Expunerea profesională la mase plastice (MP)

Materialele (masele) plastice sunt adesea denumite

rășini datorită frecvenței lor asemănării cu rășinile naturale.
Sunt amestecuri de polimeri. Polimerii se formează prin
asamblarea separată a monomerilor în urma unei reacții de
polimerizare sau policondensare.
Proprietăți. MP se deformează sub influența unor forțe
externe, deformarea persistând atâta timp cât acțiunea
(forța) deformantă continuă să se exercite.
 Există 3 categorii de mase plastice:
- rășini termoplastice: își modifică forma prin
încălzire și răciri succesive (rășini poliacrilice,
polivinilice, poliamidice, poliuretanice)
- rășini termosolidificabile: proces de încălzire –
proces de răcire. Ulterior la o noua încălzire materialul nu
se mai degradează (modifică), păstrând o consistentă
formă (rășini epoxidice, rășini ureoformaldehidice, rășini
fenol formaldehidice).
- rășini de sinteză – domeniul stomatologic
În laboratorul de tehnică dentară cel mai frecvent
utilizate sunt rășinile epoxidice și rășinile acrilice.
 Rășinile acrilice (RA)

RA – sunt derivați ai acidului acrilic

Se disting următoarele tipuri de polimeri acrilici:
- acidul poliacrilic
- poliacrilatul de metil
- polimetacrilatul de metil
- poli acrilonitrilul
Important – polimerii sunt netoxici. Monomerii sunt toxici
( polimerizare imperfectă sau degradare la cald a
polimerului)
Deformarea termică a RE – acid cianhidric, CO
Utilizare în TD – fabricarea protezelor dentare (
polimetacrilatul de metil)
- alte utilizări ale RA – industria optică (
lentile de contact)
- metacrilații polifuncționali – obținerea unor
rășini dentare, coroane, punți, obturații
Absorția esterilor acidului acrilic se face pulmonar și mai
rar cutanat. Calea digestivă este accidentală.
Depozitare – ficat, rinichi – biotransformare enzimatică
Acțiune – esterii acidului acrilic și derivații lor sunt iritanți
și senzibilizanți pentru mucoase și piele (eczeme alergice
severe descrise încă din 1941). Astm bronșic plus eczeme
de contact la manipularea unor uleiuri cu conținut de rășini
acrilice.
Atentie ! 10% din TD care manipulează RA dezvoltă reacții
de hipersensibilizare cutanată.
Acrilații și metacrilații monofuncționali – alergii cutanate.
Metacrilații polifuncționali - alergii cutanate date de
TREGDMA (dimetacrilat de trietilenglicol)
TREGDA (diacrilat de trietilenglicol)
EGDMA (dimetacrilat de etilen glicol)
TEGDMA (dimetacrilat tetraetilen glicol)
Substanțe utilizate ca întăritori ai RA
- alergii la AZIRIDINE
- la preparate CONCISE
Cianacrilații – considerați esențiali ai adezivilor utilizați la
lipirea unor materiale neporoase ( metale, cauciuc,
mase plastice, elastomeri)
Esteri ai acidului acrilic
- carcinogen pe animale
- teratogeni pe animale
Utilizarea metacrilaților de metil este foarte periculoasă fără
măsuri de protecție. Absorbție rapidă prin piele, cu efect
neurotoxic (parestezii și dureri ale degetelor) și tulburări
vasomotorii locale.
Expunere îndelungată la metacrilat de metil
Stări precanceroase – gastrită atrofică
- polipoză intestinală
 Rășini epoxidice (RE)
RE – Sunt substanțe chimice conținând gruparea epoxi.
Utilizare : fabricarea de vopsele, lacuri, uleiuri, izolații
termice, industria textilă și aeronautică
În LTD – fabricarea unor amprente dentare
Gruparea epoxi este foarte reactivă, ea formând compuși cu
acizii carboxilici, aminele, apa, aldehidele, alcooli
RA sunt rezultatul reacției dintre 2 compuși de bază
- epiclorhidrina
- bisfenolul A
Sunt foarte rezistente la agresiuni mecanice, chimice,
termice. RE se utilizează în asociere cu întăritori care le fac
insolubile (anhidrida ftalică, trietilentetramina, tetraetilen
pentamina)
În compoziția RE intră și aditivii. Se mai pot asocia cu alte
rășini (fenolformaldehidice)
Efecte – toxic al SNC (monomerii epoxi)
- iritant și sensibilizant (tegumente și mucoase)
- cancerigeni + mutageni (depresie medulară)
- atrofiere testiculară
Produși epoxi frecvent utilizați:
a. Etilenoxidul (oxidul de etilen)
- sterilizant material medical
- agent fumigant
Determină – iritații mucoase și tegumentare
- eczeme
Clinic – intoxicația acută – iritație oculară, nazală,
laringiană
- obstrucție nazală, tuse, dispnee, cianoză, EPA
- grețuri , vărsături, diaree
- cefalee, tulburări de echilibru
- halucinații, delir, convulsii, comă
Expunere cronică – avorturi, cancer, (leucemii, cancer
gastric)

b. Oxidul de propilen – lichid incolor, volatil

- agent de sterilizare
- mai puțin toxic decât EO (
fenomele asemănătoare dar mai
discrete)
Alte tipuri de rășini utilizate în laboratorul de tehnică
dentară: rășini polieterice și epiminice utilizate la
confecționarea unor amprente dentare, a punților și
coroanelor dentare. Produc alergii cutanale.
Profilaxie – mănuși de protecție
- atenție la tineri, femei gravide
- angajare – testare cutanată la stomatologie și
tehnică dentară
- atenție la astm și dermatite la controlul
medical periodic.
 Cancerul profesional
(expunerea profesională la agenți cancerigeni)

Factori industriali care induc cancer profesional sunt reprezentați

de variate substanțe chimice (metale, compuși organici și
anorganici) și factori fizici (radiații ionizante și ultraviolete)
Primul caz de cancer profesional - Percival Pott 1775 – cancer
de scrot la hornari dat de funinginea de turbă
- 1820 – Paris – cancer cutanat produs de compuși arsenicali
- 1874 – cancer cutanat produs la gudron
- 1895 – cancer pulmonar profesional la minerii din minele
de uraniu
- început de secol XX – cancer de mandibulă la pictorii de
ceasuri
Din totalul cazurilor de cancer 40% sunt profesionale și
80% din acestea sunt produse de substanțe chimice.

Factori cocarcinogeni (favorizanți) – alimentația, fumatul

etc. Prevalența cancerului profesional este mult subestimată.
Nu se cunoaște potențialul cancerigen al multor substanțe
chimice.
Cancerigeni – “slabi” – perioada de latență 20-30 ani
- “ puternici” – perioada de latență 10-15 ani
În laboratorul de tehnică dentară sunt prezenți cancerigeni
profesionali “slabi”:
- cancerigeni cu acțiune directă – își exercită acțiunea
fără ca structura lor chimică să sufere vreo modificare –
nitrozaminele
- procarcinogeni – suferă în organism un proces de
transformare chimică – dibenz (a) pirenul
- carcinogeni care nu induc singuri cancer dar
potentează efectul altor cancerigeni ( gugroanele și
uleiurile minerale )
După modul de afectare a unor organe și sisteme avem:
- carcinogeni la locul contactului primar ( cancer
cutanat și respirator la gugroane
 - cancerigeni cu acțiune la locul depozitării selective
arsen-tegumente, radiu – os, fosfor – măduvă
- cancerigeni cu afinitate pentru anumite organe –
tumori hepatice ( PVC)
- cancerigeni cu acțiune asupra organelor excretoare –
anilina / aminele aromatice

Apariția cancerului profesional depinde de doza și de durata

expunerii. E foarte dificil de determinat doza limită prag.
Perioada de latență este invers proporțională cu doza
administrată. Mai depinde și de acumularea cancerigenului
în organism.
 Clasificarea cancerigenilor profesionali după criteriul
probabilității de a induce cancer (clasificare AICC):

a. Agenți cancerigeni (grupa 1) – cert cancerigeni – azbest,

arsen, crom 6+
b. Agenți cancerigeni probabili (grupa 2A) – observații
limitate privind efectul cancerigen la om - benza pirenul,
acrilonitritul
c. Agenți cancerigeni posibili (grupa 2B) – date confirmate
numai pe animale – acrilat de etil, fibra de sticlă, Nichelul
metalic, fumuri de sudură
Carcinogeni în laboratorul de tehnică dentară:
-principali cancerigeni – metalele: crom, nichel, cadmiu, beriliu
- operații – baia Kindrick de nichelaj
- fabricarea protezelor din aliaje nenobile (Ni-Cr,
Cr-Co)
- utilizarea oțelului inoxidabil în stomatologie (
sârmele utilizate în ortodonție – cofecționarea
protezelor totale (Cr-Ni)
- utilizarea unor pulberi ceramice care conțin uraniu

- coloranți anorganici – oxizi ai Cr, Co, Ni, U, Ir

- confecționarea modelelor (rășini epoxidice)
- confecționarea machetelor (clorura de vinil)
- operațiile de topire – turnare a protezelor- se
utilizează lineri care conțin azbest
Factori predispozanți ai cancerului profesional:
- fumatul
- traumatismele forte
- arsurile
- iritanții chimici

Tablou clinic al cancerului profesional

Nu se deosebește de cancerul neprofesional.
Simptomatologie legată de organul afectat.
- cancerul respirator – tuse seacă – expectorație
sanguinolentă
- cutanat – papulă – ulcerație - necroză
Profilaxia cancerului profesional
- înlocuirea substanței periculoase (ex. azbestul)
- reducerea concentrației substanței cancerigene la
locul de muncă
- stare bună de sănătate și igienă la angajare
- sisteme de ventilație suplimentară
- echipament de protecție complet + mască
- muncă în formațiuni care se rotează
- evidență specială a celor din mediu cancerigen
- puține substanțe cancerigene au CMA
- depistarea precoce a stărilor precanceroase
- atenție la tineri și femei
- măsuri de educație sanitară
 Expunerea profesională la noxe biologice
Bolile infecțioase pot căpăta caracter profesional atunci
când contractarea lor se pruduce în timpul îndeplinirii
obligațiilor de serviciu
Transmitere – directă – (de la animale)
- indirect (prin atmosfera locului de muncă)
Tipuri (categorii de profesiuni) cu risc infecțios:
- a. persoane care au ca obiect de lucru surse de infecție
cunoscută (personalul medical din spitale, personal
ajutător)
- b. Persoane care au ca obiect de lucru surse de
infecție posibile – dar necunoscute – lucrători din domeniul
medical uman sau veterinar, crescătoti de animale,
crescători de pasări exotice
 c. Persoane care în timpul programului de muncă se
întretaie cu surse de infecție sau căi de transmitere a unor
boli transmisibile (boli infecțioase la mineri prin
intermediul șobolanilor)
În laboratorul de tehnică dentară contactul cu sursa de
infecție se face la prelucrarea și utilizarea amprentei
(resturi de sânge / salivă).
Agenți biologici implicați:
- agenți bacterieni (streptococ, stafilococ)
- viruși și ricketsii ( HIV, B, C )
Transmitere: - HIV, B – prin sânge
- B – și prin salivă
- virusul varicelei și zonă Zooster – salivă
 - virusurile transmise prin salivă au o contagiozitate
foarte ridicată dar sunt sensibile la dezinfectanți
- virisul Hepatic C - salivă sau leziuni cutanate
Infecția cu HIV – sindromul de imunodeficiență câștigată –
SIDA - cunoscut din 1981
- transmitere – contact sexual
- contact perinatal
- contact cu sânge
contaminat – ace, seringi,
zgârieturi etc.
Clinic (forme clinice)
- forma acută – la două luni de la contact – febră, erupții
cutanate, adenopatie limfocitară
- infecții parazitare, microbiene, micotice sau virale –
pneumonie, TBC, candidoză respiratorie
- apariția unor tumori maligne – limfom, sarcom
- manifestări hematologice – trombocitopenie
- sindrom febril prelungit – diaree cronică
- formă asimpotatică – subiecți activi care transmit virusul
Nu există tratament eficient.

Hepatita virală
-Provocată de 6 categorii de viruși cu tropism hepatic (A, B,
C, D, E, G).
-Hepatitele provocate de B, C, D au potențial mare de
cronicizare.
Clinic – incubație 6 săptămâni (A), 6 luni (B) – în această
perioadă pacientul este contagios
Manifestări – pseudogripare (astenie, febră, grețuri,
vărsături)
- icter sau forme anicterigene
- unii subiecți – aparent sănătoși
- forme grave (B) – deces în câteca zile
- 10 % din forma B se cronicizează
Vaccinare – protecție 5 ani
Profilaxie – în caz de stopire, înțepături, tăieturi
- favorizarea sângerării
- spălare plagă din abundență cu apă (atenție la ochi)
- dezinfecție – cu apă oxigenată sau dezinfectante
Infecții cu virusuri herpetice
a. Infecția cu virusul varicelei și herpesul Zooster
- foarte contagios
- erupție eritematoveziculoasă pruriginoasă, febră,
astenie
- transmitere prin aerosoli contaminați, obiecte recent
contaminate (amprente dentare cu secreții)
contagiozitate de 95%
b. Infecția cu virusul Epstein – Barr (mononucleoza
infecțioasă)
- obișnuit asimptomatică
- mai rar clinic – febră, angină, adenopatii,
hepatospenomegalie, modificări hematologice
Transmiterea – cale aeriană prin picături Flugge sau prin
obiecte contaminate recent cu salivă
 Infecția cu virusul Citomegalic (CMV)
Majoritarea infecților sunt asimptomatice (infectează
majoritatea populației)
Boala – mononucleoză citomegalică manifestă
- Sursa exclusiv umană
- Transmitere – transfuzie, contact sexual, contact
cu obiecte contaminate cu sânge sau salivă
- Clinic – pneumonie interstițială, hepatită,
manifestări gastrointestinale, retinită, meningo-
encefalită, encefalopatie
- Profilaxie – dificilă – măsuri stricte de igienă
individuală și colectivă
 Profilaxia în laboratorul de tehnică dentară (LTD)

1.Orice LTD va cuprinde mai multe încăperi, fiecare cu

specific propriu de activitate: o încăpere de primire și
decontaminare a amprentelor dentare, o cameră pentru
activitatea curentă, o încăpere pentru confecționarea și
finisarea modelelor, o încăpere pentru preîncălzire și
turnat metale
2. Amprenta dentară va suferi obligatoriu un proces de
dezinfecție în cabinetul stomatologic (spălare de sânge și
sau salivă)
3. Ajunsă în LTD amprenta dentară va fi sterilizată prin
mijloace chimice sau prin înglobarea în materialul de
amprentă de substanțe chimice dezinfectante
4. Restricții de sterilizare
- Sterilizarea termică este aplicabilă numai gipsului
- Sterilizarea prin radiații este contraindicată pentru alginate
( foarte sensibilă la agenți fizici)
- Utilizarea formaldehidei ca dezinfectant e foarte nocivă la om
– cancerigen, iritant, sensibilizant – afectează structura
alginatelor
- Au fost elaborate metode și substanțe dezinfectante specifice
pentru diferite tipuri de materiale folosite în LTD
- Pentru alginate se recomandă dezinfectante chimice de
amoniu cuaternar ( Blue print asept, Blue print plus)
- Pentru silicon se recomandă produși pe bază de glutaral
aldehidă ( Impresept, Mucalgin, Sagrodent, Secusept)
- Sistemele Hygro-Jet – cele mai bune pentru alginate și
silicon
5. Amprentele vor fi ambalate în cutii sau așezate pe tăvițe.
Ele vor fi predate tehnicienilor executanți de către șeful de
laborator care preia lucrările
6. Tehnicienii executanți vor purta echipament de protecție
specific fiecărei faze de lucru
7. Se va face decontaminarea periodică a instrumentelor, a
echipamentului de protecție, a dispozitivelor, a încăperilor
8. Înainte de livrare piesele protetice vor fi curățate, degresate
și dezinfectate. Se va informa medicul stomatolog asupra
acestor operații
9. Responsabilitatea operaților de curățare, degresare și
dezinfecție îi revine șefului de LTD care trebuie să aibă
cunoștințe epidemiologice. Tot el răspunde de dotarea cu
echipament de protecție și de purtarea și întreținerea
acestuia (halat, mască, ochelari de protecție, mănuși)
10. Aparatura și utilajele vor fi prevăzute cu exhaustare și
mijloace de aspirație a rezidurilor metalice și ceramice. Se
vor efectua periodic măsuri de curățenie – igienizare a
locurilor de muncă
11. Personalul din LTD se va vaccina anti H.B.