In etapa clinica de determinare, si inregistrare a relatiilor intermaxilare, medicul parcurge

urmatoarele faze de lucru:

1. Verificarea sabloanelor de ocluzie pe model si in cavitatea orala

2. Determinarea curburii vestibulare a bordurii de ocluzie in zona frontala a bordurii
maxilare
3. Determinarea directiei si nivelului planului de orientare ocluzala a bordurii in zona
fontala maxilara
4. Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie (D.V.O.)
5. Determinarea relatiei centrice
6. Trasare la nivelul suprafetei vestibulare a bordurii frontale maxilare a reperelor
necesare alegerii si montarii dintilor artificiali

2. Determinarea curburii vestibulare a bordurii de ocluzie in zona frontala a bordurii maxilare

 Curbura vestibulara a bordurii de ocluzie a sablonului maxilar, reprezinta cel mai

important reper utilizat de catre tehnicianul dentar in pozitionarea fetei vestibulare ale
dintilor grupului frontal maxilar.

 Pozitionarea corecta a fetei vestibulare a dintilor este deosebit de importanta in

refacerea plenitudinii buzelor si obrajilor ( functia estetica) datorita suportului pe care il
ofera atit arcadele naturale cit si cel artificiale partilor moi periorale.

 Se adauga sau elimina ceara de la nivelul fetei vestibulare a bordurii de ocluzie

frontale maxilare pina cind se obtine o refacerea armonioasa a fizionomiei regiunii. Se
urmareste refacerea plenitudinii buzelor cu creerea de conditii de vizibilitate normala a
mucoasei labiale, atenuarea sau stergerea santurilor nazo-labiale si mentonier,
proeminenta buzei superioare fata de buza inferioare in norma laterala.

 In general, datorita atrofiei centripete maxilare, bordura de ocluzie maxilara, in zona

frontala, este situata in vestibulo-pozitie fata de virful crestei.

 Determinarea curburii vestibulare a bordurilor de ocluzie

 este importanta pentru montarea dinţilor frontali
 primeaza aspectul estetic si fonetic
 Prima etapa = doar cu sablonul maxilar pe campul protetic:
• se face analiza estetica din profil:se adauga ceara sau se indeparteaza din curbura
Vestibulara astfel incat sa exista un profil corect al buzei superioare
• Marginea libera a sablonului maxilar la 1-2 mm sub marginea buzei superioare
 Sablonul mandibular in functie de cel maxilar
 Curbura V = un raport corect al buzelor
  Inaltimea: marginea libera a bordurii de ocluzie la nivelul marginii buzei
inferioare
II. Directia si nivelul planului de orientare ocluzala
 DIRECTIA
 In zona frontala:
 Paralel cu linia bipupilara
 In zona laterala:
 Paralele cu planul Camper (tragus - subnasale)
 Se determina cu 2 rigle
II. Directia si nivelul planului de orientare ocluzala
B) NIVELUL
 In zona frontala:
 La 1-2 mm sub marginea buzei superioare
 In zona laterala:
 La jumatatea distantei dintre crestele edentate maxilara si mandibulara.
 Datele oferite laboratorului de tehnica dentara
prin utilizarea ansamblului modele functionale / sabloane :

 ARCUL FACIAL
 1.Arc Facial de Determinare a axei balama terminale .

 2.Arc Facial de Transfer – utilizat in transferarea axei balama terminale la articulator si

care permite determinarea poziţiei relative a maxilarului în raport tridimensional cu
centrul fosei glenoide.

AXA BALAMA TERMINALA

Rotatia pura a condililor ( fara nici o alta deplasare) se realizeaza in jurul axei balama terminale,
cu condilii plasati in relatie centrica = pozitie terminala =>axa balama-terminala
 Axa balama terminala materializeaza pozitia de RC

Inregistrarea grafica a RIM

1. Inregistrari extraorale
2. Inregistrari intraorale
3. Intra si extraorale
4. Miomonitorizarea

Determinarea axei balama terminale ABT

pentru determinare individuala a axei balama pe pacient se utilizeaza un arc facial pentru
localizarea cinematica a axei balama
Determinarea axei balama terminale-metoda grafica

Arcul facial de determinare a axei balama terminale nu determina pozitia de RC intr-o forma
direct utilizabila !
Rezultatul este constituit din doua puncte tegumentare ale axei balama terminale =>intre cele
doua puncte se va plasa tijele corespunzatoare unui arc facial de transfer
 Necesitatea Arcului Facial de Transfer in vederea
!!! transferului inregistrarii axei balama terminale la articulator !!!
si mentinerea riguroasa a raportului dintre ABT si elementele fixe ale craniului.

Arcul facial de transfer este specific fiecarui tip de articulator.

 Se pot determina următoarele valori:
 distanţa bicondiliană;
 distanţa dintre condili şi punctul interincisiv, triunghiul Bonwill – simfizocondilian;
 panta tuberculului articular;
 mişcări de lateralitate;
 repere fixe - punctul cel mai decliv al orbitei.
Parti componente pentru arcul facial :
Tijele condiliene

 PĂRŢI COMPONENTE
 Partea extraorală:
 braţ orizontal şi 2 braţe laterale de care se ataşează tijele condiliene
 stopper nazal
 indicator plasat pe
un punct fix facial
 Partea intraorală:
 furculiţa metalică ce se
fixează pe bordura de
ocluzie a şablonului maxilar

 Evaluarea unghiului BENNETT

= unghiul format între traiectoria condilului nelucrător cu planul sagital.

 Evaluarea mişcării BENNETT

= în mişcarea de lateralitate condilul lucrător se răsuceşte spre exterior în jurul
unui ax vertical realizând mişcarea Bennett 0,5 - 3 mm;
 Înclinarea pantei retroincisive;
 Triunghiul Bonwill;
 Punctul interincisiv.
 MONTAREA ÎN SIMULATOR
Definiţie:
reprezintă o etapă tehnică, prin care datele obţinute în clinică în momentul determinării relaţiei
intermaxilare sunt transpuse pe instrumente de laborator - simulatoare - care sunt
capabile să imite, mai mult sau mai puţin , mişcările mandibulei.
 De corectitudinea acestei etape depinde:
-montarea optimă a dinţilor artificiali,
-echilibrarea ocluzală,
-stabilitatea viitoarei proteze totale.
 Înclinarea pantei tuberculului articular faţă de planul ocluzal (330);
 unghiul Bennett (15-170) - reprezintă unghiul format între traiectoria efectuată de condilul
nelucrător cu planul sagital;

 mişcarea Bennett (0,5mm de partea lucrătoare) - în mişcarea de lateralitate condilul

pivotant se răsuceşte spre exterior în jurul unui ax vertical realizând mişcarea Bennett;
 Distanţa intercondiliană - axa balama - 10,5 cm;

 triunghiul Bonwill cu latura de 10-11 cm;

 înclinarea pantei retroincisive 5-100

ACESTE VALORI SUNT CELE MEDII

 CONCEPTE OCLUZALE
ce au stat la baza perfecţionării acestor instrumente:
 Conceptul Monson - Villain
Are la bază orientarea suprafeţelor ocluzale după cele 3 curbe (sagitală, transversală, frontală),
fără a reproduce mişcările mandibulei.
La simulatoarele confecţionate după acest concept partea superioară a simulatorului este sub
formă de sferă, cu raza de 10,5 cm.
 Conceptul Gysi
Susţine mişcarea dinţilor mandibulari în contact cu suprafaţa unui cilindru imaginar.
S-a obţinut perfecţionarea articulatoarelor Gysi prin introducerea teoriei articulare în care se
pune accent pe relaţia ATM cu pantele cuspidiene.
 Conceptul Hilebrandt
Are la bază regula de corelare a formei cu funcţia dinţilor cuspidaţi, care suferă o abrazie în
timpul mişcărilor funcţionale.
 Conceptul Schreinemakers
Are la bază o analiză minuţioasă a suprafeţei de sprijin şi mai ales a marginilor protezei.
Montarea dinţilor artificiali se va realiza după criterii statice, antropometrice şi estetice.

CLASIFICARE

- Simulatoare fixe
a. Ocluzorul
b. Articulatoare cu valori medii

- Simulatoare reglabile
a. Articulatoare partial programabile
b. Articulatoare total programabile

I. Simulatoare fixe
Ocluzoarele
 Simulatoare cu valori fixe permit numai mişcări de închidere-deschidere
  reproduc poziţia IM şi DVO.

Tehnica de montare în ocluzor cuprinde:

 pregătirea modelelor prin:
 soclarea bazelor
 trasarea liniei mediene pe soclul modelului superior
 realizarea retenţiilor pe ambele socluri
 solidarizarea modelelor prin intermediul amprentei ocluziei
 • montarea pe braţul inferior astfel încât
 linia mediană trasată pe solcul modelului superior să coincidă cu nervura mediană
a braţului superior al ocluzorului
 planul de ocluzie să fie la nivelul umărului ocluzorului
 După ce s-a poziţionat corect faţă de ocluzor, se prepară pastă de gips care se depune pe
braţul inferior şi se repun modelele în poziţie
 montarea pe braţul superior decurge după priza gipsului cu care s-a realizat montarea pe
braţul inferior
 se prepară gips şi se depune pe baza modelului superior, după care se închide
ocluzorul şi se modelează gipsul sub formă de calotă semisferică.
 ARTICULATOARE MEDII
 Pregătirea în vederea montării:
- transferul liniei mediane;
- trasarea pe soclul modelului superior a 2 linii paralele şi simetrice cu linia mediană;
- umezirea modelelor;
- realizarea a 3 chei de reper (frontal şi 2 lateral);
- separarea şabloanelor;
- izolarea braţelor articulatorului.

 ARTICULATOARE MEDII
 Reguli de montare:
- linia mediană a modelului superior să corespundă liniei mediane a braţului superior;
- indicatorul incizal la nivelul punctului interincisiv;
- modelul inferior se poziţionează corespunzător cheilor de reper.

II. Simulatoare reglabile

 articulatoare parţial programabile (Hanau2, Protar3)
 articulatoare total programabile (Protar5, Protar7)
 Simulatoarele semiadaptabile
(parţial programabile)
-prezint un grad mai inalt de perfectionare decit articulatoarele medii
Prezinta posibilitatea individualizarii anumitor  parametrii, niciodata toti:
- Inclinarea pantei retroincisivă
- Inclinarea pantei tuberculului articular
- Distanţa de la punctul interincisiv la axa balama
-  Valoarea unghiul Bennett
Articulatoare total programabile
Fowler si Tamura, un articulator ideal trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- Sa posede un ax orizontal de transfer, sa mentina modelele in relatie orizontala corecta,
raportat la acest ax
- Distanta intercondiliana sa fie reglabila
- Reglarea tridimensionala a pantei tuberculului articular
- Reproducerea cu exactitate a unghiului Bennett si ghidajului condilian in miscarea de
lateralitate
- pe tot parcusul inregistrarii sa mentina constanta RC
- Relatia verticala a modelelor sa fie mentinuta constanta cu un stop anterior vertical.
Aceste articulatoare prezinta urmatoarele caracteristici:
- Capacitatea de a individualiza traictoria condiliana in trei planuri
- Capacitatea unui ax cinematic de transfer
- Programarea ghidajului condilian de partea lucratoare, in functie de miscarea Bennett
- Pot reproduce curburile pantei tuberculului articular, in functie de datele inregistrate la
pacient
- Distanta intercondiliana complet reglabila
- Elementele de articulare sunt fixate la bratul inferior, bratul superior fiind cel mobil.
Clasificarea simulatoarelor dupa constructia lor
 Articulatoare ARCON
 Tuberculii mandibulari sunt montati pe bratul inferior, cavitatea glenoida pe cel
superior
 Cel mai utilizate la ora actuala
 Preferate pt protezele fixe (nu pt PT)
 Articulatoare NON-ARCON
 Exact invers
 Mai frecvent folosite pt proteza totala
Diferenta esentiala dintre cele doua tipuri consta in modul de demontare a bratului
superior.
La tipul arcon bratul superior se spijina pe capetele condiliene, in timp ce la non-arcon
bratul este blocat in santul ghidajului condilian.