Amprenta functionala

Tomescu Filip
Grupa nr5
Md V Apollonia Iasi
 AMPRENTAREA FUNCTIONALA

ESTE ETAPA DE TRATAMENT IN CARE SE CULEG DATELE

NECESARE REALIZARII CORECTE A BAZEI PROTEZEI
 AMPRENTAREA FUNCTIONALA

OBIECTIVE:
1. Obinerea unei nlimi corecte a marginilor i o extindere maxim a
plcii
2. Preconizeaz repartizarea de presiuni egale asupra prilor moi i tari
3. Impune respectarea libertii micrilor musculare i realizarea
nchiderii marginale a protezei
 AMPRENTAREA FUNCTIONALA

Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare urmtoarele:

Confecionarea i adaptarea lingurii individuale ca portamprent
Exercitarea unei anumite presiuni asupra cmpului protetic i o anumit
modelare funcional marginal
ntrebuinarea unuia sau mai multor materiale de amprentare
CONFECTIONAREA LINGURILOR INDIVIDUALE

Este o pies intermediar cu ajutorul creia medicul ia amprenta de

precizie amprenta funcional
Componentele lingurii individuale:
Baza lingurii
Accesoriile: manerul, butonii de presiune, ntriturile
 BAZA LINGURII

ROL: suport rigid al materalului de amprentare

funcional
CARACTERISTICI:
Acoper suprafaa de sprijin a cmpului protetic
Grosime uniforma 1,5 2 mm, execptnd
marginile care au grosimi variabile: 3 mm la
nivelul zonei linguale centrale, 2-3 mm la pungile
Eisenring
Trebuie s urmreasc conturul trasat de medic n
cabinet
 BAZA LINGURII

CARACTERISTICI:
Marginile trebuie sa fie n contact intim cu
periferia modelului
Pe anumite poriuni unde se dorete o
despovrare, baza poate fi distanat de model
prin foliere
Nu trebuie s prezinte perforaii
 ACCESORIILE

A. MNERUL
ROL: permite manevrarea lingurii
CARACTERISTICI:
Trebuie s fie situat pe linia median pentru a permite
centrarea corect a lingurii n momentul amprentrii.
Dac medicul nu a trasat pe amprenta preliminar
linia median tehnicianul trebuie s poziioneze
mnerul dup linia median a bolii palatine
 ACCESORIILE

A. MNERUL
CARACTERISTICI:
In sens V-O trebuie s aib nclinarea incisivilor
centrali pentru a nu jena funcionalitatea buzelor
Toate suprafeele laterale s fie uor concave
Mnerul lingurii individuale trebuie s prezinte o
perforaie V-O
DIMENSIUNI: nalime 10 mm, lime M-D 8 mm, lime
V-O 5 mm.
 ACCESORIILE

B. BUTONII DE PRESIUNE
ROL:
Exercitarea unor presiuni ct mai uniforme n timpul
amprentrii
Menin degetele operatorului la distan de marginile
lingurii
 ACCESORIILE

B. BUTONII DE PRESIUNE
CARACTERISTICI:
Localizai la mandibul n zona premolari molari sau n
zona cea mai decliv a crestei
Faa superioar trebuie s fie uor concav pentru a
permite poziionarea comod a degetelor operatorului
DIMENSIUNI: lungime 15 mm, nlime 5-7 mm
 AMPRENTAREA FUNCTIONALA

Modelarea marginal a amprentei care va

determina limitele, conturul i grosimea
marginilor protezei, difer dup tehnicile de
amprentare astfel exist dou tipuri de tehnici:
Tehnica mucostatic
Tehnica mucodinamic
 METODE DE AMPRENTARE
Tehnica Herbst
Tehnic de amprentare cu gura deschis.
Folosete ca materiale de amprentare ceruri bucoplastice.
Amprenta preliminar maxilar se ia cu alginate, i pe modelul
realizat se confecioneaz lingura individual din plac de baz.
Adaptarea lingurii maxilare se face dup urmtoarele micri test:
1. Deschiderea moderat a gurii;
2. Deschiderea maxim a gurii;
3. Pacientul va mima un surs forat;
4. Mimarea fluieratului;
5. Pacientul tuete.
 METODE DE AMPRENTARE

Tehnica Herbst
nchiderea marginal se completeaz pentru linia Ah prin
aplicarea unui rulou nclzit de Subrofix (material bucoplastic).
Dup efectuarea acestor teste, n lingura individual se aplic
prin pensulare Adheseal 15 verde, lingura fiind aplicat pe
cmp fr a fi presat prea tare apoi se repet testele de mai
sus.
Dup priza materialului se acoper ntreaga suprafa a lingurii
cu Adheseal 15 rou, material cu o plasticitate mai mare.
 METODE DE AMPRENTARE
Tehnica Herbst
Amprenta preliminar la mandibul este luat cu materiale termoplastice
Lingura individual este confecionat din plac de baz.
Adaptarea lingurii mandibulare se face dup urmtoarele teste efectuate
de pacient:
1. Gura este deschis moderat i apoi larg;
2. Se umezesc buzele;
3. Se aplic vrful limbii ntr-un obraz i n altul;
4. Se ridic vrful limbii sub buza superioar spre nas;
5. Pacientul va mima un fluierat;
6. Se efectueaz deglutiia.
 METODE DE AMPRENTARE

Tehnica Herbst
Pentru perfecionarea nchiderii marginale se adaug n dreptul
zonei linguale centrale un rulou de Subrofix, modelat prin
protracia limbii, i deplasarea lateral dintr-un obraz i altul.
Pentru amprenta definitiv n interiorul lingurii se pensuleaz
Adheseal 15 verde apoi rou la fel ca la cea pentru maxilar.
 Materiale utilizate
a). ceara bucoplastica. Pentru modelarea functionala periferica se foloseste un
rulou de ceara bucoplastica cu diametrul de 2 mm care se aplica pe toata periferia
marginala, pe muchie in interior si exterior, iar la nivelul zonei Ah (zona cheie) pe fata
mucosala a lingurii individuale. Se introduce in cavitatea orala, se centreaza si se
plaseaza pe campul protetic, ca dupa 2-3 min. se trece la efectuarea testelor de
modelare functionla in ordinea cunoscuta. Dupa 7-10 min. se raceste ceara bucoplstica
cu un spray de apa, se indeparteaza din cavitatea orala si se verifica modelajul. Daca
ceara a fost indepartata se observa marginea lingurii individuale care este prea inalta, se
retuseaza marginea lingurii. Daca se observa ,,fuga cerii, marginea lingurii este prea
scurta si subtire. Dupa retusarea corespunzatoare a lingurii individuale se aplica din nou
ruloul de ceara bucoplstica si se reiau testele adecvate zonei respective.
b). mase termoplastice cu temperatura de ramolire scazuta. Se indica Kerr-ul
verde sau maro (mai putin fluid), care dupa ramolire la o flacara se aplica pe zonele
functionale cunoscute si se adapteaza functional prin testele cunoscute. In acest caz
lingurile individuale trebuie sa fie rigide.
Pentru modelarea functionala marginala prin aceste metode este necesar ca lingurile
individuale sa aiba marginile scurtate cu 1 mm pentru a permite materialului de modelat
sa se plaseze nefortat la nivelul zonei pasiv mobile iar modelarea periferica sa fie
nestingherita
 Erori aparute in inregistrare
Amprenta funcional ar trebui s nregistreze toate detalii cmpului
protetic , cu un material de nalt fidelitate i conform unei tehnici adecvate, n
condiiile mobilizrii periferiei de ctre medic.Atunci cnd aceste deziderate nu sunt
ndeplinite apar iatrogeniile, consecinele lor rsfrngndu-se mai trziu asupra
algoritmului de realizare a protezelor amovibile acrilice.
Astfel n etapa de verificare extra i intraoral trebuie urmrit dac baza
portamprentei este realizat din materialul indicat de medic, dac acoper n
totalitate suprafaa de sprijin, dac marginile portamprentei ajung n fundurile de
sac, ocolind formaiunile mobile, dac sunt respectate zonele de foliere inducate i
dac portamprentele nu basculeaz.
In etap de amprentare funcional, s-au ntlnit i greeli de tehnic
constnd n principal n neefectuarea sau efectuarea incorect a testelor Herbst
sau presiuni exagerate pe portamprente, cu ndeprtarea materialului de amprent
i nenregistrarea unor poriuni din zona de sprijin a cmpului protetice.
Portamprente individuale maxilare ce nu aveau marginile rscroite la
nivelul formaiunilor mobile, care vor produce dislocarea de pe cmp a viitoarelor
proteze n timpul micrilor funcionale
Portamprente mandibulare instabile din cauza marginilor
vestibulare/linguale lungi