Pulpopatii DT Tratam 2019 PDF

TRATAMENTUL PULPOPATIILOR
DINŢILOR TEMPORARI
OBIECTIVE
•Tipar, ritm, viteză •Prevenirea /

• Funcționalitate Stabilizarea
proceselor de
osteită
• Evitarea complicaţiilor
 locale
 locoregionale
 generale
• Prevenirea fenomen
“space-lost”
• Amendare
simptomatologie
1
TRATAMENTUL PULPOPATIILOR
DINŢILOR TEMPORARI
FACTORI
 locali
• grad de afectare
• stadiu fiziologic
• grad de rizaliză  generali
• resorbţie radiculară patologice
• mobilitate dentară patologică
• tiparul dentar temporar
• stare generală prezentă
• AP patologice  cardiace
 renale
imunitare
• grupa de risc (ADA)
• cooperare pacient
• gradul de cooperare al
pacientului
•Intereseul părintelui
pentru rezolvarea
problemei dentare a
copilului
• posibilitatea de a veni la
ședințe de tratament
repetate 2
Tratamentul pulpopatiilor dinţilor temporari
Afecţiunile sau situaţiile clinice, în raport cu grupa de risc aşa cum
au fost recomandate de Asociaţia Dentară Americană (A.D.A.)
RISC FOARTE ÎNALT:

 episod anterior al endocarditelor infecţioase;
 proteze valvulare cardiace;
 reparaţie chirurgicală recentă a unui defect cardio-vascular până
la 6 luni;
 şunturi chirurgicale ale arterei pulmonare (BLALOCK-TAUSSIC).
RISC ÎNALT:
 boli reumatice cardiace sau alte afecţiuni cardiace dobândite;
 valvulită mitrală sau aortică;
 cardiopatie hipertrofică;
 boli cardiace congenitale:
• defect de sept ventricular (neoperat);
• patent ductus arteriosis;
• coarctaţie de aortă;
• boli ale valvei tricupside;
• hipertrofie asimitrică a septului;
• tetralogia Fallot;
• stenoză aortică;
• boală cardiacă cianotică complexă;
• valvă aortică bicupsidă;
• stenoză subaortică hipertrofică idiopatică;
• cateter vascular;
• prolaps de valvă mitrală cu insuficienţă mitrală şi/sau
murmur holosistolic;
• post operaţie pe valvă mitrală;
• şunt ventriculoarterial la hidrocefal;
• şunt venoventricular;
• pacienţi compromişi cu neutrofilie (ANC) sub
500/mm3.
RISC MODERAT:
 istoric de febră reumatică (mai puţin de 5 ani) fără afecţiune
cardiacă clinică;
 prolaps de valvă mitrală (MPV), cu murmur sistolic tardiv;
 lupus eritematos;
 dializă renală cu aplicare de şunt arterio-venos;
 şunt ventriculo-peritoneal la hidrocefali;
 pacienţi sub chimioterapie;
 pacienţi imunocompromişi cu ANC > 500/mm3 sau < 1000/mm3;
 drogaţii.
RISC SCĂZUT:
 murmur fiziologic funcţional sau inocent;
 istoric de febră reumatică (mai mare de 5 ani), fără afecţiune
cardiacă;
 defect septal secundar atrial necomplicat;
 MPV fără insuficienţă mitrală sau murmur;
 stenoza arterei coronare;
 grefă de bzpass arteră coronară;
 pacemaker cardiac;
 boală cardiacă aterosclerotică;
 cateter Swan-Ganz;
 diabetici bine controlaţi;
 pacienţi imunocompromişi cu ANC 1000/mm3 sau mai mult;
 după 6 luni sau mai mult postoperator;
 duct arterial ligaturat;
 grefă autogenă vasculară;
 defecte atriale sau ventriculare de sept închise chirurgical (fără
pete dacron);
 în lipsa afecţiunilor cardiace asociate:
• anemie cu celule în seceră;
• fibroză chistică;
• boli transmise sexual (fără HIV);
• înlocuiri protetice de articulaţii;
• dispozitive metalice ortopedice.
Academia Americană de Stomatologie Pediatrică (AAPD) - 1993
PREVENIREA ENDOCARDITEI:
• Copii sub 28 kg
 50 mg amoxicilină/kg corp cu 1 oră înainte de procedură şi
25 mg /kg corp la 6 ore după doza iniţială
 1 g penicilina V oral cu 1 oră înainte de procedură şi 500 mg la 6 ore
după doza iniţială
• Copii alergici la amoxicilină sau penicilina V
 eritromicină 20 mg / kg corp cu 1 oră înainte de procedură
şi 10 mg/kg corp la 6 ore după doza iniţială
 clindomicină 10 mg / kg oral cu 6 ore înainte şi 500 mg la
6 ore după doza iniţială
METODE DE TRATAMENT:
Kennedy – 1994 – coafajul pulpar al dinţilor temporari nu trebuie aplicat

 Caria dentară la dinţii temporari de 1,8mm profunzime 
inflamaţia pulpei coronare  pulpotomia vitală
AVANTAJELE UTILIZĂRII DIGĂI ÎN STOMATOLOGIA PEDIATRICĂ
 izolare corectă a câmpului operator

 controlul infecţiei
 protecţia ţesuturilor moi, căilor
respiratorii şi tractului gastrointestinal
 optimizarea vizibilităţii
 îmbunătăţirea confortului pacientului
5
Academia Americană de Stomatologie Pediatrică (AAPD) - 1993
METODE DE TRATAMENT:
AAPD 1993 - Posibilităţi terapeutice în pulpopatiile dinţilor temporari

 Coafajul pulpar (direct și indirect)  conservarea integrală a
organului pulpar
 Pulpotomia  conservarea parţială a organului pulpar (pulpa
radiculară)
 Pulpectomia  extirparea pulpei corono-radiculare
Tehnici vitale
 limitate ca aplicabilitate la copilul mic
 presupun analgezie
 realizarea unui “câmp operator” perfect este dificilă
 dificultatea în folosirea instrumentarului endodontic
complexitatea canalelor radiculare înguste divergente
 canalicule dentinare intercomunicante
6
Coafaj pulpar
indirect
Coafaj pulpar
direct
Pulpotomie
Pulpectomie
parțială
Pulpectomie
7
1. Coafajul pulpar indirect

Obiective
 Menţinerea vitalităţii pulpare prin:
 oprirea procesului carios
 stimularea formării de dentină secundară
 stimularea formării de dentină terţiară
 remineralizarea dentinei cariate
Definiţie • “cicatrizare dentinară”
fără semne clinice (durere

- st. I
Indicaţii • DT vitali spontană )şi radiologice
- st. II de afectare pulpară
Contraindicaţii • vitalitate pulpară incertă clinic

• Examenul Rx  afectare pulpară
De preferinţă, dacă este posibil, la dinţii temporari – coafajul

indirect se face într-un singur timp
• lineri – Contrasil, Hidroxyline

Materiale de • lacuri – Copalit  LIFE (KERR)
coafaj • cementuri – Ca(OH)2  DYCAL
 REOCAP
 PROCAL
 CAVITEC (KERR)
– ZOE
8

Restaurare coronară imediată
• favorabil
Prognostic
• rezervat
Tehnica
• izolare digă/rulouri de • aplicarea materialului de
vată/aspirator de salivă coafaj
• prepararea cavităţii • obturaţie provizorie
• îndepărtarea dentinei alterate • după 6 săptămâni (absenţa
• spălarea cavităţii cu ser durerii şi semnelor
fiziologic (NaCl 0.9%) radiologice) se restaurează
• uscarea cavității definitiv
9
10
2. Coafajul pulpar direct

- Tratament de excepţie la dinţii temporari -
Indicaţii
• DT vitali - st. I sau II
• deschidere pulpară limitată şi recentă şi punctiformă fie:
- posttraumatică
- iatrogenă
-fără contaminare salivară
Contraindicaţii • DT vitali - cu afectare pulpară
- st. III
Tehnica
• Izolarea cu digă/rulouri de vată/aspirator de salivă
• Prepararea cavității  îndepărtarea dentinei alterate
• Toaleta cavităţii (NaCl 0.9%)
• Uscarea bulete de vată sterile (carbonizate)
• După hemostază  Ca(OH)2
 eugenat de zinc - priză rapidă
• După 3-6 săptămâni  refacerea coronară de durată
• Monitorizare obligatorie
Rata succesului coafajului pulpar în
pulpopatiile dinţilor temporari
0%
Hosey Marie Thérèse
70% (Paediatric Cariology)
coafajul indirect coafajul direct 11
la dinți asimptomatici
2. Coafajul pulpar direct
12
3. PULPOTOMIA
Definiţie • ablaţia pulpei coronare
Obiective • favorizarea cicatrizării la nivelul ablaţiei

• conservarea pulpei radiculare
Indicaţii
• Pacient cooperant
I. Generale
• Pacient cu tulburări de coagulare (ex. hemofilie)
care altfel ar necesita spitalizare
• Pacient cu un istoric nefavorabil de extracție
dentară
• DT st. I şi II fără patologie pulpară

• Dinte cu inflamație coronară pulpară dar cu cel
puțin 2/3 din rădăcină pezentă
II. Specifice • eşec al terapiei conservatoare anterioare (CD
sau CI)
• Dinte vital cu expunere mecanică (iatrogenică
sau traumatică), cu deschidere mare a camerei
pulpare
13
3. PULPOTOMIA
Contraindicaţii
• copii cu părinți care au o atitudine ignorantă față

de starea de sănătate orală și față de
prezervarea dinților pe arcadă
I. Generale • copii cu boli cardiace congenitale
• copii cu reumatism acut în antecedente
• copii cu stare generală alterată (diabet, boală
renală cronică, leucemie, SIDA)
• afectarea pulpară corono-radiculară manifestă

clinic şi radiologic
• DT în st. III
II. Specifice • DT cu leziune carioasă care afectează planșeul
camerei pulpare
• DT monoradiculari
• DTcu distrucții coronare extinse
14
3. PULPOTOMIA
• vitale
Tehnici
• devitale
pulpotomia vitală are un prognostic

pulpotomia vitală ideală
nefavorabil într-o astfel de situaţie
Inflamaţia
Inflamaţia
reversibilă a
ireversibilă a
pulpei coronare
pulpei coronare
Linia de
Linia de
amputaţie
amputaţie
Persistenţa
Ţesut radicular
sângerării din
sănătos – la nivelul
bonturile pulpei
zonei de amputaţie
radiculare indică
sângerarea se va
prezenţa inflamaţiei
opri
ireversibile
autor: Marie Thérèse Hosey (Paediatric Cariology)
15
3.1. PULPOTOMIA VITALĂ PARŢIALĂ
Definiţie:
Excizia unei părţi superficiale a pulpei coronare,
suprafaţa plăgii pulpare fiind plasată în ţesutul pulpar
coronar.
Indicaţii:
• deschideri pulpare accidentale în tratamentul
cariei profunde
• traumatisme coronare penetrante
• pulpite cronice parţiale
De excepţie la dinţii temporari !!!

16
3.2. PULPOTOMIA VITALĂ
INDICAŢII:
 inflamaţie pulpară coronară
 dinte asimptomatic în antecedente
 simptomatologie subiectivă redusă
 durere dentară provocată
 nu există semne clinice obiective ale extinderii
procesului antiinflamator, cum ar fi:
 mobilitate dentară
 durere la percuţie în ax
 modificarea de culoare a mucoasei
gingivale
 abces gingival, fistulă
 examenul pulpar direct nu evidenţiază sângerare
excesivă a filetelor radiculare
 examenul radiologic nu indică prezenţa
resorbţiei radiculare interne, denticuli
 deschiderea accidentală a camerei pulpare
 eşecul metodelor de conservare în totalitate a
vitalităţii pulpare 17
Materialele ideale utilizate pentru

acoperirea bonturilor pulpare radiculare
restante trebuie să aibă următoarele
proprietăți:
 Acțiune bactericidă
 Inofensiv față de țesuturile pulpare
remanente si față de țesuturile
înconjurătoare
 Să favorizeze vindecarea pulpei radiculare
 Să nu interfere cu procesul fiziologic de
resorbție al rădăcinii
18

TEHNICA
 Analgezie locală, loco-regională, fără
vasoconstrictor
 Izolare cu diga/rulouri de vată/dry pads/aspirator
de salivă
 Îndepărtarea parţială a dentinei alterate
 Spălarea cavităţii coronare
 Crearea câmpului operator prin izolare = diga
 Îndepărtarea în totalitate a dentinei alterate
 Îndepărtarea în totalitate a tavanului camerei
pulpare – freze cilindrice şi sferice
 Controlul îndepărtării tavanului camerei pulpare
 Examinarea pulpei coronare – aspect, culoare,
consistenţă
 Excizia şi exereza fermă – excavatoare ascuțite,
linguri Black, freze sferice mari utilizate la turaţie
înaltă și răcire cu apă sterilă
 Spălarea cavităţii coronare
 Examinarea aspectului sângerării din pulpa 19
radiculară
TEHNICA
 Hemostaza – bulete sterile umectate în

soluţie hemostatică (soluție salină)
aplicate în cavitate pentru 3-5 minute
 Aplicarea peste bontul radicular a unui
pansament medicamentos:
 hidroxid de calciu
 eugenat de zinc
 formocrezol
 glutaraldehidă
 sulfat feric
 MTA (Mineral Trioxide Aggregate)
 preparate pe bază de colagen
 preparate liofilizate plachetare cu Ca(OH)2
 Aplicarea unei obturaţii de bază
 Aplicarea uneui material de obturaţie

provizorie / de durată 20
3.2 PULPOTOMIA VITALĂ
TEHNICA
21
3.2 PULPOTOMIA VITALĂ

- preparate utilizate
 Formocrezolul – introdus de Buckely (1904)
 Soluţia Buckley originală:

 19 ml formaldehidă 37%
 35 ml crezol
 15 ml glicerină
 31 ml apă distilată
 se prepară o diluţie de 1/5 din această soluţie  soluția

Buckely
 previne autoliza țesuturilor prin legarea proteinelor

 acționează fără schimbarea structurii de bază a
moleculelor de proteine
 fixează și dezinfectează țesutul pulpar
 conservă vitalitatea porțiunii apicale a pulpei radiculare
 rata de succes (70% - 97%):  histologic 92%

 radiologic 93%
 dezavantaje:
• efect toxic local şi general
• capacitate carcinogenă şi mutagenă
22
PULPOTOMIA CU FORMOCREZOL
- tehnica pentru o singură şedinţă -
 Realizarea hemostazei
 Aplicarea unei bulete sterilă umezită cu formocrezol în
diluţie 1/5 (20%) peste orificiile canalelor radiculare timp
de 5 min sau nediluată timp de 1 minut
 Verificarea existenței hemostazei după 5 minute
 Bonturile pulpare vor avea culoare roșu închis (soluție
diluată) sau maro-închis (soluție nediluată)
 Se aplică un strat de eugenat de zinc sau pansament
Mitchell (1992) = părţi egale de eugenol + formocrezol și
oxid de zinc
 monitorizarea pacientului timp de 15-20 zile
Îndepărtarea tavanului Excizia şi exereza Spălarea resturilor

camerei pulpare pulpei coronare dentinare şi pulpare
din camera pulpară
Aplicarea buletei Aplicarea pansamentului Refacerea distrucţiei

23
cu formocrezol medicamentos coronare
- tehnica în două şedinte
Indicatii:
 colecţie purulentă în camera pulpară dar
nu la nivelul practicării amputaţiei
 imposibilitatea realizării hemostazei în prima
ședință
 modificări osoase inter-radiculare
 modificări ale ligamentului periodontal
Tehnica:
 se fixează pulpa radiculară cu formocrezol la fel ca la
tehnica intr-o ședință
 se aplică o buletă o buletă umectată în formocrezol și
bine exprimată timp de 7 zile
 se acoperă podeaua camerei pulpare cu eugenat
de zinc, apoi se restaurează morfologia coronară
 obturaţie coronară provizorie
 obturaţie coronară de durată
 monitorizarea pacientului timp de 15-20 zile
24
Fixarea pulpei
radiculare cu
formocrezol
Radiografie retroalveolară - leziune carioasă iniţială
25
Situaţie clinică iniţială cu extinderea procesului carios subgingival
Amputaţia pulpei coronare
26
Aplicarea formocrezolului în camera pulpară
Sigilarea zonei coronare
Obturaţie coronară
27
Refacerea morfologie coronare
PULPOTOMIA VITALĂ
 Hidroxidul de calciu
 rata succesului:
 histologic 50%
 radiologic 64%
 eşec:
▪ prin resorbţie internă (hidroxidul de calciu nu are
capacitate de vindecare pe ţesut pulpar inflamat
cronic)
▪ inexistenţa unui contact direct dintre hidroxidul de
calciu şi ţesutul pulpar
După realizarea hemostazei:

 se aplică un strat de 1 mm grosime de Ca(OH)2 peste
orificiile de intrare în canalele radiculare
 se presează uşor cu o buletă şi se verifică hemostaza
 se acoperă întreaga zonă a furcaţiei cu un preparat
pe bază de Ca(OH)2 de 1 mm grosime
 se aplică un strat de eugenat de zinc cu priză lentă
 se aplică un material de obturaţie provizorie / de 28
durată
 Sulfatul feric
 agent hemostatic
 induce aglutinarea proteinelor sanguine  formează
o membrană care sigilează mecanic vasele sanguine
 scade posibilitatea apariției resorbției interne sau a
inflamației la nivelul pulpei restante
 poate conduce la apariția de inflamații cronice
 rata de succes 74% - 99%
Tehnica:
 Se aplică peste orificiile canalelor radiculare o

buletă umectată în soluţie de sulfat feric 15.5%
timp de 10-15 secunde  culoare închisă a pulpei
restante
 Se spală plaga sub izolare, se usucă
 Se aplică un strat de eugenat de zinc cu priză
lentă + un strat de eugenat de zinc cu priză rapidă sau
orice alt material de restaurare coronară provizorie
 Refacerea morfologiei coronare
29
PULPOTOMIA CU SULFAT FERIC
Situația clinică iniţială Spălarea cavităţii carioase
Expunerea pulpară şi extirparea pulpei coronare
Aplicarea sulfatului feric timp de 15 secunde

30
PULPOTOMIA CU SULFAT FERIC
Aspect clinic al ţesutului pulpar restant şi obturaţia coronară
Reconstituire
coronară
Radiografie
postoperatorie
31
PULPOTOMIA VITALĂ
 Trioxidul mineral agregat (MTA)
Ciment: ▪ silicat tricalcic

▪ silicat olicalcic
▪ aluminat tricalcic
▪ sulfat de calciu
▪ oxid de bismut
▪ aluminoferit tricalcic
 Proprietăţi:  pH-ul 12.5-13

 rezistenţă la compresiune 70 Mpa
 stimulează citokinele – favorizează
formarea ţesuturilor dure
 induce vindecarea pulpei prin formarea
unei punţi de dentină
 este neresorbabil
32
PULPOTOMIA
PULPOTOMIACUVITALĂ
MTA
Aspect clinic iniţial Expunere pulpară
Extirparea pulpei Aplicarea MTA

coronare (3:1 MTA /ser fiziologic)
33
PULPOTOMIA VITALĂ
 Trioxidul mineral agregat (MTA)
Obturaţia cu
glassionomer
Reconstituire
coronară cu
compozit
34
PULPOTOMIA VITALĂ
 Glutaraldehida
 Garcia – Godoy:
2% glutaraldehidă netamponată  96.4% 18 luni
 98% 42 luni
 FUKS:
2% glutaraldehidă – 5 minute  94% 6 luni
 90% 25 luni
 înlocuitor potrivit al formocrezolului
 mai puţin toxică
 proprietăţi fixatoare
Avantaje:
 iniţial este mai activă din punct de vedere chimic
 formează rapid legături
 difuzare limitată
 nu este volatilă
 determină mai puţine leziuni apicale şi necroze
 nu stimulează apariţia ţesutului de granulaţie periapical
 determină mai puţină calcifiere pulpară
Tehnica:
 Identică cu cea a pulpotomiei cu formocrezol , cu mențiunea
că buleta de vată îmbibată în glutaraldehiă nu trebuie 35
exprimată .
PULPOTOMIA VITALĂ
 Hipoclorit de sodiu (NaOCl)
 histologic NaOCl este compatibil cu țesutul pulpar și
are efecte minime asupra țesutului pulpar
 rata de succes a pulpotomiei cu NaoCl comparativ
cu cea a pulpotomiei cu sulfat feric este de 90% vs 74%
(Vargas și col. 2006)
 Concentrația folosită = 3 sau 5%
 Timp de acțiune 30 secunde
Tehnica:
 Obținerea hemostazei
 Aplicarea unei bulete îmbibate în sol. NaOCl 3 sau
5% timp de 30 secunde
 Îndepărtarea buletei
 Irigarea fără presiune a camerei pulpare
 Aplicarea de ciment ZOE sau a oricărui ciment de
obturație coronară provizorie
 Eugenatul de zinc
 histologic:
 induce inflamaţie cronică
 resorbţie intensă
36
 necroză pulpară
PULPOTOMIA VITALĂ
Biodentine
Clinic iniţial Extirparea pulpei coronare
Obturaţie coronară cu Examen

biodentine radiografic
Biodentine - Septodont
▪ 12 minute priză
▪ rezistenţă la compresiune
▪ foarte bună adeziune 37
PULPOTOMIA VITALĂ
38
PULPOTOMIA VITALĂ
39
PULPOTOMIA VITALĂ
40
3.3. PULPOTOMIA DEVITALĂ
Preparate utilizate pentru devitalizare
 Definiție = îndepărtarea pulpei coronare

devitalizată în prealabil prin mijloace chimice,
urmată de mumifierea țesutului pulpar
restant.
 Arsenicul  fibre, pastă, granule

 Înlocuitoarele de arsenic
 preparate pe bază de paraformaldehidă, cum ar
fi:
▪ Novatrix
▪ Toxavit
▪ Caustinerf fără arsenic
▪ Pulp X
▪ Depulpin
 Soluţie Walkhoff + tricrezolformalină  în pulpitele
cronice deschise ulceroase.
 timpul necesar unui efect complet de acțiune pentru
preparatele pe bază de paraformaldehidă este de 7-10-
15 zile, în funcție de preparatul comercial utilizat 41
PULPOTOMIA DEVITALĂ
Pulpotomia devitală care utilizează preparate pe

bază de formaldehidă se efectuează în 2 timpi.
 Prima metodă presupune aplicarea formaldehidei în
contact cu
pulpa dentară pentru 1-2 săptămâni, iar la a doua vizită
se
îndepărtează pulpa coronară şi se aplică o pastă
antiseptică, apoi
restaurarea dintelui.
 A doua metodă necesită pulpotomia vitală la prima
vizită,
devitalizarea pulpei radiculare cu paraformaldehidă
pentru 1-2
săptămâni şi la a doua vizită aplicarea unei paste
antiseptice şi
restaurarea dintelui.
42
PULPOTOMIA DEVITALĂ
Tehnica pulpotomiei devitale
 Prima şedinţă
1. Pregătirea instrumentelor şi materialelor
2. Izolarea dintelui
3. Pregătirea cavităţii
4. Îndepărtarea dentinei ramolite
5. Aplicarea paraformaldehidei
6. Închiderea cavităţii cu un material de obturaţie provizorie
 A doua şedinţă (1-2 săptămâni mai târziu)

7. Îndepărtarea materialului de obturaţie provizorie
8. Îndepărtarea plafonului camerei pulpare
9. Îndepărtarea pulpei coronare
10. Spălarea şi uscarea camerei pulpare
11. Aplicarea de pastă antiseptică (părți egale de Formocrezol,
eugenol și ZnO) sau pastă mumifiantă (triopasta Gysi =
paraformaldehidă, fenol, sulfat de bariu, glicerină, ș.a.)
12. Restaurarea dintelui.
43
Tehnici hemostatice nefarmacologice
 Electrochirurgia
 Pulpotomia cu laser
 laser cu Argon
 laser Nd-YAG- laser cu corp solid
 prin creşterea temperaturii, scade
cantitatea de colagen, lumenul vascular
se micşorează până la obliterare
 efect bactericid
44
PULPECTOMIA
 Indicaţii
 Eșecuri ale pulpotomiei
 DT st. II cu patologie pulpară corono-radiculară sau pulpo-
parodontală
 DT țesut pulpar devital (septic/aseptic) asociat cu abces sau
fistulă
 apariția puroiului la deschiderea camerei pulpare
 Celulită
 Afectarea zonei de furcație
 Contraindicaţii
 DT st. I şi III – cu patologie parodontală
 DT în stadiul III cu resorbție patologică internă sau externă
 DT care nu poate fi restaurat
 Boli cronice: leucemie, afecțiuni cardiace congentale, afecțuni
reumatice, afecțiuni renale cronice
 Infecție periapicală extinsă până la nivelul mugurelui dintelui
permanent
 Tehnici
 pulpectomie vitală
 pulpectomie devitală
 pulpectomia nevitală
45
Tehnica pulpectomiei vitale :

 Analgezie locală
 Realizarea izolării
 Prepararea cavității și ăndepărtarea în totalitate a dentinei ramolite
 Îndepărtarea tavanului camerei pulpare
 Îndepărtarea pulpei coronare
 Toaleta cavităţii coronare
• ser fiziologic
• apă distilată
 Identificarea / evidențierea orificiilor canalelor radiculare cu o sonda
rigidă
Stabilirea lungimii radiculare și a lungimii de lucru
Extirparea pulpei radiculare cu ace tirre nervs/Haedstrome
În cazul canalelor înguste – ace Kerr
Determinarea lungimii
radiculare
 Irigare cu apă oxigenată 3% urmată de irigare cu NaOCl 2.5%

 Tratamentul mecanic intra canalar cu ace Kerr nr. 15, 20, 25, până la 1-2
mm de apex
 Irigarea și spălarea canalelor radiculare cu NaOCl 2.5% și/sau cu soluție de
ChX, urmate de irigare cu ser fiziologic
 Uscarea canalelor radiculare cu conuri de hârtie
46
b – irigaţii cu hipoclorit; c – uscarea canalelor cu conuri de hârtie
Tehnica pulpectomiei vitale :

 aplicarea în camera pulpară a unei bulete cu tricrezolformalină pentru 3-
5 minute (fixează țesuturile pulpare restante din canalele accesorii)
 obturarea canalelor radiculare (cu ace Lentullo 21 mm, seringă
endodontică, ace Kerr rotite în sens invers acelor de ceasornic, cu canule din
plastic)
d – obturaţia radiculară
 NU SE FOLOSESC CONURI DE GUTAPERCĂ

 aplicarea unui ciment cu priză rapidă ca și obturație de bază pentru
viitoare restaurare coronară
 indicație radiografie de control
 restaurarea coronară finală
47
Observatii:
 succesul terapiei endodontice impune izolare perfectă

 manopera durează mult şi pune la încercare răbdarea
copiilor
 extirparea pulpei radiculare pe lungime de 2/3 radiculare –
ace Kerr secţionate în 1/3 terminală (păstrarea unui bont
radicular pentru dirijarea rizalizei)
 atenţie în abordarea zonei apicale
 depăşirea apexului interzisă
 apare hemoragie
 lezarea ţesutului periapical
Rezorbţia radiculară a dinţilor temporari

perturbă stabilirea lungimii de lucru corecte
48
!!!!!Obturaţia radiculară la dinţii temporari se efectuează cu

PASTE RESORBABILE!!!!!
Condiţiile ideale ale unui material de

obturaţie radiculară:
 să se resoarbă concomitent cu
rădăcina dentară
 să fie neiritant pentru țesuturile
periapicale și pentru mugurele
dintelui succesional
 să adere la pereţii radiculari
 să se resoarbă rapid în caz de
supraobturare radiculară
 să se îndepărteze uşor din canalele
radiculare
 să fie antiseptic
 să nu se contracte
 să fie ușor de aplicat
 să fie radio-opac
 să nu producă modificări de culoare
49
Materiale utilizate în obturarea canalelor radiculare

la dinţii temporari :
A. Pastele iodoformate
- Iodoform
- Soluţie Walkhoff
 Efect antibacterian
 Se resorb uşor în caz de depăşire
 Pasta Kri (iodoform, camfor, paraclorfenol,
mentol)
 Pasta Maisto (clorfenolcamfor, iodoform, ZnO,
lanolină, timol)
B. Pasta Walkhoff
 Soluţie Walkhoff + ZnO + Iodoform
 Același ritm de resorbție ca și rădăcina DT
C. Pasta zinc oxid eugenol (pur)

 cel mai folosit material de obturație radiculară
în SUA
 recomandat și de şcoala engleză
 ritm de resorbție mai lent decât rădăcina DT
50
D. Pastele pe bază de Ca(OH)2

 cu sau fără iodoform
 ritmul lor de absorbţie este mai rapid decât
ritmul resorbţiei radiculare
Machida (1983) – citat de Pinkham

Amestec – hidroxid de calciu + iodoform – materialul ideal
de obturaţie radiculară la dinţii temporari
Preparate comerciale - Vitapex/Diapex/Endoflas/Calcipaste
Endoflas – sulfat bariu, hidroxid de calciu, iodoform, zinc
oxid eugenol
E. MTA (Mineral Trioxide Agregate)
51
Tehnici de obturare radiculara :
a) Tehnica prin adaosuri succesive (4 măsuri pulbere + 2

picături lichid)
 Materialul se introduce în canalul radicular cu un
fuloar endodontic şi se obturează succesiv câte 2
mm
b) Tehnica cu acul Lentulo (2 măsuri pulbere + 2 picături
lichid)
 Acul mai mic dimensional faţă de ultimul ac folosit
 Secţionat la vârf sau ac de 21 mm
c) Tehnica cu seringa sub presiune
d) Tehnica cu ace KERR rotite în sens invers acelor de
ceasornic
e) Tehnica cu canule de plastic de diferite dimensiuni și
forme
52
4.2. PULPECTOMIA DEVITALĂ

 Indicaţii
 Pulpită parţială sau chiar totală (chiar stadiul III)
 Copil foarte mic la care nu se poate practica
analgezia
 Contraindicaţii de ordin medical – hemofilia
 Eşecul coafajului pulpar
 Avantaje
 Şedinţele sunt mai scurte
 Nu necesită analgezie
 Durerea dispare rapid
 Preparate pentru devitalizare

 Arsenicul (relevanță istorică)
 La copii sub formă de fibre, pastă sau granule (1/2
din doza pentru adult)
 De elecţie → înlocuitor de arsenic (paraformaldehidă)
 Notrovix
 Toxavit
 Caustinerv fără arsenic
 Pulp X
 Depulpin
 Acţiune 7-10-15 zile 53
SOLUŢII DE COMPROMIS
I. Tratamentul în stilul unei amputaţii:
 Dintele rămâne deschis
 copii labili psihic
 copii necooperanţi
 morfologie canalară complexă
 dinţii cu distrucţii coronare mari
 multiple carii complicate
Tehnică:
 Îndepărtarea pulpei coronare necrotice
 Tratarea pulpei radiculare cu o soluţie antiseptică puternică care
se aplică în camera pulpară pentru 1-2 săptămâni
 Creosotul
 Formocrezolul
 Monoclorfenolul camforat
II. Extracţia dentară:

 Afecțiuni medicale generale
 Eşecul terapiei conservatoare
 Distrucţie coronară întinsă
 Resorbţie radiculară excesivă
 Perforaţia
II. Extracţia planşeului camerei pulpare
dentară:
 Infecţie periapicală
Afecțiuni medicale generale
 Perforaţia planşeului camerei pulpare
 Infecţie periapicală
54
SOLUŢII DE COMPROMIS
I. Tratamentul în stilul unei amputaţii:
 Dintele rămâne deschis
 copii labili psihic
 copii necooperanţi
 morfologie canalară complexă
 dinţii cu distrucţii coronare mari
 multiple carii complicate
Tehnică:
 Îndepărtarea pulpei coronare necrotice
 Tratarea pulpei radiculare cu o soluţie antiseptică puternică care
se aplică în camera pulpară pentru 1-2 săptămâni
 Creosotul
 Formocrezolul
 Monoclorfenolul camforat
II. Extracţia dentară:
 Afecțiuni medicale generale
 Perforaţia planşeului camerei pulpare
 Infecţie periapicală
Tratamentul sindromului de sept
 medicaţia antialgică, antiinflamatoare
 degajarea zonei interproximale
 drenaj prin presiune digitală în formele supurate
 decolarea inserţiei epiteliale cu meşă dezinfectantă
Tratamentul patologiei furcaţiei
 DT st. I şi II – tratament conservator endodontic 55
 DT st. III - extracţie
Indicaţii terapeutice
 coafaj indirect
Stadiul I
 coafaj direct
 coafaj indirect
Stadiul II
 pulpotomia
 pulpectomia
Stadiul III  pulpectomia

 extracţia
Influenţa tratamentului endodontic asupra

resorbției radiculare
 Pulpotomia vitală - efecte extrem de limitate
 Pulpotomia devitală – încetinirea sau oprirea resorbției
radiculare
 Pulpectomia vitală, devitală – în funcţie de materialul de
obturaţie folosit
 pasta zinc-oxid-eugenol  resorbţie mai lentă decât
pereții radiculari
 pasta Ca(OH)2 – resorbţie mai rapidă decât pereţii
radiculari 56
 pasta Walkhoff – resorbţie simetrică pastă/pereţi

Optiuni de tratament pentru dintii temporari (deciduali)
Clinic Semne si Status-ul pulpar Varianta de

simptome tratament
Leziuni carioase Fara simptome Pulpa sanatoasa Restaurarea
fara expunere spontane sau pulpite coronara
pulpara reveribile
Leziuni carioase
profunde in
apropierea Fara simptome Pulpa sanatoasa Coafaj indirect
camerei pulpare spontane sau pulpite
cu posibilitatea reveribile
deschiderii ei
Leziuni carioase
profunde in
apropierea Durere Pulpite Pulpotomia
camerei pulpare ocazionala la reverisbile
cu posibilitatea stimuli
deschiderii ei
Leziuni carioase
profunde in
apropierea Aproape de Tratamentul
camerei pulpare exfolierea electiv- extractia
cu posibilitatea fiziologica
deschiderii ei
Expunerea Fara simptome
pulpara spontane Pulpa sanatoasa Pulpotomia
iatrogenica/
non-carioasa
57
Optiuni de tratament pentru dintii temporari (deciduali)
Clinic Semne si simptome Status-ul Varianta de

pulpar tratament
Istoric minimal de
Leziuni carioase durere
cu expunere Fara mobilitate Pulpite Pulpotomia
pulpara Fara semne de reversibile
patologie radiologic
evidente
Leziuni carioase Pulpectomia cu
cu expunere Durere spontana Pulpite obturatie
pulpara ireversibile radiculara cu
pasta
resorbabila
Extractia
Drenaj sinusal
Abces
Leziuni carioase Mobilitate Necroza Tratament
cu expunere Semne de patologie pulpara mecano-chimic
pulpara radiologic evidente cu obturatie
(interradicular sau radiculara cu
periapical, resorbtie pasta
radiculara) resorbabila
Extractia
Leziune carioasa
interradiculara
Distructie Resorbtie radiculara Necroza Extractia
coronara mare extinsa pulpara
datorita leziunii Dinte care nu poate
carioase fi restaurat
Patologia de furcatie
58

Pulpopatii DT Tratam 2019 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pulpopatii DT Tratam 2019 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TRATAMENTUL PULPOPATIILOR

•Tipar, ritm, viteză •Prevenirea /

RISC FOARTE ÎNALT:

Academia Americană de Stomatologie Pediatrică (AAPD) - 1993

Kennedy – 1994 – coafajul pulpar al dinţilor temporari nu trebuie aplicat

AVANTAJELE UTILIZĂRII DIGĂI ÎN STOMATOLOGIA PEDIATRICĂ

 izolare corectă a câmpului operator

Academia Americană de Stomatologie Pediatrică (AAPD) - 1993

AAPD 1993 - Posibilităţi terapeutice în pulpopatiile dinţilor temporari

1. Coafajul pulpar indirect

Definiţie • “cicatrizare dentinară”

fără semne clinice (durere

Contraindicaţii • vitalitate pulpară incertă clinic

De preferinţă, dacă este posibil, la dinţii temporari – coafajul

• lineri – Contrasil, Hidroxyline

1. Coafajul pulpar indirect

1. Coafajul pulpar indirect

2. Coafajul pulpar direct

coafajul indirect coafajul direct 11

2. Coafajul pulpar direct

Obiective • favorizarea cicatrizării la nivelul ablaţiei

• DT st. I şi II fără patologie pulpară

• copii cu părinți care au o atitudine ignorantă față

• afectarea pulpară corono-radiculară manifestă

pulpotomia vitală are un prognostic

autor: Marie Thérèse Hosey (Paediatric Cariology)

3.1. PULPOTOMIA VITALĂ PARŢIALĂ

De excepţie la dinţii temporari !!!

3.2. PULPOTOMIA VITALĂ

3.2. PULPOTOMIA VITALĂ

Materialele ideale utilizate pentru

3.2. PULPOTOMIA VITALĂ

3.2. PULPOTOMIA VITALĂ

 Hemostaza – bulete sterile umectate în

 Aplicarea unei obturaţii de bază

 Aplicarea uneui material de obturaţie

3.2 PULPOTOMIA VITALĂ

3.2 PULPOTOMIA VITALĂ

 Formocrezolul – introdus de Buckely (1904)

 Soluţia Buckley originală:

 se prepară o diluţie de 1/5 din această soluţie  soluția

 previne autoliza țesuturilor prin legarea proteinelor

 rata de succes (70% - 97%):  histologic 92%

Îndepărtarea tavanului Excizia şi exereza Spălarea resturilor

Aplicarea buletei Aplicarea pansamentului Refacerea distrucţiei

Radiografie retroalveolară - leziune carioasă iniţială

Amputaţia pulpei coronare

Sigilarea zonei coronare

După realizarea hemostazei:

 Se aplică peste orificiile canalelor radiculare o

PULPOTOMIA CU SULFAT FERIC

Situația clinică iniţială Spălarea cavităţii carioase

Expunerea pulpară şi extirparea pulpei coronare

Aplicarea sulfatului feric timp de 15 secunde

PULPOTOMIA CU SULFAT FERIC

Aspect clinic al ţesutului pulpar restant şi obturaţia coronară

 Trioxidul mineral agregat (MTA)

Ciment: ▪ silicat tricalcic

 Proprietăţi:  pH-ul 12.5-13

Aspect clinic iniţial Expunere pulpară

Extirparea pulpei Aplicarea MTA

Clinic iniţial Extirparea pulpei coronare

Obturaţie coronară cu Examen