Curs 3 Parodontologie Pediatrica - Clasificare Si Forme Clinice - An VI - 2021

AFECȚIUNILE
PARODONȚIULUI MARGINAL
LA COPIL ȘI ADOLESCENT
Clasificări ale afecțiunilor parodonțiului marginal la copil și adolescent

 PAGE, SCHROEDER – 1982
 SCHARON, SUZUKI – 1989

• În decursul ultimelor decenii,
nomenclatura și clasificarea  VATAMAN si col. - 1992
parodontitelor s-au schimbat de
foarte multe ori  RANNEY – 1993
• Cea mai des folosită este cea propusă  ARPA – 1995

la Workshopul Internațional de
 CARRANZA, NEWMAN – 1996
Periodontologie din 1999 și în cadrul
căruia afecțiunile la nivelul  WELBURY – 1997
parodonțiului marginal au fost
împărțite în funcție de istoricul clinic,  Mc DONALD – 2000
vârsta de apariție nefiind considerată
 BIMSTEIN 2001
a fi un criteriu major:
 RATEITSCHAK
 DUMITRIU, s.a.
 Welbury - 1997
Afectare gingivala fara Afectiuni parodontale cu

pierdere de atasament pierderea atasamentului
tesutului gingival
1. Gvite acute 1. Parodontite cronice
 Gingivo-stomatita herpetica  induse de PB
 Gingivita ulcero-necrotica  complicatii ale tratamentului
ortodontic
2. Gvite cronice 2. Parodontite primare

 induse de PB  prepubertare
 Gvita prepubertara  juvenile
3. Gvite hiperplazice 3. Parodontite prepubertare

 induse medicamentos asociate cu boli sistemice
 false gvite  Sdr. Papillon Lefevre
 Sdr. Ehles Danlos
4. Afectiuni muco-  Hipofosfatazia
gingivale  Sdr. Chediak Hidashi
 Sdr. deficientei adeziunii
leucocitare
 Neutropenia
 Histiocitoza
 Workshop Internațional de Parodontologie - 1999
I. Gingivite:
Gingivita cronică indusă de placa bacteriană;
Gingivita asociată statusului hormonal;
Gingivita medicamentoasă;
Alte tipuri de gingivite;
II. Parodontita cronică;
III. Parodontita agresivă;
IV. Parodontita ca manifestare a unei boli sistemice;
V. Boala parodontală necrozantă;
VI. Abces parodontal;
VII. Parodontitele legate de o afecțiune endodontică;
VIII. Anomalii de dezvoltare.
 Clasificarea lui Keels și Quinonez, 2003 (IAPD)
 Clasificarea lui Keels și Quinonez, 2003 (IAPD)
Leziuni fără pierdere osoasă Leziuni cu pierdere osoasă alveolară
alveolară
Gingie Gingie sănătoasă fără pierdere Gingie sănătoasă cu pierdere osoasă
sănătoasă osoasă • Hipofosfatazie
(roz, fermă, • Boală parodontală idiopatică (LJP)
granitată) • Displazie dentinară de tip I
• Post- avulsie / extracție
Gingie afectată Gingie afectată fără pierdere Gingie afectată cu pierdere osoasă
(eritematoasă, osoasă • Defecte cantitative ale neutrofilelor
hemoragică) • Gingivita (agranulocitoză,
• Gingivita respiratorului oral Neutropenie ciclică, neutropenie cronică
• Fibromatoză gingivală idiopatică)
• GAUN • Defecte calitative ale neutrofilelor
• Leucemie (AML / ALL) (deficitul de adeziune leucocitară)
• HIV • Boală parodontală idiopatică (LJP)
• Deficitul de vitamină C • Histiocitoza X cu celule Langerhans
• Gingivita de erupție • Sindromul Papillon-Lefèvre
• Gingivostomatita herpetică • Diabetul
• Trombocitopenia • Sindromul Down
• Anemia aplastică • Sindromul Chédiak-Higashi
• Acrodinia • Boala cronică granulomatoasă
• Deficitul de vit. K • Tuberculoza
• Leziune traumatică intențională • Maladia Ehlers-Danlos (Tip VIII)
• Osteomielita
 Clasificarea după Koch și Poulsen (2017)
Tipul de afecțiune Principale caracteristici

Gingivită Reacție inflamatorie ce implică gingia. Diagnosticul clinic se pune pe: eritem, edem
și tendința la sângerare
Parodontită cronică Semne moderate de inflamație, cu excepția zonelor unde există distrucție
parodontală
La copii și adolescenți sunt observate adesea leziuni unice
Afectează indivizi aparent sănătoși
Parodontita agresivă
Localizată - Semne moderate de inflamație, cu excepția zonelor cu distrucție parodontală
- Doi sau mai mulți dinți implicați, de obicei molari primi permanenți și incisivi
Generalizată Dentația permanentă
- Semne severe de inflamație

- Distrucție parodontală la nivelul molarilor primi și incisivilor și implicarea a cel
puțin 3 alți dinți
Dentație temporară
- De obicei, semne severe de inflamație
- Mai mulți dinți implicați
- Adesea asociată cu o afecțiune sistemică
 Clasificarea după consensul din 2017
I. Stare de sănătate parodontală sau afecțiuni gingivale :

- Sănătate parodontală;
- Gingivită indusă de placa bacteriană;
- Afecțiuni gingivale fără legătură cu placa bacteriană
II. Boală parodontală:

- Parodontită
- Boli parodontale necrozante
- Parodontita ca manifestare a unor afecțiuni sistemice
III. Alte afecțiuni ale parodonțiului:

- Afecțiuni sistemice care alterează țesuturile de suport parodontal
- Abcese parodontale și leziuni endo-parodontale
- Afecțiuni muco-gingivale
- Leziuni traumatice ocluzale
- Factori legați de dinți și structuri protetice
ELEMENTE DE DIAGNOSTIC ȘI
PROGNOSTIC PARODONTAL
 ANAMNEZA:
• Motivele prezentarii
• Istoric
 EXAMENE COMPLEMENTARE:
• A.H.C.
• Ex. radiologic
• A.P. - generale
• Ex. bacteriologic
- stomatologice
• Studiu de model
• Ex. fotostatic
 EXAMEN CLINIC:
• General
• Extra-oral
• Intra-oral
- igiena orala – O.H.I. (Green-Vermillon)
- halena
- halitoza
- mucoase, buze
- saliva
- dinti
- parodontal: mobilitatea dentara, ex. gingival, evaluarea parodontiului de
sustinere – sondajul parodontal
- ocluzal
- functional
• Indici de evaluare parodontala (Silness-Loe, Ramfijord, RusselCPITN, etc.)
 DIAGNOSTIC – pozitiv – etiologic – diferential

Etape:
I. tipul de afectiune parodontala
- general global
- pe unitate dento-parodonatala
II. natura florei patogene – identificarea compozitiei placii subgingivale
III. starea de activitate/inactivitate a afectiunilor parodontale – criterii:
a. microbiologice:
 prezenta bateriilor virulente
 absenta bacteriilor protectoare
 mediu favorabil bacteriilor virulente
 sist. de aparare deficitare ale gazdei (boli sistemice, stress, SIDA, etc.)
b. clinice
 sangerare
 supuratie Rx !
 halitoza
 mobilitate patologica, migrare
c. biologice – VSH>, hiperleucocitoza
IV. stadiul evolutiv al afectiunii parodontale
- ex. vizual
- evaluarea nivelului atasamentului – adancimea pungii
- bilant Rx
 PROGNOSTIC
FORME CLINICE ALE AFECȚIUNILOR
PARODONȚIULUI MARGINAL LA COPIL
ȘI ADOLESCENT
Inflamatorii
 gingivite
 acute: specifice, nespecifice
 cronice
 papilare
 marginale: localizate, generalizate
 simple
 complexe
 recesiunea gingivala
 parodontite
Degenerative
 distrofice
 atrofice
Mixte (distrofice+inflamatorii)
Proliferative
Gingivite acute
Adult versus copil:
adult
Sulcusul gingival este mai îngust şi

mai putin adânc, iar gingia Papila dentară are o
marginala are o consistenţă mai înălţime mai mare
fermă, fiind mai densă la adult la adult.
decât la copil.
copil
adult copil
Gingivita adultului apare cel mai
adesea în prezenţa plăcii bacteriene,
contrar formelor întâlnite la copil.
Gingivite acute
Gingivite acute nespecifice:
- forme clinice
- elemente de diagnostic si prognostic
a) Gingivita papilară acută – papilita

 Etiologie:
- factori locali
Papilită
- factori iatrogeni: pedodontic, ortodontic
 Semne clinice:
- sangerare la atingere
- congestie, tumefactie
- ulceratie
- necroza
Papilită
Papilită
Gingivite acute
- forme clinice
b) Gingivita acută catarală

 Semne clinice:
- congestie
- tumefactie Gingivită acută catarală
- edem
- gingivoragii
- sensibilitate dureroasa la atingere
 Caracter recidivant  cronicizare
Gingivită acută catarală
Gingivită catarală cronicizată

Gingivite acute
- forme clinice
c) Gingivite acute accidentale

 Gingivita traumatică:
 “Gingivitis artefacta” – gvita prin automutilare
 leziune supla - solitara superficiala
gingivala
- difuza
 ulceratie alveoliza
- localizata profunda
papilara
 pseudomembrana alba dureroasa
 vindecare: 6-8 zile  detasare gingivala
 spontana – dupa disparitia f. etiologic
 ulceratie  lez. vegetanta, indurare malignizare ! distress-ul ambiental in perioada Copilariei I
Gingivită traumatică Gingivitis artefacta

Gingivite acute
- forme clinice

Gingivită traumatică – periaj dentar inadecvat

Gingivite acute
- forme clinice

Gingivită traumatică - corp străin subgingival (plastic de la o jucărie)

Gingivite acute
- forme clinice

 Gingivitis artefacta:
Gingivitis artefacta – leziuni produse prin automutilare

Gingivite acute
- forme clinice

 Gingivita chimică – ag. chimic bazic/acid
 ac. tricloracetic
 fenol Leziuni cauzate de aspirină
 eugenol
 iod
 alcool
 arsenic
 formaldehida
 aspirina
 leziune: eroziune (albicioasa, ridata, sensibila),
ulceratie
 vindecare spontana 7-14 zile
Aspect clinic în gingivita chimică

Gingivite acute
- forme clinice

 Gingivita alergică sau/si citostatică:
 f. etiologici:
• rasina acrilica
• eugenol 
• Formalina, s.a.
 leziune:
- vezicule localizate de contact, ulceratii
- dermatite, faringite Gingivită alergică
- senzatie de arsura intensa a gurii produsă de contactul cu
nichel
- anafilaxie
- angioedem
- urticarie
- rash
Gingivite acute
- forme clinice

 Gingivita termică:
 leziune:
• eritem palatal
• vezicule moi, neregulate, cu margini decolate
• ulceratii cu margini neregulate
• depozite membranoase murdare prin suprainfectie
• bule, flictene
Aspect clinic în arsură

(gingivita termică) Leziuni cauzate de o
arsură electrică
Gingivite acute
- forme clinice
d) Gingivita acută odontiazică

 Circumstante:
m1 – 6 luni
 eruptii dentare dificile M1 – 6 ani
M2 – 12 ani
+ M3 – 18 ani
igiena orala
 obisnuinte nesanogene de igiena alimentara
f. disfunctional Expresii clinice ale erupțiilor dentare
dificile
 Semne clinice:
 congestie
 edem gingival localizat
 hipersalivatie
 prurit
 febra
 tulb. gastro-intestinale
 iritabilitate, agitatie
Gingivite acute
- forme clinice
d) Gingivita acută odontiazică

 Evolutie:
 gingivită preeruptivă  gingivită eritemato-
pultacee/gingivită ulceroasă  adenoflegmon 
foliculita expulzivă
 chist folicular de eruptie asimptomatic  chist
hemoragic  hematom Aspecte clinice în gingivita acută
 vindecare spontana odontiazică
 pericoronarita congestiva, supurata  gingivo-

stomatita odontiazica CHOMPRÈT:
- durere
- trismus
- tumefactie dureroasa cu profunzime variabila
- ulceratie prin traume ocluzale
Gingivite acute
Gingivite acute specifice:
- forme clinice
- elemente de diagnostic si prognostic a) Gingivite acute virale
 Gingivo-stomatita herpetică:
 Etiologie:
• virus Herpex simplex Tip 1 – transmitere salivara
• varful incidentei – v. de 2 ani
 Forme clinice:
 Gingivita herpetica acută primară – semne clinice, evolutie:

 debut brusc: - alterarea starii generale
- febra 39.5-40º
- iritabilitate
1-3 zile - inapetenta
- arsuri orale
Aspecte clinice în - parestezii orale
gingivita herpetică  faza eruptiva: - eritem oral
acută primară - edem
- vezicule galben-albe (de 1mm Ø)
grupate in ciorchine, localizate:
- gingival
- lingual
24 ore - palatal dur, moale
- tonsilar
- buze
- piele
 ulceratii superficiale, rotunde, dureroase  confluente 
suprainfectare
Gingivite acute
- forme clinice
a) Gvite acute virale
 Gingivita herpetica ac. primară – semne clinice, evolutie:

 pseudo-membrane galben-gri
 halou inflamator eritematos
 hipersalivatie accentuata
 adenopatie satelita bilaterala
 vindecare progresiva 10-14 zile – fara sechele 
imunitate
 diagnostic diferential (titrul de Ac serici – 6 spt de la
debut):
 ulceratii herpetiforme – absenta veziculelor
 afte bucale – ulceratie specifica
 herpangine – localizare palat moale
 tulburari de eruptie Aspecte clinice în gingivita herpetică
acută primară
Gingivite acute
- forme clinice
a) Gingivite acute virale

 Gingivita herpetica acută primară
Infecție neonatală cu
virus herpes simplex Gingivita herpetică
acută primară
Gingivite acute
- forme clinice

Aspecte clinice în
gingivita herpetică
acută primară
Gingivite acute
- forme clinice

Gingivita herpetică acută primară –

suprainfecție (exudat sero-purulent)
Gingivite acute
- forme clinice
 Gingivo-stomatita herpetica secundara (recurenta)

 vezicule mari grupate in ciorchine pe
palatul dur
gingia atasata
 ulceratii mici (1-3 mm Ø)
 semne subiective minimale, absente
 vindecare spontana – 6-10 zile
Aspecte clinice în gingivo-stomatita  factori favorizanti:
herpetică secundară (recurentă)
distress-ul psiho-somatic
traumatisme
boli febrile
 diagnostic diferential
afte
 Zona Zoster
 scarlatina
 sifilisul primar, secundar
Gingivite acute
- forme clinice
 Gingivo-stomatita herpetica secundara (recurenta)
Aspecte clinice în gingivo-stomatita

herpetică secundară (recurentă)
Gingivite acute
- forme clinice
- elemente de diagnostic si prognostic a) Gvite acute virale
 Herpesul labial recurent (gingivita herpetică recidivantă)
Aspecte clinice ale

gingivitei herpetice
recidivante (herpes
labial)
Gingivite acute
- forme clinice a) Gvite acute virale
 Varicela (virusul varicelo-zosterian)
Aspecte clinice în varicelă

Gingivite acute
 Herpangina şi Boala Mână-picior-gură (virusul Coxackie

grup A)
Aspecte clinice în
herpangină
Aspecte clinice în boala

Mână-picior-gură
Gingivite acute
 Mononucleoza infecțioasă (virusul Epstein-Barr)
Aspecte clinice în mononucleoza infecțioasă

Gingivite acute
- forme clinice
b) Gingivite acute microbiene

 Gingivita ulcero-necrotică (GUN)
 incidenta:
 ocazionala – 6-12 ani
 frecventa – 15-25 ani
 Factori etiologici:
 Spirocheta Borellia Vincent
 bacil fuziform, gram negativ
 factori favorizanti:
Aspecte clinice în gingivita ulcero-necrotică
• teren deficitar – rezistenta generala psiho-somatica
si somato-psihica precara
• tulburari si afect. sistemice
• factori de iritatie locali: - morfologici

- habituali (functionali)
- igiena orala
- depozite de tartru
- afect. orale preexistente
Gingivite acute
- forme clinice
 Gingivita ulcero-necrotică (GUN)
 Semne clinice, evolutie

 debut brusc
 durere continua, gingivoragii papila
 eritem
Aspecte clinice în gingivita ulcero-necrotică
 ulceratii gingia marginala
 pseudo-membrane cu
tes. necrotic, cel inflamatorii
si microorganisme gingia atasata
1. durere
Tetrada patognomonica 2. halena fetida
3. necroza gingivala
4. papila decapitata
Gingivite acute
- forme clinice
Gingivita ulcero-necrotica (GUN)

 Stadiul I – forma usoară, localizată
 necroza si ulceratie limitata papilar
 gingivoragii marginale la presiune Gingivită ulcero-necrotică localizată la nivelul
 absenta sensibilitatii dureroase grupului frontal
 Stadiul II– forma gravă, generalizată – “angina Vincent”
 durere intensa
 ulceratii extinsegingivo-marginale  ggia atasata 
mucoasa alveolara  valul palatin
 tulburari de masticatie, fonatie, deglutitie
 stare generala alterata – hipertermie, inapetenta,
insomnie
 sialoree, halena fetida
 infectia secundara  adenopatie regionala
 vindecare – 7 - 8 zile – cu sechele – retractie papilara
 cronicizare  parodontita marginala cronica Gingivită ulcero-necrotică generalizată
Gingivite acute
- forme clinice
Gingivita ulcero-necrotica (GUN)
Gingivită ulcero-necrotică generalizată în contextul unui

Aspect clinic în angina Vincent
deficit de vit. B12
Gingivite acute
- forme clinice
 Gingivita streptococică
 frecventa - scazuta
 etiologie – streptococ hemolitic
 semne clinice:
 congestie – rosu inchis
 edem Aspecte clinice în gingivita streptococică
 sufuziuni sanguine
 gingivoragii provocate (la atingeri usoare)
 pungi marite de volum
 largirea spatiului gingivo-dentar
Gingivite acute
- forme clinice
 Gingivita streptococică
Aspecte clinice în gingivita streptococică

Gingivite acute
- forme clinice
c) Gingivite acute micotice
 Etiologie: Candida albicans + factori favorizanti

 Forme clinice:
 forma acuta – pseudo-membranoasa (moniliazica,
muguet, margaritarel)
 debut la cateva zile de la nastere
Aspecte clinice în gingivita acută micotică
 semne clinice
- prodromal - uscaciunea gurii
- eritem – arsuri, tensiune
- depozite mici, albicioase, usor detasabile
- mucoasa sangeranda
 localizari: - jugal
- palatal
- val palatin
- fata dorsala a limbii
Gingivite acute
- forme clinice
Aspecte clinice în gingivita acută micotică

Gingivite acute
- forme clinice
 Etiologie: Candida albicans + factori favorizanti

 Forme clinice:
 forma atrofica
- stari generale
 secundara unei: - antibioterapii prelungite

- imunosupresie
Gingivită acută micotică – forma atrofică
- chimioterapie
- respiratiei orale
- ap. gnatoprotetice incorecte
 cheilita angulara (perlesul, zabaluta): - ap. ortodontice incorecte
- trat. medicamentos stomatologic
prelungit sau incorect
 secundara:
- obisnuinte si igiena orala
nesanogene
- hipovitaminoze
Gingivite acute
- forme clinice
d) Gingivo-stomatite
in cadrul bolilor infecto-contagioase ale copilariei
 Gingivo-stomatita aftoasa
Aspecte clinice în
gingivo-stomatita
aftoasă
Gingivite acute
- forme clinice
d) Gingivo-stomatite
in cadrul bolilor infecto-contagioase ale copilariei
 Febre eruptive
- enantem + gvita eritematoasa, eritemato-

 rujeola pultacee
- semn Koplik-Filatov, limba saburala
 rubeola – prenatal – mama
- limba zmeurie
 scarlatina - angina
- stare gen. aseptica
Aspecte clinice în rujeolă

Gingivite cronice
Gingivite cronice:
- forme clinice
 Prevalenta:
 crescuta, inca din perioada dentatiei temporare (80% - OMS)
 maxima incidenta la pubertate
 remisiune la adolescenta
 recrudescenta la adult
 Etiologie:
 placa muco-bacteriana – factor deerminant local
Aspecte clinice în gingivita cronică
 teren clinic general
 factori de iritatie locali
 gvite ac. catarale recidivante
 trigger, inductor medicamentos, endocrin
 Forme anatomo-clinice:
- localizate - marginale
 simple, catarale - papilare
- generalizate - difuze
 hipertrofice, hiperplazice
Gingivite cronice
Gingivite cronice:
- forme clinice
a) Gingivita papilară cronică

 prin caracterul repetitiv, persistent al gvitei papilare
acute  cronicizare
Gingivită papilară cronică
b) Gingivita micotică – forma cronică

 mai frecventa la arc. maxilara
 mucoasa – aspect eritematos-buretos
Gingivită micotică - forma cronică

Gingivite cronice
c) Gingivita marginală cronică simplă, catarală
Gingivite cronice:
- forme clinice  Etiologie:
- elemente de diagnostic si prognostic  f. determinant  placa muco-bacteriana
 f. favorizanti
- partic. morfo-struct., relationale ale d.t. si
d.p.t.
- deficiente in ig. orala, nutritionala si
 Clinic: functionala
 debut papilar  gingia marginala

 modificari de:  forma la d.t.  aspect de “gingie
rulata” al mg libere ggvale
 textura  spongioasa, edematoasa 
 edem
ferma, fibroasa
 gingivoragii spontane, provocate
Aspecte clinice în gingivita marginală cronică
 prurit gingival
 durerea – prezenta doar in puseele de acutizare
 Histopatologic:
 infiltrat inflamator  vasodilatatie  staza distructia fibrelor
de colagen
 proliferare epiteliala
 Prognostic – rezervat in absenta unui trat. corespunzator
Gingivite cronice
Gingivite cronice:
- forme clinice
d) Gingivite cronice hipertrofice - hiperplazice

 hipertrofie – volum
 hiperplazie - structura
Gingivite hipertrofice
- nespecifice, inflamatorii Aspecte clinice în gingivita hipertrofică

- localizate, generalizate
- papilei
- debut: tumefierea 
- marginii ggvale
 burelet in jurul coletului d.  acoperire partiala a coroanei  aspect
bulbar  false pungi; la d.t. ggia marg  aspect de ggie rulata
- durere absenta, discreta, inconstanta

- coloratie rosie-violacee
- gingivoragii provocate la atingere
- senzatia de consistenta ferma la palpare
- evolutie lenta
! A.D.M. persistente, respiratia orala, ig. orala defectuoasa
Gingivite cronice
Gingivite cronice:
- forme clinice
- elemente de diagnostic si prognostic Gingivite hiperplazice
 Hiperplazia gingivală indusă medicamentos

 fenitoina, ciclosporine,
nifedipin rol inductor, reactiv
debut: - papila tumefactie rotunjime progresiva

- ggia marg. atasata
 aspect: granulos, muriform, ferm, roz pal, rezilient cu o suprafata
fin boselata si fara tendinta la sangerare
Aspecte clinice în gingivita hiperplazică ! Caracter combinat - hiperplazie demarcat de marg ggvala
- hipertrofie printr-un sant liniar 

 lambou triunghiular
 durere constanta
 localizare frontal bimaxilar  generalizare
 Carranza:
 secundar placa muco-bacteriana  inflamatie 
hipertrofie:
• pungi ggvale (10mm) reversibile
• extinderea tumefactiei V-O  acoperirea coroanei pana
la planul de ocluzie – extensiva si la dt limitrofi
 ggvoragie – absenta initial, prezenta secundar
Gingivite cronice
Gingivite cronice:
- forme clinice
Gingivite hiperplazice  Gingivita idiopatica (ereditara, elefantiazica,

familiala, fibromatoza gingivala,
hiperplazia ggvala juvenila)
 transmitere: - dominanta
- recesiva Aspecte clinice în gingivita idiopatică
 f. locali de iritatie  r. inflamatorie
 ggia la nastere este aparent normala
 debut - concomitent cu initierea eruptiei clinice a d.t.

hiperplazie papila d.
- concomitent ggie marg
hipertrofie ggie atasata
 aspect: roz, elastic, ferm, rugos, pavimentos
 localizare: V-O, max. sau/si mandib.
Gingivite cronice
Gingivite cronice:
- forme clinice
Gingivite hiperplazice Gingivita idiopatica (ereditara, elefantiazica,

familiala, fibromatoza gingivala,
hiperplazia ggvala juvenila)
Aspecte clinice în gingivita idiopatică
 evolutie:
 localizata, generalizata
 progresiv, concomitent cu eruptia clinica a d.p.
 acoperirea coroanei d. in totatlitate de catre ggie
 deplasari d. prin traumatism ocluzal
 tendinta la sangerare – initial absenta, creste progresiv
Gingivite cronice d) Gingivite cronice hipertrofice - hiperplazice
Gingivite cronice:
- forme clinice
A. Hipercreştere gingivală asociată Fenitoinei

B. Hipercreştere gingivală extinsă la nivelul
palatului, asociată cu abces parodontal
C. Hipercreştere gingivală asociată Ciclosporinei
A (pacient cu transplant renal)
D. Hipercreştere gingivală asociată Ciclosporinei
A (pacient cu transplant cardiac)
E. Fibromatoză gingivală ereditară
Gingivite cronice
Gingivite cronice:
- forme clinice d) Gingivite cronice hipertrofice - hiperplazice
Fibromatoză gingivală- (a) la naştere şi (b) la vârsta de 5 ani, după corecţie

chirurgicală
Gingivite cronice
Gingivite cronice:
- forme clinice
Gingivite hiperplazice  Hipercresteri conditionate hormonal,

nutritional, alergic
 conditia sistemica individuala + iritanti locali  exacerbeaza sau

modifica raspunsul obisnuit la placa muco-bateriana
1. Gingivita de pubertate
 afecteaza ambele sexe

Aspecte clinice în gingivita pubertară
 hipertrofie ggvala marg si interproximala – mai frecvent cu localizare mandibulara,
f.V. grup frontal  papile proeminent bulboase
 eritem ggval
 edem
 evolutiv:
 tendinta accentuata la ggvoragii
 extindere la tes. parodontale mai profunde
 tendinta la recidiva
Gingivite cronice
Gingivite cronice:
- forme clinice d) Gingivite cronice hipertrofice - hiperplazice
Gingivite hiperplazice  Hipercresteri conditionate hormonal,
nutritional, alergic
 conditia sistemica individuala + iritanti locali  exacerbeaza sau

modifica raspunsul obisnuit la placa muco-bateriana
2. Gingivita din hipovitaminoza C
 ggia marg rosie-albastruie, moale, friabila, neteda, lucioasa, cu

Aspecte clinice în gingivita dată de pete purpurice
hipovitaminoza C  pungi ggvale
 dureri ggvale exacerbate la atingere
 ggvoragii provocate si spontane f. severe lez de infarct in papila

interdentara  necroze  pseudo-membrane
 alterarea starii generale
 rezistenta scazuta la infectii

Gingivite cronice
Gingivite cronice:
- forme clinice
e) Gingivita cronică descuamativă
 f. rara la copii
 afecteaza exclusiv gingia mandibulara
 aspect rosu, lucios
 gingie dureroasa
Aspecte clinice în gingivita cronică descuamativă

Gingivita HIV
 eritem gingival liniar persistent, limitat 

gingia marginală
 eritem gingival difuz sau punctiform 

gingia atașată, mucoasa alveolară
 tendința la gingivoragii
asociativ unei infectii secundare cu Candida

Albicans
 terapia corectiva ineficienta

Eritem gingival liniar în gingivita HIV
Gingivita HIV
 aparitia frecventa a GUN si PUN cu caracter distructiv sever si dureros
Aspecte
clinice în
gingivita
HIV
 Alte manifestari orale asociate infectiei cu v. HIV
 candidoza orala
Candidoza orală asociată infecției HIV

 leucoplazia paroasa
Leucoplazie
păroasă asociată
infecției HIV
sarcomul Kaposi: macule nedureroase, rosii, purpurii 

nodulare – localizate pe mucoasa orala, palatala, gingival,
mai frecvent la sexul masculin
 angiomatoza bacilara
 hiperpigmentari orale
Sarcom Kaposi asociat infecției HIV

ulceratii atipice si intarzierea vindecarii
ulceratii aftoase
Aspecte clinice în infecția HIV

 herpesul muco-cutanat persistent
Herpesul muco-cutanat asociat infecției HIV

Manifestări orale in boli sistemice
1) Leucemii acute, subacute, cronice, agranulocitoze, neutropenii
 marginale localizate
 papilare
 hipertrofii ggvale
 difuze generalizate
 pseudo-tumorale  acopera in
totalitate coroana dintelui
 coloratie rosie-albastruie, in rest muc orala este palida,

pichetata de pete + contuzii
 fenomene inflamatorii (prin ig orala defectuoasa)  pungi Aspecte clinice în leucemie
ggvale
 ulceratii  necroza  absenta r. inflamatorii in jurul ulceratiei
 frecvent  complicatii  GUN
Manifestări orale in boli sistemice
2) Anemii
 mucoasa palida, cu pete hemoragice
 anemia feripriva - limba rosie, dureroasa  exacerbata in

alimentatia condimentata
 anemia pernicioasa (avitaminoza B12)  glosita Hunter 

sexul feminin
Aspect clinic în anemie
Gingivita cu plasmocite
- guma de mestecat
 componenta alergena din - pasta de dinti
- alimente
 eritem si usoara hipertrofie a gingiei atasate orale

Gingivită cu plasmocite
(palatinal, lingual)
Recesiunea gingivală
 frecvent intalnita la copii
 Etiologie:
 factori morfologici  f . determinant – placa bacteriana
• fren labial inserat pe marg libera a ggiei
(mandib)
•fren labial inalt – transpapilar (max 
mezial IC)
• fren labial – hipertrofic
• zona ingusta de ggie atasata sau
cheratinizata
• malpozitii dentare, anomalii dentare de
sediu, incongruente dento-alveolare
! f. favorizanti • malocluzii: angrenaje si ocl inv front, deep-
bite cu over-bite grav (Boyd) Recesiune gingivală
• hipertrofii musculare: labiale inf, linguale +
vestib, versii dentare
 factori disfunctionali si obiceiuri vicioase,
parafunctii
 factori iatrogeni
• inele ortod penetreaza
• ap ortod mobilizabile atasamentul
• microproteze epitelial
• reconstituiri coronare parodontal
debordante cervical
1) Recesiunea neinflamatorie (Rateitschak)
 localizata - fren inf, Pm, C
 evolueaza in absenta inflamatiei:
 retractia ggvala:
- tes ggval ferm, colorat normal sau

inflamat Aspecte clinice în recesiunea neinflamatorie
- ggia fina si fragila
- reducerea in inaltime sau absenta
partiala de ggie atasata
- sulcus ggval – adancime normala

- denudarea jonctiunii S-C
1) Recesiunea neinflamatorie (Rateitschak)
 fisura Stillman – tip de recesiune ggvala specifica

-1-2 fante inguste vestib pe 1 dinte de la ggia marg in
directie apicala
- in
functie de directia de clivaj  fisuri simple, fisuri Fisura Stillman
compuse
 bureletul McCall
- raspuns neinflamator fibrotic la nivelul ggiei marginale
atasate  aspect de rulou – prin ingrosarea si rotunjirea
ggiei marginale.
2) Recesiunea inflamatorie
 simptom constant in boala parodontala

 localizata sau generalizata
Bureletul McCall
 vizibila sau invizibila clinic
PARODONTITE MARGINALE
 inflamatie
 alveoliza
Parodontita marginală  pungi parodontale
cronică superficială (“schmutzpyoree”)
 f. de risc – spine iritative, igiena oro-dentara deficitara
 fenomene inflamatorii gingivale generalizate

 false pungi cu secretie sero-purulenta
! H.p.: - osteoliza de tip orizontal pana la 1/3 din radacina -

semnalata interproximal in regiunea septurilor
Parodontita marginală
cronică profundă progresivă
 sangerare, tartru (s.t.)

 pungi adevarate (p)
 mobilitate dentara patologica  deplasari
dentare  expulzii dentare
 H.p.: - osteoliza - orizontala sau
- verticala – foarte profunda,
complexa
Aspecte radiografice în parodontita marginală cronică

profundă progresivă
Parodontita marginala prepubertara
 genetica - autosomala
- recesiva
 afecteaza d.t., d.p. - varsta 5-12 ani
 localizata
 generalizata
 asociata cu : - sindrom Papillon-Lefevre Aspecte clinice în parodontita marginală

prepubertară
- diabet juvenil
- sindroame cromozomiale (Down,

Turner, Klinefelter)
 asociata cu HIV
 debut precoce :
 pe durata sau imediat dupa eruptia d.t.
 se poate extinde si la parodontiul dintilor

permanenti  pierderea prematura a dintilor
Parodontita marginala prepubertara – forme clinice
 Parodontita marginala prepubertara localizata
- debut in jurul varstei de 4 ani
- afecteaza un numar limitat de dinti temporari (M1)
frecvent maxilar
- inflamatie gingivala moderata (Page)

Parodontită marginală prepubertară localizată
- alveoliza lenta pungi parodontale profunde (>6mm)
- evolutie mai benigna, reversibila

 Parodontita marginala prepubertara generalizata

- debut – pe durata sau imediat dupa finalizarea
eruptiei dintilor temporari
- afecteaza toti dintii
- inflamatie acuta concomitenta a gingiei marginale
si atasate
- durere, sangerare -> abandonare periaj ->
acumulare placa muco-bacteriana
- evolutie – acuta, foarte rapida, foarte grava -> Parodontită marginală prepubertară generalizată
proliferarea tesutului de granulatie ->

pierderea prematura a dintilor temporari
la varsta de 3-4 ani
- leziuni parodontale inconstante si ale
dintilor permanenti
- asocierea frecventa de infectii : otice, cai aeriene
superioare, dermatologice
 Parodontita marginala prepubertara asociata cu sindromul Papillon – Lefevre
- tablou clinic mult mai dramatic

- recidiva in timpul eruptiei dintilor permanenti bimaxilar
Aspecte clinice în
 pierderea prematura a dintilor permanenti bimaxilar la
varsta de 12 – 15 ani sindromul
Papillon-Lefevre
 Parodontita marginala prepubertara asociata cu diabet juvenil

- prevalenta si paroxism la varsta de 12 – 14 ani
- tulburari metabolice
- tulburari vasculare  angiopatie
- rezistenta scazuta la infectie
- gingivita : simpla / herpetica
- pungi parodontale  alveoliza  acidoza locala
Aspect clinic în diabet

 Parodontita marginala prepubertara asociata cu HIV

 prin imunodeficienta celulara
 manifestari orale : - infectioase
- fungice
- bacteriene
- de origine necunoscuta
 forme clinice:
 Gvita eritematoasa generalizata atipica
- absenta placii bacteriene Aspecte clinice în infecția cu HIV
- fenomene inflamatorii infectioase
supraadaugate
 Parodontita ulcero-necrotica agresiva
- necroza ggvala osoasa
- alveoliza extensiva – pierderea marcata a
osului interproximal  pierderea dintelui
- durere – prezenta – f accentuata
- localizare predilecta mandibulara
PARODONTITE
Parodontita marginala agresivă (juvenilă /periodontozis):
 debut in copilarie sau la adolescenta – in aparenta stare de

sanatate – mai frecventa la sexul feminin
recesiv
 caracter ereditar – autosomal dominant
X linked
factorul imunologic
 caracter corelativ cu
grupele sanguine A,B
 progresie distructiva, rapida
 forme clinice:
 localizata
- IC, M1 – fM, fV – bimaxilar, “respectarea” PM
- pungi parodontale cu tesut de granulatie > 6mm
- absenta factorului cauzal
- gvita moderata
- alveoliza
- gingivoragii localizate
Aspecte clinice și radiografice în
- mobilitate dentara patologica  expulzia dintilor
- histopatologic: leziune in chiuveta parodontita agresivă
- evolutie rapida
 generalizata (parodontita marginala postjuvenila)
PARODONTITE
Parodontita marginala agresivă (juvenilă /periodontozis):
 tip A – adolesecenti de sex feminin, adulti tineri

 tip B - debut in perioada puberala
 fenomene inflamatorii si degenerative – gingivale,
parodontale
 pungi parodontale cu secretie purulenta
 evolutie ciclica si episodica – faza acuta, faza de remisiune
 asociativ – maladii sistemice
Aspecte clinice și radiografice în parodontita agresivă

PARODONTITE
Raspunsul parodontal la trauma ocluzala
trauma
 afectare tisulara
caracter patogen trauma ocluzala primara - obturatii mai inalte
 trauma ocluzala cronica - deplasari ortod
supraliminare functional
 clinic – cresterea mobilitatii dentare

Rx:
 largirea dimensiunii sp periodontal
 ingrosarea laminei dura – lateral de Rr, apexian, in zona de
furcatie
 distructie verticala a septului interdentar
 radiotransparenta si condensare a osului alveolar
 resorbtie radiculara
PARODONTITE
Complicatii ale bolii parodontale
 abcesul parodontal acut si cronic
 hipersensibilitate radiculara
 carii de suprafata radiculara
 leziuni cuneiforme (miloliza)

Abces parodontal
 sdr endo-parodontal
Prognostic
 global
 individual - pe unitate dento-parodontala
Leziuni cuneiforme (miloliza)

Recomandările IAPD (2020)
 La fiecare examen clinic, trebuie evaluate și

înregistrate:
- sănătatea gingivală
- sănătatea parodontală
- mobilitatea dentară
 După stabilirea dentației/dentiției, trebuie

realizat sondajul parodontal pentru evaluarea
nivelului osos.
 Trebuie realizate radiografii corespunzătoare

stării clinice pentru documentarea stării de
sănătate alveolară.
 Fotografiile clinice sunt utile în documentarea

și monitorizarea stării de sănătate
parodontală.
 Gingivita generalizată trebuie considerată

inițial a fi de origine bacteriană
 Dacă gingivita generalizată persistă mai

mult de 2 săptămâni, trebuie luată în
considerare o cauză sistemică
Aspecte clinice ale gingivitei generalizate
în leucemie
 Cel mai adesea, diagnosticul diferențial se
face între neutropenia ciclică, neutropenia
idiopatică cronică și leucemia.
 Când este suspectată o cauză sistemică,

trebuie realizat un consult interdisciplinar
de specialitate.
 Dacă apare pierderea non-

traumatică a unui incisiv
temporar (fără afectare carioasă),
cu gingivită localizată, înainte de
vârsta de 4 ani, copilul trebuie
evaluat pentru suspiciunea de
hipofosfatazie.
 Incisivul temporar exfoliat

trebuie evaluat de către
anatomo-patolog, în ce privește
structura dentară (sănătatea
cementului, în special).
Aspecte clinice și radiografice în hipofosfatazie
 Erupția prematură a
molarilor temporari în
perioada neo-natală trebuie
evaluată pentru suspiciunea
de histiocitoză X cu celule
Langerhans.
 Trebuie realizată o biopsie

gingivală a țesuturilor din
regiunea molară pentru
evaluarea prezenței
granulațiilor Birbeck.
Manifestări în histiocitoza cu celule Langerhans
 În cazul unei inflamații gingivale

persistente mai mult de 2 săptămâni,
poate fi necesară realizarea unei culturi
celulare parodontale, pentru evaluarea
prezenței tulpinilor bacteriene
anaerobe, ce pot declanșa un răspuns
imun agresiv, precum în sindromul
Papillon-Lefèvre, sau care pot declanșa
pierdere osoasă, ca în neutropenii.
Aspect clinic al gingiei în neutropenie Aspecte clinice și radiografice în sindromul Papillon-Lefèvre

 Monitorizarea sănătății gingivale și

parodontale a pacienților cu afecțiuni
sistemice este un marker critic al
complianței pacientului, precum și al
eficacității oricărui tratament
medicamentos utilizat pentru Aspecte clinice ale țesuturilor
îmbunătățirea răspunsului imun. parodontale în diabet
 Un exemplu ar fi documentarea
eficacității factorului de stimulare a
coloniilor de granulocite (GCSF) din
tratamentul neutropeniei ciclice, sau
complianța pacientului diabetic la
insulină.
 În cazuri rare, este nevoie de

transplant de celule stem pentru
refacerea sistemului imun, ce poate
rezulta și într-o îmbunătățire a
Aspecte clinice ale gingiei în deficitul de
sănătății parodontale. adeziune leucocitară
 Exemple de boli ce pot necesita

transplant de celule stem sunt: boala
cronică granulomatoasă și deficitul de
adeziune leucocitară.
Lectură fundamendală recomandată:
• Byrd G, Quinonez RB, Offenbacher S, Keels, MA and Guthmiller JM. Coordinated Pediatric and Periodontal Dental Care of a
Child with Down Syndrome. Pediatr Dent 2015; 37(4): 381- 385.
• Delaney JE, Keels MA. Pediatric Oral Pathology: Soft-Tissue and Periodontal Conditions. Pediatr Clin North Am 2000; 47(5).
• Doufexi A, Mina M, Ioannidou E. Gingival Overgrowth in children: Epidemiology, pathogenesis, and complications. A literature
review. J Periodontol 2005; 76: 3-10
• Dougherty MA and Slots J. Periodontal Diseases in Young Individuals. Cal Dent Assoc J 1993; 21: 55-69.
• Henry RJ and Sweeney EA. Langerhan’s Cell Histiocytosis: case reports and literature review. Pediatr Dent 1996; 18: 11-16.
• Hu CC and others. A clinical and research protocol for characterizing patients with Hypophosphatasia. Pediatr Dent 1996; 18:.
• Kalkwarf KL and Gutz DP. Periodontal changes associated with chronic idiopathic neutropenia. Pediatric Dent 1981; 3.
• Lalla E, Cheng B, Lal S, et al. Diabetes-related parameters and periodontal conditions in children. J Periodontal Res 2007; 42.
• Long LM, Jacoway JR and Bawden JW. Cyclic Neutropenia: Case report of two siblings. Pediatr Dent 1983; 5: 142-144.
• Lundgren T, Renvert S. Periodontal treatment of patients with Papillon-Lefèvre Syndrome: a 3-year followup. J Clin
Periodontol 2004; 31(11): 933-938.
• Mechant AT, Oranbandid S, Jethwani M, et al. Oral care practices and A1c among youths with type 1 and type 2 diabetes. J
Periodontal 2012; 83: 856-861.
• Nagendran J, Prakash C, Anandakrishna L, Gaviappa D and Ganesh D. Leukocyte Adhesion Deficiency: A Case Report and
Review. J Dent Child 2012; 79(2): 105-110.
• Oh TJ, Eber R, Wang HL. Periodontal diseases in the child and adolescent. J Clin Periodontol 2002; 29(5): 400-410.
• Rezende KM, Canela AH, Ortega AO, et al. Chédiak-Higashi Syndrome and premature exfoliation of primary teeth. Braz Dent J
2013, 24: 667-673.
• Tinanoff N, Tempro P, Maderazo EG. Dental treatment of Papillon-Lefèvre Syndrome: 15-year follow-up. J Clin Periodontol
1995; 22: 609-614.
• Van den Bos T, Handoko G, Niehof A, et al. Cementum and dentin in Hypophosphatasia. J Dent Res 2005; 84:1021-1025.
• AAPD. Classification of periodontal diseases in infants, children, adolescents and individuals with special health care needs,
2019.
CONCLUZII
 Afecțiunile parodontale la copii și adolescenți constituie un domeniu destul

de puțin explorat în Stomatologia Pediatrică.
 Copiii prezintă un larg evantai de patologii ale mucoasei orale și

parodonțiului, care diferă de cele întâlnite la adult.
 Diagnosticul este dificil de stabilit, deoarece acestea suferă modificări în

timpul creșterii și dezvoltării, aspectul lor clinic nefiind similar cu cel descris
la adulți.
 În anumite cazuri, leziunea apare în contextul unor boli generale, uneori

rare și grave, de aceea este foarte important de a stabili cu exactitate
diagnosticul.
Vă mulțumesc!

Curs 3 Parodontologie Pediatrica - Clasificare Si Forme Clinice - An VI - 2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 3 Parodontologie Pediatrica - Clasificare Si Forme Clinice - An VI - 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AFECȚIUNILE

Clasificări ale afecțiunilor parodonțiului marginal la copil și adolescent

 SCHARON, SUZUKI – 1989

• Cea mai des folosită este cea propusă  ARPA – 1995

Afectare gingivala fara Afectiuni parodontale cu

2. Gvite cronice 2. Parodontite primare

3. Gvite hiperplazice 3. Parodontite prepubertare

Tipul de afecțiune Principale caracteristici

Generalizată Dentația permanentă

- Semne severe de inflamație

I. Stare de sănătate parodontală sau afecțiuni gingivale :

II. Boală parodontală:

III. Alte afecțiuni ale parodonțiului:

 DIAGNOSTIC – pozitiv – etiologic – diferential

Sulcusul gingival este mai îngust şi

a) Gingivita papilară acută – papilita

b) Gingivita acută catarală

Gingivită acută catarală

Gingivită catarală cronicizată

c) Gingivite acute accidentale

Gingivită traumatică Gingivitis artefacta

c) Gingivite acute accidentale

Gingivită traumatică – periaj dentar inadecvat

c) Gingivite acute accidentale

Gingivită traumatică - corp străin subgingival (plastic de la o jucărie)

c) Gingivite acute accidentale

Gingivitis artefacta – leziuni produse prin automutilare

c) Gingivite acute accidentale

Aspect clinic în gingivita chimică

c) Gingivite acute accidentale

c) Gingivite acute accidentale

Aspect clinic în arsură

d) Gingivita acută odontiazică

d) Gingivita acută odontiazică

 pericoronarita congestiva, supurata  gingivo-

 Gingivita herpetica acută primară – semne clinice, evolutie:

a) Gvite acute virale

 Gingivita herpetica ac. primară – semne clinice, evolutie:

a) Gingivite acute virale

a) Gingivite acute virale

a) Gingivite acute virale

Gingivita herpetică acută primară –

 Gingivo-stomatita herpetica secundara (recurenta)

 Gingivo-stomatita herpetica secundara (recurenta)

Aspecte clinice în gingivo-stomatita

 Herpesul labial recurent (gingivita herpetică recidivantă)

Aspecte clinice ale

 Varicela (virusul varicelo-zosterian)

Aspecte clinice în varicelă

 Herpangina şi Boala Mână-picior-gură (virusul Coxackie

Aspecte clinice în boala

 Mononucleoza infecțioasă (virusul Epstein-Barr)

Aspecte clinice în mononucleoza infecțioasă

b) Gingivite acute microbiene

• factori de iritatie locali: - morfologici

b) Gingivite acute microbiene

 Gingivita ulcero-necrotică (GUN)

 Semne clinice, evolutie

b) Gingivite acute microbiene

Gingivita ulcero-necrotica (GUN)

b) Gingivite acute microbiene

Gingivita ulcero-necrotica (GUN)

Gingivită ulcero-necrotică generalizată în contextul unui