Factori responsabili pt

susceptibilitatea la caria
dentara
 Factori generali:
 Dieta
 Fluorul

 Sanatatea generala a organismului

 Medicatii

 Aspecte sociale

 Varsta

 Factori locali
 Dieta – factorii alimentari
 Aportul de zahar (hidrati de carbon): cantitatea
si frecventa
 Aportul de acizi: cantitatea si frecventa
 Perioadele libere intre mese
 Calitatea hidratilor de carbon
 Chestionar alimentar
 Chestionar alimentar
 Fluorurile:
 Pe cale sistemica
 Pe cale topica

 Alte substante cu efecte antibacteriene,

inclusiv xylitolul
 Sanatatea in general:
 Afectiuni generale: pot afecta starea de sanatate
oro-dentara (diabet, afectiuni renale, etc)
 Conditionarea genetica a susceptibilitatii la caria
dentara (de ex: la gemeni, etc) –obiceiuri
alimentare si de igiena orala
 Factori de ordin general
 Factori sociali:
 Somajul
 Nivelul educational
 Anumite obiceiuri sociale: alcoolism, tabagism etc
 Consumul de droguri
 Varsta indivizilor:
 Copilarie: dentitie mixta, mineralizare incompleta 2 ani dupa
debutul eruptiei dentare
 Adolescenta: nonconformism, dieta necorespunzatoare (baietii
adolescenti -25% din calorii provin din zahar ascuns)
Azaïs-Braesco V, Sluik D, Maillot M, Kok F, Moreno LA. A review of total & added sugar intakes
and dietary sources in Europe. Nutr J. 2017;16(1):6. Published 2017 Jan 21.
doi:10.1186/s12937-016-0225-2
 Adultii: dinti complet mineralizati, dieta necorespunzatoare
 Varstnicii: flux salivar redus, suprafete radiculare expuse,
modificari ale obiceiurilor alimentare impuse de varsta si de
afectiuni generale
 Factori endobucali
 Saliva (nestimulata):
 Flux salivar nestimulat: hidratarea cavitatii orale (prin glandele salivare
minore)
 Vascozitate:
 Redusa
 Medie
 Crescuta
 Hiposialie-Xerostomie:
 Sindromul Sjogren
 Aport prelungit de medicamente
 Radioterapie
 Factori genetici
 Varsta
 pH-ul salivar de repaus
 De ce Saliva?
 Factori de protectie
dentara
 Sisteme tampon salivare
 Remineralizare
 Raspuns imun
 Contribuie la clearance-
ul oral

 Efect antibacterian
 pH-ul salivar (de repaus si al
salivei stimulate)
 Review-uri sistematice ale
literaturii de specialitate (224 de
articole -Löfgren, Christina Diogo
et al. “A systematic review of
methods to diagnose oral dryness
and salivary gland function” BMC
oral health vol. 12 29. 8 Aug.
2012,) arata ca “este nevoie de
criterii diagnostice si teste
functionale pentru a detecta
pacientii cu secretie salivara
redusa, care necesita tratamente in
vederea diminuarii disconfortului
si preventia afectiunilor oro-
dentare”
 Parametrii salivari investigați
 Nivelul de hidratare:
 > 60 secunde –flux salivar de repaus REDUS
 30-60 secunde –flux salivar de repaus Normal
 < 30 secunde –flux salivar de repaus MARE
 pH-ul salivar
 Fluxul salivar
 Capacitatea tampon a salivei
Chifor, I., Badea, I., Chifor, R., Popa, D., Staniste, L., Tarmure, D., & Avram,
R. (2014). Saliva characteristics, diet and carioreceptivity in dental
students. Clujul medical , 87(1), 34-9.
 Valoarea medie a DMF-S a fost 18.39.
 Majoritatea pacientilor (65%) au avut DMF-S intre 9 si 21.

 2.5% au avut DMF-S =3 (cea mai mica valoare inregistrata in acest studiu),
 5% dintre pacienti au avut DMFS=35, valoarea maxima inregistrata in
acest studiu.
 50% dintre subiecti nu au avut carii active.
 19.23% au avut un pH cuprins in valori normale, dar majoritatea valorilor
au fost aproape de limita inferioara a intervalului (6.8).
 Numerosi subiecti au avut un pH de 6.4, adica moderat acid.

 pH-ul mediu a fost 6.7, deci moderat acid. Coeficientul de corelatie

Pearson intre DMFS si pH a fost 0.255.
 O corelatie negativa moderata (−0.275) a fost identificata intre dieta
cariogena si capacitatea-tampon salivara.
 Dupa o saptaman de la testul intial am observat o diminuare statistic
seminificativa a consumului de alimente si bauturi cariogene, la studentii
cu pH acid si cu capacitate-tampon salivara redusa.
pH-ul salivar
• Statutul de fumător, cosumul de apă minerală și biscuiți au fost corelate cu un
pH acid moderat
• Consumul de lapte, iaurt, branzeturi și ceai neîndulcit a fost corelat cu un pH
cu valoare normală

Capacitatea tampon salivară

• Consumul de brânzeturi, pește și fructe a fost corelat cu o capacitate tampon
salivară normală/mare.
• Consumul de fulgi de cereale, cartofi, ciocolată, caramele, prajituri
și miere a fost corelat cu o capacitate tampon salivară scăzută

Indice de placă
• Consumul de carne prăjită, chifle, ciocolată, cafea
îndulcită, biscuiți și cremă de ciocolată a fost corelat
cu o valoare a indicelui de placă cu un interval situat
între 14 și 26
Concluzii Distributia valorii capacitatii tampon in
 Consumul frecvent de prajituri, lotul studiat
bomboane si ciocolata a fost raportat de 35% 12% 0-5 Foarte scazuta
6-9 Scazuta
catre subiectii care au avut valori DMF- 10-15 Normala/Mare

S mari si capacitate-tampon salivara

redusa 54%

 Doar dupa ca pacientilor le-a fost

demonstrat riscul carios individual, au
Distributia valorii pH-ului in lotul
ales o dieta non-cariogena, desi ei studiat
aveau cunostintele teoretice de cca 3 8%
pH Foarte Acid
ani. pH Moderat Acid
pH Normal
 Asadar utilizarea testelor saliva in 54% 38%

cabinet este recomandata mai ales pt

pacientii cu
 Utilizarea testelor salivare se recomada
in primul rand pacientilor cario-
 Igiena orala
 Tehnici de periaj (manuale,
electrice)
 Frecventa periajului
 Igienizarea interdentara
 Indici de igiena orala
 Produse de igiena orala: paste
de dinti, ape de gura
 Placa bacteriana:
 Cantitatea
 Placa tinara- matura
 Revelatori de placa: in 2
culori
System -Revelator de placa bacteriana
GC
 Revelator de placa bacteriana –
Indicatii
 Pacientul venit la prima sedinta:
 Ca punct de pornire in vederea unor terapii restaurative
 Pacienti pe care ii suspicionam ca avand o
cariosusceptibilitate crescuta
 Hiposialie, xerostomie
 carii galopante,
 Carii pe dintii temporari
 Pacienti care urmeaza un tratament ortodontic
 In vederea imbunatatirii compliantei cu cerintele crescute de igiena
orala
 Pacienti care urmeaza a fi supusi unor tratamente restaurative
ample:
 In vederea ameliorarii ratei de succes al tratamentului pe care
urmeaza sa-l efectuam
 Revelator de placa bacteriana –
Frecventa utilizarii:
 Testul initial:
 se repeta la 1-2 saptamani
 Pt a evalua impactul asupra
modificarilor din alimentatie
 Repetarea testului la 2-3 luni – pt
pacientii cu risc crescut la caria
dentara:
 La pacientii supusi unor tratamente
ortodontice
 Pt a incuraja complianta pt igiena orala
riguroasa
 Si datorita riscului demineralizarilor
 Evaluare vizuala a
viscozitatii salivare

 Evaluarea pH-ului
salivei
 Nestimulate
 stimulate
 Teste salivare pt streptococcus
mutans (SM)
 Evalueaza cu precizie daca concentratia de SM
in saliva este mai mare sau mai mica de
500.000 CFU/ml
 Un pacient care prezinta> 500.000 SM
CFU/ml este incadrat in categoria de risc
crescut la caria dentara
 Se determina in 15 min
 Test screening
 Interpretarile de rezultate pozitive
ale testului SM
 In situatia in care apare
o linie dubla la nivelul
placutei testului: test
pozitiv ( peste 500.000
CFU /ml), adica risc
crescut la caria dentara
 Teste salivare pt determinarea SM
 SALIVA-CHECK SM –test semicantitativ- determina nr de S.
mutans >500.000 CFU/ml prin imunocromatografie- anticorpi
monoclonali
 Rezultatele sunt vizibile in 15 min
 Aceste teste au fost comparate cu testele de cultivare
Dentocult SM (Orion, Finland) in detectarea S. mutans
 Concluziile: Rezultatele au demonstrat ca cele 2 categorii de
kituri care folosesc anticorpi monoclonali sau policlonali
(ORAL TESTER (Tokuyama Dental, Japan) :
 Au o sensitivitate si specificitate suficienta pt a putea fi
utilizati in screening, fara a fi necesar timp alocat cultivarii
 Evaluation of Two Salivary Test Kits Using Species-specific
Antibodies K. OHMORI, si coab. Japan IADR 2006
Teste salivare –incubator 48 de
ore
Test initial : SM-2; L-3
 Pacientii devin mai responsabili

 Sunt informati
 Oferta diagnostica pt pacienti
 Carioactivitatea
(diagnostic salivar – in dinamica)
 Este un element deosebit de important,
 Adesea dificil de evaluat
 Activitatea carioasa:
 Incepe odata cu prezenta placii b.atasate, urmata de
demineralizarea structurilor dentare subjacente
 Nu poate fi determinata o singura data
 Se determina prin monitorizarea leziunii in timp –ideal
metode de precizie (ex: ICDAS –scor 0-6 pt fiecare
suprafata dentara)
 Astfel:
 Pacientii sunt motivati, sunt informati
 Medicii:
 Oferta:
 Educationala:
 Efectul demineralizant al alimentelor acide si bacteriilor
 Capacitatea tampon salivara, si calitatile de remineralizare
 De preventie primara
 Secundara
 Tertiara
 Corectarea problemelor inainte de aparitia
acestora
 Contribuind la motivarea si fidelizarea
pacientilor
 Si la cresterea eficentei in comunicarea medic-
pacient