EDENTAŢIA PARŢIALĂ ÎNTINSĂ.

PARTICULARITĂȚILE EXAMENUL
CLINIC ȘI PARACLINIC AL
PACIENŢILOR CU EDENTAȚII
PARȚIALE ÎNTINSE. OFORMAREA
DIAGNOSTICULUI.

AUTOR: BAJUREANU ANDREEA

CHEPTENE NICOLAE
GRUPA: S1906B
PROFESOR: Ţaralunga Iurie
 EDENTAŢIE PARŢIALA
• EDENTATIA PARTIALA, DUPA DATELE ORGANIZATIEI MONDIALE A
OCROTIRII SANATATII, ALATURI DE CARIA DENTARA SI LEZIUNILE
PARADONTULUI, SE CLASIFICA LA LEZIUNILE CELE MAI
RASPINDITE ALE SISTEMULUI STOMATOGNAT.
• ESTE O PATOLOGIE CARE IMPLICA ABSENTA DE LA 1 DINTE PÎNĂ LA
13 DINȚI PE UNA SAU PE AMBELE HEMIARCADE.
 ETIOLOGIE

FACTORII EREDITARI FACTORI DOBÂNDIȚI

DEREGLĂRI ÎN ETAPA DE
EMBRIOGENEZĂ A ȚESUTURILOR
DENTARE, DEREGLĂRI ÎN PROCESULUI
DE ERUPȚIE A DINȚILOR PERMANENȚI.
DACA LIPSESC TOTI DINTII AVEM O
ANODONTIE, IAR DACA CITIVA O
HIPODONTIE.
SE MAI NUMESTE SI EDENTATIE
SECUNDARA APARE CA URMARE A
AFECTIUNILOR ODONTALE,
PARODONTALE, A PROCESELOR
INFLAMATOATRE, TRAUMATISME,
INTERVENTIILOR CHIRURGICALE.
 PATOLOGIE
• ODATĂ CU EVOLUȚIA PATOLOGICĂ A EDENTAȚIA PARȚIALĂ, APAR SEMNE DE
SUPRAÎNCĂRCARE FUNCȚIONALĂ
1) ABRAZIUNE PATOLOGICĂ A DINȚILOR RĂMAȘI;
2) MOBILITATEA PATOLOGICĂ A DINȚILOR RĂMAȘI;
3) DEFICIENȚĂ FUNCȚIONALĂ;
4) DEREGLĂRI LA NIVELUL ARTICULAȚIEI TEMPORO-MANDIBULARĂ;
5) TULBURĂRI MUSCULARE;
6) MODIFICĂRI ALE ALTOR ORGANE ȘI ȚESUTURI.
 SEMNE
• PRINCIPALELE SEMNE FUNCȚIONALE ALE EDENTAȚIEI PARȚIALE:
a) MIGRAREA DINȚILOR;
b) APARIȚIA DIFERITOR GRADE DE ATROFIE ȘI HIPERTROFIE COMPENSATORIE A PROCESULUI
ALVEOLAR;
c) MOBILITATEA PATOLOGICĂ A DINȚILOR RĂMAȘI;
d) PROCESE PATOLOGICE ÎN ȚESUTURILE PARODONTALE DE DIFERIT GRAD ETC.
 TABLOUL CLINIC
• TABLOUL CLINIC IN ACEST CAZ DE EDENTATIE PARTIALA !A FI INDI!IDUAL SI SE !A
GASI IN DEPENDENTA DE NUMARUL DINTILOR LIPSA,DE LOCALIZARE A BRESEI SI
ROLUL DINTILILOR PE CARE L-AU INDEPLINIT IN ARCADA DENTARA ,STAREA
TESUTURILOR DURE SI A PARADONTULUI DINTILOR RESTANTI.
-NUMĂRUL DINȚILOR ABSENȚI -TOPOGRAFIA DEFECTULUI ȘI FUNCȚIEI DINȚILOR
LIPSĂ;
-STAREA ȚESUTURILOR DURE ȘI A ȚESUTURILOR PARODONTALE ALE DINȚILOR
RĂMAȘI;
-TIPUL DE OCLUZIE;
-TIMPUL SCURS DUPĂ APARIȚIA EDENTAȚIEI PARȚIALE;
-ETIOLOGIA EDENTAȚIEI PARȚIALE;
-VÂRSTA ȘI STAREA CORPULUI PACIENTULUI ;
 CLASIFICAREA DUPĂ KENNEDY
• CLASA I EDENTATIE BITERMINALA; - IN ACEASTA CLASA SUNT INCLUSE ARCADE
DENTARE EDENTATE PARTIAL CU PREZENTA OBLIGATORIE A BRESEI BILATERALE
TERMINALE;
• CLASA II EDENTATIE UNITERMINALA; - ESTE CARACTERISTIC PREZENTA
OBLIGATORIE NUMAI A UNEI BRESE TERMINALE;
• CLASA III EDENTATIE INTERCALATA; - ESTE CARACTERISTIC
PREZENTA OBLIGATORIE A BRESEI LATERALE INTERCALATE;
• CLASA A IV EDENTATIE FRONTALA, DE O PARTE SI DE ALTA A
LINIEI MEDIANE.
 CLASIFICAREA DUPA COSTA
• I - EDENTAȚIA FRONTALĂ.
• II - LATERALĂ PE O SINGURĂ HEMIARCADĂ ȘI PE TOATĂ ARCADA DENTARĂ.
• III -EDENTAȚIA TERMINALĂ MIXTĂ
• IV – EDENTAȚIA EXTINSĂ.
• V – EDENTAȚIA EXTINSĂ ÎN REGIUNEA FRONTALĂ ȘI LATERALĂ.
• VI – EDENTAȚIA SUBTOTALĂ –– 1-2 DINȚI RĂMAȘI
 CLASIFICAREA LUI KENNEDY-APPLEGATE

• KENNEDY A CLASIFICAT EDENTATIA ASTFEL:

1. CLASA I – EDENTATIE BILATERALA SI BITERMINALA;
2. CLASA II – EDENTATIE UNILATERALA SI UNITERMINALA;
3. CLASA III – EDENTATIE INTERCALATA;
4. CLASA IV – EDENTATIE IN ZONA FRONTALA.
• CLASIFICAREA LUI KENNEDY A FOST COMPLETATA DE APPLEGATE, ASTFEL:
5. CLASA V – EDENTATIE SUBTOTALA, PREZENTA A CEL MULT 3 UNITATI ODONTOLE IN ZONA
LATERALA;
6. CLASA VI – EDENTATIE SUBTOTALA, PREZENTA A CEL MULT 3 UNITATI ODONTOLE IN ZONA
FRONTALA.
 CLASIFICAREA DUPA GAVRILOV
• BRESELE ARCADELOR DENTARE AUTORUL LE GRUPEAZA IN 4 CLASE:
- BRESE ALE ARCADELOR DENTARE DELIMITATE DE DINTI RESTANTI NUMAI
MEDIAL;
- BRESE ALE ARCADELOR DENTARE DELIMITATE DE DINTI RESTANTI NU NUMAI
MEDIAL, DAR SI DISTAL;
- BRESE ALE ARCADELOR DENTARE MIXTE ;
- EDENTATIE PARTIAL CU PREZENTA NUMAI A UNUI DINTE.
 CARACTERISTICA SUPORTULUI DENTO-
PARODONTAL
• SUPORTUL DENTO-PARODONTAL ESTE COMPUS DIN TOTALITATEA DINŢILOR RESTANŢI PE
ARCADĂ ÎMPREUNĂ CU ŢESUTURILE PARADONTALE. UNITATEA MORFOFUNCŢIONALA
DENTOPARODONTALA ARE CAPACITATEA DE ADAPTARE DE AMORTIZARE ŞI REDUCERE PE CALE
REFLEXĂ A PRESIUNILOR EXAGERATE.ACEASTĂ UNITATE MORFOFUNCŢIONALĂ REPREZINTĂ
PENTRU PROTEZELE PARŢIALE UN ELEMENT VALOROS DE SPRIJIN ŞI DE ANCORARE,
ASIGURÂNDU-SE STABILITATEA ŞI EFICIENŢA FUNCŢIONALĂ. PE ACEST ELEMENT
MORFOFUNCŢIONAL SE ANCOREAZA PROTEZA ŞI SE STABILIZEAZA ÎN CONTACT INTIM CU TOT
CÂMPUL PROTETIC.
• ÎN URMA ACESTEI ANALIZE SE EFECTUEAZĂ EVALUAREA SUPORTULUI DENTOPARODONTAL
DUPĂ CARE SE ELABOREAZA PLANUL DE TRATAMENT ŞI PROGNOSTICUL TRATAMENTULUI.
 CLASIFICAREA FIBROMUCOASEI DUPĂ
SUPPLE
• CLASA I FIBROMUCOASA SANATOASA CU GROSIME SI REZILIENTA MODERATA,
AMORTIZEAZA SOCURILE CARE REZULTA IN TIMPUL MASTICATIEI SI REDUCE
TENDINTELE DE DEPLASARE A PROTEZELOR.
• CLASA A II-A. FIBROMUCOASA ATROFIATA, SUBTIRE, CU UN GRAD DE
REZILIENTA REDUS, INAPTA SA SUPORTE PRESIUNI CE INFLUENTEAZA
NEFAVORABIL REALIZAREA ACTULUI DE MASTICATIE.
• CLASA A III A. FIBROMUCOASA GROASA FRIABILA, CU UN GRAD MARE DE
REZILIENTA CARE VA FAVORIZA DEPLASAREA PROTEZELOR.
• CLASA A IV-A. FIBROMUCOASA HIPERTROFIATA, MOBILA; DIN ACEASTA CLASA
FACE PARTE SI FIBROMUCOASA FLOTANTA SAU IN CREASTA DE COCOS, CARE
TREBUIE INDEPARTATA CHIRURGICAL PENTRU A PUTEA ASIGURA STABILITATEA
SI EFICIENTA PROTEZELOR.
 CLASIFICAREA FIBROMUCOASEI DUPĂ LIUND
• —ZONA FIBROASA PERIFERICA SITUATA PE COAMA APOFIZELOR
ALVEOLARE CU UN GRAD DE REZILIENTA SCAZUT;
• —ZONA FIBROASA MEDIANA, LA NIVELUL SUTURII INTERMAXILARE
UNDE MUCOASA ESTE SUBTIRE SI ADERENTA, SENSIBILA LA PRESIUNI;
• —ZONA RUGELOR PALATINE TRANSVERSE IN TREIMEA ANTERIOARA A
TOLTII PALATINALE, ACOPERITA DE O MUCOASA CU UN GRAD DE
REZILIENTA MEDIE, DATORITA STRATULUI DE TESUT ADIPOS
SUBIACENT;
• —ZONA GLANDULARA SITUATA IN TREIMEA POSTERIOARA A BOLTII
PALATINALE, DIN AMBELE PARTI A LINIEI MEDIANE CU UN GRAD MARE
DE REZILIENTA (ZONELE SCHRODER).
CLASIFICAREA SUPORTULUI OSOS DUPĂ LEJOYEUX LA
MAXILĂ
• I— APOFIZE INALTE, RETENTIVE, CU VERSANTE VESTIBULARE SI LINGUALE
EXTINSE, PARALELE INTRE ELE, FARA EXOSTOZE;
• II—APOFIZE MEDII, CU VERSANTE VESTIBULARE USOR OBLICE, PRIN PIERDEREA
DE SUBSTANTA OSOASA SI RESORBTIE CENTRIPETA;
• III—APOFIZE CU VALOARE PROTETICA SLABA, AFECTATE PRIN RESORBTIE
ACCENTUATA, DETERMINATA IN SPECIAL DE PROTEZE NECORESPUNZATOARE;
• IV— APOFIZE CU VALOARE PROTETICA NEGATIVA, DENIVELATE, DISPARUTE
PARTIAL SAU TOTAL PRIN PURTAREA UNOR PROTEZE VECHI, CU SUPRAFATA
MUCOZALA REDUSA SI INCONGRUENTE.
CLASIFICAREA SUPORTULUI OSOS DUPĂ LEJOYEUX LA MNANDIBULA
• I. APOFIZE ALVEOLARE CU VALOARE PROTETICA FOARTE INALTA;
• II.APOFIZE MEDII, CU VERSANTE VESTIBULARE USOR OBLICE, PRIN PIERDEREA
DE SUBSTANTA SI RESORBTIE CENTRIPETA.
• III.APOFIZE CU VALOARE PROTETICA SLABA, AFECTATE PRIN RESORBTIE
ACCENTUATA, DETERMINATA IN SPECIAL DE PROTEZE NECORESPUNZATOARE.
• VI.APOFIZE CU VALOARE PROTETICA NEGATIVA, DENIVELATE, DISPARUTE
PARTIAL SAU TOTAL PRIN PURTAREA UNOR PROTEZE VECHI, CU SUPRAFATA
MUCOZALA REDUSA SI INCONGRUENTE.
 DIAGNOSTICUL DEREGLĂRILOR ARTICULARE
• DEVIATIILE IN DINAMICA MANDIBULARA DETERMINATE DE DIZARMONIILE OCLUZALE, PARAFUNCTII,
SPASME MUSC SAU ABRAZIUNI EXAGGERATE POT AFECTA SI ATM. APAR SEMNELE CLINICE ALE UNEI
ARTROPATII: FRECATURI, CRACMENTE, DEVIATII LA DESCHIDEREA GURII, DURERI LA PRESIUNE IN ATM, CU
DIFERITE IRADIERI. SEMNELE CLINICE DIN ATM APAR MAI TARZIU DECAT MODIFICARILE OCLUZALE.
• INSPECTIA STATICA: DEFORMARI
CULOARE
ASIMETRII
INTEGRITATE
• INSPECTIA DINAMICA: EXCURSIILE CONDILIENE
EXCURSIILE MENTONIERE
AMPLITUDINEA DESCHIDERII
• PALPAREA: SENSIBILITATEA
POZITIA CONDILILOR
EXCURSIILE CONDILIENE
DENIVELARI PRETRAGIENE
 DIAGNOSTICUL DEREGLĂRILOR MUSCULARE
• ACESTEA APAR CA URMARE A PREZENTEI UNOR DIZARMONII OCLUZALE CARE
DIRECTIONEAZA MANDIBULAR IN POZITII NOI, CARE SOLICITA IN MOD
NEOBISNUIT MUSCHII. SE PRODUCE O SOLICITARE INEGALA, ASIMETRICA,
URMATA DE HIPERTROFIE, SPASME SI DURERI MUSC, CARE POT DETERMINA
ALTE MODIFICARI OCLUZALE. MUSCULATURA SE POATE ADAPTA IN TIMP LA
NOILE POZITII ALE MANDIBULEI, SI SE AJUNGE LA O OCLUZIE DE OBISNUINTA. O
REPOZITIONARE A MANDIBULEI PRIN TRATAMENT PROTETIC VA SOLICITA IN
MOD NEFAVORABIL MUSCULATURE, IN ACEST MOMENT PUTAND SA APARA UN
SINDROM DISFUNCTIONAL (PARAFUNCTII). PARAFUNCTII: BRUXISM, PRESAREA
ARCADELOR, PRESIUNI PE DINTI CU LIMBA SAU CU BUZELE – POT AFECTA
PARODONTIUL DINTILOR RESTANTI.
 SCOPUL EXAMENULUI PACIENȚILOR
• SCOPUL – DETERMINAREA DIAGNOSTICULUI SI A PLANULUI DE
TRATAMENT.
• STABILIREA DIAGNOSTICULUI ARE LOC ÎN BAZA EXAMENULUI
CLINIC ȘI EXAMENULUI PARACLINIC;
• STABILIREA CORECTĂ A DIAGNOZEI VA DUCE LA EFICACITATEA
PLANULUI DE TRATAMENT ȘI RESPECTIV ÎNSĂNĂTOȘIREA
PACIENTULUI;
 PARTICULARITĂȚILE EXAMENULUI CLINIC
• ANAMNEZA (EXAMENUL SUBIECTIV)
1)ACUZELE PACIENTULUI (MOTIVAȚIA)
2)ISTORIA ACTUALEI MALADII
3)ISTORIA VIEȚII
• EXAMENUL OBICETIV
1) EXAMENUL EXOBUCAL
2) EXAMENUL ENDOBUCAL
 CONSECUTIVITATEA EXAMENULUI
• II. EXAMEN SUBIECTIV:
A. MOTIVAȚIA: PACIENTUL ESTE ÎNCURAJAT SĂ RELATEZE DESPRE CAUZA ADRESĂRII
LA MEDIC, SE
DAU ÎNTREBĂRI SUPLIMENTARE PENTRU A ELUCIDA TABLOUL CLINIC;
B. ISTORICUL BOLII: (STUDIUL EVOLUȚIEI BOLII ȘI EFICIENȚA TRATAMENTULUI);
PACIENTULUI I SE
ADRESEAZĂ AȘA ÎNTREBĂRI: CÂND, DUPĂ PĂREREA CĂ A ÎNCEPUT BOALA?, CARE SUNT
CAUZELE?
CUM A ÎNCEPUT ȘI CUM A DECURS (ACUT/CRONIC)?, S-A APLICAT VRE-UN TRATAMENT ȘI
CARE A
FOST EFICIENȚA LUI?
C. ISTORICUL VIEȚII: LOCUL DE NAȘTERE, TRAI, CONDIȚII DE VIAȚĂ ȘI ALIMENTARE
(CONSISTENȚA
ALIMENTELOR, TIPUL DE MASTICAȚIE), ALTE MALADII GENERALE (BOLI INFECȚIOASE
(HIV, SIDA, HBV, SIFILIS), REACȚII ALERGICE LA MEDICAMENTE, SUBSTANȚE
 EXAMENUL OBIECTIV 
EXAMENUL OBIECTIV INCLUDE EXAMENUL CLINIC
LOCAL (EXOBUCAL SI ENDOBUCAL)

• EXAMENUL EXTRAORAL PRIN INSPECȚIE VIZUALĂ

INSPECȚIE PALPATIVĂ
• EXAMENUL INTRAORAL PRIN INSPECȚIE
PECUȚIE
SONDARE
SE REALIZEAZĂ CU AJUTORUL OGLINZII STOMATOLOGIE
PENSEI DENTARE
SONDEI DENTARE
 EXAMENUL EXTRAORAL
SE FACE PRIN INSPECTIE SI PALPARE, URMARIND ASPECTUL FETEI
INCEPAND DIN NORMA FRONTALA SI APOI DIN NORMA LATERALA.

• INSPECTIA VA URMARI PREZENTA SAU LIPSA SIMTERIEI FACIALE DIN FATA SI PROFIL
ATRAGHIND ATENTIE LA CULOAREA TEGUMENTELOR.
• PALPAREA NE DA INFORMATII IN LEGATURA CU CONSISTENTA PARTILOR MOI
(EVENTUALE INDURATII, NODULI) PRECUM SI TONICITATEA MUSCULARA (NORMALA,
HIPOTON, HIPERTON - CEL MAI NEFAVORABIL).
• - ESTE OBLIGATORIE PALPAREA GANGLIONILOR (SUBMANDIBULARI, SUBMENTONIERI,
PRE- SI RETROAURICULARI, LATEROCERVICALI), INTRUCAT FACE PARTE DIN EXAMENUL
ONCOLOGIC PREVENTIV.
• - EXAMENUL ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE TREBUIE SA CONSTITUIE UN PUNCT
APARTE. ARTICULATIA SE EXAMINEAZA STATIC SI DINAMIC, PRIN INSPECTIE, PALPATIE SI
AUSCULTATIE
 EXAMEN PARACLINIC
• IN PROTETICA DENTARĂ REZULTATELE EXAMENULUI CLINIC DESEORI NU SÎNT SUFICIENTE
PENTRU STABILIREA DIAGNOSTICULUI DEFINITIVE. PRIN URMARE, LA STABILIREA UNUI
DIAGNOSTIC CORECT ESTE NECESAR DE A EFECTUA ŞI UN EXAMEN PARACLINIC,
COMPLEMENTAR, DATELE CĂRUIA, FIIND INTEGRATE CU CELE CLINICE, NE VOR DA
POSIBILITATE DE A FACE O CONCLUZIE DEFINITIVĂ.
- RADIOGRAFIA INTRAORALĂ SAU DENTOPARODONTALĂ. (STUDIUL FILMULUI RADIOGRAFIE
CĂPĂTAT PRIN METODA INTRAORALĂ NE DĂ POSIBILITATE DE A PRECIZA STAREA ŢESUTURILOR
DURE ALE DINŢILOR, DEPISTAREA DIVERSELOR LEZIUNI ODONTALE, CUM AR FI PREZENTA
CAVITĂŢILOR PROVOCATE DE CARIA DENTARĂ ÎN ZONELE PROXIRFLALE SAU A COLETULUI (ÎN
CAZ DE O ACOPERIRE A DINTELUI CU COROANE ARTIFICIALE).
 OFORMAREA DIAGNOSTICULUI
• DIAGNOSTICUL – ESTE O CONCLUZIE REFERITOR LA NIVELUL SI
STAREA DE FUNCTIONALITATE A SISTRMULUI STOMATOGNAT SI A
ORGANISMULUI IN GENERAL.
• ESTE COMPUS DIN:
- MALADIA DE BAZA; ( FORMA NOZOLOGICA, PATOGENEZA, FORMA
CLINICA, TOPOGRAFIA )
- COMPLICATIILE MALADIEI DE BAZA; ( LOCALE, LOCOREGIONALE,
GENERALE )
- MALADIILE ASSOCIATE SI CONCOMITENTE.