STUDIUL DE

COHORTA
TERMINOLOGIE
• studii de asteptare
• studii de urmarire (follow-up)
• studii etiologice
• studii de incidenta
• studii longitudinale, prospective
GENERALITATI

• Dovedesc existenţa sau inexistenţa unei asociaţii

epidemiologice (masoara forta asociatiei epidemiologice –
RR, RA)
• Permit generalizari de tip cauzal
• Unitatea de observaţie: individul (nu grupul, populaţia)

• Verifica validitatea unei ipoteze epidemiologice

formulate în urma unor studii inferioare în piramida EBM
STUDIUL DE COHORTA
STUDIUL DE COHORTA
Pentru lotul expusi se vor preciza:

• Factorii de risc presupusi si modaliatile de masurare a acestora

• Criteriile de eligibilitate ale subiectilor

• Perioada de urmarire

• Masurile ce trebuie luate pentru a evita pierderile pe parcursul

studiului

• Definirea mijloacelor de diagnostic utilizate

GENERALITATI
• Sunt studii longitudinale de incidenta sau de urmarire.

• Ofera cea mai buna informatie privind cauzalitatea.

• Compara subgrupuri (expusi – neexpusi) similare ale

aceleeasi populatii (cohorta)

• Apreciaza direct riscul

• Pot fi: - prospective

- retrospective
GENERALITATI
• Obiectiv: demonstrarea importantei unui factor in etiologia
unei imbolnaviri

• Studiul incepe de la o populatie (cohorta) fara boala, care

se stratifica ulterior in 2 subgrupe (loturi) similare: lotul
expus si neexpus la factorul de risc

• Urmarirea in timp pentru identificarea cazurilor noi de

boala
 1. DEFINIREA POPULATIEI DE STUDIU

STUDIILE DE COHORTA – criterii de includere

in studiu

• La începerea studiului, subiecţii

NU TREBUIE SA AIBA BOALA
• Inaintea începerii studiului, trebuie excluşi cei care
NU POT FACE BOALA
- prin anamneza, ex.clinic, teste diagnostice
Definirea populatiei de studiu
STUDIUL DE COHORTA
Datele sunt sintetizate intr-un tabel de contingenta 2x2

Boala Boala TOTAL

prezenta absenta

Expus la
factorul de risc a b a+b

Neexpus la
factorul de risc c d c+d

TOTAL
a+c b+d a+b+c+d
ANALIZA DATELOR
nr. cazuri cu diagnostic intr-o perioada “p”
• Incidenta =
nr. total al populatiei

• Compararea incidentelor se poate face:

- sub forma de raport (riscul relativ)

- sub forma de diferenta (riscul atribuibil)

ANALIZA DATELOR

• RISCUL RELATIV = raportul dintre incidenta bolii la

persoane expuse si persoane neexpuse factorului de risc

a RISCUL RELATIV
RR  a  b  R 1 - arata de câte ori este mai mare riscul
c R 0
bolii(decesului) la expuşi fata de
cd neexpuşi;
-Masoara forta asocierii epidemiologice

R1 = riscul (incidenta) bolii la expusi

R0 = riscul (incidenta) bolii la neexpusi
ANALIZA DATELOR

• RISCUL ATRIBUIBIL = diferenta dintre riscul (incidenta)

bolii la expusi si neexpusi.

RA=RExp-RNexp
Riscul atribuibil
•arata cu cât este mai mare riscul la cei
expuşi faţa de neexpuşi
•masoara excesul riscului la expuşi adica
partea din risc care se datoreaza factorului
de risc
ANALIZA DATELOR

ANALIZA STATISTICA A STUDIULUI DE COHORTA

• Testul statistic adecvat este testul Chi²

• Daca in urma analizei statistice se obtine p<0,05 inseamna

ca avem un rezultat semnificativ statistic

• IC = interval de confidenta = 95%

Pentru ca asociaţia epidemiologica dintre factorul de risc şi
boala sa fie dovedita riscul relativ trebuie sa fie mai mare decât
1 şi semnificativ statistic
ANALIZA DATELOR
 ANALIZA DATELOR

Interpretare RR in functie de IC:

• Pentru RR cu valoare mai mare de 1 si IC cu valori

apropiate de RR calculat care nu include valoarea 1
putem decide ca exista asociere pozitiva intre factorul de
risc si boala

• Pentru valori RR mai mari decat 1 si IC include valoarea 1

se paote concluziona ca factorul de risc studiat este
indiferent (oricat de mare ar fi valoarea lui calculata)
 AVANTAJE
• Au validitate buna

• Ofera cele mai bune informatii despre cauzalitate si

despre istoria naturala a bolii

• Constituie cea mai directa masuratoare a riscului (RR)

• Sunt eficiente in boli cu incidenta mare

• Pot urmari direct modul de actiune al factorului de risc

• Pot urmari si efecte tardive ale bolii

 DEZAVANTAJE

• Sunt costisitoare

• Nu se pot repeta

• Necesita un timp indelungat si un numar mare de subiecti

• Urmarirea pe termen lung este dificila in boli cu perioada

de latenta lunga

• Produc erori, mai ales de selectie si de confuzie

 EXEMPLU
S-a dorit testarea ipotezei conform căreia respiraţia orală în perioada de
creştere a copilului favorizează apariţia sindromului compresiei de maxilar.
Pentru a testa ipoteza s-a iniţiat un studiu în Târgu Mureş. Au fost incluşi în
studiu copii din 5 grădiniţe, copiii ambelor loturi având vârste cuprinse între
3-4 ani şi caracteristici asemănătoare privind distribuţia pe sexe, mediul de
provenienţă, obiceiurile alimentare, prezenţa unor anomalii dento-maxilare la
părinţi şi fraţi, dezvoltarea armonioasă a extremităţii cefalice, a dimensiunilor
şi rapoartelor intermaxilare şi ocluzale dentare. 51 de copii au fost expuşi la
factorul de risc luat în studiu, ei prezentând respiraţie orală datorată
obstrucţiei căilor aeriene superioare (C.A.S.), fie prin vegetaţii adenoidiene
sau deviaţii de sept nazal a căror tratament chirurgical a fost refuzat de către
părinţi, fie prin rinite alergice refractare la tratament. Copiii din lotul non-
expus factorului de risc nu au prezentat respiraţie orală în repaus, având
permeabilitatea C.A.S. în limite normale.
Creşterea şi dezvoltarea maxilară a celor două loturi de copii a fost
urmărită periodic timp de 4 ani, sesizând eventuale conturări ale unor
tablouri clinice de compresie maxilară.