Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie «Nicolae Testemițanu»

Catedra de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială și Implantologie Orală «Arsenie Guțan»

Fişa medicală a pacientului

purtător de implanturi
EFECTUAT DE STOROJOV IULIAN
PROFESOR: MIHAIL RADZICHEVICI
Cuprins
1.Fişa pacientului purtător de implanturi. Caracteristica conţinutului fişei.
2.Examenul clinic specific pacientului edentat.
3.Examenele paraclinice utilizate în diagnosticarea şi tratamentul implanto-protetic.
4.Informarea pacientului și acordul informat conform legislației în vigoare
5.Pregătirea pacientului şi medicului către operaţia de implantare.
6.Tehnicile şi cerinţele anesteziei în implantologia orală.
Fişa pacientului purtător de implanturi.
Caracteristica conţinutului fişei.
Examenul clinic specific pacientului edentat.
Exobucal
∙simetria etajelor feței;
∙tonusul muscular;
∙starea tegumentelor;
∙ganglionii loco-regionali;
∙ATM
Endobucal
∙ gradul de deschidere a gurii,
∙ buzele, mucoasa cavităţii bucale (grosimea mucoasei keratinizate
cu ajutorul sondei parodontale), fenotipul gingival
∙ grosimea crestei alveolare; prezența exostozelor
∙ limba şi mărimea ei
∙ protuberanţa mentonieră, depresiunea fosei sublinguale, canalul
mandibular, foramenul mentonier, fosa canină, sinusurile maxilare,
grosimea apofizei alveolare și apertura piriformă,
∙starea și poziția dinților restanți,
∙ocluzia și tipul de ghidaj,
∙ prezenţa unor elemente patologice, semne de inflamaţie, defecte,
tulburări de ocluzie, stării dinţilor, parodonţiului, protezelor.
Examenele paraclinice utilizate în diagnosticarea
şi tratamentul implanto-protetic.
1. Examenul radiologic intraoral
2. Examenul radiologic extraoral: radiografie panoramică sau ortopantomografia
3. Tomografia computerizată
4. Rezonanța magnetico-nucleară
5. Modelele de studiu şi montarea diagnostic
6. Proba alergologică + analiza generală a sîngelui.
 asdfaavavavaavvavadvadadvavadvadvadvadvadvadvavadv

Informarea
pacientului și
acordul informat
conform
legislației în
vigoare
Pregătirea pacientului şi medicului către
operaţia de implantare.
Pregătirea pacientului:
∙Prealabil efectuarea probei alergologice
∙Efectuarea CT;
∙Alimentarea cu aproximativ 1-2 ore înainte de
implantare;
∙Completarea acordului informațional;
∙Asanarea cavității bucale;
Pregătirea medicului:
∙Întocmirea planului de tratament în urma examenului
clinic și studierii CT;
∙Aprovizionarea cu stockul de implante necesare;
∙Pregătirea cabinetului, dezinfectarea unitului, mesei de
lucru;
∙ Pregătirea măsuței sterile;
∙Pregătirea fiziodispenserului;
∙ Echiparea medicului: mănuși sterile, masca, ochelari,
bonetă, halat de unică folosință.
Tehnicile şi cerinţele anesteziei în
implantologia orală.
 Blocajul mandibular
1.Anestezia nervului bucal
2.Anestezia nervului lingual
3.Anestezia nervului mental (+ incisiv)
4.Anestezia nervului alveolar inferior (la Spina
Spix)
                 a) tehnica clasică (directă)
                 b) tehnica indirectă
5.Anestezia simultană
Anestezia la nervul lingual
Tehnica: Gura larg deschisă, limba împinsă medial, puncția – în dreptul ultimului molar,
înainte și înăuntrul unghiului intern al mandibulei, în șantul mandibulo-lingual, direcția acului:
înapoi și înafară spre os. Cantitate – 1,5 – 2 ml soluție.

Arii de anestezie: • versantul lingual al crestei alveolare de la ultimul molar la linia

mediană.
• mucoasa hemiplanşeului bucal.
• regiunea presulculară a hemilimbii de partea anesteziată.
Anestezia la nervul bucal
Tehnica: Locul de puncție este la intersecția bazei apofizei coronoide cu planul de ocluzie a
molarilor superiori. Direcția acului: orizontală dinainte înapoi și dinăuntru înafară, corpul seringii
ajunge la comisura bucală opusă. Acul perforează mușchiul buccinator și ajunge la marginea
anterioară a ramului mandibular.
Repere:
Marginea anterioară a ramurei mandibulei
Baza apofizei coronoide
1 cm inapoia și dedesubtul orificiului canalului Stenon
 Anestezie la Spina Spix
Repere:1.creasta temporală, medial şi posterior de marginea anterioară a ramului mandibular.
2.plica pterigo- mandibulară situată de-a lungul amrginii anterioare a muşchiului pterigoidian intern.
3.planul de ocluzie al molarilor inferiori.

•Tehnica: Metoda directă - Poziționarea pacientului – corpul mandibulei să fie paralel podelei, puncția se face la 1
cm deasupra planului de ocluzie, înaintea ligamentului pterigo-mandibular, seringa este în contact cu comisura bucală
din partea opusă
•Metoda indirectă - Direcția acului – sagital antero-posterior în contact cu osul, se progresează în posterior, iar corpul
seringii se deplasează spre linia mediană, până la canin sau premolari

Ariile anesteziate - Corpul mandibulei, dinții, osul, parodonțiul unei hemiarcade mandibulare mucoasa gingivo-
alveolară vestibulară în zana dinților frontali și premolari, tegumentul și mucoasa buzei inferioare și barbiei din
jumătatea respectivă
Anestezia infiltrativă
Reprezintă modalitatea cea mai folosită de anestezie în stomatologie cât şi în chirurgia
oro- maxilo-facială.
Presupune introducerea anestezicului în ţesuturi cu ajutorul seringii şi dispunerea lui în
apropierea terminaţiilor nervoase. Puncția se va efectua submucozal, atît din vestibular cît și din
oral, în regiunea unde se va efectua incizia și implantarea propriu-zisă a implantului.
Tehnica: acul pătrunde strict submucos, şi anestezicul se infiltrează de-a lungul viitoarei linii
de incizie; pe măsură ce acul înaintează şi anestezicul pătrunde se observă ischemierea mucoasei.
Incizia se efectuează rapid, cât timp mucoasa rămâne cu aspect ischemic, deoarece durata
anesteziei este mică. Pe de altă parte, nefiind anesteziat periostul, senzaţia dureroasă apare în
momentu1 cand se exercită presiune asupra acestuia.
Anestezia nervului palatin mare
Repere: - Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului. La 0,5 cm înaintea marginii posterioare
a palatului dur, în unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a osului palatin.
La 1 cm înaintea cârligului aripii interne a apofizei pterigoide.
Tehnica: Puncţia anestezică se face în şanţul palatin în dreptul molarului doi, unde adeseori
mucoasa se înfundă "în pâlnie" . Direcţia acului va fi în sus, înapoi şi uşor înafară, seringa
ajungând în dreptul comisurii de partea opusă. Nu se urmăreşte pătrunderea în canal, 0.5 ml de
substanţă anestezică fiind suficientă pentru a obţine anestezia în acest teritoriu.
Arii anesteziate: Porțiunea posterioară a palatului dur și țesuturile ce-l acoperă, anterior până
la primul premolar și medial până la linia mediană a palatului
 Anestezia la tuberozitate
Repere: - Creasta zigomato-alveolară. Rădăcina mezială a molarului de 12 ani. Mucoasa mobilă.
Tehnica: Pacientul este aşezat în fotoliul dentar cu capul în uşoară extensie, gura întredeschisă. Părţile
moi labio-geniene se îndepărtează cu indexul mâinii stângi când se practică anestezia „la tuberozitate” din
dreapta şi cu policele pe partea stângă, pulpa degetului fixând reperul osos (creasta zigomato-alveolară).
Puncţia se face în mucoasa mobilă deasupra rădăcinii meziale a molarului de 12 ani, distal de creasta zigomato
– alveolară. Direcţia acului este oblică în sus, înapoi şi înăuntru, făcând un unghi de 45° cu planul de ocluzie
al molari lor superiori. După ce se ia contact cu osul, se pătrunde de-a lungul tuberozităţii menţinându-se
contactul osos până la o profunzime de 2-2,5 cm. Pe măsură ce acul avansează se va aspira pentru a controla
dacă acesta nu este într-un vas al plexului pterigoidian.
Arii anesteziate: Dinții laterali maxilari trei, doi și unu (întregul dinte 72%, iar rădăcina mezio-vestibulară nu
este anesteziată în 28%). Periodonțiul vestibular, osul și periostul la nivelul acestor dinți
Anestezia nervului nazopalatin
Repere: Incisivii centrali și papila incisivă.
Tehnica: Puncţia anestezică se face la nivelul papilei incisive care acoperă gaura incisivă,
aceasta fiind situată: pe linia mediană, palatinal, între incisivii centrali superiori, la 0,5 cm înapoia
şi deasupra coletului incisivilor centrali superiori. Se merge paralel cu axul incisivului central şi se
introduce 0,20-0,50 ml soluţie anestezică.
Arii anesteziate: Mucoasa palatinală de la nivelul liniei mediene până la caninul de partea
respectivă inclusiv. Caninul superior se găsește, din punct de vedere al inervării mucoasei
palatinale, la intersecţia zonei de acţiune a doi nervi: nazopalatin Scarpa şi palatin mare
(anterior), astfel încât pentru extracţie va fi necesară anestezierea ambilor nervi.
Anestezia generală
Aceasta este metoda de elecţie pentru alergici la anestezicele locale, implantări zigomatice,
implantări pterigoidiene, pacienții cu handicap, marii anxioşi, bolnavii excitaţi psihomotor, epileptici.
În condiţii de spitalizare – în unele intervenţii de chirurgie orală care se estimează de la început că
sunt sau pot deveni laborioase, la bolnavi cu teren tarat sau care se pot efectua numai sub anestezie
generală.
În condiţii de ambulator se rezolvă pacienţii care necesită intervenţii stomatologice minore, sub
anestezie generală de scurtă durată sau prezintă un teren tarat, dar echilibrat. Ei vin în ziua
programată, cu avizul şi pregătirea medicului de specialitate, se efectuează operaţia propusă în,
după care în decurs de cîteva ore pleacă singuri sau însoţiţi, înafara oricărui pericol.
Drept ubstanțe se vor folosi: anestezice volatile (dietileterul, divinileterul, halothanul,
methoxyfluranul, enfluranul). Anestezice gazoase: protoxidul de azot, ciclopropanul