Terapia medicamentoasă locală în

boala parodontală

Facultatea de Medicină Dentară, Iasi

Disciplina de Parodontologie
 Cuprins:

Boala parodontală – definiţie,

etiopatogenie
Terapia

medicamentoasă locală Etapele tratamentului parodontal

în boala parodontală
Principii şi noţiuni generale ale terapiei
antimicrobiene locale

Substanţe medicamentoase utilizate în

tratamentul local al bolii parodontale

Concluzii cu aplicabilitate practică

 Afecţiunile parodontale sunt caracterizate din punct de vedere
anatomo-patologic prin distrugerea progresivă a structurilor de
fixare a dinţilor, iar din punct de vedere clinic, prin mobilizarea
Terapia etiologică
progresivă a dinţilor care poate duce la căderea lor spontană
locală în boala
(Chompret).
parodontală

principii, tehnici, Bolile parodontale corespund în general unei perturbări a

etape echilibrului dintre mijloacele de apărare ale gazdei şi

microorganismele ce colonizează mediul înconjurător
parodontal.

Factorii etiologici ai bolii parodontale pot fi împărţiţi, în funcţie

de originea lor specifică, în factori locali (determinanţi şi
favorizanţi) şi factori sistemici (Mârţu şi Mocanu) /.
FACTORI ETIOLOGICI LOCALI (EXTRINSECI)
Determinanţi – placa bacteriană
depozite moi - materia alba

resturi alimentare - retenţie şi tasare

coloraţii dentare
depozite calcificate – tartrul
de iritaţie cariile
ţigările şi tutunul
tipul de alimentaţie
igiena orală
Predispozanţi (favorizanţi)
tratamente dentare defectuoase
dinţi absenţi neînlocuiţi
malocluzii
trauma din ocluzie
Funcţionali
parafuncţii ocluzale
pulsiunea limbii
respiraţia orală

FACTORI SISTEMICI (INTRINSECI)

  factori endocrini (hormonali)
dezordini şi deficienţe alimentare
medicamente
factori psihologici (emoţionali)
ereditatea
maladii metabolice
perturbări şi maladii sanguine
 • Faptul că etiologia bolii parodontale, altădată
obscură, acum este în mare parte elucidată, a
făcut ca şi măsurile terapeutice să fie mult mai
eficiente, axate pe combaterea factorului
Terapia etiologică principal – placa bacteriană.
locală în boala

parodontală

• Un tratament comportând eliminarea sau

controlul infecţiei datorate plăcii şi introducerea
de măsuri riguroase de control a plăcii, reuşeşte
în cea mai mare parte a cazurilor să ducă la
restabilirea sănătăţii dentare şi parodontale
(Lindhe, 1986).
 Faza I de terapie parodontală – faza etiologică sau
etiotropă
Terapia etiologică Are ca scop intercepţia şi oprirea evoluţiei bolii
parodontale prin eliminarea şi controlul tuturor
locală în boala
factorilor implicaţi. În acest sens cooperarea
parodontală pacienţilor joacă un rol deosebit şi trebuie
stimulată prin toate mijloacele ce ne stau la
dispoziţie. Ea presupune:
q     controlul plăcii,
-       controlul dietei (la pacienţii cu carii
explozive),
q     detartrare şi surfasaj,
q     corectarea factorilor iritanţi restaurativi şi
protetici,
q     tratamentul cariilor (temporar sau definitiv, în
funcţie de prognosticul dintelui),
q     terapia antimicrobiană locală sau sistemică,
q     terapia ocluzală,
 SCOPURILE TERAPIEI PARODONTALE

Corect efectuată, terapia parodontală duce la

eliminarea durerii,
Aspecte inflamaţiei gingivale şi a sângerării,
reduce pungile parodontale şi
terapeutice elimină infecţia,
stopează formarea de puroi,
parodontale opreşte distrucţia ţesutului moale şi a osului,
reduce mobilitatea anormală a dintelui,
stabilind funcţia ocluzală normală,
restaurează în unele cazuri ţesuturile distruse
prin boală,
restabileşte conturul gingival fiziologic
necesar prezervării parodontale,
previne recurenţa bolii reduce pierderea
dinţilor.
 reducerea nivelului actual al contaminanţilor situs–
urilor parodontale
• reducerea riscului dobândirii de noi contaminanţi
• stimularea mecanismelor de apărare ale gazdei
SCOPURILE
TERAPIEI În conceptul actual boala parodontală
poate fi considerată
ETIOLOGICE drept o boală infecţioasă

PARODONTALE

Apariţia leziuni parodontale în urma

acumulării de placă bacteriană
Carranza 2002
02/01/2023
 TERAPIA ETIOLOGICĂ INIŢIALĂ ÎN BOALA
PARODONTALĂ

SCOPURILE • are rolul de a face ca apariţia sau progresia

TERAPIEI bolii să fie improbabilă sau imposibilă
ETIOLOGICE

PARODONTALE
DEZIDERATE........

• necesitatea cunoaşterii factorilor

determinanţi

• necesitatea dezvoltării strategiilor

de prevenţie a apariţiei sau

IMOBILIZAREA progresiei bolii

02/01/2023
 CONDIŢII

SCOPURILE • principii de prevenţie, tratament al bolii

TERAPIEI infecţioase
ETIOLOGICE
• eficienţa tipurilor de prevenţie este
PARODONTALE
condiţionată de COMPLIANŢA pacientului
 colaborare medic – pacient
(motivare)
 disponibilitatea modificărilor
– măsuri de igienă orală
– modificări de dietă
– modificări obiceiuri

• recomandări clare, simple

conceptual şi convenabil de
02/01/2023 urmat
 PRINCIPIILE DE TERAPIE ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA PARODONTALĂ

ETAPA • măsuri de control şi autocontrol al plăcii

ETIOLOGICĂ  substanţe pentru evidenţiere
DE  mijloace principale, auxiliare,
TRATAMENT profesionale
 substanţe adjuvante de control
• re-echilibrare ocluzală
• imobilizare provizorie
• terapia medicamentoasă
 sistemică
 topică  sisteme de eliberare
controlată
• terapia ortodontica

02/01/2023
 • Recunoaşterea etiologiei microbiene a

bolii parodontale
• Rolul pe care-l joacă sistemele
defensive ale organismului în
TERAPIA
fiziopatologia locală parodontală
ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ • orientarea terapeutică să îmbrace tot mai

mult un caracter etiologic

• Cuprinde tot mai mult în vedere principii

biologice şi conservative, mai ales în ceea
ce priveşte respectul structurilor afectate
de evoluţia bolii parodontale.
 Terapia traditionala a bolilor parodontale a
TERAPIA fost directionata in scopul
ETIOLOGICĂ ÎN • modificarii si
• reducerii conditiilor locale de retentie a
BOALA
plăcii bacteriene în jurul marginii
PARODONTALĂ gingivale.

Terapia locală Odată cu certificarea etiologiei bacteriene a

bolilor parodontale şi inducerea ipotezei că

antimicrobiană
că este implicată o anumită specie

microbiană, terapia antibacteriană a devenit

parte esentială a arsenalului terapeutic.

TERAPIA ASPECTE GENERALE

ETIOLOGICĂ ÎN
• este fundamentat pe conceptul
BOALA infecţios al bolii parodontale
PARODONTALĂ
• completează acţiunea de
îndepărtare a factorului
Terapia locală determinant

antimicrobiană • creşte eficienţa modalităţilor de

îndepărtare şi control al plăcii

• aspecte terapeutice în contextul

invaziv tisular al unor agenţi
patogeni

02/01/2023
 RAŢIONAMENTUL UTILIZĂRII
TERAPIA
• doar mijloacele mecanice sunt
ETIOLOGICĂ ÎN
insuficiente unui control sau prevenţii
BOALA eficient(e)
PARODONTALĂ
• un control deficitar al plăcii creşte
probabilitatea de re–infecţie a situs–
Terapia locală urilor parodontale

antimicrobiană • indicaţii evidente pentru un control

mecanic deficitar (pacienţi cu
disabilităţi)

• existenţa surselor de re–colonizare

 mucoasa linguală, amigdale
 suprafeţe retentive

02/01/2023
 •Aplicaţiile topice antibacteriene sub forma
apelor de gură
TERAPIA
•dovedit eficiente in controlul plăcii
ETIOLOGICĂ ÎN bacteriene supragingivale DAR accesul în
pungile parodontale fiind limitat , sunt
BOALA
ineficiente din punct de vedere al evoluţiei
PARODONTALĂ bolii .

•Administrarea locală, la nivelul pungilor

Terapia locală parodontale a chimioterapicelor, prin injectare
si irigatii
antimicrobiană •eficientă în stoparea evoluţiei bolii
parodontale însoţită de pierderea
FORME DE inserţiei epiteliale
ADMINISTRARE •lipsa eficacităţii în unele cazuri se
datorează probabil remanenţei scăzute la
nivelul pungilor parodontale.
 Administrarea locală a medicamentelor
prezintă mai multe avantaje:
TERAPIA > Contactul direct şi intim cu structurile
porodontale;
ETIOLOGICĂ ÎN > Astfel se pot atinge concentraţii locale
ale medicamentelor care nu
BOALA
pot fî atinse în cazul administrării sistemice;
PARODONTALĂ > Existâ un control riguros al aplicării;
>Reacţiile adverse sistemice de obicei
sunt nesemnificative.

Terapia locală Dintre dezavantajele acestei metode se

pot aminti:
•> Sunt eficiente doar în prezenţa
antimicrobiană microorganismelor ţintă;
•> Au un efect de scurtâ durată;
•>Necesită o aplicare frecventă sau
dispozitive de eliberare controlată
•>Pot determina apariţia rezistenţei sau
sensibilitâţii bacteriene.
 substanţe
TERAPIA
antiplacă
ETIOLOGICĂ ÎN
Cele mai frecvent utilizate sunt:
BOALA
§         Clorhexidina,
PARODONTALĂ
§         Sanguinarina,
§    Compuşi fenolici- Triclosan, Listerina,
§         Compuşi cuaternari de amoniu,
Terapia locală
§         Fluorurile,

antimicrobiană Apa oxigenată + bicarbonat de

sodiu,
§         Produse naturale
§         Antibiotice.
 Clorhexidina digluconat - hidrosolubilă
TERAPIA
Este un antiseptic de elecţie împotriva plăcii
ETIOLOGICĂ ÎN
microbiene datorită înaltei sale afinităţii pentru
BOALA
membrana celulară a microorganismelor.
PARODONTALĂ
În funcţie de concentraţie poate fi bactericidă

sau bacteriostatică, acţionând asupra germenilor

Terapia locală Gram +, Gram – şi fungilor.

antimicrobiană Forme de administrare:

-        soluţie apoasă – ape de gură (0,09%,
0,12%, 0,2%), irigaţii subgingivale (0,1%);
-         spray;
-         gel ( 0,2%);
-      Perio-chips® (CHX pe suport
biodegradabil).
 Indicaţii:
TERAPIA §         Dezinfecţia cavităţii orale înaintea
efectuării oricărui tratament stomatologic,
ETIOLOGICĂ ÎN ca şi la sfârşitul procedurilor şi
tratamentelor pentru dezinfectarea
BOALA mucoasei bucale care nu poate fi periată
(limbă, obraji).
PARODONTALĂ §         Ca adjuvant în timpul terapiei
iniţiale, mai ales în cazurile de PRP, PJL.
§         După chirurgie parodontală.

Terapia locală
Precauţii:
antimicrobiană §          utilizare pe perioade scurte de timp, în

alternanţă cu periajul dentar;

§          concentraţia mai mare de 0,2% duce la

perturbarea proceselor de vindecare în cazul

expunerilor osoase (extracţii, lambouri

translatate) şi întârzie reepitelizarea.

 Listerina

TERAPIA Face parte din uleiurile esenţiale folosite

ca mijloace de igienă orală încă din secolul
ETIOLOGICĂ ÎN
XIX. Conţine ingredienţi activi ca: timol,
BOALA eucaliptol, salicilat de metil, mentol, acid
PARODONTALĂ benzoic şi acid boric într-un vehicul
hidroalcoolic.
Are acţiune antiplacă şi anticandidozică,
fiind capabilă să reducă: formarea plăcii
Terapia locală bacteriene în proporţie de 20–35 %, şi gingivita
în proporţie de 25–35 % (Carranza), folosită
antimicrobiană perioade lungi de timp.
Produse comerciale: Listerina® şi Cool
Mint Listerina® – ape de gură ce conţin un
amestec de compuşi fenolic cu metilsalicilat.
 TRICLOSANUL

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN
• este un derivat fenolic cu actiune
BOALA antiinflamatorie si antibacteriana fiind
PARODONTALĂ considerat ca importanta imediat dupa
clorhexidina fara a prezenta efectele secundare
ale acesteia.

Terapia locală • Este atat un compus fenolic cat si un germicid

nenionic cu toxicitate scazuta si cu un spectru

antimicrobiană antibacterian larg.
Forme de prezentare:
-solutii de clatire orala;
-paste de dinti (0,2-0,5% ) ;
Studii recente indica faptul ca
proprietatile antibacteriene si efectul anti-placa
sunt moderate, ceea ce a determinat utilizarea
triclosanului in combinatie cu alte substante
pentru a-i potenta actiunea.
 Substanţe active utilizate-
TERAPIA antibioticele
ETIOLOGICĂ ÎN
Sunt o clasă de antibiotice bacteriostatice,
BOALA
> cu efecte asupra bacteriilor,
PARODONTALĂ
> cu rată rapidă de multiplicare.
> eficace în tratamentul bolii paradontale deoarece au
concentraţie în sulcusul gingival de 2 până la 10 ori mai
Terapia locală mare ca în ser.
> active faţă de numeroase specii gram pozitive şi
antimicrobiană negative, fiind caracterizate ca antibiotice cu spectru
larg.
TERAPIA > acţiunea tetraciclinei este deosebit
ETIOLOGICĂ ÎN de eficientă faţă de Actinobacillus
actinomycetemcomitans, în general
BOALA rezistent la penicilină.

PARODONTALĂ
Tetraciclina se poate utiliza în asociere
cu Metronidazolul sub formă de pastă,

Terapia locală aplicată local în şanţul subgingival şi

pungile paradontale
antimicrobiană ( Dumitriu).
 Dintre sistemele de eliberare locală
controlată a medicamentelor la
TERAPIA nivelul pungilor parodontale se pot
ETIOLOGICĂ ÎN aminti:
Sub formă de gel –
BOALA
se pot administra diferite medicamente
PARODONTALĂ cum ar fi
produsele de sinteză,
antibioticele sau anestezicele (Atridox -
doxicilinâ,Surgigel — tetraciclină, Elyzol,
Terapia locală Dumex - metronidazol Amisorb- complex
de
antimicrobiană medicamente), sau produse extrase din
plante .
 Sisteme biodegradabile - se pot prezenta
sub forma de microsfere sau
TERAPIA minimembrane rezorbabile.
ETIOLOGICĂ ÎN Microsferele se folosesc ca adjuvant în
BOALA cazul surfasajului şi
chiuretajului pentru a reduce adâncime a
PARODONTALĂ
pungii parodontale la pacienţii cu
parodontita adultului.
Sub această formă se administrează
Terapia locală antibioticele cum
ar fi minocilina (Arestin).
antimicrobiană
Se introduce o singură microsferă la
baza pungii
parodontale, care apoi este spartâ sub
presiune digitală exercitatâ dinspre
exterior, pentru a elibera pulberea.
 Minimembrane rezorbabile (Periochips) - sunt sisteme
biodegradabile pentru reducerea pungilor parodontale, ca
TERAPIA tratament asociat celui clasic.
Aceste minimembrane au dimensiuni de 4x5 mm şi se
ETIOLOGICĂ ÎN
inseră direct la nivelul pungii parodontale cu o adâncime
BOALA minimâ de 5 mm, după un prealabil chiuretaj şi surfasaj.
Acestea eliberează clorhexidină, sunt complet bioresorbabile
PARODONTALĂ
în aproximativ 7-10 zile, deci nu este necesar ca pacientul să
revină pentru a fi îndepărtat. Nu necesită anestezie al
aplicare.

Terapia locală
antimicrobiană
Se pot insera la fiecare 3 săptămâni în pungi ce au
rămas cu o adâncime mai mare de 5 mm. De asemeni, se pot
folosi în etapa de menţinere a bolii parodontale. Folosirea
minimembranelor Periochips alături de metoda clasică
determinâ o îmbunătăţire a rezultatului la 9 luni cu 0, 95 mm
la determinarea adâncimii pungii, faţâ de situaţia folosirii
singure a metodei clasice.
 TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Terapia locală Introducerea unui minichip cu clorhexidină la nivelul

pungii parodontale la nivelul meziala al suprafeţei M2.
Se recomandă utilizarea acestui produs numai în
antimicrobiană pungile parodontale cu adâncimi cuprinse între 5-8
mm.
Se constată obţinerea unui câştig de ataşament de
aproximativ 0,5 mm la 6 luni dar numai în combinaţie
cu tratamentul mecanic.
 Sistemele semisolide - sunt
reprezentate de dispozitive sub forma de
TERAPIA fîbre, benzi sau minituburi îmbibate cu
produşi activi, de obicei cu
ETIOLOGICĂ ÎN antibiotice, ce sunt eliberate în mod
treptat pe parcursul mai multor zile.
BOALA
După expirarea acestui timp necesită
PARODONTALĂ îndepărtarea în cabinetul stomatologic,
ce poate fi urmată cu înlocuirea lor de
către un dispozitiv nou.
Dintre aceste dispozitive amintim
sistemul Eva pe bază de fibre ce conţin
Terapia locală 0,5 mg/cm tetraciclină. Sunt eficiente până
la nouă zile.
antimicrobiană Sistemul Actisite este tot pe
bază de tetraciclină 25% incorporatâ în
fibre dintr-un copolimer plastic
neresorbabil, şi se eliberează lent timp de
10 zile.

02/01/2023
 ANTIBIOTICE
TERAPIA
ASPECTE GENERALE
ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA • terapie asociată, adjuvantă, datorită

caracteristicilor bolii parodontale
PARODONTALĂ
(evoluţie cu exacerbări şi remisiuni)
• indicaţii restrânse prin raport ridicat
Terapia locală risc / beneficiu

antimicrobiană INDICAŢII

• situaţii de urgenţă
• premedicaţie, profilaxie
antibiotică
• tratamentul nechirurgical al
formelor agresive

02/01/2023
  tetraciclinele administrate
 în combinaţie cu alte tratamente
nechirurgicale
 tratament unic

Eficienţa clinică a  au reuşit să împiedice dezvoltarea unor

infecţii parodontale şi
tetraciclinelor
au contribuit la micşorarea incidenţei

aplicate local în  parodontitei cronice a adultului,

 parodontitei refractare şi
tratamentul
 parodontitei juvenile.
afecţiunilor Eliberarea locală de minociclină de diferite concentraţii
şi pe variate căi a fost cercetată pe larg la pacienţii cu
parodontale. parodontită cronică a adultului.
Zonele tratate cu minociclină au arătat o reducere
 a indicilor gingivali,
 a adâncimii pungii (în special > 7 mm),
 a numărului de spirochete din flora subgingivală.
 Tetraciclinele
În studii ulterioare tetraciclinele au
fost introduse în
 strips-uri acrilice (ADDY 1985, CUGINI şi
GOODSON 1989, HEIJL 1991)
 preparate resorbabile de colagen (NOGUCHI
1988)
 filme de colagen (MINABE 1989)
 implanturi biodegradabile de polilactide şi
poliglicolide.
Toate au fost aplicate ca tratamente
unice în cazurile de parodontite cronice
ale adultului.
Zonele pretratate cu tetraciclină au răspuns favorabil, fapt
evidenţiat prin
 reduceri ale inflamatiei gingivale,
 ale sângerării,
 ale adâncimii pungilor,
 ale mobilităţilor dinţilor şi
 îmbunătăţiri ale nivelelor de ataşament conjunctiv.

S-au raportat şi reduceri semnificative ale diferitelor

microorganisme:
 bacterii,
 spirochete,
 bacteroizi de pigmentaţie neagră. (GOODSON 1985, SILVERSTEIN
1988)

S-a constatat că reducerea adâncimii pungilor şi câştigul de ataşament în

zonele tratate cu tetraciclină constă în principal din capacitatea substanţei
de a suprima Porphyromonas gingivalis din zonele infestate.
ROSAVIA şi KORMAN au arătat că o singură aplicaţie
subgingivală de tetraciclină ca adjuvant al root
planingului nu a avut un efect mai bun decât simpla
efectuare a manoperei mecanice
Rezultate negative asemănătoare au fost obţinute în
zone pregătite mecanic anterior au fost spălate la
fiecare 14 zile, timp de şase luni cu o soluţie de
tetraciclină 50 mg/ml (MACALPINE 1985).
Din contră într-o experienţă realizată similar o singură
irigaţie cu 100micrograme/ml soluţie după root planing
a favorizat un câştig mai mare de ataşament decât cel
obţinut în zone chiuretate şi irigate cu soluţii saline
(PUCHALSKY 1988).
Nu au fost găsite diferenţe între aceste grupuri, după
terminarea tratamentului inflamaţiilor gingivale, după
trei luni.
Acest lucru demonstrează că principalul beneficiu
realizat este rezolvarea leziunilor parodontale adânci,
mai mult decât a inflamaţiilor gingivale superficiale.

Aceste ipoteze au fost susţinute prin date obţinute din

studii ce au utilizat fibre monolitice conţinând 25%
tetraciclină, plasate pentru zece zile în zone ce au fost
pregătite prin chiuretaj şi root planing
(HOLBOROW1989).

Aceste studii au raportat reduceri importante ale

sângerării, eliminării bacteroizilor de pigmentaţie
neagră şi câştiguri de ataşament când tetraciclinele Parodontită cronică profundă
Aspecte clinice înainte şi după
sunt utilizate combinat cu instrumentarea mecanică, tratamentul mecanic şi
antimicrobian
comparativ cu instrumentarea ca tratament unic.
MINABE şi colaboratorii au aplicat de patru ori Leziunile de furcaţie
reprezintă unele din
consecutiv, săptămânal, tetraciclină şi filme de cele mai spectaculoase
şi dificile aspecte ale
colagen în leziunile interradiculare de gradul
evaluar
tratamentului
e posto
perator parodontal şi în
II,pregătite anterior prin root planing. ie
consecinţă trebuie să
beneficieze de aplicarea
Când au fost comparate leziunile care au locala a unor
medicamente cu
beneficiat numai de tetraciclină cu cele care au eliberare controlată.

fost pregătite prin root planing s-a constatat că

tratamentul combinat a redus sângerarea, la trei-
cinci săptămâni după aplicarea tratamentului.

Câştigul de ataşament important observat -2 mm-

a fost de asemenea, mai mare decât în cazul altor
grupuri.
Introducerea fibrelor de tetraciclină la nivelul pungii
parodontale şi păstrarea acestora 7-12 zile.Concentraţia
eliberată este de 1000mg/l de salivă, suficient necesară
efectului bacteriostatic. Efectul clinic al diminuării
inflamaţiei este vizibil.
 Protocoale terapeutice
Gingivita ulcero-necrotică
OBIECTIVE

• amendarea simptomatologiei acute

• tratamentul bolii cronice
• amendarea simptomelor toxice–septice
• corectarea stării generale

STABILIREA DIAGNOSTICULUI

STABILIREA PLANULUI DE TRATAMENT

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Gingivita ulcero-necrotică
TRATAMENT PRELIMINAR (pacient neambulator)

• repaus
• clătiri orale la fiecare 2 ore cu amestec de apă caldă şi apă
oxigenată 3 % sau CHX 0.12 % 2 ori / zi
• antibioterapie sistemică
 PENICILINĂ
250 – 500 mg per os la 6 ore
300.000 UI i.m. la 6 ore
 ERITROMICINĂ
250 mg la 4 ore
 METRONIDAZOL
200 mg la 8 ore, 7 zile

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Gingivita ulcero-necrotică
TRATAMENT AMBULATOR

• curăţirea leziunilor buletă apă oxigenată

• detartraj ultrasonic strict supragingival pentru
îndepărtarea tartrului superficial
• eliminarea tutunului, condimentelor
• continuarea clătirilor orale
• limitarea periajului dentar
• utilizarea firului interdentar şi irigaţiilor gingivale

ŞEDINŢE TERAPEUTICE SUCCESIVE

• se urmăreşte evoluţia pacientului

• se completează pe cât posibil detartrajul
• reluarea treptată a tehnicilor de igienă orală
02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Parodontita ulcero-necrotică

• categorie aparte de pacienţi

• necesitatea consultului interdisciplinar pentru

identificarea factorului sistemic predispozant

• tratament local şi sistemic

• terapie antimicrobiană pe seama antibiogramei

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Parodontita ulcero-necrotică

Parodontită ulcero–necrotică

Aspect clinic după 6 luni

de tratament

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Abces parodontal acut
OBIECTIVE

• amendarea durerii
• controlul răspândirii infecţiei
• restabilirea drenajului

DRENAJ PRIN PUNGĂ

• anestezie topică
• se deschide sau se lărgeşte intrarea în pungă
• se stabileşte drenajul
 chiuretă mică
 detartror fin

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Abces parodontal acut
DRENAJ PRIN INCIZIE EXTERNĂ

• izolarea abcesului (comprese), atisepsie locală

• anestezie topică
• localizarea prin palpare a zonei celei mai
fluctuente
• incizie verticală care va fi extinsă dincolo de linia
mucogingivală cu interesarea ţesuturilor ferme
• spălarea plăgii
• uscarea zonei şi aplicarea unui antiseptic

• starea generală alterată – antibioterapie

• simptomatologia acută dispare în 1-2 zile iar
leziunea se tratează în continuare ca abces cronic

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Abces gingival

• anestezie topică
• incizarea zonei fluctuente
• incizie uşor lărgită pentru a permite drenajul
• spălarea plăgii şi protejarea cu o compresă
• reprogramare şi indicaţia spălării la 2 ore cu apă
călduţă
• dacă leziunea reziduală este prea mare poate fi
îndepărtată chirurgical

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Gingivită simplă bacteriană

ŞEDINŢA I

• examen clinic şi diagnostic – identificarea surselor

de iritaţie locală
• chestionar asupra obiceiurilor de igienă
orodentară
• conştientizarea pacientului
• recomandarea tehnicilor de autocontrol al plăcii

ŞEDINŢA II

• demonstrarea şi corectarea tehnicilor de igienă

• controlul profesional al plăcii (detratraj)
• lustruirea suprafeţelor
• îndepărtarea altor surse de iritaţie locală
02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Gingivită simplă bacteriană

ŞEDINŢA III

• identificarea zonelor cu inflamaţie persistentă

• recomandarea modalităţilor chimice de control
• indicarea modalităţilor auxiliare de control
mecanic

IDENTIFICAREA CAUZELOR DE EŞEC

• particule de tartru remanente

• lustruire incompletă
• persistenţa altor surse de iritaţie locală
• instruire insuficientă şi control incorect al plăcii
02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Gingivită simplă bacteriană

Gingivită aspect clinic

Aspect clinic la 2 luni

de tratament

02/01/2023
 Protocoale terapeutice

Parodontită formă medie

Aspect clinic la 2 luni

de tratament

02/01/2023
 Protocoale terapeutice

Parodontită medie.
Migrări patologice

Aspect clinic la 6 ani.

Diastema a dispărut după
6 luni de tratament

02/01/2023
 Protocoale terapeutice

Parodontită avansată

Aspect clinic după

3 luni de tratament

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Gingivite modulate

HIPERPLAZIE NEINFLAMATORIE

• întreruperea sau schimbarea medicaţiei de fond

HIPERPLAZIE COMPLICATĂ INFLAMATOR

• proceduri de control mecanic şi chimic al plăcii

• monitorizare când hipercreşterea nu interferă cu
îndepărtarea iritanţilor locali
• îndepărtarea chirurgicală a leziunilor hiperplazice
după amendarea simptomatologiei inflamatorii

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Gingivite modulate
Hiperplazie gingivală
indusă medicamentos

Aspect clinic după

tratament etiologic

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Gingivite modulate
GINGIVITA DE SARCINĂ

• prevenţia primară şi / sau secundară a bolii

• eliminarea tuturor factorilor iritativi
• control riguros al plăcii
• leziunile sunt tratate imediat ce sunt identificate

GINGIVITA PUBERTARĂ

• proceduri de control mecanic şi chimic al plăcii

• cazurile severe: zonele hipertrofice sunt
îndepărtate chirurgical

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Varia
GINGIVITE DESCUAMATIVE

• tratament local – periuţe cu peri moi

• clătiri orale cu apă oxigenată 3 % 2 ori / zi
• unguente cu conrticosteroizi
 triamcinolon
 fluocinolon
• forme severe – terapie steroidică sistemică

MANIFESTĂRI GINGIVALE ÎN LEUCEMII

• tratament cu avizul medicului hematolog

• control strict al stării de igienă orală
• evitarea riscului leziunilor traumatice
• complicaţii acute: terapie anti-bacteriană (-
02/01/2023 fungică)
 Protocoale terapeutice
Parodontite agresive

PARODONTITĂ PREPUBERTARĂ

• identificarea şi corectarea condiţiei sistemice

• terapie locală convenţională
• antibioterapie ţintită

PARODONTITĂ JUVENILĂ

• prognostic funcţie de extinderea bolii

• prognosticul dictează eficienţa terapiei standard
• tetraciclină 250 mg la 6 ore
• doxiciclină 100 mg / zi cel puţin 7 zile
• în formele refractare amoxicilină + metronidazol

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Parodontite agresive
PARODONTITĂ RAPID PROGRESIVĂ

• tratament similar parodontitei refractare

• programare frecventă
• colaborare interdisciplinară
• monitorizarea stării generale
• terapie locală de eliminare a factorilor iritativi
locali
• pot fi necesare manopere de detartraj şi surfasaj
în câmp deschis
• terapie antibiotică sistemică

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Parodontite agresive

• diagnostic microbian, teste de susceptibilitate

• terapie convenţională locală asociată cu o terapie
antibiotică sistemică (antibiograma)
• AUGMENTIN
 375 mg la 8 ore , 14 zile
• CLINDAMICIN
 150 mg la 6 ore, 7 zile
• asociere antiotică în cazurile cu floră
asociată

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Complicaţii

HIPERESTEZIA DENTINARĂ

• utilizarea agenţilor de desensibilizare

 aplicaţi de pacient
 aplicaţi în mod profesional
• paste de dinţi: Sensodyne, Duraphat gel
• soluţii: Elmexgel, Nafestezine
• modalităţi profesionale
 varnish-uri
 agenţi anti-inflamatori

ABCESUL PARODONTAL CRONIC

• intervenţie chirurgicală cu lambou

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Complicaţii

Sondajul parodontal al unei leziuni abcedate: 10 mm

02/01/2023
 Protocoale terapeutice
Complicaţii
LEZIUNI ENDO–PARODONTALE

• LEZIUNI ENDODONTICE complicate parodontal

 terapie endodontică
 eventual terapie parodontală
• LEZIUNI PARODONTALE complicate
endodontal
 tratament parodontal
 tratament endodontic
• LEZIUNI COMBINATE ADEVĂRATE –
tratament endodontic şi parodontal

02/01/2023
 Concluzii cu valoare
practică

Terapia • Terapia antibiotica locală, combinată cu

medicamentoasă terapia mecanică este valoroasă în

locală în boala tratamentul infecţiilor parodontale

recalcitrante şi sau agresive.
parodontală
• Tratamentul antibiotic trebuie rezervat
cazurilor în care pacienţii nu răspund la
terapia convenţională.
• Selecţia agenţilor specifici antimicrobierni
este bine să se facă conform
antibiogramelor.
 
 Concluzii cu valoare
practică

Terapia • Antibioticele trebuie recomandate ca adjuvante

ale terapiei convenţionale (surfasaj chirurgical)
medicamentoasă
şi nu doar ca monoterapie.
locală în boala
• Antibioticele singure sau în combinaţie, sunt
parodontală
adjuvanţi eficaci în tratamentul parodontitei
juvenile, parodontitei cu progresie rapidă şi
refractare.
• Când se folosesc antibioticele se recomandă
cultura bacteriană pentru identificarea
patogenilor putativi şi a sensibilităţii
antibioticelor.
• Antibioterapia locală poate fi folosită pentru
tratarea situsurilor recurente localizate, care nu
au răspuns la terapia parodontală tradiţională