Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica

Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica
Index educatie Didactica
Predarea - Metodele de predare, Stiluri de predare

Predarea - Metodele de predare, Stiluri de

predare
loading...

Predarea

Conceptul de predare are sens numai in considerarea procesului

de invatamant ca sistem (fiind o componenta a lui). In sistem
(procesul de invatamant), predarea se defineste in relatie cu
invatarea: a preda inseamna a invata pe altii; desi relatia lor (predare
- invatare - evaluare) a cunoscut in timp anumite inadecvari.

1). Esential, predarea a fost definita ca activitate de comunicare

a cunostintelor (nu oricum) prelucrate si prezentate in forma didactica,
elevilor.

a). 'Sensul' de comunicare acordat predarii: ca activitate a

profesorului reprezinta o dimensiune a predarii.. Definitie si sens,
insuficiente, pentru ca in predare

1. profesorul nu numai comunica, ci si 2. indruma, conduce

(preocuparea de a invata pe altii), elevii pentru ca ei insisi, singuri, sa
poata dobandi noi cunostinte, utilizand metode, tehnici, procedee,
furnizate tot de profesor.

b). 'Sensul' metodologic al predarii: ca activitate tot de profesor

realizata, constand din furnizarea de metode, reprezinta o alta
dimensiune a predarii. Invatand elevii sa invete, predarea devine o
componenta a instruirii si ea este,
 2). esential, o activitate de cooperare a profesorului cu elevii
pentru realizarea instruirii.

Astfel exista si alte dimensiuni ale predarii:

a). predarea este instruire (instruire = predare + invatare),

b). predarea reprezinta transformarea altora prin convertirea ei la invatare. Aceasta este
dubla functionalitate a predarii: de transmitere si de invatare a altora. Predarea este instruirea
care formeaza iar, instruirea este predare + invatare.

Teoria Preocuparea de a realiza o activitate de predare

predarii (cu design) a condus la teoretizarea ei. Astfel, din
punct de vedere al continutului, continutist, ca
activitate complexa, predarea cuprinde diferite
elemente,variabile ale ei, precum:

- activitatea profesorului (de comunicare),

- activitatea elevilor (de invatare),

- strategii didactice, metode, mijloace, forme de organizare,

- efectele invatarii asupra reorganizarii predarii etc.

Pe de o parte, insa, se constata ca variabilele predarii nu au fost

studiate in mod egal de catre diferiti cercetatori: unii s-au preocupat
de o variabila, altii de alta si au elaborat diferite teorii ale predarii,
din diverse perspective. Pe de alta parte: mult timp predarea a fost
apreciata ca o propedeutica (introducere) a invatarii, fiind strans
legata de aceasta; treptat, insa, predarea incepe sa fie studiata
independent de invatare si numai astfel s-au putut elabora teorii ale
predarii; mai apoi a fost posibila chiar o stiinta a predarii.

In elaborarea teoriilor predarii, punctul de pornire a fost

considerat comportamentul observabil si interactiunea predare -
invatare. Teoriile elaborate, multe la numar, un adevarat bazar, au
fost grupate in:

1. teorii comportamentale care considera ca prin predare se

urmareste schimbarea comportamentului elevilor, profesorul fiind un
tehnolog de comportamente;

2. teorii personaliste care considerau ca, prin predare, trebuie sa

se actioneze asupra psihicului elevilor (interese, motivatii, capacitati)
nu asupra continutului de predat, acesta putand fi obtinut si de catre
elevi, consiliati de profesor;
 3. teorii rationaliste care considerau predarea ca fiind un proces
de cunoastere si in felul acesta ea trebuie sa fie centrata pe
comunicarea informatiilor. Toate cele trei grupuri de teorii ale predarii
au insuficientele lor si releva:

- ca nu exista o teorie a predarii unica si fixa,

- ca toate teoriile predarii au caracter ipotetic,

- ca arta predarii nu li se opune ci le completeaza.

Pentru a avea statut de teorie, o teorie a predarii trebuie sa cuprinda o structura de

elemente functionale, operationale (cu care se poate opera); sa fie fundamentata logic,
psihologic, pedagogic, sa contina anumite indicatii metodologice: metode, tehnici, strategii
didactice, care sa faciliteze asimilarea informatiilor, adica sa contina un model de predare
adecvat, cu rezultate vizibile in activitatea profesorului.

Metodele de Una din caracteristicile predarii se refera la

predare. metodologia ei anume, predarea trebuie sa
fie metodica, stiintifica si elaborata
psihopedagogic

Dar nu aceleasi metode sunt valabile pentru intreg procesul de

invatamant. Exista diferente metodologice intre predare - invatare -
evaluare. Uneori aceleasi metode folosesc si profesorul, pentru a
preda, si elevii, pentru a invata. Fiind o sarcina a profesorului,
elaborarea metodologica a predarii contine probleme ce tin de
transformarea ei in instruire.

Astfel sunt:

1. realizarea caii de acces de la profesor la elev; adica,

constructia metodologica a comportamentului pedagogic al
profesorului pentru a fi accesibil;

2. adecvarea predarii la continutul de predat, evitarea unor

inadecvari metodologice (continuturi practice predate si metode
adecvate unor continuturi teoretice);

3. adecvarea - prin metode - continutului la specificul individual, grupal al grupului

scolar; sensul metodei este sa inlesneasca accesul tuturor elevilor la performanta; ele trebuie
sa converteasca predarea in invatare, s-o adapteze particularitatilor individuale. Metoda
trebuie sa respecte particularitatile individuale, dar nu sa le conserve, ea trebuie sa solicite
efortul elevilor, sa instituie cote superioare de exigente.

Strategii de predare. Strategia este o conceptie pe termen

lung referitoare la reorganizarea
invatamantului.
Dar strategia predarii nu este una cu cea a procesului de invatamant
care contine si invatarea si evaluarea, ambele cu strategii proprii.
Strategia poate fi si a lectiei, a mijloacelor, metodelor de invatamant,
toate componente ale unui sistem, procesul de invatamant.

Predarea are propriile ei strategii. Ele se bazeaza pe programele

analitice si solicita competenta profesorului. Ele definesc pasii
generali ai predarii pentru favorizarea invatarii si cuprind:

1. optiuni metodologice privind formele predarii

2. definirea scopurilor, obiectivelor predarii

3. elaborarea continuturilor in termeni de categorii ale cunoasterii (legi, principii,

teorii, teoreme) ca sarcini construite intr-o evolutie unitara.

Stiluri de predare Predarea este conditionata stiintific,

psihologic, pedagogic, metodologic, insa ea
are inraurire asupra elevilor numai daca
este conditionata pedagogic si psihologic
de personalitatea profesorului.

Tocmai aici intervine notiunea de stil de predare. El se defineste

prin:

a). particularitatile individuale ale profesorului

b). modalitatea proprie de lucru cu elevii, care asigura caracter

personal predarii.

Se vorbeste de:

1. stil cognitiv = o constructie cognitiva personala, un set de

strategii de elaborare a unor situatii problematice;

2. stil de munca = o modalitate specifica de a efectua o activitate.

Se poate spune ca stilul imprima pecetea personalitatii in

rezolvarea problemelor, predispozitia ei de a actiona intr-un anumit fel
intr-o situatie (dupa propriul temperament): afectiv - cu raceala, cu
caldura, cu indiferenta, logic, ordonat - dezordonat, stimulativ, prin
recompense, pedepse, prin recurgere la expunere sau la conversatie.

Stilul personal se defineste si in functie de axarea activitatii,

predominant:

pe rolul profesorului sau

 pe solicitarile grupului

In acest sens, cercetarile disting stilurile de predare in functie de

stilurile de conducere: autoritar, democratic, laissez - faire si de
influentele lor asupra elevilor.

Astfel:

1). Stilul de conducere autoritara se caracterizeaza prin

urmatoarele valente:

intreaga predare este dirijata de profesor;

initiativa elevilor nu este admisa;

profesorul, critica, pedepseste, sanctioneaza rezultatele

instruirii, mentinand distanta fata de grup

2). Stilul de conducere democratica, ca linie generala de

desfasurare se caracterizeaza prin:

predarea se realizeaza prin cooperarea profesor elevi;

elevii se pot asocia in mod liber pentru a rezolva unele

sarcini ale invatarii.

3). Stilul de conducere laissez - faire se caracterizeaza prin

urmatoarele trasaturi:

profesorul formuleaza sugestii, dar nu face evaluari la

adresa comportamentului elevilor;

profesorul are roluri pasive, el accepta deciziile elevilor;

profesorul isi este siesi suficient in predare : cat preda,

cum preda, ce preda.

Stilul autoritar dezvolta comportamente mecaniciste, intretinand

disponibilitati de agresivitate si rabufniri.

Stilul democratic este mai acceptat social, cu rezultate didactice

superioare, dar poate face facultative sarcinile de invatare creand o
mentalitate didactica voluntara. Sporirea exigentelor poate da nastere
unor proteste.
 Stilul laissez - faire determina un nivel de aspiratii scazut privind
predarea si conduce la rezultate slabe la invatatura si conduita.

Se poate spune ca stilul de predare este influentat vertical , de stilul de conducere al

scolii, iar, orizontal, de stilurile celorlalti profesori, ceea ce inseamna ca stilul de predare, desi
poarta pecetea personalitatii profesorului, se poate ameliora, schimba chiar.

Modele de Sunt constructii conceptuale bazate : a). pe

predare intentiile profesorului si b). pe particularitatile
elevilor.

Ele au functii analitice, critice , orientative, evaluative.

1. Modelul comportamental de predare accentueaza asupra rolului

profesorului in predare. Profesorul este cel care stapaneste disciplina
si controleaza conduita elevilor.

Structural , modelul cuprinde urmatoarele elemente: 1). centrarea

pe performantele de realizat si conditiile de realizare; 2).
operationalizarea relatiilor care duc la performanta; 3). intarirea
motivatiei pentru obtinerea performantei.

2. Modelul interactional, fundamentat psihosocial pentru relatia

profesor - elev este un model traditional, innoit in timp.

3. Modelul structurat pe logica predarii, pe psihologia si pedagogia

cunoasterii, elaborat de J. Fr. Herbart, s-a exprimat in cunoscutele
trepte formale herbartiene. Ele contin o structura optima a predarii si
sunt urmatoarele:

a). claritatea ideilor = pregatirea elevului pentru insusirea

noului material;

b). asocierea = legarea ideilor noi cu cele vechi, deja

cunoscute;

c). generalizarea (sistemul) = evidentierea ideilor principale, a

legaturilor lor pentru a ajunge la definitii, legi, principii;

d). metoda = aplicarea generalizarilor la situatii concrete.

4. Modelul Taba, model logic, cognitiv, porneste de la procese logice implicate in

activitatea elevilor si foloseste trei tipuri de sarcini cognitive realizabile de catre elevi,
adecvate obiectelor predarii: formarea notiunilor, generalizarea prin interpretarea datelor,
aplicarea principiilor si faptelor cunoscute, putem explica si prezice noi fenomene. El
presupune o relatie intre formarea notiunilor, activitatea aplicativa si cea anticipativa -
predictiva.

Logica predarii Exista o logica a predarii si ea deriva din

structura ei. Predarea are structura si ea
 se structureaza in functie de diferiti
factori, printre care si factorul timp.

In functie de factorul timp, structura predarii cuprinde episoade

de activitate cu durata de 5-15, maximum 4 la numar, exprimate in
trei faze:

1. de intrare, marcata de contactul direct profesor - elev - clasa,

prin care profesorul pregateste (psihic) clasa pentru activitate,
utilizand dialogul;

2. de dezvoltare, marcata de descompunerea continutului

instruirii in secvente, subunitati, utilizand operatii logice de analiza,
sinteza, reconstructie;

3. de iesire, constand din actiuni de formulare a concluziilor care deschid, la randul lor,
drumul pentru noi cautari.

Comportamentul Legat de modelul comportamentului

profesorului de predare o problema care se pune,
se refera la cat si ce din
comportamentul profesorului intra in
predare.

In predare, consideratia ca si comportament de predare, se

cuprinde:

1. comportamentul verbal al profesorului: de comunicare, de

conversatie, de afectare, de explicatie etc.

2. comportamentul nonverbal: postural, gestic, de miscare:

miscari fizice, faciale, posturale, insa nu singur, ci conjugat cu cel
verbal. Se poate spune, chiar, ca succesul scolar depinde in mare
masura de foto - sirea artei gestului.

3. comportamentul de proiectare a lectiei, realizat acasa, in

afara clasei, adesea mai important decat comportamentul verbal si cel
neverbal.

In legatura cu comportamentul profesorului se pune intrebarea:

cum trebuie sa fie profesorul ideal ?

a. Intrebati, elevii, constituiti in esantioane reprezentative, n-

au putut sa dea o definitie a profesorului ideal, dupa criterii didactice,
ci numai dupa pareri personale.

b. Fotografierea activitatii de predare si intocmirea, pe baza

ei, a unor inventare de comportamente, acestea n-au putut acoperi
activitatea de predare, pentru ca profesorul a fost observat ca solist
uitandu-se faptul ca:

- predarea este legata de invatare si

- activitatea profesorului este legata de cea a elevilor.

Optimizarea predarii Optimizarea vizeaza predarea,

invatarii invatarea activitatea didactica a
profesorului si cea de invatare a
elevilor (aria de cuprindere a
optimizarii).

Optimizarea predarii - invatarii se bazeaza pe anumite principii si

anume :

1. organizarea stiintifica a activitatii profesorului si elevilor pentru

realizarea unor rezultate maxime in conditii date. Rezulta ca
optimizarea apartine

2. conducerii bazata pe considerarea principiilor de invatamant, a

formelor, a metodelor, a particularitatilor sistemului (proces de
invatamant), a conditiilor sale interne si externe.

3. organizarii unor forme variate de instruire si utilizarii lor

adecvate pentru a favoriza procesul de invatamant (lectii, consultatii,
cercuri pe materii, activitati independente, excursii, vizite, drumetii,
turism etc.).

BIBLIOGRAFIE

1.Ausebel,P.,David., Invatarea scolara,Editura Didactica si

Pedagogica,Bucuresti,1984

Robinson,Floyd., G

2. Babanski, K.,I., Optimizarea procesului de

invatamant, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti,1979

3. Barzea, Cezar, Stiinta predarii. Unele tendinte in

didactica, in : 'Probleme de pedagogie
contemporana', Biblioteca Centrala
Universitara, Bucuresti, 1987

4. x x x Dictionar de
pedagogie,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti ,
 1975.

5. Grant, Barbara, Miscarile gestica si mimica

profesorului. O analiza a activitatii

M., Hennings, neverbale, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti,1977

Grant, Dorothy,

6. Kneller, F.,G., Logica si limbajul educatiei, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973

7. Neacsu, Ioan, Instruire si invatare, Editura

Stiintifica, Bucuresti, 1990

8. Noveanu, Eugen, Tehnica programarii didactice, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1974

loading...

Copyright 2017 - Toate drepturile rezervate

Didactica

Search

Gradinita
Poezii cantece
DIDACTICA LIMBII Sl LITERATURII
ROMANE: statut si coordonate
De ce standarde profesionale
PROIECT DIDACTIC Clasa: a II-a
Matematica
Proiect de tehnologie didactica Clasa: a XI
a Fizica - Oscilatii armonice. Recapitulare.
Probleme
PROIECT DIDACTIC Clasa a VIII-a
franceza Pour dcrire une personne
NOILE EDUCATII
Educaia in criza ( dupa o analiza a
asociaiei EDU CER)
Functiile sociologiei educatiei
MODALITATI DE PREDARE INVATARE A
OPERATIILOR DE INMULTIRE SI
IMPARTIRE A NUMERELOR NATURALE
AUTOCUNOASTERE SI
INTERCUNOASTERE

loading...