE
2. Pulpite cronice închise
 factori toxici infecţioşi care acţionează în dentina alterată

 erori în prepararea cavităţilor
Pulpita cronică închisă
 durere foarte ştearsă sau absentă
 infiltrat celular invadant fără capsulă periferică

 la deschiderea camerei pulpare:
 ţesut pulpar roşu-violaceu sensibil care sângerează
atingere = pulpita cronică închisă
 lipsa sângerării şi a sensibilităţii = necroză pulpară
19
NECROZA PULPARĂ
NECROZA PULPARĂ FĂRĂ AFECTARE PARODONTALĂ
 insensibilitate dentară şi canalară
 absenţa sângerării
 fetiditate persistentă, profundă
 discoloraţie gri-brună – smalţ/dentină
 ex. radiodiagnostic – lipsa semnelor de afectare a
furcaţiei
NECROZA PULPARĂ CU PATOLOGIE PARODONTALĂ

 frecvent la M2 – st. II
 durere vie, spontană, pulsatilă, exacerbată la cald,
obstruare a camerei pulpare
 durere provocată, intensă la atingerea dintelui cu
Forma acută caracter repetitiv
 celulită cu circumscriere selectivă, localizată selectiv
în funcţie de dintele cauzal
 frecvent adenită
 mobilitate dentară patologică
 percuţia în ax – dureroasă
stare generală alterată
 frecvent la DT – st. III cu multiple modificări pulpo-

parodontale
 distrucţie coronară extinsă
 papilită congestivă şi/sau hiperplazică
Forma cronică  inconstant parulis la distanţă de inserţia epitelială
 mobilitate dentară patologică inconstantă
 gingivită congestivă localizată
 Rx – prezenţa radiotransparenţei osului alveolar
interradicular şi interdentar 20
PARTICULARIZĂRI ALE PULPOPATIILOR DT -

SINDROMUL DE SEPT
 Însoţeşte cariile proximale
Dinţii temporari ▪ indemni
▪ necroză pulpară
 Semne subiective
 Durere vie pulsatilă
 Exacerbată postprandial
 Localizată între doi dinţi temporari
 Iradiere orizontală
21
PARTICULARIZĂRI ALE PULPOPATIILOR DT -

SINDROMUL DE SEPT
 Semne obiective
 Leziune carioasă aproximală
 Prevalenţă M1 şi M2 temporar
 Papilită congestivă  inserţia epitelială
 Distrucţie coronară minimă
 Examen radiografic
 Cavităţi carioase aproximale
 Densitate moderată la nivel ligamentar
 Integritate sau nu a zonelor
▪ alveolare
▪ osoase peridentare
▪ interradiculare
 Diagnostic diferenţial
 Pulpită secundară cariei aproximale evolutive
 Parulisul
 necroză pulpară complicată cu atingere
osoasă
 leziune la distanţă de inserţia epitelială a
dintelui cauzal 22
PARTICULARIZĂRI ALE PULPOPATIILOR DT –

PATOLOGIA FURCAȚIEI
 Zonă de interferenţă cu dintele permanent în
Furcaţia curs de formare
 Cea mai frecventă regiune a complicaţiilor
infecţioase ale dinţilor temporari
 Dificultate reală în conduita
Patologia furcaţiei terapeutică
 Motivaţie majoră a extracţiei dinţilor
temporari
Examen clinic
 Abces gingival
▪ independent
▪ asociat cu - patologie pulpară
- necroză pulpară
 Starea pulpei ▪ vitală
▪ necrozată
 Prezenţa sindromului de sept
 Starea parodontală corelată cu resorbţia radiculară
23
PATOLOGIA FURCAŢIEI
Examen radiografic
 Lărgirea spaţiului periodontal interradicular
 Pierderea osoasă limitată pe o singură parte a septului
interradicular
 Dispariţia completă a arhitecturii osului alveolar
Radiotransparenţă la
nivelul furcaţiei lui 74
24
Şcoala engleză şi americană
 Dinte temporar cu pulpă vitală

 în antecedente nu prezintă durerea spontană
 fără semne clinice şi radiologice de infecţii periapicale
 la deschiderea camerei pulpare – pulpa sângerează
(sânge de culoare roşie)
 tratament conservator – coafaje, pulpotomie
 Dinte temporar cu pulpă devitală

 în antecedente prezintă durerea spontană
 mucoasa adiacentă tumefiată, congestivă, dureroasă
 prezenţa unei fistule
 mobilitate accentuată
 durere la percuţie
 pulpa dentară fără sângerare
 radiografic: ● resorbţie radiculară patologică
● distrugerea osului periradicular
 tratament prin metode radicale
● pulpotomie
● extracţie
25
Complicaţiile nespecifice
necrozei pulpare la dinţii temporari
Forme clinice simptomatice:
Parodontita apicală acută
Semne subiective:
 Durere de intensitate variabilă de la
lejeră până la intensitate crescută
 Durere accentuată la atingerea
dintelui
 Durerea nu cedează la antalgice
 Copilul nu descrie senzaţia de
egresiune
 Dintele cauzal este precizat
Semne obiective:
 Distrucţie coronară variabilă
 Camera pulpară deschisă sau închisă
 Dinte insensibil la palpare
 Percuţia verticală şi transversală
pozitive
 Mobilitate dentară gradul II şi III
 Tumefacţie în vestibul
 Fistulă la 2-3 mm de marginea
gingivală
 Adenite
 Alterarea stării generale: febră,
agitaţie, inapetenţă 26
Forme clinice asimptomatice

 Parodontita apicală cronică
 Semne subiective:
 durere ştearsă sau absentă
 Semne obiective:
 palparea şi percuţia dintelui negativă
 prezenţa fistulei cu ţesut de granulaţie
 uneori lipsa totală a peretelui vestibular pe
anumite zone, cu expunerea rădăcinii
 frecvenţa adenitelor
 Granulomul periapical:
 complicaţie extrem de rară la dinţii temporari
 Chistul periapical:
 1/2000 cazuri de necroză pulpară
 Extinderea proceselor inflamatorii şi supurative

în lojele feţei
Interesarea ţesutului limfatic
Infecţia de focar
27
Complicaţiile specifice
necrozei pulpare dinţilor temporari
 Sindromul dentar Turner:
o Afecţiune rară
o Hipoplazie localizată la nivelul premolarilor
mandibulari
o Dinte nanic, deformat
o Smalţ rugos, cu defecte lacunare, pline de cement
o Dentină redusă la un strat subţire
o Rădăcini dentare scurte şi deformate
o Mugurii dinţilor permanenţi nu mai sunt receptivi
după mineralizarea unei jumătăţi de coroană (P1 –
4 ani, P2 – 5 ani)
28
Complicaţiile specifice
necrozei pulpare dinţilor temporari
 Modificarea resorbţiei radiculare:

o Perturbarea vitezei de resorbție a rădăcinii
o Modificarea tiparului de resorbţie:
 dinţii temporari devin mobili
 se pierd cu 3-4 ani înainte de termenul limită
 erupţia prematură a premolarilor
o Perturbarea ritmului de resorbție a rădăcinii
29

Pulpopatii DT 2022

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pulpopatii DT 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

 1. Factori care particularizează patologia

 2. Particularităţi clinice şi histopatologice ale

 5. Elemente de diagnostic în pulpopatiile DT

 6. Forme clinice ale pulpopatiilor DT

1. FACTORII CARE PARTICULARIZEAZĂ PATOLOGIA

 Structurile dure dentare (smalţ, dentină)

1. FACTORII CARE PARTICULARIZEAZĂ PATOLOGIA

 stadiul I - corespunde perioadei de

 stadiul II – corespunde perioadei de timp

 stadiul III – corespunde perioadei de timp

2. PARTICULARITĂŢI CLINICE ŞI HISTOPATOLOGICE

 Debut extrem de precoce – afectarea carială a

3. ETIOLOGIA PULPOPATIILOR DINŢILOR TEMPORARI

2. Mecanică – caria dentară simplă incorect tratată ,traumatisme,

 Pulpita acută totală: ▪ seroasă

 Clasificarea pulpitelor la dinţii temporari

 Clasificarea Fortier J.P. şi Demars (1983)

 Particularizãri: SINDROMUL DE SEPT

 Cohen şi Burns (1987)

INSPECŢIE: - dinte cu:

EXAMINARE VIZUAL-TACTILĂ: - examinare atentă a

PALPARE: - gradul de sensibilitate pulpară

STATUS PULPAR CARACTERUL DURERII

durere provocată de scurtă

durere spontană, constantă,

Pulpite cronice Pulpite cronice

A. PULPITE ACUTE • entităţi clinice fruste

A.1. Pulpita acută seroasă totală

A.2. Pulpita purulentă totală

 durere pulsatilă exacerbată nocturn şi la cald

B. PULPITE CRONICE • caracteristice D.T. stadiul III

1. Pulpite cronice deschise

1.a. Pulpita cronică ulceroasă

1.b. Pulpita cronică granulomatoasă hiperplazică

 polip cu pedicol de implantare pulpară acoperit de

Diagnostic diferenţial ▪ Polip gingival

 factori toxici infecţioşi care acţionează în dentina alterată

Pulpita cronică închisă

 durere foarte ştearsă sau absentă

 infiltrat celular invadant fără capsulă periferică

NECROZA PULPARĂ CU PATOLOGIE PARODONTALĂ

 frecvent la DT – st. III cu multiple modificări pulpo-

PARTICULARIZĂRI ALE PULPOPATIILOR DT -

PARTICULARIZĂRI ALE PULPOPATIILOR DT -

PARTICULARIZĂRI ALE PULPOPATIILOR DT –

Şcoala engleză şi americană

 Dinte temporar cu pulpă vitală

 Dinte temporar cu pulpă devitală

Forme clinice asimptomatice

 Extinderea proceselor inflamatorii şi supurative

 Modificarea resorbţiei radiculare:

S-ar putea să vă placă și