Protetica

Dentara
Mobila
Facultatea de Medicina Dentara Anul
V – Grupa 6
 1.Examinarea pacientului si stabilirea diagnosticului

2.Faza de tratament pre si protetic

Fazele clinico-
tehnice ale 3.Amprentarea preliminara

realizarii 4.Faza de amprentare finala

protezei totale 5.Faza de determinare a RIM si transferul RIM pe articulator

6.Proba machetelor viitoarelor proteze totale in cavitatea
orala
7.Aplicarea protezelor in cavitatea orala

8.Conturul, optimizarea marginala si ocluzala a protezelor

 EXAMENUL •
•
EXAMINAREA PRELIMINARĂ
Examinarea preliminară cuprinde anamneza şi examinarea generală a ADM.

CLINIC AL Astfel in anamneza putem afla date personale precum

•
• Vârsta şi sexul pacientului : M,65 ani

PACIENTULUI
• Starea generală , Normala
• Afectiuni generale :HTV hiper tensiune arteriala cu medicatie corespunzatoare (beta blocante )

EDENTAT
• Profesiunea pacientului : pensionar
• Istoricul dentar , restaurare protetica metalo-ceramica/proteza mobilizabila superioara

TOTAL
• Experienţa protetică anterioară a pacientului : buna
• Iar examinarea generala a ADM cuprinde :Examenul CERVICO-FACIAL care se realizeaza prin
inspectie , palpare si ascultatie.
• Prin inspectie :
• -aspectul tegumentelor:normal
• - simetria faciala: asimetrica datorita edentatiei toatale maxilare
• - proporţionalitatea etajelor: dvo usor micsorat datorita pierderilor stopurilor ocluzale
• - eventualele ticuri ale pacientului; absente
• - respiraţia orală:
• - şanţurile labionazale şi labiomentoniere: accentuate
• - treapta labială;:
• - profilul facial (convex sau concav); concav
• - amplitudinea de deschidere a gurii (normal 4 cm).
• Prin palpare :
• - zonele de emergenţă ale nervilor
• - contururile osoase;
• - punctele sinusale
• - zona mastoidă;
- muşchii mobilizatori ai mandibulei şi muşchii orofaciali. Eventualele puncte dureroase pot fi semne ale
unei disfuncţii ocluzale
• Prin ascultatie :
• Prin introducerea indexului în conductul auditiv extern şi policele pretragian se poate percepe condilul
articular care în mod normal nu se percepe în repaus şi IM.
• Auscultaţia poate evidenţia zgomote sub formă de crepitaţii, cracmente sau frecături în ATM în timpul
deschiderii şi închiderii gurii, ce pot trăda o disfuncţie ocluzală sau fenomene degenerative ale ATM.
• Examenul endobucal se realizeaza prin inspectie,palpare,percutie si se urmareste :
a) Ţesuturile moi ,
b) Crestele alveolare ,
c) Tuberozităţile maxilare ,
d) Bolta palatină ,
e) Fundul de sac vestibular,
f) Limba
• Totodata pentru o examinare completa se indica o radiografie .
 • În raport cu investigaţiile pacientului,
Faza de examinarea atentă şi completă a edentatului
parţial sau total are o importanţă deosebită
Tratament pentru stabilirea planului de tratament pre- şi
protetic precum şi pentru conceperea unei

pre si protetic restaurări protetice în cazul respectiv.

Pacientul Popa Teodor in vârsta de 65 de ani,
de ocupație pensionar MAPN , se prezintă in
clinica stomatologica in vederea realizarii
unei lucrări protetice mobilizabile. La
examenul endobucal, s-au putut observa
absenta dinților maxilari și prezenta pe
arcada mandibulara a dinților 43 42 41 31 32
33 35 , fiind acoperiti de o lucrare protetica
metalo-ceramica .
Diagnostic:
Edentatie totala la maxilar
Edentatie termino terminala la mandibula
Parodontita cronica avansata
Indicații de tratament :
1. Ablație
2. Tratamentul bolii parodontale
(parodontita cronică ) prin SRP și
chiuretaj parodontal
Indicatii de tratament

•Datorită deficitului de implantare

osoasa a dinților, o data cu ablatia
lucrării vechi, s-a realizat și extracția
simultana a dinților mandibulari 42 41 31
32 35, cu pastrarea pe arcada a 43 și 33 ,
cu indicații de a fi micșorați în volum
pentru a face posibila inserarea lor sub
proteza inferioară in scopul obtinerii unei
stabilitati majore a protezei mandibulare
AMPRENTA
PRELIMINARĂ
• Definiţie – este copia negativă a câmpului
protetic care reproduce elementele zonei de
sprijin şi contururile marginale
• Obiectivul etapei – obţinerea unor date
despre câmpul protetic edentat total. Aceste
date sunt necesare laboratorului de tehnică
dentară pentru confecţionarea lingurii
individuale.
 Alegerea
Etapele Alegerea materialului
Pregătirea Amprentarea Verificarea
amprentării lingurii amprentării
pacientului. propriu-zisa amprentei.
preliminare: standard câmpului
protetic
TEHNICA AMPRENTARII PRELIMINARE
• Pregatirea Alginatului a fost facuta
conform indicatiilor producatorului
• Materialul odata preparat se introduce in
lingura prefabricată, se netezeste suprafata
cu degetul umed ,dupa care se
pozitioneaza centric portamprenta in
cavitatea bucala ,exercitand presiuni
dinspre posterior spre anterior,pentru
indepartarea surplusului de material .
• In timpul amprentarii au fost realizate o
serie de miscari : masaje,tractiuni,rotatii
ale buzelor si obrazului in scopul obtinerii
unei amprente preliminare cat mai exacte
• Dupa priza materialului,dezinsertia
amprentei se face printr-o miscare
unica,pentru evitarea tensiunilor interne.
• Amprenta se va spala,decontamina,pentru
indepartarea mucusului,salivei sau
sangelui.
• Aceasta a fost examinata cu atentie si
expediata la laborator pentru turnarea
modelelor si realizarea lingurei
individuale.
Greşelile cele mai frecvente care apar la La nivelul amprentei MAXILARE trebuie să se
amprentare sunt: evidenţieze următoarele:

• Suprafaţa amprentei nu este netedă • Creasta alveolară, tuberozităţile maxilare, şanţul

pterigomaxilar
• Suprafaţa amprentei are aspectul de • Şanţul vestibular lateral şi frontal şi frenurile
material tras
• Palatul dur şi joncţiunea acestuia cu palatul moale
• Amprenta nu redă întreaga zonă de sprijin
• Nu se evidenţiază marginal frenurile şi
bridele
• Amprentă asimetrică/descendenta
• Bule de aer – alginat amestecat incorect
• Porţiuni de material nesusţinute de La nivelul amprentei MANDIBULARE trebuie să se
evidenţieze următoarele:
lingură
• creasta alveolară şi tuberculul piriform
• şanţul vestibular lateral şi frontal, frenurile, creasta
oblică externă
• şanţul lingual, frenul lingual, creasta milohioidiană,
zona retromilohioidiană
 •Controlul amprentei începe Inainte de
îndepartarea ei din cavitatea bucală Se
va controla daca aspectul fizionomic
este refâcut, dacà marginile sunt de
grosime adecvata.

Faza de •După îndepartarea amprentei din

cavitatea bucala vom urmari dacã
marginile sunt modelate in

Amprentare conformitate cu modelajul lingurii, fara

incluziuni de aer sau cute si dacă
grosimea marginii este în concordanță
Finala cu largimea fundului de sac.

•După verificarea marginilor se va

examina zona de sprijin.

•Daca amprenta este corectă, se spala,

se dezinfecteaza si se trimite in
laborator.
 •Baza sablonului de ocluzie trebuie sa fie rigida si stabila; Pentru a
determina relatiile intermaxilare am parcurs urmatoarele etape:
Determinarea
relatiilor •Modelarea individuala a bordurilor de ocluzie (pentru a le adapta la
particularitatile pacientului)
intermaxilare •Astfel, s-au avut in vedere urmatoarele dimensiuni: 6 mm pentru zona
frontala si 10 mm pentru zona posterioara
• Stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie (Inaltimea
bordurii superioare trebuie ajustata pentru a evidentia
nivelul planului ocluzal superior care trebuie sa fie paralel
in zona frontala cu linia bipupilara si in zona laterala cu
planul lui Camper.
• Pacientul nostru avand profil drept (normal) planul de
orientare protetica va fi strict paralel cu planul lui Camper.
Dupa ce s-a realizat modelarea sablonului maxilar, am
adaptat si sablonul mandibular , in functie de cel maxilar,
astfel incat cele doua suprafete ocluzale ale bordurilor
respective sa se atinga in mod egal, pe toata intinderea lor.

Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie:

• Determinarea DVO se face cu sabloanele de ocluzie
inserate, acestea fiind astfel conformate incat sa mentina
relatia dintre limba si obraji la fel ca si protezele finale; S-a
folosit metoda relaxarii ( deprogramarii reflexelor
preexistente) si a deglutitiei, asociate cu testele fonetice.
• Determinarea si inregistrarea
relatiei centrice:
•In plan orizontal relatia intermaxilara, la
DVP , se realizeaza cu mandibula in relatie
centrica. Pentru a determina RC am rugat
pacientul sa se relaxeze si sa ia o pozitie cat
mai confortabila.
•Am folosit urmatoarele metode:
•1. Metoda deglutitiei: Pacientul realizeaza
deglutitii reptate si care determina o
stabilizare a rapoartelor dintre sabolane.
•2, Ghidarea uni si bimanuala a mandibulei
pentru a impinge spre posterior mentonul si
corpul mandibulei, avand rolul de
pozitionare a mandibulei in RC.
•3. Metoda reflexului molar- medicul aplica
degetele pe marginea ocluzala a sablonului
mandibular in zona laterala molara, urmata
de inchiderea gurii , determinandu-se astfel
pozitionarea condililor mandibulari foarte
aproape de RC.
 Proba Machetelor
• Verificarea machetei cu dinţi este o etapă clinică, în care medicul
apreciază corectitudinea etapelor anterioare ale protezării -
evaluarea corectă a relaţiilor intermaxilare, respectarea de către
tehnician a indicaţiilor cu privire la montarea individualizată a
dinţilor artificiali. Macheta trebuie să asigure armonia facială a
pacientului la fel ca şi proteza finită.

Trebuiesc verificate:

a) planul de ocluzie,

b) dimensiunea verticală de ocluzie

c) relaţia centrică.

• Montarea dinţilor trebuie să asigure un suport adecvat obrajilor

şi buzelor, un spaţiu optim pentru limbă, să permită o pronunţie
clară a cuvintelor şi să dea un aspect plăcut pacientului.

• Când trebuie efectuate modificări în cadrul relaţiilor intermaxilare

este necesară o nouă înregistrare a acestora cu refacerea
machetelor. Obiectivul etapei de machetare finală este
verificarea amănunţită a machetei şi a contactelor ocluzale
statice şi dinamice în cavitatea bucală.
Verificarea machetelor se va realiza în două
etape:

• - verificarea exobucală;

• - verificarea intraorală.

Machetele desprinse de pe simulator se inseră în

cavitatea bucală, după ce în prealabil se răcesc cu
jet de apă. De obicei, se inseră macheta inferioară
(mai fină, mai fragilă) şi ulterior cea maxilară. Dacă
machetele s-au lăsat în cavitatea bucală mai mult
de 2 minute, este necesară dezinserarea şi răcirea
lor pe model.

Fiecare machetă se va insera separat în

cavitatea bucală şi se va analiza din punctul de
vedere al:

• extinderii corecte pe suprafaţa de sprijin a

câmpului protetic;

• aprecierii spaţiului destinat musculaturii

linguale şi al vizibilităţii culoarului bucal;

• stabilităţii machetelor, prin presiuni aplicate

alternativ pe feţele ocluzale ale dinţilor laterali

• extinderii marginale corspunzătoare,

reaplicând testele lui Herbst
Miscarile test pentru Mandibula

1. Deschiderea medie a gurii daca proteza se mobilizeaza ne

indica ca marginea protezei este prea lunga la niv. Pungii lui
Fish

2. Deschiderea larga a gurii daca proteza se deplaseaza se va

scurta in regiuna distala a tuberculului piriform

3. Umezirea buzelor daca e necesar se scurteaza lingual la nivelul

fundului de sac posterior

4. Aplicarea varfului limbii pe mucoasa jugala inapoia comisurilor ,

daca e necesar proteza se va reduce la niv. Glandelor
sublinguale

5. Varful limbii cauta sa atinga varful nasului daca e nevoie,

proteza se va reduce la niv. Frenului lingual

6. Mimarea fluieratului daca proteza se deplaseaza aceasta se va

scurta in zona vestibulara, labiala, incisiva, canina.

Miscarile test pentru maxilar

1.Deschiderea lenta a gurii pana la maxim, daca proteza cade se

reduce in zona vestibulara de la M2 / tuberozitate

2. Mimarea surasului fortat, daca proteza cade se reduce la niv. M1 si

al premolarilor

3. Mimarea fluieratului, sugerea daca proteza cade se reduce in zona

vestibulara labiala incisivo-canina

4. Pacientul tuseste , daca proteza cade se corecteaza la niv zonei

AH
 VERIFICAREA EXOBUCALĂ A
PROTEZELOR TOTALE

Verificarea exobucală a protezelor ar trebui realizată într-o şedinţă

anterioară inserării lor.

• suprafeţele lustruite ale protezei să prezinte luciu de oglindă, fără

zgârieturi;

• suprafeţele mucozale ale protezelor să nu prezinte asperităţi

decelabile la palpare (acestea trebuie îndepărtate);

• marginile protezelor să aibă conformaţia fundurilor de sac, fără

muchii ascuţite;
• Controlul se efecuează prin inspecţie şi palpare, iar
retuşul se realizează cu pietre abrazive.
• VERIFICAREA ENDOBUCALĂ A PROTEZELOR TOTALE
Inserarea protezelor în cavitatea bucală nu este o
manoperă dificilă. De regulă, proteza se inseră mai
întâi peste marginea cea mai retentivă, , până când se
realizează contactul intim al acesteia cu structurile
câmpului protetic şi se obţine succiunea totală.Apar
dificultăţi în cazul unor creste reziduale foarte
retentive, mai ales în zona tuberozităţilor,La inserţia
protezei, pacientul poate acuza dureri la nivelul
exostozelor sau la nivelul mucoasei dure
necompresibile (ex. sutura mediopalatină), chiar dacă
inserarea se face blând. Retuşul acestor zone se
practică dacă substanţa revelatoare a zonelor de
suprapresiune este spălată pe suprafaţa lor.
 Controlul si Optimizarea
marginala si ocluzala a
protezelor

• Controlul relaţiilor ocluzale parcurge o etapă statică în

RC, când cu ajutorul hârtiei de articulaţie trebuie să
evidenţiem:
• Contacte multiple, stabile, simultane şi echilibrate pe
ambele hemiarcade în zonele laterale;
• IM în RC contacte maxime pe molari şi premolari;
• Absenţa contactelor în zona frontală.
• Când se decelează contacte premature în RC, acestea
fiind înregistrate cu hârtia de articulaţie sau cu ceara
de ocluzie, se procedează la înlăturarea lor până la
întrunirea dezideratelor de mai sus. Dacă s-a optat
pentru o schemă ocluzală cu balans general,
contactele dento-dentare trebuie să se obiectiveze în
toate deplasările excentrice ale mandibulei, pe părţile
de balans.
• Controlul relaţiilor ocluzale dinamice se efectuează în propulsie
şi lateropulsie, pe partea activă şi de balans. Interferenţele
apărute şi evidenţate corespunzător se vor retuşa. Important în
dinamica mandibulară este realizarea de contacte cel puţin
distale, dacă nu de grup lateral, care conferă o mai mare
stabilitate protezelor. Şlefuirea selectivă a dinţilor anatoformi (în
cavitatea bucală)
• Depistarea contactelor premature din ORC se realizează cu hârtie
de articulaţie sau ceară. Contactul prematur imprimă protezei
mandibulare (cu stabilitate mai slabă) o anumită direcţie de
mişcare.
• Şlefuirile selective se realizează în funcţie de
direcţia de glisare a protezei mandibulare:
• în cazul glisării sagitale mai mare de 1,5 mm, se
şlefuiesc versantele meziale ale cuspizilor
dinţilor superiori şi pantele distale ale cuspizilor
inferiori ; se începe cu şlefuirea versantelor
meziale ale cuspizilor superiori;
• în cazul glisării mediale (contact prematur stâng
cu alunecare spre dreapta sau contact prematur
drept cu alunecare spre stânga), se şlefuiesc
versantele orale ale cuspizilor dinţilor superiori
şi versantele vestibulare ale cuspizilor dinţilor
inferiori.
• în cazul glisării laterale spre (contact prematur
stâng cu alunecare spre stânga sau contact
prematur drept cu alunecare spre dreapta) se
şlefuiesc versantele vestibulare ale cuspizilor
palatinali superiori şi cele orale ale cuspizilor
vestibulari inferiori.
 Medicina
Dentara V –
Grupa 6
• Andronic Raul
• Mascolo Gaspare
• Panainte Alexandra
• Piermattei Emanuele
• Preda Stefan
• Renna Salvatore
• Romano Domenico
• Russotti Antonino Valerio
• Soricelli Simone

Vă mulțumim pentru atenție