Modificat 08.01.2016 Preventia Afecțiunilor Parodonțiului Marginal Radu Chifor

Preventia afecțiunilor
parodonțiului marginal
Dr. Radu Chifor
De ce este necesara preventia?
• Promovarea stării de sănătate oro-dentară
(profilaxie primara)
• prevenirea progresiei bolii și a recidivelor

(profilaxia secundară și terțiara)
Profilaxia stomatologica
• Profilaxia primară = prevenirea apariției bolii
• Profilaxia secundară = acționarea precoce
asupra afecțiunilor în stadiu incipient, pt a
preveni progresia afecțiunii
• Profilaxia tertiară = terapia leziunilor
constituite în vederea evitării progresiei sau a
apariției recidivelor
Elemente de morfologie și diagnostic ale
sistemului dento-parodontal
• Parodonțiul reprezintă un sistem funcțional

alcătuit din diferite tipuri de ţesuturi, cu rolul
de a susţine dintele la nivelul arcadelor
dentare, având ca elemente componente:
– cementul
– ligamentele parodontale
– osul alveolar
– gingia. [1 ,2 ,3].
1. Dumitriu HT, Dumitriu SD, Dumitriu AS. Parodontologie. Editia a V a. Viața Medicală Româ nească , 2009:40,49.
2. Newman MG, Takei HH, Klokkevold PR, Carranza FA. Carranza’s Clinical Periodontology. Tenth Edition. Saunders,
Elsevier, 2006: 445, 1224.
3. Wolf HF, Rateitschak EM, Rateitschak KH, Hassell TM - Color Atlas of Periodontology, December 2004, 3rd Edition:
18, 25.
• Parodonţiul marginal are 2 componente

principale (Fig. 1):
• Parodonţiul superficial sau de înveliş:
– Gingia, care are ca principală funcţie protecţia ţesuturilor
subiacente
• Ţesutul parodontal profund, de susţinere,
alcătuit din:
– Cement
– Desmodontiul
– Osul alveolar[1]
Fig.1. Componentele principale ale parodonțiului marginal (după Dumitriu)[1]
• Marginea gingivală are un
rol important în
protejarea țesuturilor de
susținere a dinților, dar și
a implantelor. Dacă se
pierde adeziunea
acesteia, prin intermediul
inserției epiteliale,
sănătatea orală este
afectată și se instalează
afecțiunile parodontale[1].
1. H. Larjava, L. Koivisto, L. Hä kkinen, J. Heino. Epithelial Integrins with Special Reference to Oral Epithelia; JDR
December 2011 vol. 90 no. 12 1367-1376.
Predispoziție la afecțiuni ale țesuturilor parodontale
• Un parodonțiu gros, lat, dens asigură o protecție

mai buna decât unul îngust, lax. [1]
Parodonțiul de înveliș gros, lat, dens asigură o protecție mai

bună decât unul îngust, lax [1]
• O gingie marginală mobilă prin absența țesutului aderent

poate favoriza pătrunderea plăcii bacteriene în șantul
gingival
1. Grivu O, Podariu A, Baila A, Pop I. Preventia in Stomatologie. Ed. Mirton, Timisoara, 1995: 150
Caracteristicile gingiei sănătoase
Tesut gingival sănătos

Tesut gingival inflamat datorită
prezenței plăcii bacteriene
• Autoevaluare / evaluare în timpul controlului periodic:

– Culoare roz (pot aparea pigmentații ale gingiei datorită cantității de melanină și a gradului de
keratinizare de la acest nivel)
– Aderentă la țesuturile dentare
– Aspect de coajă de portocală
– În general consistență fermă
– Nu sângerează la atingere, în timpul masticației sau în timpul igienizării
Indici pentru evaluarea țesuturilor parodontale
diagnosticare și monitorizare
• Indicii uzuali pentru evaluarea inflamației

gingivale, prin monitorizarea sângerării la
sondare, sunt următorii:
– Gingival Index (Löe and Silness, 1963)[1]
– Sulcus Bleeding Index (SBI, Muhlemann and Son,
1971)[2] .
1. Lö e H. The gingival index, the plaque index and the retention index systems. J Periodontol 1967, 38 (suppl.): 610.
2. Mü hlemann HR, Son S. Gingival sulcus bleeding--a leading symptom in initial gingivitis. Helv Odontol Acta. 1971
Oct;15(2):107–113.
Trusă Sondă
Examinare
consultație parodontală
• Pentru “Indicele de sângerare sulcular” (Sulcus Bleeding Index,

SBI, Muhlemann și colab. 1971), au fost folosite următoarele
criterii:
• Scor 0 – papilă și margine gingivală cu aspect sănătos, fără
sângerare la sondare;
• Scor 1 – gingie cu aspect sănătos, sângerare la sondare;
• Scor 2 – sângerare la sondare, culoare schimbată, fără edem;
• Scor 3 – sângerare la sondare, culoare schimbată, ușor
edemațiată;
• Scor 4 – sângerare la sondare, culoare schimbată, edem evident;
• Scor 5 – sângerare spontană, culoare schimbată, edem marcant[1].
1. Mü hlemann HR, Son S. Gingival sulcus bleeding--a leading symptom in initial gingivitis. Helv Odontol Acta. 1971
Oct;15(2):107–113.
• În cadrul indicelui gingival ”Gingival Index” (Löe and Silness, 1963),

se evaluează gradul de inflamație gingivală a zonei de interes cu
ajutorul sondei parodontale, acordându-se grade cu valori cuprinse
între 0 și 3.
• Criteriile de acordare a gradelor sunt:
• 0 = Gingie cu aspect normal;
• 1 = Inflamație ușoară – modificare ușoară de culoare și edem foarte
redus, dar fără sângerare la sondare;
• 2 = Inflamație moderată – roșeață, edem, aspect strălucitor,
sângerare la sondare;
• 3 = Inflamație severă – roşeață și edem marcante, ulcerații,
tendință spre sângerare spontană[1].
1. Lö e H. The gingival index, the plaque index and the retention index systems. J Periodontol 1967, 38 (suppl.): 610.
Prevenția primară a afecțiunilor parodontale marginale
Metode dedicate pacientului sănătos, aplicate pentru prevenirea instalării afecțiunii
• Evaluarea pacientului:
Autoevaluare Controlul periodic pentru

confirmarea stării de sănătate
-caracteristicile gingiei sănătoase -examinare endo-orală, evaluare

- depuneri de placă și tartru status de sănătate oro-dentară și
- miros neplăcut, halenă parodontală
- retracții gingivale, rădăcinile -calcul indici de igienă orală
dinților expuse -calcul indici de sângerare
gingivală
• Periaj dentar de 2 ori pe zi, pentru

dezorganizarea filmului bacterian.
–Utilizarea unei tehnici adecvate de periaj care sa
includă periajul sulcular și lingual
–Alegerea copespunzatoare a periuței dentare
• Utilizarea mijloacelor auxiliare de igienizare

– cel puțin o dată pe zi
– Alegerea corectă și utilizarea corespunzătoare a
mijloacelor auxiliare de igienizare
• Clătiri orale cu ape de gură cu acțiune antiseptică

determină o încetinire a formării placii bacteriene și
reducerea numărului de bacterii de la nivelul cavității
orale
• Cunoașterea riscului personal:

– Vârstă
– fumat
– obiceiuri alimentare
– predispoziție genetică
– tratamente medicamentoase
– tulburări hormonale fiziologice sau patologice
• Sunt factorii care cresc riscul afecțiunilor parodontale.

• Controlul periodic:
– Anual, confirmarea stării de sănătate oro-dentară
• Evaluare status odontal
• Evaluare status parodontal
– Prezența depunerilor de placă bacteriană și tartru
– Calcul indici:
» SBI
» GI
• Evaluarea statusului igienei oro-dentare
– Calcul indici:
» OHI-s
» API
• Motivarea pacientului, reamintirea instrucțiunilor pentru o bună
igienă oro-dentară
Menținerea rezultatelor
• depinde de:
– Respectarea instrucțiunilor pentru ameliorarea igienei
orale, obiceiuri alimentare sănătoase, reducerea
consumului de toxice (fumat)
– controlul plăcii bacteriene, realizat printr-o bună igienă
orală
– Autoevaluarea țesuturilor gingivale (autodiagnostic,
observarea timpurie de către pacient a semnelor clinice)
– Control periodic
– Igienizări profesionale (detartraj, planare radiculară la
nevoie) [1]
1. Grivu O, Podariu A, Baila A, Pop I. Preventia in Stomatologie. Ed. Mirton, Timisoara, 1995: 152-153
Afecțiunile țesuturilor parodontale
• În funcţie de gradul de afectare al ţesuturilor
parodontale bolile parodonţiului marginal se
împart în:
– gingivite (inflamația parodonţiul marginal de înveliş)
– parodontite (afectează componentele parodonţiului
de susţinere)[1].
Tesut gingival inflamat datorită Parodontită marginală

prezenței plăcii bacteriene
• Inflamația gingivală, cu multiplele stadii de

evoluție din punct de vedere histologic, apare
datorită prezenței plăcii bacteriene la nivelul
suprafețelor dentare.
• Manifestările clinice apar dintr-o interacțiune complexă între

factorii etiologici, bacterii specifice care se găsesc în placa
bacteriană și țesuturile organismului gazdă.[1]
Fig. 1: Placa bacteriana la nivelul suprafeței

dentare și țesuturilor parodontale[1]
Elsevier, 2006: 445, 1224.
• Afectarea parodontală a populaţiei după cum spune şi

Petersen et al. este extrem de răspândită în toate stadiile
de evoluţie.
– datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată
că între 90–100% din populația adultă de 34 ani
prezintă inflamație gingivală, fiind însoțită de
sângerarea gingivală [1].
– între 10–15% din adulții din întreaga lume prezintă
stadii avansate de afectare parodontală profundă cu
pungi parodontale mai mari de 6 mm[1].
[1] Petersen PE, Ogawa H. Strengthening the prevention of periodontal disease: the WHO approach. J Periodontol, 2005,
76(12):2187–2193.
• Recesiunea gingivală este, de asemenea, o afecţiune extrem de

răspândită la nivelul populaţiei. Kassab şi Cohen, pe baza unor studii
anterioare, au ajuns la concluzia că:
– 88% dintre adulţii de peste 65 de ani şi
– 50% dintre adulţii situaţi între 18 şi 65 de ani au cel puţin o retracție gingivală[1].
4.1 retracție gingivală 2,5 mm
1. Kassab MM1, Cohen RE. The etiology and prevalence of gingival recession; J Am Dent Assoc. 2003 Feb;134(2):220-5.
• Retracţia gingivală este o afecţiune multifactorială care
apare atât la pacienţi cu igiena bună, cât şi la cei cu
igiena nesatisfăcătoare. Cel mai frecvent, retracţia
gingivală, apare la nivelul feței vestibulare[1].
• Etiologia retracțiilor gingivale:
– Periaj incorect
– Malpoziții dentare
– Unghiul rădăcină/os
– Leziune parodontală
– Curbură mezio-distală [2]
1. Kassab MM1, Cohen RE. The etiology and prevalence of gingival recession; J Am Dent Assoc. 2003 Feb;134(2):220-5
2. Grivu O, Podariu A, Baila A, Pop I. Preventia in Stomatologie. Ed. Mirton, Timisoara, 1995: 150
Prevenția secundară a afecțiunilor parodontale marginale
acționarea precoce asupra afecțiunilor în stadiu incipient
• locurile unde există sângerare gingivală la

sondare, prezintă cu 70% mai frecvent pierderea
atașamentului gingival, față de locurile unde nu
există sângerare gingivală la sondare.
• Prin urmare, Lang et al au concluzionat că
persistența gingivitei reprezintă un factor de risc
în pierderea atașamentului parodontal, urmat de
pierderea dinților datorită mobilității crescute[1].
1. Lang NP, Schä tzle MA, Lö e H. Gingivitis as a risk factor in periodontal disease. J Clin Periodontol. 2009 Jul;36 Suppl
10:3-8.
• Există, de asemenea, o legatură directă între

inflamația gingivală, pierderea atașamentului
parodontal și migrațiile dentare patologice.
Prin urmare, se impune inițierea unui
tratament timpuriu pentru a evita
complicațiile, iar pentru acest lucru este
nevoie de:
– diagnosticarea corectă a inflamației gingivale
– stadializarea afecțiunii parodontale[1].
1. Rohatgi S, Narula SC, Sharma RK, Tewari S, Bansal P. A study on clinical attachment loss and gingival inflammation
as etiologic factors in pathologic tooth migration. Niger J Clin Pract. 2011 Oct-Dec;14(4):449-53.
• Evaluarea pacientului cu afecțiuni gingivale:

– controale periodice anuale pentru a putea depista
din timp afecțiunea, în fază reversibilă, înainte de
a avea manifestări degenerative la nivelul
țesuturilor parodontale
– La nevoie în funcție de autoevaluarea pacientului
• Semne care atenționează prezenta afectării

parodontale (autodiagnostic):
– Sângerare la periaj
– Modificări de culoare, gingie roșie-violacee
– Gingii sensibile
– Respirașie urât mirositoare
– Secreții purulente la nivelul șanțului gingival
– Mobilitate dentară
– Modificări de poziție dentară
– Modificări ale ocluziei
• Gingivita- începe întotdeauna la nivelul gingiei

marginale, niciodată la nivelul celei aderente[1]
T.M. 24 ani – gingivită

de etiologie bacteriană
(înainte de igienizare
profesională)
• Gingivita datorată prezenței plăcii bacteriane este o afecțiune

reversibilă în totalitate cu condiția de a se efectua:
– Igienizare profesională
– Dezorganizarea riguroasă a plăcii bacteriene[1]
T.M. 24 ani – la 1
săptămână după
detartraj
• Examinarea clinică a pacienților cu afectare gingivală:

• Evaluare status oro-dentar
• Evaluare status parodontal
– Prezența depunerilor de placă bacteriană și tartru
– Prezența unor spini iritativi
– Calcul indici status parodontal:
» SBI
» GI
» CPITN
• Evaluarea igienei oro-dentare
– Calcul indici:
» OHI-s
» API
• Tratamentul gingivitei datorată prezenței placii bacteriene

urmăreşte:
• instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzător şi controlul acestuia prin colorarea plăcii
după periaj
• instruirea pacientului pentru folosirea unor mijloace secundare de igienă
• Depistarea și îndepărtarea factorilor locali cauzali determinanti ( placa bacteriană) şi favorizanţi
(factori de iritatie si functionali: tartru, obturaţii în exces, coroane de înveliş neadaptate, alte
lucrări protetice incorecte)
• detartrajul trebuie efectuat cu mare grijă pentru îndepărtarea depozitelor subgingivale din
zonele distale şi orale mai greu accesibile şi completat prin lustruirea suprafeţelor dentare cu
paste şi benzi fin abrazive
• aplicarea după detartraj a unor substanţe antimicrobiene
• tratamentul bolilor generale asociate
• Motivarea si remotivarea pacienților. Exista posibilitatea de recidivă, care de obicei se
produce în lipsa igienei corespunzatoare.. [1]
1. MÂRŢU S, DUMITRIU A, Dumitriu H, Onisei D, Roman A, Mariş M, Şurlin P, Maliţa C, Stratul S, Solomon S, Paunica S,
Puşcaşu C, Condor D. Ghid de practică în parodontologie 2010
• Semnele persistă, verificați dacă:

– Pacientul respectă instrucțiunile primite
– Periuța dentară este înlocuită la timp
– Periuța dentară a fost aleasă corespunzător
– Tehnicile de periaj și de utilizare a mijloacelor auxiliare
de igienizare sunt corecte
– Nu există tartru rezidual în urma igienizării profesionale
care să mențină inflamația în anumite zone
– Existența unor spini iritativi: obturații debordante,
lucrări protetice necorespunzătoare
Parodontita
• Punga parodontala – este definită ca adâncirea

patologică a sulcusului, caracteristică principală
a afecțiunilor parodontale
– Punga gingivală (pseudo-punga parodontală)
– Punga parodontală [1]
Elsevier, 2006: 445, 1224.
Prevenția terțiară a afecțiunilor parodontale marginale
evaluarea și tratarea leziunilor constituite
• Sondarea computerizată, automatizată a pungilor

parodontale
Florida Probe Sistem Computerizat de Sondare Parodontală Automatizată – grafic parodontal

Parodontita– diagnosticare și monitorizare
• Examinările complementare radiologice

– Radiografiile uzuale folosite în cadrul diagnosticului
afecțiunilor parodontale profunde sunt radiografiile
bidimensionale periapicale pentru zona frontală (fig. 1) și
bitewing pentru zonele laterale (fig. 2)[1]
Fig.1. Radiografie periapicală , Fig.2. Radiografie bitewing la nivelul 2.4, 2.5, 2.6
atrofie osoasă orizontală la nivelul 3.2 atrofie orizontală , tartru la nivel proximal
Elsevier, 2006: 445, 1224.
Parodontita– diagnosticare și monitorizare
• Examinările complementare bacteriologice

• Bacteriile subgingivale sunt agentul iniţiator şi cel care ajută la
întreţinerea afecţiunilor parodontale[2]. Boala parodontală este cauzată
de diverse specii bacteriene cum ar fi: Porphyromonas gingivalis,
Actinobacillus actinomycetemcomitans, Prevotella intermedia,
Campylobacter rectus, Bacteroides forsythus, Fusobacterium
nucleatum, Eikenella corrodens și Treponema denticola.
• Identificarea acestor bacterii a devenit esenţială în diagnosticul
afecţiunilor parodontale. Examinările bacteriologice permit:
– identificarea speciilor bacteriene care au cauzat afecţiunea;
– evaluarea activităţii bacteriene şi sensibilitatea acestora la diverse tratamente
medicamentoase;
– monitorizarea efectului diverselor tratamente aplicate[2].
Elsevier, 2006: 445, 1224.
2. Okuda K. Bacteriological diagnosis of periodontal disease. Bull Tokyo Dent Coll. 1994 Aug;35(3):107-19
Factori de risc- fac parte din lanțul cauzator
al afecțiunii
• Pe lângă cantitatea de placă bacteriană de la
nivelul suprafețelor dentare, există multiple
alte cauze care pot să ducă la pierderea
atașamentului gingival, cum ar fi:
– diabetul zaharat, mai ales dacă este decompensat
perioade îndelungate de timp[1],
– factori complecși demografici, comportamentali și
de mediu[2].
1. Botero JE, Yepes FL, Roldá n N, Castrilló n CA, Hincapie JP, Ochoa SP, Ospina CA, Becerra MA, Jaramillo A, Gutierrez
SJ, Contreras A. Tooth and periodontal clinical attachment loss are associated with hyperglycemia in patients with
diabetes. J Periodontol. 2012 Oct;83(10):1245-50.
2. Susin C, Dalla Vecchia CF, Oppermann RV, Haugejorden O, Albandar JM. Periodontal attachment loss in an urban
population of Brazilian adults: effect of demographic, behavioral, and environmental risk indicators. J
Periodontol. 2004 Jul;75(7):1033-41.
• Tratamentul parodontitei cronice:
• Obiectivele terapiei active din parodontita cronică sunt

reprezentate de:
– Eliminarea sau controlul factorilor etiologici microbieni şi de
risc
– Stoparea progresiei bolii parodontale
– Prevenirea recidivelor bolii parodontale
– Regenerarea ataşamentului epitelial
– Păstrarea sănătăţii, confortului, funcţiilor şi esteticii dinţilor o
lungă perioadă de timp. [1]
1. MÂRŢU S, DUMITRIU A, Dumitriu H, Onisei D, Roman A, Mariş M, Şurlin P, Maliţa C, Stratul S, Solomon S, Paunica S,
Puşcaşu C, Condor D. Ghid de practică în parodontologie 2010
• Hung și colab. au observat în urma analizării

mai multor articole pe această temă, că
ataşamentul gingival se modifică după
detartraj şi planare radiculară. Astfel,
– în cazul pungilor reduse, atașamentul se modifică
cu până la 1 mm.
– În cazul pungilor adânci, ataşamentul gingival se
modifică cu până la 2 mm, la scurt timp după
detartraj[1].
1. Hung HC, Douglass CW. Meta-analysis of the effect of scaling and root planing, surgical treatment and antibiotic
therapies on periodontal probing depth and attachment loss. J Clin Periodontol. 2002 Nov;29(11):975-86.
Prognosticul afecțiunilor parodontale
• Prognosticul reprezintă o predicție a cursului probabil,
duratei și efectelor unei afecțiuni bazată pe cunoștințele
legate de patogeneza bolii coroborate cu prezența
factorilor de risc.
• Este stabilit după punerea unui diagnostic corect și
complet și înainte de elaborarea planului de tratament [1]
Elsevier, 2006: 445, 1224.
Factori care influențează prognosticul
afecțiunilor parodontale
• Factori clinici:
– Vârsta pacientului
– Severitatea afecțiunii
– Nivelul de control al plăcii bacteriene
– Nivelul de cooperare cu pacientul
– Factori sistemici și de mediu:
• Fumatul
• Afecțiuni sistemice
• Factori genetici
• Stresul
Elsevier, 2006: 481.
Factori care influențează prognosticul
afecțiunilor parodontale
• Factori locali:
– Prezența plăcii bacteriene și a tartrului
– Restaurări subgingivale necorespunzătoare
– Factori anatomici
– Mobilitate dentară
– Restaurări protetice
– Carii dentare, dinți devitali, resorbții radiculare [1]
Elsevier, 2006: 482.
The doctor of the future will give no medicine, but will educate his patients in the care of the human frame, in diet,
and in the cause and prevention of disease.
Thomas Edison

Modificat 08.01.2016 Preventia Afecțiunilor Parodonțiului Marginal Radu Chifor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modificat 08.01.2016 Preventia Afecțiunilor Parodonțiului Marginal Radu Chifor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Preventia afecțiunilor

• prevenirea progresiei bolii și a recidivelor

• Parodonțiul reprezintă un sistem funcțional

• Parodonţiul marginal are 2 componente

Fig.1. Componentele principale ale parodonțiului marginal (după Dumitriu)[1]

• Un parodonțiu gros, lat, dens asigură o protecție

Parodonțiul de înveliș gros, lat, dens asigură o protecție mai

• O gingie marginală mobilă prin absența țesutului aderent

Tesut gingival sănătos

• Autoevaluare / evaluare în timpul controlului periodic:

• Indicii uzuali pentru evaluarea inflamației

• Pentru “Indicele de sângerare sulcular” (Sulcus Bleeding Index,

• În cadrul indicelui gingival ”Gingival Index” (Löe and Silness, 1963),

Autoevaluare Controlul periodic pentru

-caracteristicile gingiei sănătoase -examinare endo-orală, evaluare

• Periaj dentar de 2 ori pe zi, pentru

• Utilizarea mijloacelor auxiliare de igienizare

• Clătiri orale cu ape de gură cu acțiune antiseptică

• Cunoașterea riscului personal:

• Sunt factorii care cresc riscul afecțiunilor parodontale.

Tesut gingival inflamat datorită Parodontită marginală

• Inflamația gingivală, cu multiplele stadii de

• Manifestările clinice apar dintr-o interacțiune complexă între

Fig. 1: Placa bacteriana la nivelul suprafeței

• Afectarea parodontală a populaţiei după cum spune şi

• Recesiunea gingivală este, de asemenea, o afecţiune extrem de

4.1 retracție gingivală 2,5 mm

• locurile unde există sângerare gingivală la

• Există, de asemenea, o legatură directă între

• Evaluarea pacientului cu afecțiuni gingivale:

• Semne care atenționează prezenta afectării

• Gingivita- începe întotdeauna la nivelul gingiei

T.M. 24 ani – gingivită

• Gingivita datorată prezenței plăcii bacteriane este o afecțiune

• Examinarea clinică a pacienților cu afectare gingivală:

• Tratamentul gingivitei datorată prezenței placii bacteriene

• Semnele persistă, verificați dacă:

• Punga parodontala – este definită ca adâncirea

• Sondarea computerizată, automatizată a pungilor

Florida Probe Sistem Computerizat de Sondare Parodontală Automatizată – grafic parodontal

• Examinările complementare radiologice

• Examinările complementare bacteriologice

• Tratamentul parodontitei cronice:

• Obiectivele terapiei active din parodontita cronică sunt

• Hung și colab. au observat în urma analizării

S-ar putea să vă placă și