Subiecte examen Endo verificate

1.Premisele reluarii tratamentului endodontic

• incidenta situatiilor ce impun tratament endo
• complexitatea cazurilor - probleme de dg
• arsenalul terapeutic actual: "revolutia industriala"
• aprecierea prognosticului
• aprecierea rezultatelor obtinute

2. Elementele favorizante ale aparitiei incidentelor si accidentelor

1. pozitia dintelui pe arcada (vizibilitate , acces)
2. morfologie corono-radiculara
3. gradul de distructie coronara
4. restaurari coronare sau corono-radiculare preexistente
5. imagine rx absenta , inadecvata/ incorect interpretata
6. complexitatea sistemului endodontic

3.Elementele determinante ale aparitiei incidentelor si accidentelor

1. erori de dg / prognostic
2. tehnica + instrumentar inadecvate situatiei clinice respective
3. abdicarea de la principiile acceptate ale terapiei endo in oricare dintre etapele acesteia
4. neglijarea restaurarii corono-radiculare adaptate la necesitatile unui dinte devital

4. Elementul etiologic principal a patologiei periapicale

NU ERORILE DE TEHNICA reprez cauza directa a esecurilor terapeutice ci
PREZENTA FACTORILOR PATOGENI la niv canalelor rad netratate sau incomplet tratate

5. Incidentele si accidentele ce pot surveni in cursul tratamentului endodontic

1. anestezie insuficienta sau care determina complicatii locale / loco-regionale / generale
2. abordare eronata a unui dinte
3. cavitatea de acces incorecta dpdv al localizarii / dimensiunii impiedica abordarea
sistemului endo => favorizeaza perf, retentia de t pulpar in CP (cu discromie consecutiva etc)
4. perforatii :
• la niv parodontiu mg ( create in timpul accesului)
• la niv podelei CP
• la nivel radicular:
-> apical - transpozitia apexului= zipping
-> lateral - stripping
5. crearea de praguri cu imposibilit de a realiza un tratam biomecanic de canal corect
6. fractura instrumentului in spatiul endo ( curburi)
7. fracturi coronare / radiculare verticale in cursul tratamentului biomecanic de canal sau
al obturarii canalelor radiculare utilizand forte excesive (condensare laterala sau verticala)
8. trepanarea apexului cu traumatizarea tesuturilor periapicale in cursul instrumentarii
canalelor radiculare
 9. lezarea mecanica directa a parodontiului apical prin introducerea dincolo de apex a
conurilor de hartie (odontometrie incorecta/absenta)
10. iritarea tisulara locala periapicala cu subst medicamentoase incorect selectate sau in
cantitati si concentraatii prea mari
11. emfizem tisular - prin proiectarea solutiei pt irigatii endo sau a jetului de aer in spatiul
periapical
12. iritarea mecanica + chimica determninata de obt de canal in exces
13. efractia Sinusului Maxilar - prin instrumentarea in exces a canalului sau prin
obturatia de canal cu depasire
14. fracturi / perforatii provocate de pivoturi endo incorect utilizate
15. ingestia / aspirarea instrum. endo
16. reactii alergice la anumite subt chimice
17. reactii neurotoxice -> parestezii sau chiar anestezie permanenta a n. alv inf

6. Care este cea mai frecventa situatie de anestezie insuficienta in endodontie?

• Anestezia insuficienta este frecvent intalnita in situatia unei pulpite acute, in special la
Molarii mandibulari
EXPLICATIE POSIBILA = anestezicele uzuale nu au efect asupra fibrelor pulpare C, care
sunt activate si participa la transmiterea durerii in cazul inflamatiei acute
SOLUTII: Eugenol 1-2 min aplicat pe supraf dentinara (la niv perete pulpar/ parapulpar),
deoarece acesta este activ atat asupra fibrelor A, cat si C pentru ca permite deschiderea
camerei pulpare. Apoi se injecteaza anestezic intrapulpar (dureros, insa cu efect imediat si
profund) -efect controversat
alternative: anestezia intraligamentara, intraosoasa sau intrapulpara

7. Alternative si rate de succes la anestezia tronculara periferica

INTRAOSOASA
rata de succes 86-91%
instrumente
- "X-TIP"(intraos)
- "Intra-Flow"(intraos)
- "Stabident Intraosseous System"(intraos) seringi armate seringa si ac obisnuite
INTRALIGAMENTARA: 75-95%
INTRAPULPARA: 100%

8. Mijloace de a evita anestezia insuficienta a pulpei dentare

a. Evaluare anesteziei pulpare prin testare electrica sau termica inainte de a se incerca
deschiderea camerei pulpare
b. Pac cu antecedente de anestezii nereusite au sanse mai mari de a repeta asemenea situatii
c. Injectarea LENTA (60 sec) creste rata de succes in special la anest tronculara perif, in
raport cu una rapida (15 sec)
d. Infiltratia suplimentara prin infiltratie la n bucal creste semnificativ sansele de succes ale
anest de succes la nervul alv inferior ( de la 71% la 88% )
e. Anest intraosoasa realizata dupa cea tronculara periferica ( succes in 90% din cazuri timp
de 60 de min )
f. Durata de instalare:
5-9 min - parti moi
15-16min - pulpa dentara
peste 15 min la 19-27% din cazuri
peste 30 de min la 8% din cazuri
! intrebarea pt a verifica anestezia la pac cu pulpita ar trb sa vizeze daca a trecut durerea (nu
daca au amortit partile moi)

9. Mijloace de realizare si caracteristici ale anesteziei intraosoase

• solutia anestezica este injectata direct in tesutul osos spongios adiacent dintelui ce urmeaza
a fi anesteziat
"Stabident Intraosseous System":
• Se anesteziaza gingivo-mucoasa adiacenta dintelui
• Perforarea la 2mm de marginea gingivala cu un ac perforator special conceput, cuplat la
piesa contraunghi
• Anestezia propriu-zisa folosid un ac scurt si perforatia anterior efectuata
“X-TIP"-acul perforator ramane in os, este gol in interior, astfel incat la nivelul acesta sa se
poate insera acul pt anestezia propriu zisa
"Intra-Flow" - device prevazut cu piesa contraunghi si loc pentru carpula anestezica, cu
ajutorul lui se efectuaza perforarea si anestezia fara sa fie nevoie de alte instrumente
Caracteristici :
-inductie anestezica aproape imediata
-durata suf pt extirpare pulpara
-nu a fost studiata pt dd cu PAA

10. Mijloace de realizare si caracteristici ale anesteziei intraligamentare

• se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv special- seringilor armate Paroject
• Ac +tragaci-elim o portiune de anestezic
• Se inject 0,2ml sol anest MEZIAL si DISTAL de dintele care se doreste a fi anesteziat
• Sistem computerizat Wand- Stomatologie estetica

11. Caracteristicile anesteziei intrapulpare

• are o rata de succes practic de 100%
• Se realizeaza direct in pulpa dentara
• Este dureroasa, insa are un efect anestezic rapid si profund
• indic: pulpita irever la molarii mand, cand inj intraosoasa (chiar repetata) nu e efic profund

12. Cauzele abordarii endodontice eronate a unui alt dinte

1. anamneza absenta / incorect interpretata
2. ex clinic superficial
3. absenta ex paraclinice
4. absenta corelarii datelor clinice cu cele paraclinice
! coroborare ex clinic cu paraclinic cu testarea vitalitatii pulpare

13. Consecintele unei cavitati de acces incorecte

 Modificarea morfologiei interne a CP si impiedicarea accesului corect la nivelul
canalului radicular
● Neindepartarea in totalitate a tavanului CP ceea ce genereaza resturi pulpare si
creeaza conditii de instalare a discromiei
● Perforatii: la niv parod mg, podea CP, laterale(curbura ext/int)
● Praguri
● Cavitate supradimensionata- scade rezist dd-fractura
● Cavitate subdimensionata- vizibilitate redusa, imposibilitate introducere ace, erori
odontometrie

14. Etiologia perforatiilor spatiului endodontic

 Resorbtii
● Cavitate acces incorecta
● Iatrogenii
● Perforatii laterale externe: trepanarea la locul de electie se efectueaza
perpendicular pe suprafata orala si se mentine aceasta directie netinand cont de
inclinarea anatomica a radacinii in raport cu coroana
● Perforatiile podelei camerei pulpare: freze la turatie inalta la dd cu calcificari
● Perforatie la nivel radicular lateral: fenestrare favorizata de curburile radic si
diferentele de grosime ale dentinei radic la nivelul curburii interne sau externe
● Perforatii la nivelul treimii apicale prin transportarea apexului din cauza
utilizarii unor ace de calibru mai mare in raport cu cele indicate

15. Localizarile posibile ale unei perforatii endodontice

● perforatii la niv parod mg
● Podeaua camerei pulpare ( furcatie)
● Radicular lateral- stripping
● Treimea apicala
● Transpozitie apicala=zipping

16.Caracteristicile perforatiei la nivel radicular lateral

● fenestrare favorizata de curburile radiculare si diferentele de grosime ale dentinei
radiculare la nivelul curburii interne sau externe
● Stripping
● Cauzate de ace, freze Gates Glidden sau pivoti
● De obicei de forma ovoidala

17.Elemente favorizante ale perforatiilor din treimea apicala

● Blocajele
● Pragurile
● Irigare insuficienta
● Lipsa mentinerii permeabilitatii canalului pe toata lungimea de lucru
 ● Instrumentare inadecvate: ac kerr de calibru mai mare

18. Etiologia transportarii apicale

 Nerespectarea curburii radiculare-instrumentul endo e drept si are tendinta de a reveni
la aceasta forma
● Incercarea necorespunzatoare de a depasi un prag, pe masura ce diam acului creste
● indepartarea structurii peretelui canalului in exteriorul curbei canalului in ½ apicala
● Muchiile instrumentului sunt fortate si apare tendinta de suprainstrumentare in ⅓
convexa a canalului si acumularea de dentina in concavitatea canalului situata coronar
● Are o forma eliptica formata in apropierea foramenului apical in peretele exterior al
canalului care capata forma de clepsidra
● Ace kerr de calibru mai mare

19.Elementele ce favorizeaza producerea pragurilor

1. cavitate de acces inadecvata
2. instrumentar endo de calibru prea mare
3. instrumentar rigid, lipsit de flexibilitate
4. absenta precurbarii acelor

20.Erori clinice in etiologia aparitiei pragurilor

lungimea de lucru nu mai poate fi atinsa si se pierde
● utilizarea instrumentarului din otel neprecurbat in canalele curbe
● Instumente cu varf activ din aliaje insuficient de flexibile
● Se produc in paralel cu blocarea canalului, devenind dificila centrarea instrumentului
in canal, incurajand devierea lui spre curbura externa
● traseul initial al canalului se pierde
● Cavitatea de acces neadecvata
● Instrumentar endodontic de calibru prea mare
● Instrumentar rigid, lipsit de flexibilitate fata de cele din Ni-Ti
● Instrumentar cu varf activ, fata de cel cu varf rotunjit
● Absenta precurbarii
● Incercarea de a depasi fortat un prag/utilizarea unor instrumente mai active la varf
duce la accentuarea pragului

21.Mijloace de rezolvare a pragurilor

 realizarea unei cavitati de acces extinse pt a obtine un traseu liber al canalului
● Precurbarea accentuata a unui ac Kerr de calibru mic
● fara fortarea instrumentelor din otel sau utilizarea celor din Ni-Ti
● Exercitarea de miscari de rotatie reciproce in sens orar si antiorar
● Utilizarea unor tehnici corespunzatoare (Crown-down inregistreaza o deviere
redusa a instrumentarului de la traseul canalului si produce mai putine
praguri)
● Instrumentarea canalului pe toata lungimea de lucru
● Odontometrie precisa
 ● Rx ac pe canal
● Endobender?

22.Factori etiologici ai fracturii instrumentarului endodontic

 Anatomia radiculara (gradul de curbura )
● Experienta clinicianului
● Tehnica de instrumentare
● Configuratia instrumentului si dinamica instr in canalul rad
● flexibilitatea limitata a instrum/materialul din care e confectionat
● Numarul de utilizari ( nr reutiliziari); nr de cicluri de steril
● Limitarea deschiderii gurii
● Poz dd pe arcada
● CP retrasa
● Pulpoliti/canale calcif
● Resorbtie int/ext
● Erori in realiz cav acces
● lipsa unei cai de alunecare
● aplicarea unor presiuni prea mari pe instrum

23. Posibilitati de abordare in situatia existentei unui obstacol in canalul radicular

Indepartarea fragmentului ( solutia ideala)
○ prin instrumentar si truse dedicate ( mobilizare cu ac Hedstrom, pensa Steiglitz)
○ asocierea mijloacelor ultrasonice este considerata practic indispensabila
○ incercari de a se utiliza si Nd: YAG laser
Bypass = favorizeaza fractura altor instrumente (tratamentul ocoleste obstacolul)
Instrumentarea si obturarea canalului radicular peste acul fracturat = nerecom
Metode chirurgicale, in functie de localizarea fragmentului fracturat ( premolarizare/
amputatie/ rezectie apicala)

24.La ce nivel al canalelor radiculare se pot fractura instrumentele endodontice?

- in 1/3 coronara care proemina in camera pulpara
❏ in ⅓ coronara
❏ in ⅓ medie
- in 1/3 apicala
- in 1/3 apicala si care depaseste foramenul apical

25. Truse utilizate pentru indepartarea instrumentelor endodontice fracturate

TRUSE special concepute
- Trusa Masserann(dispozitive tubulare-prindere instrum+ dispoz ultrasonic si microscop) –
Mini endo sau kit complet – (MicroMega)
- Sistemul Meitrac – Meisinger(pt ace, pivoti)-Meitrac l-diam mai mic-> Meitrac lll diam cele
mai mari
- Instrument Removal System (iRS) (Dentsply Tulsa Dental) ( TUNEL)-3 dim de microtuburi
in care se introduc
- Extractorul Cancellier
- Endo Rescue kit (Komet) (surubelnita)
-freze gates glidden modif + instrum us

26.Truse utilizate pentru indepartarea pivoturilor endodontice metalice fracturate

TRUSE special concepute pentru mobilizarea si indepartarea fragmentului
- Dispozitivul Gonon ( evidentiere,degajare, fixare,extractie )
- Kitul Ruddle Post Removal System (PRS)
- Trusa Prof. Machtou (Thomas)
- Eggler post remover
- Dispozitivul Ivory
-dispozitivul Conon/Vonon-freza Trepan
freze de tip RotoPro : freze netaietoare , ce actioneaza prin vibratie cu miscari
circumferentiale in jurul pivotului

27.Modalitatea de actiune a dispozitivelor de indepartare a pivoturilor fracturate

• frezelor de tip RotoPro: freze netaietoare, care actioneaza prin vibratie,
cu miscari circumferentiale in jurul pivotului
• Truse speciale=>degajarea si mobilizarea fragmentului de pivot, fixarea si extractia
• ultrasunetelor pentru indepartarea instrumentarului si pivoturilor fracturate in spatiul
endodontic dislocare US DIRECTA/ MEDIATA

28. Rolul jucat de freza de tip trepan pentru indepartarea pivoturilor metalice
fracturate
creaza un sant de jur imprejurul pivotului pentru a putea fii prins si indepartat
•frezele tip trepan = utilizate in degajarea pivoturilor fract ca un cilindru , cu capatul inactiv
Evidentierea,degajare si mobilizarea fragmentului de pivot
(Freza tip Trepan – tub metalic, se monteaza la piesa contraunghi si act ca un bisturiu
circular- orificiile sunt pt evacuarea DDR (+lavaje))

29. Mijloace ultrasonice pentru indepartarea instrumentarului si pivoturilor fracturate

• dislocare ultrasonica directa/mediata (punem un ac ce vine in contact cu fragm fracturat)
-dispozitive ultrasonice la care se poate atasa instrum endo manual
-anse pt aparatul us
-freze gg modif
Utilizarea mijloacelor ultrasonice :
• ideal este contactul direct dintre ansa si instrum. fragm.
• necesita expunerea instrum. prin crearea unei platforme necesare accesului direct la nivelul
fragm fracturat
• des este suficenta simpla utilizare a anselor US in dislocarea fragmentelor fracturate
DAR frecvent se folosesc in asociere cu sisteme dedicate indepartarii acestora :
• Instrument Removal System (IRS)
• Terauchi File Retrievel Kit
• Masseran
• Meitrac
• Endo Rescue Kit

30. Expunerea instrumentului fracturat in vederea dislocarii ultrasonice

•Expunerea fragm fracturat prin crearea unei patforme necesare accesului direct la acest nivel
•cu freze Glidden Gates modificate (au vf tesit) sau cu freza trepan

31. Etiologia fracturilor radiculare verticale in cursul tratamentului endodontic

1) Traumatisme
2) Anatomia radiculara: radacinile cele mai susceptibile unor fracturi radiculare sunt cele in
care diametrul mezio-distal este mic. Astfel, cel mai predispusi dinti sunt premolarii
mandibulari si maxilari, dar si radacinile meziale ai molarilor mandibulari sau cele ai
incisivilor mandibulari.
3) Fisuri preexistente
4) Ocluzia traumatica, prematura
5) Corodarea dispozitivelor corono-radiculare
5) tratament mecanic intempestiv
6) preparatia pentru RCR si cimentarea acestuia
7) condensarea laterala si verticala

32.Tipuri de fracturi radiculare verticale

•Complete / incompleta
•Supraosoasa / infraosoasa
•Simetrica / asimetrica
1. Dupa numarul liniilor de fractura : Unica, Dubla, Tripla, Multipla
2. Dupa localizarea liniilor de fractura:
•fractura verticala radiculara
•fractura verticala corono-radiculara

33.Aspectul radiologic patognomonic in situatia fracturii verticale radiculare

- RT periradiculara U (resorbtie osoasa-halou, extins circumferential) progreseaza apical -
litera J (periradiculara- forma patognomonica)

34.Atitudinea terapeutica in situatia existentei unei fracturi radiculare verticale

•De cele mai multe ori este indicate realizarea extractiei
•Daca fractura este incompleta si intereseaza portiunea apicala a dintelui - rezectie apicala
•Se poate incerca extractie blanda cu sindesmotomul apoi fragmentele se fixeaza prin tehnica
adeziva; se realiz obt de canal si slefuirea urmata de replantare si acop cu o coroana de invelis
•in cazul pluriradicularilor se poate realiza: premolarizarea(separare unui molar coronar si
radicular si transformarea in 2 premolari) sau hemisectionarea(separare si indepartarea unei
rad+ jum. coronara coresp.) dintelui in cauza

35. Elementele ce reprezinta un esec al tratamentului endodontic

•canale radiculare netratate
•obturatii de canal incorecte : incomplete/neomogene/cu depasire
•absenta vindecarii sau evolutia unei leziuni periapicale preexistente
•aparitia unei leziuni periapicale ca urmare a tratamentului endo
•mentinerea sau reaparitia unei simptomatologii clinice
•lipsa de corelare a simptomatologiei clinice cu aspectul RX
Succesul initial al terapiei endodontice poate fi compromis de o restaurare coronara sau
corono-radiculara incorecta
Esecul unui tratament endodontic poate aparea si in urmatoarele situatii:
-infiltratii marginale de-a lungul obturatiei de canal prin:
• pierderea integritatii restaurarii coronare (fractura)
• absenta adaptarii marginale a restaurarii coronare
• recidiva de carie, carie secundara
-patologie parodontala marginala netratata
-fractura radiculara- determinata de utilizarea incorecta a unui pivot
-disfunctie ocluzala - determinata de restaurarea coronara incorect adaptata

36.Manifestarile clinice care impun reluarea tratamentului endodontic

• durere
• edem
• fistula
• mobilitate
• percutia in ax pozitiva

37. Aspectele radiologice care impun reluarea tratamentului endodontic

• obturatiile de canal incomplete / neomogene / inexistente
• apar semne radiologice de rezorbtie radiculara sau hipercementoza
• aparitia unei RT periapicala consecutiv tratamentului endo sau se mareste cea preexistenta
• absenta vindecarii leziunii periapicale preexistente- timp de 4ani –s-a micsorat, dar nu a
disp sau a ramas identica)
• evolutia leziunii periapicale preexistente

38.Criterii radiologice de apreciere a rezultatelor tratamentului endodontic

-bun (succes) = imagine radiologica lipsita de orice elemente patologice,
micsorarea/vindecarea RT periapicale
-rezultat incert : marirea nu se modifica, fiind considerate nevindecate dupa mai mult de 1 an
de la finalizarea tratamentului
-rau (esec) apar semne radiologice de rezorbtie sau hipercementoza radiculara.
Persistenta/marirea unei leziuni preexistente sau aparitia uneia noi

39.Cum poate compromite restaurarea de durata succesul tratamentului endodontic?

Succesul initial al terapiei endodontice poate fi compromis de o restaurare coronara sau
corono-radiculara incorecte
a) Ca moment al executiei :
• in conceptie
• Dpdv al materialelor utilizate
• Nerespectarea tehnicii specifice
b) daca pentru realizarea ei se sacrifica in exces tesut dentar iar cel remanent nu poate sustine
solicitarile functionale
c) Prin lipsa adaptarii ocluzale si crearea conditiilor pentru suprasolicitari
Esecul unui tratament endodontic poate aparea si in urmatoarele situatii:
• infiltratii marginale -> de-a lungul obturatiei de canal prin:
• pierderea integritatii restaurarii coronare (fractura)
• absenta adaptarii marginale a restaurarii coronare
• recidiva de carie, carie secundara
• patologie parodontala marginala netratata
• fractura radiculara- determinata de utilizarea incorecta a unui pivot
• disfunctie ocluzala - determinata de restaurarea coronara incorect adaptata

40. Definerea succesului conform Criteriilor Societatii Europene de Endodontie

SUCCES
La minim un an de la fin trat endo
1. absenta totala a simptomatologiei clinice specifice (durere , edem , fistula)
2. dinte este functional
3. imaginea rx = lipsita de orice elemente patologice

41. Definerea esecului conform Criteriilor Societatii Europene de Endodontie

ESEC
1. apare o leziune periapicala sau se mareste cea preexistenta
2. in decurs de 4 ani leziunea periapicala preexistenta a ramas identica sau s-a micsorat
dimensiunea fara a disparea complet
3. apar semne rx de resorbtie radiculara sau hipercementoza
4. exista o contradictie intre simptologia clinica si imaginea rx

42.Mijloace de a evita modificarea configuratiei interne a camerei pulpare

•utilizarea frezelor cu vf inactiv(ex: ENDO-Z, fissure bur-Maillefer) sau a echipam ultrasonic

43.Mijloace de identificare a canalelor radiculare

● radiografii din incidente multiple
● US cu care indepartam eficient dentina de reactie de pe podeaua CP
● aspirare + irigatii intermitente pt indepartarea resturilor de dentina (edta, hipo)
• utilizarea unor INDICATORI (substante intens colorate ce marcheaza pozitia orificilor
canalelor radiculare la nivelul camerei pulpare-albastru de metil)
• utilizarea microscopului operator sau lupelor pt o imagine cat mai clara si perfect
iluminata a campului operator
• cunoasterea variabilitatii anatomiei radiculare
• examinarea radiografiei preoperatorii (in incidenta excentrica)
• cavitate de acces corecta
• examinarea podelei CP cu sonde endo DG16
• examinarea santului ce uneste orificiile canalelor R cu ace Kerr 8 si 10

44.Clasificarea sistemului endodontic dupa Weine

Tip 1: 1 orif/ 1 canal/ 1foramen
Tip 2: 2 orif/ 2 canale/ 1 foramen
Tip 3: 2 orif/ 2 canale/ 2 foramene
Tip 4: 1 orif/ 2 canale/ 2 foramene

45.Caracteristici ale anatomiei endodontice la molarul I superior

Nr radacini: 3 (MV, DV, P)
CP: sectiune oriz in f de triunghi , baza V, varful P
Nr canale: 3(10-60%) si 4 (40-90%)
Prezinta in 77-85% din cazuri al 2 lea canal la nivelul radacinii MV => MB2 (mezio bucal 2)
ACEST CANAL E INTODEAUNA SITUAT PALATINAL DE CANALUL MV
Diametru de largire: MV, DV- ISO 30-35; P- ISO 45-60

46.Variabilitatea anatomica a sistemului endodontic la premolari

➔ PM1 max: 2 rad in 85% din cazuri, rar 1 sau 3
2 canale 95%, rar 1 sau 3
-Radacinile usor angulate P, forma de piscot
PM1 maxilar cu 3 variante tipice:
○ 2 canale fuzionate intr-unul singur
○ 2 canale separate in aceeasi radacina
○ 2 canale separate in 2 radacini distincte
➔ PM2 max: 1 rad 90%, 2 rad 9% , 3 rad 1%
1 canal 75%, 2 canale 24%, 3 canale 1%
Podeaua CP e sit mai apical decat la M1
➔ PM1 md: 1 radacina cu 1, 2 sau 3 canale
In 24% din cazuri, PM1 mandibular are 2 canale
➔ PM2 md: 1 radacina cu 1 canal. Rar cu 2 sau 3 canale

47.Variabilitatea anatomica a sistemului endodontic la molarii inferiori

Frecvent 2 rad (M si D) cu 3 canale (MV, ML, D). Rar 3 radacini- a 3 a intre cele 2- M si D
Poate avea pana la 5 canale - 3 canale meziale
2 distale la molarul I mandibular (5-31%)
Cand sunt 4 canale, acestea pot fi: 3M, 1D sau 2M, 2D
• canal in forma literei “C” la molar mandibular

48. Avantajele utilizarii microscopului operator

nivelul avansat de acuratete in ex clinic
• abordarea terapeutica prin marirea de pana la 20 x
• iluminarea perfecta si imaginea clara a campului operator
• Detectare fisuri/fracturi
• Indepartare instr fracturate si pivoti
• Se pot observa foramenele dpdv anatomic
• Se poate observa nr de canale
• Se pot face face poze cazurilor pt documentare

49. Mijloace de determinare corecta a odontometriei

- existanta unei rx corecte, pe care sa se observe radacina dintelui in totalitate;
- acces coronar nerestrictionat la canalul radicular;
- rigla endodontica;
- cunoasterea lungimii medii statice alea radacinii dintilor;
- existenta unui reper incizal sau ocluzal stabil;
- acul de odontometrie trebuie sa prezinte stoper din silicon si sa fie suficient de subtire ca sa
negocieze intreaga lungime de lucru, dar sa nu treaca de apex;
- odontometria se determina cu ace precurbate pentru canalele curbe;
METODE
1. metoda tactila
-ce se traduce prin senzatia de stramtorare a canalului in timpul permeabilizarii, acul se
scoate din canal si se compara cu lungimea fixata pe RX
2. Metoda clinico-radiologica
-radiogr dentare cu acul introdus in canal pana in zona de constrictie apicala (se scade 1mm)
3.metoda dick
- ce utilizeaza o singura radiografie si o formula dupa tipul D=Ad/a
D= lungimea reala a dintelui, A= lungimea acului introdus in canal,
d=lungimea dintelui pe radiografie, a=lungimea acului pe radiografie
4. Metode electronice-Apex Finder

50.Cauzele erorilor de odontometrie

• necunoasterea lungimii medii R
• absenta RX sau lipsa de calitate a acesteia
• neutilizarea unor mijloace electronice de determinare
• nerespectarea timpilor operatori si a instrumentarului endo adecvat
• erori in cursul tratamentului biomecanic de canal ce modifica lungimea de lucru initial
stabilita (ex: lipsa irigatiei endo si a recapitulatiei acelor determina micsorarea lungimii de
lucru in raport cu cea initial masurata)
• Odontometria in cazul canalelor rectilinii si, respectiv, curbe (lungimea de lucru nu
corespunde mereu cu lungimea dentara)

51.Cauzele obturatiei incomplete a canalelor radiculare

1. erori de odontometrie
2. scurtarea lungimii de lucru (irigatie insuficienta, etc) sau instrum insufic a canalului radic
3. crearea de praguri, cai false, perforatii
4. con master de calibru prea mare
5. instrumentar de obturatie de calibru prea mare: spreadere, pluggere, ac Lentullo
6. consistenta crescuta a gutapercii in situatia obt prin tehnici ce utilizeaza incalzirea acesteia
52.Cauzele obturatiei de canal cu depasire
1. erori de odontometrie
2. perforatie apicala directa (transportarea si largirea foramenului apical)
3. con master de calibru prea mic
4. cantitate crescuta de ciment de sigilare proiectat dincolo de constrictia apicala
5. gutaperca fluidificata in exces in situatia obt prin tehnicile ce utilizeaza incalzirea acesteia
6. Forte mari aplicate in timpul obturarii

53.Metode de obturatie de canal care favorizeaza depasirea spatiului endodontic

• Tehnica de condensare laterala la cald ( Endotec)
• Tehnica de condensare verticala la cald in val continuu
• Tehnica de condensare termomecanica

54.Cauzele obturatiei de canal neomogene

1. numar de conuri accesorii prea mic sau condensare insuficienta a acestora in tehnica
condensarii laterale la rece
2. injectare deficitara a gutapercii in situatia obt prin tehnicile ce utilizeaza incalzirea acesteia
3. includerea de bule de aer in situatia tehnicii pasta + con
4. retragere prea rapida a acului Lentullo din canal in cadrul aceleasi tehnici

55.Caracterul tridimensional al diferitelor metode de obturatie de canal

1.tehnica monoconconul nu asigura o sigilare eficienta de unul singur
2.tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii=>sigilare superioara a obturatiilor prin
cimentarea unui monocon
numar de conuri accesorii prea mic sau condensare insuficienta= obturatie neomogena
3.tehnica de condensare LATERALA sau VERTICALA la cald a gutapercii
grad de omogenitate deosebita a obturatiei, densitate mai mare, sigilare mai eficienta a
spatiului endodontic fata de tehnicile conventionale la rece, asigurand o condensare optima
combinata, laterala si vertical; obturatie omogena
4.tehnica de condensare termomecanica a gutapercii confera obturatiei densitate si
omogenitate crescute, obtureaza cea mai mare parte a intreg spatiului endodontic

56.Factori in selectia metodei de restaurare a dintilor devitali

1. cantitatea restanta de tesuturi dure dentare sanatoase
2. pozitia dintelui pe arcada
3. tipul de ocluzie
4. solicitarea determinata de dintii antagonisti
5. caract anatomiei radiculare respective(dimensiuni axiale si transversale, directie, curburi)

57. Etiopatogenia diminuarii rezistentei tesuturilor dure dentare la dintii devitali

1. modificarea proprietatilor fizice ale t.dentare :
-nu exista dovezi indiscutabile
-s-a luat in discutie deshidratarea dentinara, care antreneaza slabirea retelei de colagen
dentinar
2. pierderea de tesuturi dure dentare:
-leziuni cu pierdere de substanta de origine carioasa sau non-carioasa=>pierderea
intregritatii crestelor marginale
-dimensiunea cavitaii de acces
-indepartarea tavanului camereu pulpare=>cresterea profunzimii totale a cavitatii
3. pierderea sensibilitatii proprioceptive
-in conditiile absentei pulpei dentare ar fi posibila disparitia anumitor priprietati mecano-
receptoare ale odontomului
-modificarea pragului de perceptie a solicitarilor ocluzale poate determina aparitia
senzatiei de discomfort abia la atingerea unei sarcini ocluzale duble fata de cea resimtita
anterior pierderii vitalitatii

58. Explicatia modificarii proprietatilor fizice ale tesuturilor dentare la dintii devitali
-diminuare rezist structurala-risc fractura
-scaderea rezist structurilor dure dent la dd devitali
1. Modif prop fizice ale tesuturilor dentare: s-a luat in discutie deshidratarea dentinara, care
antreneaza slabirea retelei de colagen dentinar
2. Pierderea de testuturi dure dentare: leziuni cu pierdere de subst (carioase/ non-c);
dimensiuni cav de acces, indepartare tavan CP
4. Pierderea sensibilitatii proprioceptive modificarea pragului de perceptie a solicitarilor
ocluzale

59.In ce consta pierderea de tesuturi dure dentare la dintii tratati endodontic?

• leziuni cu pierdere de substanta de origine carioasa sau non-carioasa
→ pierderea integritatii crestelor marginale
• dimensiunile cavitatii de acces
• indepartarea tavanului camerei pulpare → cresterea profunzimii totale a cavitatii
!!!!!Tratamentul endo determina:
1. pierderea suplimentara de tesut dur, prin necesitatea respectarii timpilor operatori specifici
2. subminarea uneori accentuata a structurii dentare restante
3. alterarea caracterului fizionomic

60.Caracterul minim invaziv al tratamentului endodontic si de restaurare ulterioara

Se manifesta in 4 etape ale tratamentului endodontic:
• in decursul instrumentarii canalului radicular
• in etapa de selectie a pivotului endodontic
• in momentul prepararii spatiului pentru pivot, daca acest lucru este necesar
• prin modalitatea de alegere a materialului de restaurare

61. Calitatile pe care trebuie sa le prezinte pivoturile endodontice

!!obiectivul principal al complexului format din pivot si bontul coronar este de a inlocui
structura dentara absenta in scopul de a asigura retentionarea restaurarii finale
• necesitatea plasarii unui pivot este dependenta de struct dentara supragingivala disponibila
pentru restaurare: atunci cand aceasta structura este mult diminuata, plasarea unui pivot
devine o conditie esentiala pentru posibilitatea realizarii restaurarii
• functia pivotului este de a asigura ancorarea si rigidizarea la nivelul canalului radicular a
complexului pivot + restaurare directa sau pivot + bont coronar
• un avantaj suplimentar al pivotului este dat de capacitatea acestuia de a distribui fortele la
care este supusa restaurarea finala pe o suprafata mai mare la nivel radicular
• NON toxic
• Usor de adaptat

62. Conditiile in care decizia de utilizare a unui pivot este ferma

1. tratament endodontic perfect
2. status parodontal favorabil

63. Conditiile in care decizia de utilizare a unui pivot este discutabila

1. tratament endodontic sub monitorizare
2. renuntare la o eventuala reluare a tratamentului endodontic
3. perspectiva unei interventii chirurgicale endodontice ulterioare in caz de esec

64. Contribuie pivotul la cresterea rezistentei dintelui tratat endodontic?

- pivotul NU determina cresterea rezistentei structurii dure dentare
- pivoturile, in special cele care prezinta filet, slabesc rezistenta dintelui
Rezistenta structurilor dentare restante este direct proportionala cu cantitatea de dentina
conservata in decursul tratamentului endodontic.
Asadar, pivoturile reprezinta un mijloc de ancorare in canalul radicular si de rigidizare a
restaurarii sau a bontului coronar realizate consecutive.
Pivoturile turnate (DCR) prevazute cu o colereta pericervicala prezinta un risc redus de
fractura, in special la nivelul dintilor frontali.

65. Ce influenteaza direct rezistenta la fractura a dintelui dupa tratam endodontic?

Rezistenta la fractura este influentata direct de grosimea stratului dentinar de la nivel
radicular.
Rezistenta structurilor dentare restante este direct proportionala cu cantitatea de dentina
conservata in decursul tratamentului endodontic.

66. Functia principala a pivotului endodontic

=de a inlocui structura dentara absenta in scopul de a asigura retentionarea restaurarii finale
- plasare pivot dependenta de structura dentara supragg (vezi mai sus): atunci cand aceasta
structura este mult diminuata, plasarea unui pivot devine o conditie esentiala pentru
posibilitatea realizarii restaurarii
- functia pivotului este de a asigura ancorarea la nivelul canalului radicular a complexului
pivot + restaurare directa sau pivot + bont coronar
67. Functiile principale ale bontului realizat pe baza unui pivot endodontic prefabricate
(bontul poate fi considerat extensia supragingivala a pivotului)
- a crea o platforma accesibila pentru restaurarea finala
- a transfera spre suportul radicular fortele la care restaurarea va fi supusa

68. Cum trebuie sa distribuie fortele pivotul endodontic?

Pivotul are capacitatea de a distribui fortele la care este supusa restaurarea finala pe o
suprafata mai mare la nivel radicular
- cu cat este mai mica suprafata dentinara pe care se exercita solicitarea, cu atat creste sansa
de fractura radiculara
• frontali inf - forte verticale
• dd laterali - forte paraaxiale

69. Elemente decizionale privind utilizarea unui pivot

- cand se impune utilizarea unui pivot
- care sunt criteriile de selectie ale unui pivot
- care este rolul jucat de pivot in corelatie cu bontul coronar si restaurarea finala
- care este dimensiunea axiala optima a pivotului
- dimensiunea transversala / forma / tipul de pivot recomandate
- spatiul necesar pivotului
- materialul de fixare ideal

70. Cand se impune utilizarea unui pivot:

- cantitate semnificativa de tesuturi dure dentare absente
- restaurarea morfo-functionala coronara poate fi realizata prin mijloace directe sau indirecte
(devine adeseori necesara retentionarea) (ancorarea)
- atunci cand realizarea restaurarii sau a bontului poate fi posibila doar prin ancorarea la
componenta radiculara prin utilizarea unui pivot
- decizia de utilizare este determinata de:
• cantitatea de substanta dura dentara restanta
• gradul de solicitare ocluzala
• rolul protetic ulterior al dintelui respectiv
• posibilitatile de redare a fizionomiei

71. Parametrii de selectie ai unui pivot

- pozitia dintelui pe arcada
- tipul de ocluzie
- functiile dintelui restaurat
- cantitatea de structura dura dentara restanta
- anatomia si dispunerea canalelor radiculare

72. Utilizarea pivoturilor la dintii frontali

- dintii frontali sunt supusi in principal unor forte de forfecare
- plasarea corecta a unui pivot NU afecteaza rezistenta la fractura in conditiile utilizarii
solutiei protetice – coroana de invelis
- solutia pivot + restaurare coronara directa poate deveni periculoasa, datorita posibilelor
solicitari ocluzale excentrice, in special in dinamica miscarilor antero-laterale mandibulare
- fortele ocluzale au valori mai reduse
- diferenta de rezistenta a dentinei intre dintii vitali si devitali joaca aici un rol mai mic
- frontali superiori:
situatii favorabile:
• canal cu sectiune transversala circulara
• canal situat central
• grosime adecvata a radacinii
!!! eroare posibila: perforatie radiculara in contextul unei angulari vestibulare importante
- frontali inferiori:
• radacina in piscot → cantitate redusa de dentina la nivelul sectiunii transversale
• prezenta a 2 canale (10 - 45%)

73. Utilizarea pivoturilor la dintii laterali

- molarii superiori:
• cel mai frecvent se utilizeaza canalul palatinal (atentie la posibila recurbare vestibulara a
apexului acestui canal)
• rareori se utilizeaza canalul disto-vestibular al molarilor superiori
- molarii inferiori:
• se utilizeaza canalul distal (niciodata in canalele meziale)
- premolarii maxilari
• radacini gracile => se prefera canalul vestibular pentru PM cu 2 canale radiculare
-> se indica pivoturile in special in situatia premolarilor ce participa la un ghidaj lateral de
grup!!!

74. Importanta relatiilor ocluzale in contextul utilizarii pivoturilor endodontice

Scopul clinic al tratam endo: reintegrare morfo-functionala in cadrul ADM
Totusi, deseori este ignorata necesitatea de a asigura, ulterior trat endo, si functia ocluzala
prin restaurarea directa sau indirecta
!!! e necesar sa respectam relatiile ocluzale atat statice, cat si dinamice
Dintii recent tratati endodontic tind sa fie afectati chiar si de disfunctiile ocluzale
minime, fiind necesara deci o examinare atenta a ocluziei in vederea evitarii discomfortului
imediat al pacientului si permanentizarea ulterioara a disfunctiei

75. Importanta functiilor dintelui restaurat in contextul utilizarii pivoturilor

endodontice
Caracterul functional al dintilor difera in raport cu:
- pozitia pe arcada
- solicitarile ocluzale
- necesitatile fizionomice
 O situatie particulara o reprezinta cazurile clinice in care dintele respectiv constituie
un stalp de punte sau serveste la ancorarea sau sprijinul unei proteze adjuncte
Alti factori care influenteaza comportamentul clinic al dintelui restaurat cu ajutorul
pivoturilor:
•nr dintilor restanti
•implantarea osoasa reala
•calitatea dintilor antagonisti

76. Importanta cantitatii, calitatii si situarii structurii dure dentare restante pentru
restaurare
Grosimea dentinei radiculare restante trebuie sa asigure rezistenta la solicitarile
ocluzale ce sunt transmise de-a lungul pivotului.
Cantitatea de structura dentara supragingivala poate fi decisiva in decizia de utilizare
a pivotului, uneori fiind necesara aplicarea unei metode de eruptie fortata prin terapie
ortodontica
Trebuie sa fim atenti si la eventualele fisuri existente pt ca acestea se propaga de-a
lungul dentinei radiculare -> aparitia ulterioara a fracturii radiculare

77. Importanta configuratiei canalelor radiculare in contextul utilizarii pivoturilor

Inaintea utilizarii pivoturilor, trebuie sa cunoastem anatomia si dispunerea canalelor
radiculare al dintelui respectiv, mai precis:
1. Lungimea canalului(lungimea pivotului sa nu depaseasca ⅔ din lung rad, cu
mentinerea obt de canal pe o lungime de minim 4-5 mm in sens apico-coronar)
2. Diametrul canalului rad(diametrul pivotului sa nu depaseasca ⅓ din diametrul
radicular)
3. Directia acestuia
4. Curburile existente
5. Numarul de canale
6. Canalele laterale sau accesorii care se desprind din acea portiune a canalului principal
in care va fi plasat pivotul

78. Criterii de selectie a metodei de restaurare a dintilor tratati endodontic

• in functie de cantitatea de tesuturi dure dentare restante sanatoase
• in functie de pozitia d pe arcada
• in functie de tipul de ocluzie
• in functie de solicitarea dintelui (izolat/element de agregare)
• in functie de solicitarea determinata de dintii antagonisti
• In functie de caracteristicile anatomiei radiculare respective (dimensiuni axiale si
transversale, directie si curburi)

79. Rolul jucat de pivot in corelatie cu restaurarea de durata directa sau indirecta
Restaurarea finala poate fi restaurare directa (obturatie) sau indirecta (coroana de invelis)
- restaurare directa: obturatie avand drept element central pivotul endodontic prefabricat, cu
redarea caracteristicilor morfo-functionale coronare(rol in ancorarea si rigidizarea
materialului de obturatie, in vederea mentinerii acesteia)
- restaurare indirecta:
* bont coronar direct: are rol in ancorarea si armarea bontului coronar direct => cresterea
rezistentei bontului
* dispozitiv corono-radicular, urmat de o microproteza unidentara (coroana de invelis)

80. Dimensiunile optime ale pivotului endodontic

1. lungimea pivotului: 2/3 din lungimea radacinii (intre ½ si ¾ din radacina)
*in canalul radicular trebuie mentinuta obturatia de canal la o lungime de minim 4-5mm in
sens apico-coronar
2. diametrul pivotului sa NU depaseasca 1/3 din diametrul radicular
3. pivotul trebuie sa prezinte aceeasi conicitate cu cea a canalului rad rezultata in urma
instrumentarii sale - NU indepartam cant suplimentara de dentina parietala pt plasarea
pivotului
! se prefera adaptarea dimensionala a pivotului la canal si NU invers

81. Tipurile de pivoturi endodontice

1. Metalice:
•Turnate – diferite aliaje(inclusiv nobile)
•Prefabricate – otel, titan, Ni-Cr
Exemple: Cilindrice cu filet – Para-Post
Conice cu filet – Kurer, Dentatus, Flexi-Post(=au o despicatura axiala care reduce
tensiunile interne la inserarea in canalul radicular)
2. Non-metalice:
• fibre de carbon = fibre unidirectionale incluse intr-o matrice epoxi; sunt cele mai flexibile,
dar nefizionomice (Composipost C-POST, Aesthetic Post, Light Post)
• materiale ceramice (oxid de zirconiu) - NU sunt elastice (Cerapost, Cosmopost)
• materiale compozite armate cu fibre de sticla - cele mai utilizate (Fibrekor Post System)
*varianta: fibre de polietilena acoperite cu sistem adeziv fulate direct in canalul radicular si
fotopolimerizate in situ (Ribbond)

82. Esecurile pivoturilor metalice

Pivoturile metalice prezinta rate de esec duble fata de cele prefabricate non metalice si
sunt susceptibile de a produce fracturi radiculare irecuperabile
CAUZE(in ordinea frecventei):
1. desprinderea pivotului
2. parodontite apicale consecutiv fisurilor radiculare
3. carii secundare
4. fracturi radiculare
5. fracturi ale pivotului
In urma analizei fotoelastice a tensiunilor interne a rezultat ca:
 - cele mai frecvente fracturi radiculare sunt induse de pivoturile
autoinfiletabile(de ce? pt ca produc microfisuri dentinare induse de
tensiunea interna)
- pivoturile conice cu filet produc fracturi radiculare de 20 ori mai frecvent
comparativ cu cele cilindrice cu filet, aparute in urma solicitarii ocluzale
- pivoturile fara filet cimentate produc o rata mai mica de fracturi, prin
comparatie cu cele care se introduc prin infiletare activa

83. Ce tip de pivoturi au coeficientul de elasticitate similar cu cel al dentinei?

Pivoturile din compozit armat cu fibra de sticla: 2.22 Mpa
!!! De ce e important sa aiba coef de elasticitate identic? Pt ca nu apar tensiuni
interne la microflexiunile dintelui

84.Compozitia pivoturilor din material compozit armat cu fibre de sticla

-fibrele de sticla incluse in pivoturile din compozit contin SiO2(dioxid de Siliciu), CaO(oxid
de calciu), B2O3(trioxid de boron) SAU SiO2(dioxid de siliciu), Al2O3(oxid de aluminiu) si
MgO(oxid de magneziu)
-matricea contine rasini epoxidice, Bis-GMA sau, mai rar, polimeri de tip PMMA (polimetil
metacrilati)
- mai pot fi incluse particule care sa determine cresterea rezistentei si a radioopacitatii

85. Radioopacitatea comparativa a diferitelor tipuri de pivoturi endodontice

cel mai RO = cel metalic
mijloc = carbon, ceramica
RO scazuta = cel din fibra de sticla

86. Spatiul necesar pivotului in raport cu instrumentarea endodontica realizata

Selectarea si plasarea unui pivot endodontic NU trebuie sa necesite indepartarea unei cantitati
suplimentare de dentina parietala in raport cu cea indepartata in cursul instrumentarii
canalului radicular respectiv
• pivotul trebuie sa prezinte aceeasi conicitate cu cea a canalului radicular rezultata in urma
instrumentarii sale
 spatiul pentru pivot corespunde limitelor instrumentarii endodontice
lungimea pivotului: 2/3 din lungimea radacinii (intre ½ si ¾ din radacina)
• in canalul radicular trebuie mentinuta obturatia de canal la o lungime de minim 4-5mm in
sens apico-coronar
• diametrul pivotului sa NU depaseasca 1/3 din diametrul radicular
• se prefera adaptarea dimensionala a pivotului la canal si NU invers

87.Avantajele reconstructiei de bont fara utilizarea pivoturilor

 evitarea diminuarii rezistentei radacinii
• scaderea riscului de perforatie
• transmiterea mai uniforma a sarcinilor la nivel radicular
• o eventuala fractura ulterioara are o localizare mai favorabila
• bontul poate fi mai usor refacut in caz de esec
• tratamentul endodontic poate fi reluat pe cale ortograda, daca acest lucru devine necesar
• costurile si durata tratamentului de restaurare sunt mai reduse

88.Avantajele reconstructiei de bont cu utiliz pivoturilor prefabricate din rasini armate:

• posibilitatea restaurarii de tip monobloc
• ancorarea si armarea bontului prin utiliz pivotului => o rezistenta suplimentara a acestuia
• se considera ca fixarea adeziva a pivotului si realizarea imediata a restaurarii de durata prin
mijloace si tehnici adezive directe scad riscurile de microinfiltratie microbiana
• eliminarea necesitatii restaurarii temporare
• posibilitati superioare de rezolvare fizionomica

89. Examinarea pacientului cu discromie dentara

examen clinic si anamneza amanuntit si paraclinice
1.Anamneza amanuntita
- maladii generale
- medicatie actuala
- obiceiuri alimentare
- momentul instalarii discromiei
- caracterul stationar sau progresiv al acesteia
- eventuala sensibilitate dentara
- tratamente stomatologice in antecedente
2. Examinarea atenta a suprafetelor coronare
- textura suprafetei
- sensibilitate la palpare
3. Examene paraclinice
- teste de vitalitate
- examen radiologic
- transiluminare

90.Substantele cu rol decolorant utilizate in tratamentul discromiilor dentare

Se bazeaza pe utilizarea a trei substante:
• peroxid de hidrogen(perhidrol)
• peroxid de carbamida
• perborat de sodiu
Peroxidul de hidrogen
-cel mai frecvent in solutii apoase stabilizate C= 30-35%
-si sub forma de geluri dioxid siliconice, unele fotoactivabile c de 35%
-este caustic, elibereaza radicali liberi toxici
-Sol de conc mare, termodinamic instabile-refrigerate si pastrate in recip de culoare inchisa.
-Utilizat in tehnica de cabinet tip power bleaching, cu sau fara activare luminoasa sau laser.
Peroxidul de carbamida = peroxid-uree. Exista in concentratii de 3 – 45% ; cel mai frecvent
utilizate sunt : 10, 15 sau 20% pentru tehnica decolorarii la domiciliu si 30-40% pentru
tehnica decolorarii in sala de asteptare. Materialele comerciale includ glicerina, stanat de
sodiu, acid fosforic sau citric si aromatizanti ; unele preparate contin carbopol. Concentratia
de 30 – 35% este utilizata un timp limitat in tehnica decolorarii “in sala de asteptare”, iar
concentratiile mici se regasesc in metoda de tip “home bleaching”.
Perborat de sodiu:
-pulbere sau dif preparate
- stabil cand e uscat
-Material de electie in decolorarile intracoronare tip “walking bleach”

91. Etiologia discromiei dintilor devitali

Intrinseci
- Flouroza, Discromie tetraciclinica, Porfirie
- Necroza si gangrene
- Resorbtia interna
 De inaintare in varsta
 De cauza iatrogena
1.Discromii consecutive afectiunilor pulpare:
- Hemoragia intrapulpara
- Necroza si gangrena pulpara
2. Discromii de origine iatrogena
- Greseli de tratament
- Materiale utilizate pentru devitalizarea pulpara
- Materiale utilizate pentru obturatia de canal
- Materiale utilizate pentru obturatia de coronara
Extrinseci
• bacterii cromogene
• Pigmentari alimentare
• Clorhexidina
• Fumat
• Mat de obt (amalgam )
• Procese carioase

92. Elemente iatrogene in etiologia discromiei dintilor devitali

• resturi de pulpa in camera pulpara
• substante medicamentoase ( paste continand fenol, iodoform)
• exces de material de obturaie de canal in CP
• obturatie de amalgam care impregneaza dentina cu anumiti compusi sulfidici
• Greseli de tratament
• Insuficienta razuire a dentinei alterate din canalul radicular
• Materiale pentru devitalizare: arsenic
• Materiale pt obturatia de canal: gutaperca, paste iodoformate , eugenol
• Materiale pt obturatia coronara: amalgam, pivoturi metalice, DCR-uri

93. Posibilitatile de tratament ale discromiei dintilor devitali – enumerare

• decolorarea ( albirea) dintilor (vezi mai jos)
• microabraziunea smaltului
• fatetarea vestibulara directa sau indirecta
In cazul discromiilor severe, insotite de leziuni distrofice sau in situatia unui esec al
mijloacelor terapeutice amintite, se recurge la
• tratamentul invaziv protetic prin microproteze de invelis
Posibilitati de tratament de albire:
• decolorarea interna ambulatorie - “walking bleach” (perborat de sodiu)
• decolorarea simultana interna si externa
• aplicarea concomitenta cu oricare dintre cele doua tehnici de cabinet a decolorarii
ambulatorii la domiciliu - “home bleaching” (peroxid de carbamida)

94. Conditia obligatorie pentru a putea aplica tehnica de decolorare interna

ambulatorie
Este foarte important ca agentul de albire (perboratul de sodiu) sa nu fie plasat sub creasta
alveolara. Se evita contactul agentului de albire cu tesuturile moi.
Dintele sa fie devital!

95. Caracteristicile primei sedinte de tratament prin decolorare interna ambulatorie

• indepartarea obturatiei de la nivelul camerei pulpare
• plasarea cimentului cu ionomeri de sticla la nivelul orificiului de emergenta al canalului
radicular
• aplicarea materialului: amestec de perborat de sodiu si ser fiziologic sau apa distilata (pana
la consistenta “nisipului ud”)
• obturatie coronara temporara (nu eugenol)

96.Utilizarile cimentului cu ionomeri de sticla in cadrul tehnicii decolorarii interne

Dupa indepartarea obturatiei coronare provizorie/de durata care exista la dintele
devital, golirea de continut a camerei pulpare, urmeaza pregatirea camerei pulpare:
• pentru a evita o eventuala difuzare a materialului decolorant din camera pulpara spre canalul
radicular
- realizarea unui lacas de 1,5-2 mm adancime la nivelul orificiului de emergenta in canalul
radicular
- la acest nivel se introduce CIS - rol de bariera intre materialul decolorant din CPsi obturatia
de canal.
• efect colateral - dupa 1-2 ani, posibila disparitie a dentinei la nivel cervical, in special pe
fata vestibulara
- pentru diminuarea acestui risc - se aplica o banda subtire (altfel materialul decolorant nu va
mai avea efect in zona cervicala vestibulara - zona care este de obicei cea mai inchisa) de
CIS la nivelul unghiului diedru care se formeaza intre podeaua si peretele vestibular al
camerei pulpare
• ca obturatie coronara temporara intre doua sedinte de tratament

97. Evolutia postoperatorie a tehnicii decolorarii interne ambulatorii

 Dupa o saptamana se compara rezultatul obtinut cu cel initial - daca se obtine
rezultatul dorit - ne oprim
Daca nu - se repeta procesul primei sedinte
- se indeparteaza obturatia coronara temporara
- se goleste CP de continut - banda de CIS ramane
- se toaleteaza
- se aplica din nou material decolorant
- se inchide cu obturatie coronara temporara din CIS
Dupa inca o saptamana se reevaluaza - daca obtinem rezultatul dorit - ne oprim
Daca nu - repetam procesul
-pacientul mai sta 1 saptamana
Procesul se poate repeta de maxim 3 ori.
Daca dupa aceste 3 sedinte rez obtinut nu este suficient => alta metoda de tratam

98. Riscurile aplicarii tehnicii decolorarii interne ambulatorii

Resorbtie cervicala externa sau radiculara
•Arsuri chimice ale mucoasei orale invecinate ce pot fi produse de agentii de albire
•Parodontita apicala - daca materialul de albire ajunge in parodontiul apical
•Fractura coronara

99. Mijloace de reducere a riscurilor tehnicii decolorarii interne ambulatorii

• Verificarea corectitudinii tratamentului endodontic
• Izolarea dintelui devitalizat
• Protejarea mucoasei orale
• Izolarea obturatiei de canal
• Calitatea agentului de albire
• Evitarea gravajului acid
• Evitarea unor agenti de albire puternici
• Evitarea surselor de caldura
• Dispensarizarea pacientului

100. Alternative in situatia ineficientei metodei specifice de decolorare interna

ambulatorie
Albire simultan int si ext
Decolorare interna si externa + "home bleaching"(peroxid de carbamida):
A - Aplicarea decolorarii interne si externe in cabinet cu material autoactivabil.
B - aplicarea gutierei cu gel decolorant, dupa sedinta de cabinet
Microabraziunea

101. In ce consta metoda terapeutica de microabraziune a smaltului?

-izolare perfecta (diga)
- periaj profesional
- amestec acid clorhidric 18% si pulbere de piatra ponce
- frecare energica timp de 10 – 12 secunde a suprafetei dentare cu ajutorul unor cupe de
cauciuc special destinate acestui scop
- spalare abundenta sub izolare si aspiratie

102. Instrumentar si materiale utilizate in metoda de microabraziune a smaltului

In prezent-materiale tipizate
Opalustre (Ultradent)
PREMA (Premier Dental Products) instrumentar
cupe de cauciuc

103. Efectele clinice ale microabraziunii smaltului

In urma aplicarii acestei tehnici , smaltul va ajunge sa fie STICLOS (perfect neted) =>
are loc o eroziune chimica si o abraziune mecanica ce are loc asupra smaltului pe o adancime
de max 70-80 de microni

104. Conexiuni intre tehnicile de albire si solutiile de restaurare

-metoda de albire faciliteaza obtinerea unui rezultat optim ulterior, prin fatetare vestibulara
(directa sau indirecta) sau microabraziune
• anumite situatii impun inca de la stabilirea diagnosticului abordarea integrata a unor metode
terapeutice aplicate succesiv: formele severe de discromii tetraciclinice sau determinate de
fluoroza, coexistenta cu discromia a unor manifestari de tip distrofic, leziuni eroziv-abrazive,
procese carioase
• cazurile in care discromia persista sau este insuficient rezolvata prin decolorare impun
continuarea terapiei cu mijloace restauratoare

105. Monitorizarea in tratamentul endodontic ortograd (slide nr6,7,8,curs Dr.Chirila

25-29 mai 2020)
● element crucial si inseparabil legat de tratamentul endodontic
● reexaminarea la un anumit interval de timp de la finalizarea tratamentului endodontic:
intervalul de monitorizare este de 1 an pe o perioada obilgatorie de 4 ani
● SCOP: prevenirea acutizarilor si instituirea tratamentului adecvat+ evaluarea si
mentinerea lui in timp
● monitorizarea implica notarea istoricului afectiunii, a simptomatologiei subiective si
obiective si a tuturor testelor relevante inclusiv examenul radiologic
● vindecarea implica modificari histopatologice care le preced pe cele radiologice care
necesita mai mult timp pentru a fi evidentiate
● un dinte cu parodontita vindecata poate fi exclus de la monitorizare, deoarece
inversarea proceselor de vindecare a => raportata foarte rar in studii efectuate pe 4 ani
● aparitia unei leziuni periapicale, stagnarea pe toata durata monitorizarii sau
modificarea dimensiunilor in sensul cresterii unei leziuni preexistente imune
interventia terapeutica
106. Managementul terapeutic in persistenta radiotransparentei periapcale dupa
tratamentul endodontic ortograd(slide nr9,curs Dr.Chirila 25-29 mai 2020)
1. Reevaluare si reviziure
2. Retrarament ortograd
3. Chirurgie periapicala
4. Extractie

107. Afectiunile in care poate persista radiotransparenta periapicala dupa tratamentul

endodontic ortograd(slide nr10,curs Dr.Chirila 25-29 mai 2020)
-Reinfectarea canalului endodontic (PTED- post treatment endodontic disease)
-Cicatrice periapicala
-Tumori benigne odontogene/ non-odontogene si tumori maligne care mimeaza
radiotransparenta periapicala

108. Factorii preoperatori de care depinde succesul tratamentului endodontic ortograd

-diagnostic corect
-localizarea dintelui pe arcada
-simptomatologie (indica tipul microorg)
-anatomie endodontica
-dimensiunea leziunii periapicale
-starea de sanatate parodontala si generala (exceptie SIDA)

109.Factorii intraoperatori de care depinde succesul tratamentului endodontic

ortograd(645 volum2 iliescu)
-tratament chemo-mecanic riguros (cavitatea de acces sa permita introducerea directa a
instrum.pe toata lungimea)
-extinderea apicala a obturatiei (la MAX 2mm de apex)
-examenul bacteriologic
-numarul sedintelor de tratament
-acutizarile
-tehnicile si materiale obturatie folosite
-accidente si complicatii

110. Factorii postoperatori de care depinde succesul tratamentului endodontic ortograd

-metode de restaurare aplicate dupa finalizarea tr endo
-tipul de obturatie coronare (provizorii /de durata)
-sigilarea coronara corecta (evitare microinfiltratiei salivei si microorganisme)
- coroana de invelis : protectie si impotriva eventualelor fracturi c-r
-DCR = factor de risc (daca obt rad restanta la niv apical are lungime mai mica de 3mm)

111. Etiopatogenia PTED (post treatment endodontic disease) slide nr10,curs Dr.Chirila
25-29 mai 2020)
1.Flora microbiana rezista la tratament
2.biofilmul extraradicular (Actinomyces spp)
3.chistul periapical adevarat
4.fisura sau fractura radiculara
5.infiltratie coronara
6.reactie de corp strain

112. Pricipalele caracteristici ale patogenilor microbieni din PTED

-secretia enzimelor proteolitice
-motilitatea
-capacitatiile de stare latenta/in lipsa unor surse nutritive
-anaerobioza stricta
-rezistenta la alcalinitate
-caracteristici oportuniste

113.Speciile microbiene din infectia endodontica secundara (persistenta)

-Enterococcus faecalis
-Streptococus spp
-P.micros (peptostreptococcus)
-F.necrophorum (fusobacterium)

114.Factorii preexistenti care afecteaza rezultatul tratamentului endodontic

-infectie primara
-structura dentara suficienta pt restaurare
-infectie secundara
-infectie prelungita
-prezenta fistulei
-etansarea coronara discutabila
-fisuri leziuni endo-parodontale

115.Enumerati factorii care intervin in recolonizarea unui dinte tratat endodontic care
are o obturatie de canal satisfacatoare
1. Difuzarea scazuta a agentilor antimicrobieni
2. Intrarea celulelor in stari cu energie scazuta
3. Diferentierea in subpopulatii tolerante
4. Expresia genelor de rezistenta antimicrobiene specifice biofilmului

116. Microbiota infectiei endodontice secundare

-Enterococcus faecalis
-Streptococus spp
-P.micros
-F.necrophorum
117.Caracteristicile biofilmului endocanalicular din infectia endodontica secundara
(refractara) (slide nr15,curs Dr.Chirila 25-29 mai 2020) sau slide nr 20-21
Maturizarea biofilmelor determina formarea unor mecanisme complexe de aparare, inclusiv
matrice extracelulare.
- Bacteriile din stare latenta in canale, uneori devin mai agresive din cauza schimbariilor
mediului local
-Anumite Bacterii precum Enterococcus Fecalis intra in tubulii dentinari si nu mai sunt
eficente medicamentele si componentele antimicrobiene
- Aceste bacterii supravietuiesc ani intregi datorita caracteristicilor lor fiziologice unice si
devin active ulterior ce determina persistenta infectiei endodontice.
Sau ? Carecteristicile adevaratilor patogeni endodontici
1. Secretia enzimelor proteolitice
2.Motilitatea
3.Capacitatile de stare latenta/ in lipsa unor surse nutritive
4.Anaerobioza stricta
5.Rezistenta la alcalinitate
6.Caracteristici oportuniste

118.Infectia nosocomiala in PTED (slide nr22,curs Dr.Chirila 25-29 mai 2020)

-utilizarea consumabilelor nesterile sau contactul cu suprafete de mediu infectate, poate duce
la transm in spatiul canalului radic al ag patogeni, care poate evolua ulterior intr-o inf sec
-staphylococcus epidermidis si propionibacterium acnes nu sunt prezente in comun al
cavitatea bucala insa au fost izolate in infectiile refractare endodontice
- afecteaza rezultatul interventiilor chirurgicale si altor proceduri operative
-cresterea asepsiei/sterilitatii in timpul tr endo poate preveni infectiile nosocomiale

119.Diagnosticul infectiei endodontice refractare (secundara)

Este important pt clinician sa minimizeze sansele de esec.
-examenul clinic releva prezenta simptomelor si semnelor rx de leziune periapicala care nu
se vindeca sau care se extinde
-detectarea tulpinilor ascociate in special cu patologia persistenta /refractara nu este inca
practica in mediile clinice de zi cu zi
- metodele moleculare sunt scumpe si necesita mai multe sesiuni
-se pot utiliza dispozitive bazate pe fluorescenta pt a confirma prezenta bacteriilor in tratam
esuat al canalului radicular - o infectie endo cu adevarat refractara poate sa nu fie
eradicata,chiar utilizand cele mai avansate tehnici non-chirurgicale

120.Factorii care joaca un rol in supravietuirea microbiana din biofilmele persistente

(rezistente) (slide nr25,curs Dr.Chirila 25-29 mai 2020)
-difuzarea scazuta a agentiilor antimicrobieni
-intrarea celulelor in stari cu energie scazuta
-diferentierea in subpopulatii tolerante
-expresia genelor de rezistenta antimicrobiene specifice biofilmului
121.Fistula in etiopatogenia PTED (slide nr 27,Curs Dr.Chirila 25-29 mai 2020)
1. Traiectul fistulos este asociat cu biofilme mai complexe si mai rezistente
2. Propionibacterium acnes poate fi izolat in prezenta fistulelor (poate duce la esecul
implanturilor ortopedice,a valvei cardiace si a altor suprafete protetice predispuse la
dezvoltarea biofilmului)
3. Formarea tracturilor fistuloase faciliteaza infectia suprafetei externe a radacinilor,
ceea ce duce la formarea biofilmului extraradicular, care este inaccesibil prin tr endo
ortograd
4. Dezvoltarea biofilmului extraradicular este asociata si cu tulpini bacteriene specifice
ca Actinomyces actinomycetemcomitans, care pot fi prezente si in biofilme
polimicrobiene interradiculare

122.Indicele de restaurabilitate in tratamentul endodontic ortograd

- Rezultatul tratamentului canal rad scade semnificativ cand structura reziduala coronara
dentara este mai mica de 30%, din cauza sanselor mai mari de reinfectie
-Sigilarea coronara satisfacatoare nu este dependenta de tipul de material de restaurare folosit
ci in functie de substratul dentinar existent
- Momentul furnizarii restaurari finale – parametru important

123.Restaurarea coronara in tratamentul endodontic ortograd

Sigilarea coroanara si restaurarea
- Pentru asigurarea unei restaurari reusite este importanta cantitatea de structura dura dentara
restanta care previne infiltratiile coronare
-prezenta unor goluri marginale in restaurarile coronare poate duce la o reinfectare
-marimea medie a celulelor bacteriene = 2 micrometri care pot trecere rapid prin restaurarea
defectuoasa/deficitara
-lipsa sigiliului coronar creste sansele de reinfectare a sistemului endodontic chiar daca
obturatia radiculara este buna.

124.Procedurile operative obligatorii inaintea inceperii tratamentului chemo-mecanic

propriu-zis si rolul lor in prevenirea infectiei endodontice secundare
-indepartarea restaurarilor existente
-confirmarea restaurarii viitoarei coroane-restaurari directe/indirecte
-indepartarea dentinei alterate
-reducerea sanselor de reinfectare a spatiului endodontic
-absenta fisurilor
-prevenirea infectarii bacteriene
+ folosirea digii si a dezinfectantului de suprafata inainte de a accesa spatiul endo

125.Identificarea si permeabilizarea canalelor radiculare ca factor etiopatogenic al

PTED(slide nr 38,Curs Dr.Chirila 25-29 mai 2020)
Identificare
1. Cunoasterea anatomiei radiculare
2. Examinarea Rx preoperatorii
3. Utilizarea CBCT in faza de planificare a tratamentului (reduce aparitia canalelor ratate si
erori iatrogene)
Permeabilizare
-canalele care nu sunt permeabilizate macroscopic pot fi permeabile la microorganisme care
vor coloniza liber nisa si vor ajunge la apex
-pulpolitii pot fi prezenti si pot obstructiona accesul la orificiile canalelor radiculare sau pot
crea o podea falsa la nivelul furcatiei
-spatiul virtual dintre podeaua de furcatiei si pulpolitii poate fi fecvent colonizata bacterian
-chiar in absenta unei infectii preexistente resturile de pulpa pot reprezenta un viitor substrat
pt bacteriile care infecteaza spatiul endodontic

126.Interrelatia etiopatogenica dintre instrumentarea canalului radicular si PTED(slide

nr 43,Curs Dr.Chirila 25-29 mai 2020)
1.Este recomandata tehnica dublei conicitati pentru a reduce extruzia bacteriilor si a
resturiilor prin apex si a formarii blocajelor.
2. Modelarea prematura a 1/3 apicale fata ecazare coronara are eficenta limitata pentru ca
irigantul nu penetreaza complet.
Limitare modelarii canalului radicular datorita faptului ca nu exista un instrumentar care este
in contact simultan cu intreaga suprafata dentara a canalului radicular. Cea mai buna tehnica :
combinare tehnica fortelor compensate(de cautat) cu instrumentarea circumferentiala si
anticurbura, maximizeaza contactul cu peretii dentinari si a indeparta biofilmul aderent
-aliajul Ni-Ti are capacitate de centrare in canale curbe-raman zone neatinse ale canalului
(49% din suprafata totala ramane neatinsa)
3. preevazarea reduce contaminarea incrucisata de la 1/3 coronara la 1/3 mijlocie si 1/3
apicala si imbunatateste irigarea
4. utilizarea a diferitilor bureti (cu care stergem acul) reduce sansa de contaminare incrucisata
intre canale diferite/intre canal individual
-10 miscari de intrare si iesirea a acului intr-un burete saturat in NaOCl/CHX >> il curata 85-
100%

127. Interrelatia etiopatogenica dintre lavajul endodontic si PTED

Actiunea de modelare a instrumentelor endodontice este completata de:
-utilizarea irigarii
-selectia solutiilor de irigare cele mai bune
-biocompatibilitatea irigantelor
-eficacit irigarii se bazeaza pe tipul de irigant, vol, metoda de livrare+alte metode de activare
-crearea unei evazari coronare, creste rata de schimb a irigantului spre 1/3 mijlocie si apicala
-o conicitate crescuta creste stresul de forfecare pe peretii canalului radicular,mentinand un
risc limitat de extruzia apicala

128.Caile de comunicare intre tesutul pulpar si tesutul parodontal (slide nr3,Curs

Dr.Chirila 18-22 mai 2020)comunicare morfologica:
1.Foramenul apical
2.Canalele laterale si accesorii
3.Canalicule dentinare
4.anomalii de dezvoltare radiculara
comunicare iatrogena:
5.perforatiile din timpul tratam endo
6.fracturile verticale
7.resorbtii radiculare interne sau externe

129. Canaliculele dentinare de la nivelul dintilor frontali superiori si rolul lor in

patologia endo-parodontala
IC sup : 18.9-42.6%
IL sup : 5.5% - 26%
C sup : 3.4-30%

130.Canaliculele dentinare de la nivelul dintilor frontali inferiori si rolul lor in patologia

endo-parodontala
IC inf : 0-20%
IL inf: 0-20%
C inf : 4.5-30%

131.Canaliculele dentinare de la nivelul premolarilor superiori si rolul lor in patologia

endo-parodontala
Canaliculele dentinare se formeaza in timpul secretarii matricei organie de catre odonoblaste
in procesul de dentinogeneza.
Canaliculele dentinare au un traseu relativ drept.
Diametrul lor descreste pe masura ce creste distanta fata de pulpa.
Canaliculele dentinare se extind de la pulpa la jonctiunea cemento-dentinara.
Densitatea canaliculelor dentinei radiculare descreste pe directia corono-apicala.
Daca smaltul nu intalneste cementul la niv jonctiunii cemento dentinare, canaliculele
dentinare sunt expuse si devin cai de comunicare directa intre tesutul pulpar si cel parodontal.
Canaliculele dentinare contin un fluid similar in compozitie lichidului extracelular.
Deschiderea canaliculelor dentinare spre tesutul parodontal este sigilata de catre cement.
Interventiile parodontale pot expune canaliculele dentinare.

132.Canaliculele dentinare de la nivelul premolarilor inferiori si rolul lor in patologia

endo-parodontala
Canaliculele dentinare se formeaza in timpul secretarii matricei oranie de catre odonoblaste in
procesul de dentinogeneza
Canaliculele dentinare a un traseu relati drept
Diametrul lor descreste pe masura ce creste distanta fatade pulpa
Canaliculele dentinare se extind de la pulpa la onctiunea cemento-dentinara
Densitatea canaliculelor dentinei radiulare descreste pe diretia corono-apicala
Daca smaltul nu intalneste cementul la niv jonctiunii cemento dentinare canaliculele
dentinare sunt expuse si devin cai de comunicare directa intre tesutul pulpar si cel parodonta
Canaliculele dentinare contin un fluid similar in compozitie lichidului extracelular
Deschiderea canaliculelor dentinare spre tesutul parodontal este sigilata de catre cement
Interventiile parodontale pot expune canaliculele dentinare

133.Canaliculele dentinare de la nivelul molarilor superiori si rolul lor in patologia

endo-parodontala
Canaliculele dentinare se formeaza in timpul secretarii matricei oranie de catre odonoblaste in
procesul de dentinogeneza
Canaliculele dentinare a un traseu relati drept
Diametrul lor descreste pe masura ce creste distanta fatade pulpa
Canaliculele dentinare se extind de la pulpa la onctiunea cemento-dentinara
Densitatea canaliculelor dentinei radiulare descreste pe diretia corono-apicala
Daca smaltul nu intalneste cementul la niv jonctiunii cemento dentinare canaliculele
dentinare sunt expuse si devin cai de comunicare directa intre tesutul pulpar si cel parodonta
Canaliculele dentinare contin un fluid similar in compozitie lichidului extracelular
Deschiderea canaliculelor dentinare spre tesutul parodontal este sigilata de catre cement
Interventiile parodontale pot expune canaliculele dentinare

134.Canaliculele dentinare de la nivelul molarilor inferiori si rolul lor in patologia endo-

parodontala
Canaliculele dentinare se formeaza in timpul secretarii matricei oranie de catre odonoblaste in
procesul de dentinogeneza
Canaliculele dentinare a un traseu relati drept
Diametrul lor descreste pe masura ce creste distanta fatade pulpa
Canaliculele dentinare se extind de la pulpa la onctiunea cemento-dentinara
Densitatea canaliculelor dentinei radiulare descreste pe diretia corono-apicala
Daca smaltul nu intalneste cementul la niv jonctiunii cemento dentinare canaliculele
dentinare sunt expuse si devin cai de comunicare directa intre tesutul pulpar si cel parodonta
Canaliculele dentinare contin un fluid similar in compozitie lichidului extracelular
Deschiderea canaliculelor dentinare spre tesutul parodontal este sigilata de catre cement
Interventiile parodontale pot expune canaliculele dentinare

135.Clasificarea canalelor accesorii de la nivelul furcatiei molarilor superiori

Tipul 1 - parodontiul si camera pulpa comunica prin canale accesorii drepte
Tipul 2 - canale accesorii care provin din camera pulpara si se termina in dentina
Tipul 3 - canale accesorii care provin din parodontiu si se termina in dentina
Tipul 4 - canalele accesorii care provin din camera pulpara trec prin dentina si se intorc in
camera pulpara
Tipul 5 - canalele accesorii care provin din parodontiu trec prin dentina si cement si revin in
parodontiu
Tipul 6 - canale accesorii gasite in dentina si / sau ciment, dar fara iesire

136.Clasificarea canalelor accesorii de la nivelul furcatiei molarilor inferiori

Tipul 1 - parodontiul si camera pulpa comunica prin canale accesorii drepte
Tipul 2 - canale accesorii care provin din camera pulpara si se termina in dentina
 Tipul 3 - canale accesorii care provin din parodontiu si se termina in dentina
Tipul 4 - canalele accesorii care provin din camera pulpara trec prin dentina si se intorc in
camera pulpara
Tipul 5 - canalele accesorii care provin din parodontiu trec prin dentina si cement si revin in
parodontiu
Tipul 6 - canale accesorii gasite in dentina si / sau ciment, dar fara iesire

137. Jonctiunea cemento-dentinara si rolul ei in etiopatogenia leziunilor endo-

parodontale(slide nr18,Curs Dr.Chirila 18-22 mai 2020)
-in general in 18% din cazuri,dentina este expusa la acest nivel
-in particular in 25% dentina este expusa in cazul dintiilor anteriori
-la acelasi dinte dentina nu este constanta circumferential
ROL in etiopatogeneza
-canalicule dentinare reprezinta o zona unde microorganisme paradontale pot persista si
totodata un portal cu dublu sens pt bacterii, toxine, mediatori ai inflamatiei si substante
iritante
-este importanta in evaluarea progresiei patologiei endodontice, a efectelor detartrajului si
chiuretajului radicular asupra cementului, a consecintelor traumatismelor si a patologiei
induse de procedeele de albire

138. Interrelatia pulpei cu tesutul parodontal in etiopatogenia leziunilor endo-

parodontale(slide nr20,Curs Dr.Chirila 18-22 mai 2020)
inter-relatia endo-parodontala: -pulpa are capacitatatea de a produce dentina tertiara ca
reactie de aparare impotriva invaziei bacteriene.
-dentinogeneza tertiara poate fi reparativa sau reactionala.
-dentina tertiara este de obicei o dentina tubulara si neregulata in comparatie cu dentina
primara si secundara si este mult mai putin permeabila

139. Interrelatia tesutului parodontal cu tesutul pulpar in etiopatogenia leziunilor endo-

parodontale (slide nr21,Curs Dr.Chirila 18-22 mai 2020)
inter-relatia paro-endodontica:
-sistemul complex si bogat de conexiuni anatomice intre structura endodontica si tesuturile
parodontale permite trecerea microorganismelor patogene si a produselor toxice in doua
directii,de la pulpa spre paradontiu si in sens invers
-desi parodontiul este supus constant stresului mecanic si bacterian, acesta isi mentine
eficient integritatea structurala si functionala datorita vitezei rapide circulare si a capacitatii
de remodelare a structurilor componente.

140. Fracturile radiculare verticale si rolul lor in dezvoltarea leziunilor endo-

parodontale (slide nr24,Curs Dr.Chirila 18-22 mai 2020)
-Genereaza comunicarea dintre tesutul pulpar si cel parodontal
-pot sa apara in dintii vitali si non-vitali sub actiunea unor forte excesive
-in dintii vitali, fracturile verticale pot fi continuari ale fracturilor coronare in „sindromul de
dinti fisurati” sau pot sa apara numai pe suprafetele radiculare
-in dintii tratati endodontic, incidenta fracturilor verticale radiculare este mai mare atunci
cand canalele au fost obturate printr-o tehnica de condensare a gutapercii
-dintii restaurati prin intermediul DCR sunt succeptibili la fractura rad. vertic, mai ales cand
nu sunt respectate principiile de preparare si restaurare

141. Iatrogeniile si rolul lor in dezvoltarea leziunilor endo-parodontale (slide nr

22,23,Curs Dr.Chirila 18-22 mai 2020)
● perforatii radiculare (cai false)
- pot sa apara in timpul prepararii canalelor
- pe peretii laterali ai radacinii sau pe planseul camerei pulpare la pluriradiculari
- la niv lor se pot produce reactii inflamatorii in parodontiu
- daca e situata la marg gingivala, poate induce aparitia unei pungi parodontale
- pot antrena o exacerbare a procesului inflamator parodontal si aparitia
simptomelor clinice asemanatoare celor dintr-un abces parodontal (durere
acuta, tumefactie, drenajul puroiului prin punga, mobilitate dentara crescuta,
pierderea atasului fibros)
- succesul tratamentului depinde in principal de sigilarea imediata a perforatiei
si de controlul corespunzator al infectiei
● fracturi verticale
- pot surveni pe dintii care au suportat un trat endo (obturatie cu gutaperca,
adaptare restaurare intracoronara, plasare pivot)
- genereaza comunicarea dintre tesutul pulpar si cel parodontal
- provoaca semne clinice si radiogr asemanat celor date de leziuni endo si paro
- ca rezultat al dezvoltarii bacteriilor in spatiul de fractura, lig paro adiacent va
deveni sediul unei leziuni inflamatorii => distrugerea fibrelor conjunctive si a
osului alveolar
- prognostic incert
● resorbtii radiculare (interne/externe)
- pierdere de dentina, cement, uneori os
- pot fi infectioase sau neinfectioase (in absenta fact microbian, resorbtia =
tranzitorie)
- cauza - de ex caldura excesiva in timpul prepararii/slefuirii -> aparitia
proceselor inflamatorii pulpare cu eliberarea mediatorilor nespecifici ai
inflamatiei => stimuleaza osteoclastele => resorbtie interna
- netratata, rr continua => inlocuirea dentinei radiculare cu testut inflamator =>
intregul tesut pulpar - distrus, invadat de microorg => se formeaza leziunea
periapicala cronica

142.Clasificarea Simon a leziunilor endo –parodontale

● clasa I: leziune endodontica primara
● clasa II:leziune parodontala primara
● clasa III:leziune endodontica primara cu implicare parodontala secundara
● clasa IV:leziune parodontala primara cu implicare endodontica secundara
● clasa V: leziune combinata adevarata
143.Clasificarea Foce a leziunilor endo -parodontale(2011) (slide nr 42,Curs Dr.Chirila
18-22 mai 2020)
● Clasa I: Leziuni parodontale induse de PB cu evolutie corono-apicala
● Clasa II: Leziune parodontala apico-coronara cu origine endodontica
● Clasa III: leziuni endo-parodontale combinate
● Clasa IV: Leziuni pseudo endo-parodontale - situatia clinica initiala si examinarile
radiologice indica surse atat endo cat si paro

144.Diagnosticul pozitiv al leziunilor endo-parodontale

ANAMNEZA
- durere stearsa/absenta = leziune paro
- durere stearsa si continua = leziune endo
- durere intensa si discontinua = leziune endo
EXAMEN CLINIC
1. INSPECTIE:
- la niv dintelui - carii, rest infiltrare, linii de fractura, discromii si aprecierea igienei
- la niv mucoasei si gingiei - modificari de culoare, volum, inflamatii, ulceratii sau un
eventual traiect fistulos (dinte devital)
!! stabilim originea si directia fistulei cu con de gutaperca si rx !!
Drenarea infiltratului inflamator spre ext se poate realiza la nivelul gingiei fixe, vestibulului
sau in zona sulculara strabatand fibrele lig paro.
2. PALPARE: (presiuni digitale la niv radacinilor si apexurilor) determinam
sensibilitatea zonei (anomalii periradic sau zone inflamate)
3. PERCUTIE:
- raspuns pozitiv = inflamatie a lig paro
- sensibilitate la percutia in ax = patologie endodontica
- sensibilitate la percutie transversala = afectare parodontala
4. MOBILITATE DINTI:
- depinde de integritatea complexului de sprijin + gr de inflamare a lig paro
- mobilitate mare = afectare parodontala(BP)
- posibile alte cauze - fracturi, traume recente => alterare inflamatorie a lig paro
5. PARODONTOMETRIE:
- daca exista tumefiere localizata ce implica sant ggv - dificil de precizat daca e abces
endo sau abces paro
- abces endo - dinte devital !!
- adancime sant ggv normala = lez endo
- un sigur perete= lez endo si fractura verticala radiculara
- mai multi pereti= lez paro
6. TESTE VITALITATE:
- termice, electrice, foraj explorator
- negativ = endo
- pozitiv = paro
7. Rx + evidentierea prin colorare a eventualelor fisuri radiculare
- fazele initiale ale resorbtiei osoase de cauza endo - se limiteaza la os spongios
145. Tratamentul leziunilor endo-parodontale (vezi slide nr 64-65,Curs Dr.Chirila 18-22
mai 2020)
- Tratamentul combinat endo-paro nu difera de cel al leziunilor endo/paro separat .
- faza 1 - tratament endo - curatarea si dezinfectia sistemului canalicular (ne adresam
infectiei pulpare) + obturatie cu Ca(OH)2
- dpdv paro - imbunatatirea igienei orale
- reevaluare clinica la 1,2,6,12 si 18 luni
- dupa 1 luna => obturatie definitiva de canal
- faza 2 - daca leziunea peri-apicala si marginala nu are tendinta de remitere la 6 luni
dupa tratamentul clasic => chirurgie endodontica(rezectie apicala) + tratament
parodontal chirurgical (chiuretaj) si sistemic de reducere a adancimii de sondare
- reevaluare rx imediat post-tratament, la 6 luni (cresterea densit osoase), 12 luni
(defect osos vindecat semnificativ), 18 luni (defect osos vindecat in totalitate +
parodontiu clinic sanatos)

146. Elementele componente ale sistemului de instrumentare rotativa ProTaper

Universal (slide nr6,7,8-lp Dr.Cristea-sistemul protaper Universal,edited15aprilie)
Set de 6 instrumente din Ni-TI = 56%Ni si 44% Ti, vf inactiv netaietor
• 3 instrumente de largit S (Shaping- active in ⅓ coronara si medie cu miscare de
pensulare sau brushing, conicitatea progresiv crescatoare dinspre varf spre baza) :
- SX (galben - 0,19mm diametru la vf, L ac 19mm, L parte activa 14 mm, 3,5%-19%
conicitate) -> rol completarea prevazarii, largirea ⅓ coronare si medii, prepararea
zonelor de curbura (pe peretele extern, opus furcatiei)
- S1 (mov - diametru la vf 0,17mm, L ac 21/25mm, L p activa de 14 mm, conicitate 2-
11%)
- S2 (alb, diametru la vf 0,20mm, 2-11% conicitate) -> prepara optim ⅔ dinspre
coronar spre ⅓ apicala
• 3 instrumente de finisat F( finishing- active in portiunea apicala- miscare :
in and out, coniciate variabila, mai mare catre varf, descrecatoare catre maner) picking
F1 ( galben , 0,20mm diametru vf, 7-5,5% conicitate)
F2( rosu , diametru vf 0,25mm, conicitate 8-5,5%)
F3( albastru ,diametru vf 0,30mm, conicitate 9-5%)
Ace suplimentare: F4( negru,diametru vf 0,40mm) , F5( galben, diametru vf 0,50mm)

147. Caracteristicile partii active la sistemul de instrumentare rotativa ProTaper

Universal
- tija in forma de piramida triunghiulara pe sectiune
- lame taietoare cu unghiuri taietoare
- varf inactiv, netaietor, cu rol de ghidaj (respectare anatomie endo, indep detritusurilor
intracanalare eficienta, risc mic de prag, cai false)
- unghiul si pasul spiralei variabile (reduc riscul insurubarii in dentina si elimina
detritusurile dentinare)
 - conicitati multiple, progresive 2%-19% a muchiilor taietoare (mai putine instrumente
pt trat complet pe LL, timp mai scurt pt preparare -> stres mai scazut asupra acului,
largire corono-apicala mai eficienta, facilitarea dezinfectiei chemo-mecanice si a
obturarii, reducerea efectului de insurubare, oboselii acului, riscului de fract a instr)

148. Elementele componente ale sistemului de instrumentare rotativa ProTaper Next

- fiecare instrument intra pe toata LL
- miscari de pensulare(brushing) pe peretii canalului
- LL finala se det de la inceput
- sistemul alcatuit din 5 ace X1 -> X5
X1 (galben) -> diametru vf 0,17mm conicitate 4-7,5%
X2 (rosu) -> diametru la vf 0,25mm conicitate 4-7%
X3 (albastru) -> diametru vf 0,30mm conicitate 5-7,5%
X4 (2 linii negre) -> diametru vf 0,40mm conicitate 4,5-6,5%
X5 (2 linii galbene) -> diametru vf 0,50mm conicitate 4-6%

149.Caracteristicile partii active la sistemul de instrumentare rotativa ProTaper Next

ProTaper Next
● Sectiune rectangulara( miscare asimetrica swagger),
● structura aliajului este multicristalina (55,8% Ni+44,2% Ti)
● flexibiliatate mare, eficienta sportita in taiere, rezistenta ciclica si efect de memorie
● agitarea irigantului si transportul detritusului dentinar spre coroana
● contine Austenite + mici cantitati de Martensite la temperatura corpului

150.Principalii factori asociati cu esecul tratamentului endodontic

● canale radiculare netratate
● obturatii de canal incorecte: incomplete, neomogene, cu depasire
● absenta vindecarii unei leziuni periapicale preexistente
● evolutia unei leziuni periapicale preexistente
● aparitia unei leziuni periapicale consecutiv tratamentului endodontic
● mentinerea sau reaparitia unei simptomatologii clinice
● lipsa de corelare a simptomatologiei clinice cu aspectul radiologic
- restaurare coronara sau corono-radiculara incorecta iar esecul unui tratament
endodontic poate deci aparea si in urmatoarele situatii:
● infiltratii marginale de-a lungul obturatiei de canal prin:
- pierderea integritatii restaurarii coronare (fractura)
- absenta adaptarii marginale a restaurarii coronare
- recidiva de carie, carie secundara
- patologie parodontala marginala netratata
● fractura radiculara determinata de utilizarea incorecta a unui pivot
● disfunctie ocluzala determinata de restaurarea coronara incorect adaptata
151.Indicatiile reluarii tratamentului endodontic
1. aparitia simptomatologiei clinice la dintii ce au suferit anterior tratament endodontic:
durere la masticatie, percutie in ax pozitiva, fistula, inflamatia tesuturilor moi, mobilitate,
modificari de culoare ale tes. dure dentare
2. PAC ce nu si-au diminuat diametrul dupa 4 ani
3. PAC nou formate
4. dinti care au pierdut integritatea restaurarii coronare
5. dinti la care se doreste o noua restaurare coronara
6. dinti carora li s-a fracturat coroana (necesitatea aplicarii unui pivot intraradicular)

152. Contraindicatiile reluarii tratamentului endodontic

1. perforatii ale 1/3 apicale ale radacinii
2. fractura radiculara verticala
3. anatomie radiculara nefavorabila (forma, grosime dentinara ramasa)
4. obturatie de canal neadecvata, dar restaurare coronara buna → CONTROL la 6 luni/1 an
5. consideratii protetice: raport coroana – radacina nefavorabil
6. consideratii economice

153. Etapele de reluare ortograda a tratamentului endodontic

1. Realizarea accesului catre spatiul endodontic:
- trepanarea restaurarii coronare
- indepartarea in totalitate a restaurarii coronare
- indepartarea dispozitivului corono-radicular
2. Indepartarea materialelor de obturatie de canal: gutaperca, ciment de sigilare, Resilon
3. Reinstrumentarea canalelor si dezinfectia lor
4. Obturatia de canal
5. Restaurarea coronara definitiva

154. Principii de indepartare a materialului de obturatie de canal

Principii de baza:
• indepartarea materialului existent este mai usoara daca motivul esecului este infiltrarea
obturatiei
• pentru a obtine o curatare eficienta a sistemul endodontic este necesar accesul pana la apex
• metoda crown down este cea mai folosita
• traseul neinstrumentat initial este mai greu de curatat in timpul retratamentului
• toate preparatiile isi maresc diametrul dupa retratament
• irigare si dezinfectie f.bune deoarece in cazul reluarilor de tratament toate canalele trebuiesc
considerate contaminate
• solventii, desi utili, pot afecta curatarea canalelor radiculare
• toate metodele de indepartare a materialelor din canal lasa detritusuri pe peretii radiculari
• este nevoie de f.multa rabdare!
155.Mijloace de indepartare a materialului de obturatie de canal
Principiu:
gutaperca se indeparteaza cel mai bine in maniera crown-down pentru a preveni difuzarea
materialului dincolo de apex.
Tehnici:
1. Instrumentar rotativ nespecific
-freze Gates-Glidden si Paeso
*pentru indepartarea gutapercii din treimile coronara si medie a canalelor radiculare
*NU se folosesc in portiunea curba a canalului
2. Instrumentar rotativ specific
-Protaper Retreatment, Mtwo Retreatment, Reciproc
=cea mai eficienta metoda de indepartare a materialului de obturatie endodontica
3. Instrumentar ultrasonic
4. Instrumentar incalzit
*pluggerul incalzit (System B pen)
-poate indeparta toata masa de gutaperca
-sau poate doar incalzi gutaperca si aceasta se va extrage cu ace kerr/hedstroem prin rotirea
lor in masa de gutaperca
5.instrumentar manual: ace Kerr si Hedstroem
= reprezinta alegerea ideala atunci cand canalul radicular prezinta o obturatie nesatisfacatoare
iar intre gutaperca si peretii canalului exista deja sau poate fi creat un spatiu
* acul Kerr mare (de ex.ISO 30)
-se plaseaza in spatiu si se roteste in sensul acelor de ceas pana cand gutap se ”agata” de ac
- apoi se aplica o forta in sens coronar pentru extragerea acului impreuna cu gutaperca
* acului Hedstroem este folosit pentru razuirea sealerului de pe peretii canalului
6. Utilizarea solventilor chimici
-cloroform
-uleiuri esentiale - de eucalipt, potrocale
-uleiuri speciale - GutaSolv pentru gutaperca
Tehnica de utilizare a solventilor chimici
A)se creeaza un orificiu pilot in treimea coronara
-cu o freza Gates-Glidden/un ac kerr mare (ex. 4)
B) se aplica 1 picatura de solvent in orificiul pilot cu seringa de lavaj
C) se lasa sa actioneze timp de 1 minut
D) acul kerr 30 ISO
-se plaseaza in orificiul pilot
- se roteste in sensul acelor de ceas
- apoi se extrage coronar impreuna cu o bucata de gutaperca
E) ramolirea mat.de obturatie progresiv, pe distante de 3-4 mm,
aplicand succesiv picaturi de solvent si asteptand sa actioneze
F) acul hedstroem nr. 25/40
-este folosit dupa ce s-a atins lungimea de lucru
-este folosit pentru raclarea peretilor dentinari circumferential
G) se realizeaza lavaje cu hipoclorit de sodiu 2,5%.
- pana cand - solutia de lavaj are un aspect clar
-iar pe ace nu se mai observa urme de materiale

156. Indicatiile tratamentului endodontic intr-o sedinta

• Dinti cu anatomie obisnuita, cu pulpa vitala si fara afectarea parodontiului apical
• Dinti fracturati unde primeaza aspecul estetic imediat al restaurarii
• Pacienti care nu mai pot reveni la tratament
• Pacienti care necesita antibioprofilaxie sau sedare
Factori de luat in considerare:
-Nr de radacini/canale ale dintelui
-timpul avut la dispozitie (programare)
-Abilitatile practicianului si experient clinica
-statusul pulpar

157.Contraindicatiile tratamentului endodontic intr-o sedinta

● Dinti cu parodontita apicala acuta
● Imposibilitatea de uscare a canalelui
● Dinti cu nivel ridicat de complexitate anatomica
● Tratamente la pacienti cu disfunctii temporo-mandibulare
● Tratamente la pacienti cu stare de sanatate delicata, care nu suporta sedinte lungi de
tratament

158. Avantajele tratamentului endodontic intr-o sedinta.

• Elimina riscul contaminarii cu bacterii in cazul folosirii unei obturatii provizorii
• Reducerea timpului de lucru – avantaj medic/pacient
• Comod pentru pacient, nu necesita programari aditionale
• Reduce episoadele de durere/anxietate de la fiecare sedinta
• Cost scazut
• Permite reluarea functionalitatii dintelui imediat in conditii de siguranta

159. Riscurile tratamentului endodontic intr-o sedinta

Complicatii:
• Pe termen scurt: inflamatie la nivel periapical, durere moderata sau acuta – asociate cu
transportarea dentinei debridate in spatiul periapical
• Pe termen lung: inflamatie persistenta si infectii -> abcese, RT la nivel apical
Dezavantaje:
• Acces dificil in ⅓ apicala in cazul unor fenomene acute
• Oboseala medicului
• Oboseala si disconfortul pacientului
• Antiseptizarea canalelor radiculare infectate
- se va baza doar pe solutiile de lavaj,
-si nu se vor folosi pansamente medicamentoase intre sedinte
• In cazul unei acutizari- nu se poate interveni ortograd! Doar reinterventie/ trat chiru
(rezectia apicala)
160.Etiologia si prevenirea aparitiei blocajului in cursul instrumentarii endodontice
Etiologie:
• Nerespectarea apexului in timpul TMC -> blocajul acestuia cu detritus
• Instrumentare necorespunzatoare a canalului
• Nerespectarea ordinii acelor in timpul TMC
• Omiterea recapitularii
• Lipsa lavajului endo
Prevenire:
• Utilizarea EDTA -> deblocarea canalelor calcificate
• Irigatii in timpul instrumentarii
• Miscare de “du-te – vino” a acului in timpul instrumentarii si irigarii

161.Ce reprezinta pragul aparut in cursul tratamentului endodontic?

Pragul este o transportare interna a canalului, in timpul permeabilizarii canalului, cand
lungimea de lucru nu mai poate fi negociata si patenta originala a canalului e pierduta
Pragul reprezinta un esec al tratamentului endodontic care apare in urmatoarele situatii:
• Cavitate de acces neadecvata
• Instrumentar de calibru prea mare
• Instrumentar rigid(lipsit de flexibilitate)
• Absenta precurbarii acului

162. Ce reprezinta si in ce circumstante apare “zipping”-ul?

Zipping = supraprepararea peretelui extern al curburii apicale, cu transportarea apexului prin
utilizarea unor ace Kerr de calibru mai mare + prea rigide(fara flexibilitate), nu s-au
precurbat acele in canalele curbe, fortarea acelor in canalele curbe, rotatia acelor in
canalele curbe
Zipping-ul nu este o perforatie propriu-zisa, ci o largire a constrictiei apicale.

163.Ce reprezinta fenestrarea si unde se produce cel mai frecvent?

Fenestrarea/stripping = perforatia la nivelul peretelui lateral radicular
Nu este data neaparat de patrunderea propriu-zisa a instrumentului, ci de subtierea
progresiva a dentinei din zona de curbura interna(favorizata de curburile radiculare si
diferentele de grosime ale dentinei radiculare la nivelul curburii interne, respectiv externe)
Etiologie: 1. Absenta precurbarii acelor
2. Lipsa preevazare in 1/3 cor

164.Factorii prognostici care determina succesul reparatiei unei perforatii(primele in

carte vol 2 - pag 691, urmatoarele din cursuri)
• Intervalul de timp dintre aparitia si reparatia/sigilarea perforatiei (imediat – progn fav)
• Locatia perforatiei (cele apicale – prognostic mai bun)
• Marimea perforatiei
• Posibilitatea sigilarii defectului (MTA)
• Posibila contaminare cu microorganisme
• gradul de deteriorare parodontala
• capacitatea de etansare si biocompatibilitatea al materialului de reparatie

165.Factori favorizanti in aparitia fracturii instrumentarului endodontic(lp Chirila)

1. limitarea deschiderii gurii
2. pozitia dintelui pe arcada
3. rotirea si bascularea dintelui
4. camera pulpara retrasa
5. pulpoliti sau canale calcifiate
6. resorbtia int sau ext
7. anatomia canalului(curburi accentuate)
8. tratamente endodontice anterioare nefinalizate

166.Factori determinanti in aparitia fracturii instrumentarului endodontic

1. erori in crearea cavitatii de acces
2. anatomia/geometria radiculara
3. structura instrumentelor endodontice(configuratia instrumentului, elemente de
metalurgie a instrumentului, dinamica instrumentului in canalul radicular, nr de
utilizari, numarul de cicluri de sterilizare)
4. tehnica de instrumentare
+/- experienta clinicianului(erori de dg si prognostic)

167.Prevenirea incidentelor, accidentelor si iatrogeniilor in tratamentul endodontic

1. cunoasterea anatomiei endocanaliculare
2. rigurozitate in realizarea fiecarei etape pe parcursul tratamentului endo(pregatire
corecta a accesului, a traseului de alunecare, odontometriei, tratament mecanic etc)
3. folosirea unui instrumentar si a unei tehnici de instrum adaptate gr de curbura radic
4. lavaje abundente pe tot parcursul instrumentarii
5. verificarea pastrarii lungimii de lucru pe parcursul instrumentarii
6. manipularea pasiva a instrumentelor de diametru mic, precurbate
7. este interzisa utilizarea fara recapitulare a acelor de diametru mai mare de #25(pt ca
acestea sunt mai rigide)
8. sa avem Rx preoperator

168. Obiectivele obturatiei de canal (vol 2 - carte - pg 603 + lp chirila)

• Impiedicarea accesului fluidului/microflorei in tesuturile periapicale
• Impiedicarea accesului in canalele radiculare, pe cale RETROGRADA, a fluidelor
periapicale(transudate sau exsudate) care constituie sursa nutritiva pt biofilmele
intraradiculare restante
• Blocarea microorganismelor restante din sistemul endodontic in si prin materialul de
obturatie, impiedicand actiunea patogena asupra parod apical

169.Aplicarea sigilantului in canalul radicular (lp chirila)

• Necesita atentie deosebita
• Se face cu ac/spreader incarcat cu sealer, rotit in sens invers acelor de ceasornic - nu ofera o
distribuire ideala a materialului de sigilare pe peretii canalului radicular
• acul Lentullo sau o seringa cu sigilant - nu ofera un bun control apical
• Activarea sealerului cu instrumente sonice/ultrasonice – favorizeaza extruzia materialului
• In tehnici care utilizeaza un con principal – de preferat plasarea si impingerea sealerului
spre apical prin intermediul conului

170.De ce reluarea tratamentului ortograd este mai dificila in comparatie cu

tratamentul initial? (lp Chirila)
Retratamentul ortograd este mult mai dificil in comparatie cu tratamentul initial deoarece
pt a avea acces la spatiul endodontic sunt absolut necesare:
1. perforarea sau indepartarea materialelor de restaurare coronara(in vederea accesului la
niv spatiului endo)
2. indepartarea componentelor obt de canal
3. localizarea canalelor radiculare neidentificate si evitarea posibilelor perforatii de la
niv podelei c.p.
4. depasirea eventualelor praguri, instrumente fracturate
+/- reconstituirea coronara a dintilor: obturatii, rcd, coroane de invelis