• ETAPELE DE REALIZARE A PROTEZEI TOTALE

• RECAPITULARE
• 1. Examinarea
• 2. Amprenta preliminara
• 3. Realizarea modelului preliminar
• ** Trasarea limitelor campului protetic
• 4. Realizarea port-amprentei individuale
• 5. Amprenta functionala
• Def
= inregistreaza detaliile campul protetic, cu maximum de precizie pentru suprafata de
sprijin si zonele de mentinere si stabilizare.
• Scopul:
– obţinerea modelului functional / final / de lucru.

• Etapele amprentei functionale

a. Adaptarea portamprentei individuale
b. Alegerea materialului de amprentă
c. Amprenta propriu-zisa
d. Verificarea amprentei.

• Adaptari ale lingurii individuale

- pe model
- in cavitatea orala

• b. Alegerea materialului de amprenta functionala

 Materiale de amprenta folosite:
 Rigide şi semirigide : ghips, paste de zinc-oxid-eugenol;
 rigide reversibile : termoplastice (Stents), gutaperca, bucoplastice (ceruri);
 elastice : siliconi, polieteri.
 CEL MAI FRECVENT FOLOSITE in practica la ora actuala:
 Siliconii fluizi
 Ceruri bucoplastice.

• c. Amprenta functionala propriu-zisa

• Numeroase tehnici
• In functie de autor, materialul folosit, prinicipiul care sta la baza sunt diverse clasificari
• Cea mai simpla:
– Amp.Muco-statica
– Amp.Muco-dinamica
• 1. Amp. muco-statica
 pacientul nu executa miscari functionale (nu este o amprenta dinamica)
 inregistrarea periferiei campului protetic se face prin miscari executate de medic – prin
tractiunea obrajilor, buze, comisuri bucale…
 nu se exercita presiune pe camp
 se folosesc portamprente cu margini scurte, distantate de campul protetic.
• !! miscarile de functionalizare a zonei de succiune
• 2. Amp. muco-dinamica
 cea mai folosita in practica
 foloseste o port-amprenta individuala foarte bine adaptata marginal
 se utilizeaza 2 materiale:
 unul consistent pentru modelaj marginal
 altul fluid pentru toată suprafaţa câmpului protetic.

• !! miscarile de functionalizare a zonei de succiune

• Amprenta functionala maxilara

• Amprenta functionala mandibulara

• *Testele Herbst
• Maxilar:

1.Deschiderea moderată a gurii – premolar, primul molar

2.Deschiderea maximă – al doilea molar

3.Surâs forţat – premolar doi, primul molar

4.Fluierat – între cei doi canini

5.Tuşit – linia Ah
• *Testele Herbst
• Mandibular:
Mandibula:
11. Deschidere moderată ( punga lui Fish),respectiv deschidere largă a gurii ( zona maseterină)
2.Se umezesc buzele – lingual posterior
3. Vârful limbii în obraz – zona glandelor sublinguale
4. Vârful limbii spre nas – lingual central
5.Fluierat – vestibular anterior
6.Deglutiţie – lingual în dreptul tuberculului piriform

• d. Verificarea amprentei
• Verificarea amprentei
• Centrarea portamprentei
• Modelarea marginilor:
– pot apare fie o cantitate de material prea mica, modelare insuficienta cu margini prea
subtiri
– Poate apare un exces de material margini prea groase
– Lipsa materialului, se vede marginea lingurii individuale (lingura prea lunga-
adaptari)
• fractura amprentei (amprenta cu ghips) sau
• fractura portamprentei (cele din placa baza).
• 6.MODELUL FUNCTIONAL / FINAL /
DE LUCRU
• Realizat pe baza amprentei functionale
• Din ghips extra-dur
• Pregatirea amprentei: prin indiguire si cofrare
• Indiguirea si cofrarea amprentei functionale
• MODELUL MODELUL FINAL
PRELIMINAR
• realizat pe baza amprentei preliminare;
• gips obisnuit;
• reda aproximativ fundurile de sac.

• Serveste la realizarea portamprentelor individuale.

• realizat pe baza amprentei finale;
• gips dur/extradur;
• reda fundurile de sac de grosime si latime corespunzatoare situatiei din cavitatea orala;
• serveste la realizarea sabloanelor de ocluzie + restul etapelor pana la finalizarea protezei.
• 7. ŞABLOANE DE OCLUZIE
• Sabloane de ocluzie
• Def:
• Elemente componente:
– Baza
– Bordura (valul) de ocluzie

• Dimensiunile bordurilor de ocluzie:

– Zona frontala:
• Inaltime = 10 mm
• Latime V-O = 8mm
– Zona laterala:
• Inaltime = 6 mm
• Latime V-O = 8mm
• Limita distala a bordurilor de ocluzie: la 1,5 cm anterior de limita distala a tuberozitate si
tuberculul piriform.

• Materiale necesare:

– Pt baza sablonului:
• Placa baza sau
• placi de ceara roz
– Pt bordurile de ocluzie:
• Pre-fabricate
• Realizate in conformator special
• Din placi de cera roz prin formarea unui rulou
• Baza sabloanelor
• Bordurile (valurile) de ocluzie
• Rolul clinic al sabloanelor
 determinarea curburii vestibulare
 determinarea direcţiei şi nivelului planului de orientare ocluzală
 stabilirea dimensiunii veticale a etajului inferior
 determinarea D.V.O.
 determinarea relaţiei centrice
 trasarea unor repere în vederea montării dinţilor.

• Rolul tehnic al sabloanelor

 permanentizarea relaţiei intermaxilare prin montarea în simulatoare ale A.D.M.
 montarea arcadelor artificiale.
• 8. Determinarea Relatiei Intermaxilare (RIM)
• La pacientul dentat, putem obtine RIM prin:
– contactele stabilite intre arcade in pozitia de intercuspidare maxima (PIM), cu
condilii mandibulari aflati in relatie centrica la nivelul cavitatii glenoide (RC)
• La pacientul edentat total pt a obtine RIM in absenta oricaror contacte dentare,
trebuie sa:
– pozitionam condilii in RC deoarece:
• RC = singura pozitie cranio-mandibulara independenta de prezenta
dintilor, se mentine la edentatul total, constanta de-a lungul vietii!! (vezi
Anul I Morfologia dintilor)
– Obtinem o pozitie de echilibru muscular la muschii mobilizatori ai
mandibulei.

• 8. Etape in determinarea RIM

• Determinarea curburii vestibulare a bordurilor de ocluzie
• Directia si nivelul planului de orientare ocluzala
• Determinarea dimensiunii verticale (D.V.) a etajului inferior al fetei
• Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO)
• Determinarea relaţiei centrice (RC).

• I. Determinarea curburii vestibulare a bordurilor de ocluzie

• I. Determinarea curburii vestibulare a bordurilor de ocluzie

 este importanta pentru montarea dinţilor frontali
 primeaza aspectul estetic si fonetic
 Prima etapa = doar cu sablonul maxilar pe campul protetic:
 • se face analiza estetica din profil:se adauga ceara sau se indeparteaza din curbura
Vestibulara astfel incat sa exista un profil corect al buzei superioare
• Marginea libera a sablonului maxilar la 1-2 mm sub marginea buzei superioare
• Sablonul mandibular in functie de cel maxilar
– Curbura V = un raport corect al buzelor
– Inaltimea: marginea libera a bordurii de ocluzie la nivelul marginii buzei inferioare
• II. Directia si nivelul planului de orientare ocluzala
 DIRECTIA
 In zona frontala:
 Paralel cu linia bipupilara
 In zona laterala:
 Paralele cu planul Camper (tragus - subnasale)
 Se determina cu 2 rigle
• II. Directia si nivelul planului de orientare ocluzala
B) NIVELUL
 In zona frontala:
 La 1-2 mm sub marginea buzei superioare
 In zona laterala:
 La jumatatea distantei dintre crestele edentate maxilara si mandibulara.
• III. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior (DV i)
 Etajul inferior al feţei = distanta dintre 2 puncte antropometrice Nasion –
Gnathion
• TESTE ANTROPOMETRICE :
– egalitatea între etajul mijlociu şi cel inferior al figurii;
– Se determina cu ocluzometrul Willis.

• DV etaj inferior
– F variabila - functie de pozitia mandibulei:
• D.V.O. = dimens verticala de ocluzie = dimens etaj infer cu arcadele in
pozitie PIM
• D.V.R = dimens verticala de repaus = dimens etaj infer cu mand in pozitie
de repaus (postura)
– D.V.R. – D.V.O. = spatiul de inocluzie fiziologic = spatiul minim de vorbire
• Pozitia de repaus (postura) mandibulei
 Metoda deglutiţiei :
 se bazează pe relaxarea musculaturii în urma unui act reflex repetat
 Metoda relaxarii :
 se bazează pe obţinerea unui confort fizic şi psihic asociat cu obosirea
musculaturii masticatorii
 Metoda fonetica :
 pronuntarea anumitor foneme “M, S” - se determina spaţiul minim de
vorbire.
• IV. Determinarea D.V.Ocluzie (DVO)
• Evaluarea antropometrică a D.V.O.
– cel mai des utilizate
• Determinarea spaţtiului de inocluzie fiziologica
• Teste estetice
– urmaresc realizarea unei armonii faciale
– plenitudinea partilor moi si relaxarea musculara
• Teste fonetice
– prin pronuntarea consoanelor S, M = spatiul minim de vorbire
– se masoara DV etaj infer in acesta pozitie, apoi se scad 2-3 mm;
• Teste electromiografice
– utilizate in cercetare, nu in practica
• Metode combinate
– cele mai utilizate în practică.
• V. Determinarea RC
• RC =
= un raport mandibulo-cranian
= in care condilii mandibulari sunt situati in pozitia cea mai inalta (superioara),
anterioara si nefortata in cavitatea glenoida, cu discul articular interpus intre
cele 2 suprafate articulare.
• O pozitie reproductibila, constanta de-a lungul vietii
• Independenta de prezenta / absenta dintilor

• Metode de determinare a RC
• Metoda deglutitiei
• Ghidarea uni sau bimanuala
• Oboseala musculara
• Homotropia linguo-mandibulara
• Metoda reflexului molar
• Hiperextensia extremitatii cefalice.
• solidarizarea şabloanelor de ocluzie
• solidarizarea şabloanelor de ocluzie prin:
• aplicarea de agrafe (două lateral, una paramedian)
• lipirea şabloanelor prin plastifierea benzii de ceara
• In practica:
– Cel mai frecvent = ambele combinat: se plastifiaza bordura inferioara, se
conduce mandibula in RC, se aplica agrafele suplimentar.
• !!! REPERE trasate pe sabloane:
• Linia mediana
• Liniile caninilor
• Linia surâsului
• Planul de orientare ocluzală