DEFICIENȚE DE AUZ

ELABORAT: VAHNEI SILUANA

VERIFICAT: CHEIANU SILVIA
 CUPRINS:

• CE ÎNSEAMNĂ DEFICIENȚA DE AUZ

• MANIFESTĂRILE ACESTEI DIZABILITĂȚI

• CAUZELE DEFICIENȚEI DE AUZ

 SURDITATE:

• SURDITATE- INFIRMITATE CONGENITALĂ SAU DOBINDITĂ , CARE CONSTĂ IN

IMPOSIBILITATEA ( PARȚIALĂ SAU TOTALĂ) DE A PERCEPE SUNETELE; SURZENIE.
 CLASIFICAREA:

• DEFICITUL DE AUZ ESTE DIFERIT DE LA CAZ LA CAZ, ÎN RAPORT CU TIPUL

DE SURDITATE ȘI SE STABILESTE CU AJUTORUL UNOR APARATE NUMITE
AUDIOMETRE. PRIN ACESTE MASURĂRI AUDIOMETRICE SE
CONTROLEAZA PRAGURILE AUDIBILE LA DIFERITE INTENSITAȚI
EXPRIMATE IN DECIBELI SI LA DIFERITE FRECVENȚE EXPRIMATE IN
HERZI.
• AUZUL NORMAL PERCEPE SUNETELE DE LA O INTENSITATE DE 0-20 SI
CHIAR 30 DECIBELI. ORICUM, PERCEPEREA SUNETELOR LA O INTENSITATE
DE PESTE 20 DB INDICA PIERDERI USOARE, MEDII SI SEVERE ALE AUZULUI
(HIPOACUZIE USOARA, MEDIE SI SEVERA) SI PIERDERI PROFUNDE LA
PESTE 90 DB (SURDITATE SI COFOZA).
• CLASIFICARE - DUPA BIROUL INTERNATIONAL DE AUDIOFONOLOGIE:
• -        INTRE 0-20 DB – ESTE O AUDITIE NORMALA, POATE AUZI CONVERSATIA FARA
DIFICULTATE
• -        INTRE 20-40 DB – ESTE VORBA DESPRE DEFICIT DE AUZ LEJER, RESPECTIV O
HIPOACUZIE USOARA; POATE AUZI CONVERSATIA DACA NU ESTE INDEPARTATA SAU
STEARSA
• -        INTRE 40-70 DB – ESTE VORBA DE UN DEFICIT DE AUZ MEDIU, O HIPOACUZIE MEDIE;
POATE AUZI CONVERSATIA DE FOARTE APROAPE SI CU DIFICULTATI. NECESITA PROTEZA.
• -        INTRE 70-90 DB – DEFICIT DE AUZ SEVER, ESTE VORBA DE O HIPOACUZIE SEVERA;
POATE AUZI ZGOMOTE, VOCEA SI UNELE VOCALE. SE PROTEZEAZA.
• -        PESTE 90 DB – DEFICIT DE AUZ PROFUND, SURDITATE (COFOZA). AUDE SUNETE
FOARTE PUTERNICE DAR ACESTEA PROVOACA SI SENZATII DUREROASE. SE
PROTEZEAZA CU PROTEZE SPECIALE.
 TIPURI DE SURDITATE
• TIPURILE DE SURDITATE SE IDENTIFICA IN RAPORT CU LOCUL INSTALARII
DEFICIENTEI. DIN ACEST PUNCT DE VEDERE AVEM URMATOARELE TIPURI DE
SURDITATE:
• SURDITATE DE TRANSMISIE – CAUZE:
• -        MALFORMATII ALE URECHII EXTERNE SAU MEDII
• -        INFECTII ALE URECHII MEDII (OTITA, MASTOIDITA, CLEIUL SAU CERUMENUL)
• -        TULBURAREA VENTILATIEI PRIN TROMPA LUI EUSTACHIO
• -        DEFECTIUNI ALE TIMPANULUI SI LANTUL OSICULAR (SCARITA, NICOVALA,
CIOCANUL,  FEREASTRA OVALA),
• -        OTOSCLEROZA
 CARACTERISTICI:
SURDITATE DE PERCEPTIE (SURDITATE SENZORIONEURALA) - CAUZE:
• -        LEZIUNI LA NIVELUL URECHII INTERNE (LABIRINT MEMBRANOS, OSOS, ORGANULUI
CORTI, MEMBRANA BAZILARA)
-       
•  LEZIUNI PE TRAIECTUL NERVOS SAU IN SCOARTA CEREBRALA IN ZONA AUZULUI.
-LEZIUNILE ACESTEA POT AVEA LA BAZA ANOMALII CROMOZOMIALE, INFECTII
BACTERIENE, ENCEFALOPATII, TRAUME, DEREGLARI BIOCHIMICE SAU NEUROLOGICE, ETC.
LITERATURA DE SPECIALITATE PREZINTA NUMEROASE CLASIFICARI ALE SURDITATII, MAI
ALES PE BAZA UNOR CRITERII ETIOLOGICE SI TEMPORALE.
•   SURDITATI EREDITARE SI DOBANDITE;
• •       SURDITATI CLASIFICATE DUPA MOMENTUL APARITIEI: A) PRENATALE; B) PERINATALE
(NEONATALE); C) POSTNATALE;
• •        SURDITATI IN RAPORT CU LOCUL INSTALARII TRAUMEI (URECHEA MEDIE, INTERNA,
NERV AUDITIV, SISTEMUL NERVOS CENTRAL);
• SURDITATI PRE- SI POST- LINGVISTICE.
• SURDITATILE EREDITARE: TIPUL SIBENMANN - PRESUPUNE LEZAREA CAPSULEI SI LEZIUNI
SECUNDARE ALE CELULELOR SI FIBRELOR NERVOASE; TIPUL SHEIBE - PRESUPUNE ATROFIEREA
NICOVALEI, SACULEI, ORGANULUI CORTI; TIPUL MANDINI, CU LEZIUNI ALE ULTIMELOR SPIRALE ALE
MELCULUI, ATROFIEREA ORGANULUI CORTI, A NERVULUI COHLEAR SI A GANGLIONILOR.
• SURDITATILE DOBANDITE POT FI DE TREI TIPURI: CONGENITALE, NEONATALE SI POSTNATALE.
• SURDITATILE PRENATALE, MAI ALES EMBRIONARE, DAR UNEORI SI FETALE, POT FI CAUZATE DE:
1.    VIRUSI AI RUBEOLEI, OREIONULUI, HEPATITEI, POJARULUI, PALUDISMULUI MATERN (BOLI ALE
MAMEI) ETC.
2.    INFECTII BACTERIENE SI PROTOZOARE: TUBERCULOZA, SIFILISUL ETC.
3. MEDICAMENTE: TRANCHILIZANTE (MORFINA, COCAINA, HEROINA, MARIJUANA) ETC.
4.    SUBSTANTE CHIMICE SI HORMONALE: CHININA, ERGOTINA, APA DE PLUMB ETC.
5.    IRADIEREA MAMEI CU RAZE X IN TIMPUL CAT ESTE INSARCINATA.
6.    ALCOOLISMUL.
7.    DIABETUL.
8.    FACTORI ENDOCRINI SI METABOLICI CU COMPLICATII IN FUNCTIONAREA UNOR GLANDE.
• CAUZE NEONATALE (PERINATALE)
•  ANOXIA SAU ASFIXIA ALBASTRA. ANOXIA ESTE CAUZATA DE NEOXIGENAREA FETUSULUI IN
TIMPUL TRAVALIULUI DATORITA RASUCIRII CORDONULUI OMBILICAL, NASTERII LABORIOASE
ETC. INSUFICIENTA OXIGENARE PROVOACA LEZIUNI ANATOMOPATOLOGICE CU REPERCURSIUNI
MULTIPLE IN DEZVOLTAREA NORMALA A SISTEMULUI NERVOS (CREIERULUI).
• TRAUMATISMELE OBSTRETICALE POT PROVOCA HEMORAGIE IN URECHEA INTERNA, HEMORAGIE
MENINGEANA SAU CEREBRO-MENINGIANA.
• CAUZE POSTNATALE ALE SURDITATII:
1. TRAUMATISME CRANIO-CEREBRALE.
2. BOLI INFECTIOASE: MENINGITA, ENCEFALITA, SCARLATINA, RUJEOLA, POJARUL, TUSEA
CONVULSIVA, OREIONUL, FEBRE INALTE, FEBRA TIFOIDA ETC.
3. OTITA SI MASTOIDITA.
4.FACTORI TOXICI (INTOXICATII).
5.BOLI VASCULARE.
DEZVOLTAREA SFEREI PSIHOLOGIGE LA COPII
CU DEFICIENȚE DE AUZ

• LA VIRSTA DE ALĂPTARE UNEORI SE MANIFESTĂ SIMPTOME DE NERVOZITATE

ÎNNĂSCUTĂ. LA 2-4 ANI POT FI REACȚII ASTENONEUROTICE ȘI DEREGLĂRI DE
COMPORTAMENT DIN CAUZA FACTORILOR PSIHOGENI (GREUTĂȚI ÎN
COMUNICARE DIN CAUZA DEFICIENȚEI DE AUZ ȘI REȚINERE ÎN DEZVOLTARE).
ADAPTAREA ÎN GRĂDINIȚA DE COPII LA 3- 3,5 ANI ESTE ÎNSOȚITĂ DE
COMPLICAȚII A REACȚIILOR PSIHOGENO-NEUROTICE ÎN LEGĂTURĂ CU
SCHIMBAREA STEREOTIPURILOR DE VIAȚĂ, CARE PROVOACĂ FORME DEVIANTE
ALE COMPORTAMENTULUI, APARIȚIA REACȚIILOR PSIHOGENE A PROTESTULUI
ACTIV ȘI PASIV CA RĂSPUNS AL PROBLEMELOR DE ADAPTARE A COPILULUI LA
GRĂDINIȚA DE COPII.
• LA VÎRSTA FRAGEDĂ POT FI URMĂRITE REACȚII SOMATOVEGETATIVE, CARE SE
MANIFESTĂ SUB FORMĂ DE EXCITABILITATE GENERALĂ MĂRITĂ, DEREGLAREA
DIGESTIEI, A ALIMENTAȚIEI, A SOMNULUI. REIEȘIND DIN CELE MENȚIONATE CA
FORMĂ CLINICĂ PREDOMINANTĂ LA ACEASTĂ VÎRSTĂ APARE NEUROPATIA.
ACEASTA SE MANIFESTĂ MAI PRONUNȚAT, DACĂ COPILUL CU DEFCIENȚE DE
AUZ NU A PRIMIT LA TIMP AJUTORUL SOCIAL- MEDICAL ȘI PSIHOPEDAGOGIC SAU
ARE DEFICIENȚE MULTIPLE. LA VÎRSTA PREȘCOLARĂ, DUPĂ DATELE
Е.И.ИСЕНИНA, И.В.КОРОЛЀВA, П.А.ЯННА, MAI DES SE ÎNTÎLNEȘTE
SIMPTOMATICA ASTENONEVROTICĂ, SE FIXEAZĂ TULBURĂRI NEUROTICE.
SOMATOGENII FORMEAZĂ FONUL ASTENIC (MĂRIREA EXTENUĂRII, OBOSEALA
ÎN EXCES, PLICTISEALA, DEREGLAREA ATENȚIEI), APAR TULBURĂRI
PATOCARACTEROLOGICE: AGRESIVITATEA, ISTERIA, FRICA.
• COPIII SURZI, CARE AU PĂRINȚI SURZI SE DEOSEBESC PRINTR-UN NIVEL MAI
ÎNALT DE MATURIZARE SOCIALĂ, INDEPENDENȚĂ ȘI RESPONSABILITATE. DACĂ
COPILUL CU DEFICIENȚE DE AUZ S-A NĂSCUT ÎNTR-O FAMILIE DE AUZITORI,
ATUNCI PERSISTĂ RISCUL CA ACEST COPIL SĂ AJUNGĂ LA NEÎNȚELEGEREA
RECIPROCĂ ÎN SOCIETATE, CARE VA DUCE DUPĂ SINE SCHIMBĂRI ESENȚIALE ÎN
RELAȚIA EMOȚIONALĂ A COPILULUI DEFICIENT DE AUZ CU MEDIUL
ÎNCONJURĂTOR (APARIȚIA EMOȚIILOR NEGATIVE, IRITARE, IZOLARE
SOCIALĂ).ÎN CADRUL CERCETĂRILOR INTERNAȚIONALE AU FOST STUDIATE
RELAȚIILE ÎNTRE FRAȚI ȘI SURORI,
• DEZVOLTAREA EMOȚIILOR ȘI A VOINȚEI LA SURZI ESTE ÎN STRÎNSĂ LEGÎTURĂ
CU RELAȚIILE INTERPERSONALE. ROLUL PRINCIPAL ÎI APARȚINE CLIMATULUI
ȘCOLAR FAVORABIL, INTERACȚUINEA PROFESOR ȘI ELEV, CARACTERUL
INTERPERSONAL AL ELEVILOR. ELEVII CU DEFICIENȚĂ DE AUZ CU VÎRSTA
APRECIAZĂ RELAȚIILE DE PRIETENIE, CU TOATE CĂ LA BAZA LOR STAU
PRIMIREA EMOȚIONALĂ A ALTUIA, REFLECȚIA, PERCEPȚIA SOCIALĂ. ÎN TIMPUL
COMUNICĂRII SE DEZVOLTĂ MULTE CALITĂȚI PERSONALE, EMOȚII,
SENTIMENTE, CARACTERISTICI VOLITIVE, DEACEEA CREȘTE NECESITATEA
LĂRGIRII ORIZONTULUI DE CUNOȘTINȚE, DE COMUNICARE, ÎNȚELEGEREA
ESENȚIALULUI A RELAȚIILOR INTERPERSONALE.
 GÎNDIREA.
• GANDIREA
• - LA SURZII NEDEMUTIZATI GANDIREA OPEREAZA CU IMAGINI GENERALIZATE SAU REPREZENTARI;
• - LA SURZII DEMUTIZATI LA VARSTE MICI GANDIREA FOLOSESTE SIMBOLURI VERBALE SATURATE
DE ELEMENTE VIZUALE (OPERATIILE GANDIRII SE DESFASOARA IN PREZENTA SUPORTULUI
INTUITIV, ACEST LUCRU FIIND IN DETRIMENTUL IMBOGATIRII NIVELULUI DE CUNOSTINTE);
• - ESTE CARACTERIZATA DE RIGIDITATE, SABLONISM, INGUSTIME SI INERTIE (OPERATIILE GANDIRII
SUN REALIZATE PREPONDERENT PRIN VIZUALIZARE);
• - SURZII AU O GANDIRE OBIECTIVA IN IMAGINI SI UN LIMBAJ MIMICO-GESTICULAR, INSA ACESTEA
SE DESFASOARA IN ANUMITE LIMITE DEOARECE EI OPEREAZA CU IMAGINI GENERALIZATE;
• - ARE UN CONTINUT CONCRET, NEEVOLUAT, IAR ABSTRACTIZAREA ESTE PREA PUTIN ACCESIBILA.
 LIMBAJUL:
• LIMBAJUL SI AFECTIVITATEA
• -LA PERSOANELE SURDE DIN NASTERE, INSUSIREA COMUNICARII ORALE ESTE BLOCATA,
FAPT CE LIMITEAZA DEZVOLTAREA GANDIRII, A PERSONALITATII INDIVIDULUI;
• - IN CAZUL SURDITATII DOBANDITE DUPA ACHIZITIONAREA LIMBAJULUI, APARE O
DIMINUARE A CAPACITATILOR INTELECTUALE, DACA NU SE INTERVINE IN DIRECTIA
STIMULARII PROCESELOR PSIHICE;
• - MODUL DE EXPRIMARE SI CALITATEA DISCURSULUI SUNT AFECTATE IN PLANUL VORBIRII
(SE PERTURBA ASTFEL INTELIGIBILITATEA VORBIRII);
• -VOCABULARUL HIPOACUZICILOR SE DEZVOLTA MAI RAPID DECAT CEL AL SURZILOR
DATORITA POSIBILITATII DE PERCEPERE A UNOR SUNETE SI CUVINTE;
• - LIMBAJUL ESTE BAZAL NONVERBAL-MIMICO-GESTUAL, GESTURILE FIIND MIJLOACE DE
COMUNICARE (ACESTEA CODIFICA CUVINTE, EXPRESII, STARI, PROPOZITII);
 ÎNTREBĂRI

• CE ESTE SURDITATEA?
• CÎTE TIPURI DE DIFICIENȚE DE AUZ SUNT?
• CARE SUNT CAUZELE?
• CUM SE DEZVOLTĂ UN COPIL CU DIZABILITATE DE AUZ?
 BIBIOGRAFIE:

• 1. BODORIN C. SURDOPSIHOLOGIA. CHIȘINĂU, 2009.

2. ЛЕБЕДИНСКИЙ В. В. НАРУШЕНИЯ ПСИХИЧЕСКОГО РАЗВИТИЯ В ДЕТСКОМ
ВОЗРАСТЕ / В. В.