TRATAMENTUL MINIM INVAZIV AL EDENTATIILOR PARTIALE INTERCALATE

 
 

DISCIPLINA DE PREVENŢIE ÎN MEDICINA DENTARĂ

INTRODUCERE
 Biomecanica studiază ră spunsul organismelor vii la diferite
solicită ri. În acest context metodele si instrumentele ingineriei
mecanice sunt aplicate in studiul raporturilor dintre structură si
funcţie de la nivelul organismelor vii1,5.
 abordă rile diagnostice, terapeutice si prognostice se bazează tot
mai mult pe principii biodinamice.
 Tratamentul prin proteze parţiale fixe sprijinite pe dinţii naturali
sau pe implante se face în prezent în funcție de abilitatea și
experiența medicului, deoarece în literatura de specialitate
criteriile recomandate pentru alegerea dinţilor-stâ lp sunt
multiple, uneori divergente sau chiar contradictorii 1,2,4,7. După
cum arată metaanaliza efectuată de Palotie şi Vehkalahti8, de
multe ori atunci câ nd sunt întrebați despre un prognostic,
medicii dentişti estimează o durată a restaură rilor protetice mult
mai mare decâ t o arată studiile din literatura de specialitate.
 Echilibrul biomecano-funcțional al RPF se realizează
prin asigurarea rezistenţei pă rţilor componente şi a
suportului organic dento-parodontal, pe care se
sprijină construcţia protetică . Acest echilibru este
influenţat de întrunirea urmă toarelor condiţii2,4:
1. rezistenţa funcţională dento-parodontală a dinţilor
stâ lpi, pe care se agregă puntea şi alegerea lor
potrivită
2. rezistenţa retentorilor şi a corpului de punte;
alegerea formei lor în raport cu obiectivele
funcţionale şi bioprofilactice urmă rite
Ca orice sistem biomecanic, un sistem protetic
(respectiv o restaurare protetica fixă ) este supus
fenomenelor de oboseală . Comportamentul la
oboseală este determinat de:
 materialele utilizate în refacerea dinţilor stâ lp (dacă
procedeul a fost necesar), a elementelor de agregare
şi a dinţilor de înlocuire precum şi fixarea lor;
 design-ul reconstituirii protetice fixe;

 parametrii forţelor (intensitate, punct de aplicare,

direcţie, numă rul ciclurilor de solicitare).
 estimareaprognosticului fiecă rui tip de
restaurare posibilă pentru orice caz de
edentaţie ce poate fi restaurată prin punţi
dentare.

 Eşec=
necesitatea schimbarii RPF mai
devreme de 8 ani de la realizarea acesteia.
 Metaanaliză pt cauzele de esec ale RPF, datorită complexităţii
acestora, precum şi datorită inter-dependenţei acestor factori
determinanţi şi favorizanţi ai eşecurilor.
METAANALIZĂ ASUPRA FRECVENŢEI
EŞECURILOR ÎN TRATAMENTUL PRIN PUNŢI
DENTARE
 Metaanaliza după Dupa Quinn et al [31] -rata
Creugers [19] asupra a de supravietuire dupa 10
4118 punţi dentare ani a 248 punţi dentare cu
după 15 ani retentori coroane partiale

După Foster21 -Frecventa

eșecurilor dupa 10 ani
 
 Principalele cauze de esec ale RPF:
 carii ale dinţilor de suport,
 complicaţii pulpare, descimentare,
 compromiterea aspectului estetic,
 compromiterea suportului parodontal,
 fractura dinţilor de suport,
 fractura corpului de punte,
 fractura stratului de portelan al lucră rilor metalo-
ceramice.
Rezultatele metaanalizei –Rolul cariilor dentare in aparitia esecurilor
RPF

Incidenta medie a cariilor la nivelul

dintilor-stalpi

602; 18% nr dinti-stalpi

cariati
nr dinti-stalpi
2758; 82% indemni de carie

Incidenta medie a esecurilor

datorate aparitiei cariilor la nivelul
dintilor-stalpi

113; 8% nr esecuri
datorate cariilor
nr punti
1241; 92% corespunzatoare
 O restaurare protetică fixă poate deveni o „parte” din
ADM, fiind asimilată şi tolerată de organism sau
dimpotrivă , ea poate provoca pacientului disconfort şi
poate avea chiar efecte iatrogene. Calitatea şi mai ales
longevitatea restaură rii depinde de elaborarea
planului de tratament, de respectarea acestui plan
atâ t de că tre medic, câ t şi de că tre tehnicianul dentar,
pe de-o parte, iar pe de altă parte, de terenul şi de
reactivitatea pacientului.
 Rata de supraviețuire a punţilor DICOR, integral ceramice de 3
elemente, calculată la 417 subiecti cu vâ rste intre 17-19 ani, cu
ajutorul curbelor de supravietuire Kaplan-Meyer, a fost de 50%
la 14.1 ani (p<0.001). În ceea ce priveste colarea, a fost
identificat un risc de eşec de 2.2 ori mai mare la RPF care n-au
fost gravate acid, comparativ cu cele gravate acid înainte de
colare (p <0.01)33. Pentru RPF care inlocuiau molarul I, avâ nd
ca stâ lp distal molarul II, a fost identificată cea mai mare rata de
eşec. În schimb, pe parcursul intregului studiu, nu s-a identificat
nici un eşec la RPF care inlocuiau incisivul lateral. La fel ca în
alte studii la subiecţii de sex feminin s-au identificat semnificativ
mai puţine eşecuri (p<0.05).
 Statisticile arată că sumele cheltuite anual pentru
realizarea şi respectiv schimbarea lucră rilor protetice
fixe sunt enorme. De exemplu, un studiu publicat de
Ministerul Să nă tă ții din Marea Britanie arată că în
1999/2000, s-au cheluit peste 2.000.000 lire sterline
pentru realizarea punţilor adezive conform
reglementă rilor Sistemului National de Sanatate
(NHS).
 În schimb, pentru realizarea şi adaptarea RPF
conventionale fixe s-au cheluit peste 25.000.000 lire
sterline. Statisticile NHS arată că mai mult de 25% din
cheltuielile pentru aplicarea punţilor adezive sunt de
fapt destinate recimentă rii acestora după ce s-au
descimentat. Aceleaşi surse arată ca doar unul din 7
dinţi înlocuiți, sunt înlocuiți prin RPF adezive
TIPURI DE TRATAMENT POSIBIL AL EDENTATIEI
PARTIALE
 Implant dentar
 Proteza partiala fixa cu 1 sau 2 dinti-stalpi

 Punte Maryland =“metal framework with a

porcelain tooth baked on to the front of the
framework. The framework then ends up as a false
tooth with two metal wings on the side. These metal
wings are prepared to have a porous surface so that
they can receive a bonding agent, and then the wings
are bonded to the back sides of the teeth on either
side of the missing tooth.” –www.mynewsmile.com
 Problemele estetice generate de puntile Maryland
(datorate scheletului metalic):
 Usor aspect intunecat/innegrit al dintilor de
suport datorita vizibilitatii “aripioarelor” metalice
prin transparenta marginilor incizale ale dintilor
naturali.
 De aceea nuanta dintelui inlocuit trebuie sa fie

aleasa usor mai cenusie decat a dintilor vecini

 Pt colare trebuie utilizata o rasina compozita

opaca 
 Transluciditate semnificativ mai mica decat a
dintilor naturali
 
 Alternativa este o punte tip Encore , confectionata in
intregime din materiale fizionomice,
www.mynewsmile.com
 
 Alternativa la puntile Maryland o reprezinta 
Encore bridge, confectionata integral din materiale
estetice (compozite foto-termo-baro-polimerizabile
ranforsate cu fibre de kevlar) -
www.mynewsmile.com
 ETAPE DE COLARE A PUNTILOR ADEZIVE MARYLAND
- TIMPII DE APLICARE

A. Prepararea suprafetei (cu sablarea suprafetei)

B. Izolare
C. Uscati dintele sau dintii foarte bine
D. Aplicarea gelului demineralizant
E. Irigatie abundenta
F. Evaluarea suprafetei gravate
G. Se usuca dintele sau dintii din nou
H. Aplicarea cimentului/ rasinii compozite cu polimerizare duala
I. Aplicare puntii Maryland
J. Polimerizare
K. Finisare si Ajustarea ocluzala
L. Evaluarea prin dispensarizare ( follow-up)
PROFI-JET –PULBERE DE BICARBONAT DE SODIU
SAU RONDO-FLEX –PULBERE DE OXID DE ALUMINIU