DEFICIENTELE AUDITIVE SI

VERBALE
ISTORIC
Prima grupa a persoanelor cu handicap
auditiv din Romania fost infiintata pe 9
noiembrie 1919 - ASOCIATIA AMICALA A
SURDO-MUTILOR din ROMNIA sub
patronajul Reginei Maria prin asocierea
voluntara a unui grup de surzi.
ISTORIC
Asociatia Nationala a Surzilor din Romania, exista de
peste 85 de ani, are un numar considerabil de membrii,
peste 16 filiale, si este o organizatie non-profit, apolitica ,
cu caracter social umanitar de utilitate publica, care
apara si promoveaza interesele sociale, cultural
educative si profesionale a persoanelor cu deficienta de
auz pentru integrarea lor n societate si egalizarea
sanselor. A.N.S.R. se constituie pe baza liberei adeziuni
a persoanelor cu deficiente auditive (surzi, surdo muti
si hipoacuzici ), cu pierdere auditiva peste 50 decibeli, la
urechea cea mai buna , fara deosebire de nationalitate,
religie sau sex, care au mplinit vrsta de 14 ani si
accepta statutul ANSR, dorind sa contribuie activ la
realizarea scopurilor si obiectivelor sale . ( Statutul
ANSR www.ansr.org.ro ).
STATISTICA
Conform statisticilor oferite de catre
Autoritatea Nationala a Surzilor din
Romania numarul persoanelor cu
deficienta de auz inregistrate la data de 30
septembrie 2008 este de 21, 600 de
persoane. Insa numarul lor se considera a
fi mult mai mare.
STATISTICA RO SI UE
Nu exist statistici privind numrul utilizatorilor limbajelor semnelor
din Uniunea European, ns sondajul Eurobarometru efectuat n
2001 arta c 0,2% dintre respondeni cunoteau un limbaj al
semnelor. Dac extrapolm acest rezultat la nivel UE, ar nsemna
c exist circa 900 000 de ceteni care comunic prin limbajul
semnelor. Este posibil ns ca aceste cifre s nu reflecte exact
realitatea, datorit dimensiunilor mici ale eantionului chestionat.
Conform altor estimri, o persoan dintr-o mie folosete ca prim
limb un limbaj naional al semnelor - aceasta ar nsemna n jur de
500 000 de ceteni europeni. Limbajul semnelor poate fi utilizat att
de persoanele surde (pentru care acest limbaj ar putea fi limba
matern), ct i de persoanele cu deficiene de auz, de prietenii i
rudele acestora i de alte persoane (pentru care acest limbaj
constituie a doua sau a treia limb).
CLASIFICARE
Persoanele cu handicap auditiv pot fi impartite in 3 categorii:
- surdo-muti ( persoane cu handicap auditiv care nu pot vorbi ; in
general aceste persoane sunt cele care si-au pierdut auz din
frageda pruncie sau s-au nascut cu acest handicap, iar demutizarea
nu s-a efectuat sau nu a putut fi efectuata);
- surzi ( persoane care fie s-au nascut asa, dar cu ajutorul
logopedului, a familei si a mediului in care au trait si au dezvoltat
simtul vorbirii; persoane care si-au pierdut auzul mai tarziu si care
fie vorbeau inainte de a si pierde auzul , fie au reusit cu un logoped
sa vorbeasca mentionez ca vorbirea este diferita ( prin
corectitudine, tonalitate si pronuntie) de la caz la caz);
- hipoacuzici ( persoane cu handicap auditiv care si-au pierdut o
parte din auz, dar nu in totalitate; in unele cazuri doar una din urechi
fiind afectata; aceasta categorie in principiu poarta aparate auditive,
insa nu este o regula).
ORIGINEA LIMBAJULUI
SEMNELOR
Dei limbajul semnelor este utilizat n prezent aproape exclusiv de persoanele surde,
originea sa este la fel de veche ca cea a limbilor orale sau chiar mai veche n istoria
apariiei umanitii, i a fost i nc mai este folosit de ctre comunitile auzitoare.
n fapt, cele mai multe grupuri de amerindienii din regiunile din America de Nord, au
folosit limbajul mimico-gestual pentru a se nelege , vorbind limbaje diferite, cu
fonologii foarte diferite. Limbajul a fost folosit chiar i dup cuceririle europene.
Un alt caz, de asemenea, american, a fost pe insula Manhattan-ului, singur familie,
n care un numr mare dintre membrii au fost surzi ca urmare a motenirii unei gene
dominante, i care comunic cu limbajul semnelor . Un caz similar a avut loc pe
insula Martha's Vineyard la sud de statul Massachusetts, n cazul acesta, datorit
numrului de angajai un surzi ca foloseau limbajul semnelor a fost, n general, la fel
de folosit ca limbajul vocal, pn la nceputul secolului XX.
n ciuda acestui fapt, nu exist referiri la aceste limbaje, nainte de secolul al
aptesprezece-lea. n anul 1620 Juan Pablo Bonet a publicat cartea Reduccin
de las letras y arte para ensear a hablar a los mudos, astfel a fost primul tratat
modern de fonetic i logopedie, n care i-a propus o metod de educaie
oral pentru persoanele surde, utiliznd un alfabet gestual pre-stabilit,
rspndind n ntreaga Europ i apoi n ntreaga lume, manualul limbajului
mimico-gestual, util pentru o mai bun comunicare cu surdo-muii.
ANSR
COMUNICAREA
Persoanele cu handicap auditiv comunica prim
limbajul semnelor limbajul mimico gestual (
LMG ) utilizandu-se labiolectura ( citirea pe buze
).
Nu exist n momentul de fa nici o statistic
oficial cu privire la numrul de persoane care
folosesc sau cunosc limbajul semnelor dar
conform unor statistice ne-oficiale publicate de
Asociaia Naional a Surzilor din Romnia n
Romnia exist peste 30.000 de persoane
surde, surde-mute i hipo-acuzice care tiu i
folosesc limbajul semnelor.
LIMBAJUL MIMICO GESTUAL
Limbajul mimico-gestual (sau limbajul semnelor) este un limbaj de
exprimare i de gesturi naturale de configurare-spaiu i percepia
vizual prin care persoana surdo-mut poate stabili un canal de
comunicare cu mediu social, indiferent dac sunt persoane surde
care tiu limbajul sau cineva care cunoate limbajul semnelor. n
timp ce canal de comunicare pentru vorbire este vocal-auditiv,
limbajul semnelor se transmite pe un canal gestual-vizual.Interpretii
care folosesc limbajul semnelor lucreaza n reuniuni la care participa
participanti hipoacuzici si realizeaza interpretarea din limba vorbita
n limbajul semnelor si invers. Interpretul sta pe scaun sau n
picioare ntr-un loc ct mai vizibil participantilor cu probleme de auz.
Desi numeroase gesturi si expresii se pot recunoaste universal
dincolo de frontierele nationale sau culturale, nu exista un limbaj al
semnelor unic si universal care sa fie nteles de toata lumea. De
fapt, n lume exista peste 100 si dialecte ale semnelor.
ASOCIATIA NATIONALA A
SURZILOR DIN ROMANIA
DECIBELI
15-25db- hipoacuzie usoara
25-40db- hipoacuzie mijlocie
40-65db- hipoacuzie moderata
65-95db- hipoacuzie severa
Peste 95db- surditate sau cofoza
ETIOLOGIE
- Cauze prenatale- ereditare, de nutritie, boli
infectioase ale mamei, hipoxie in travaliu,
traumatisme mecanice.
- Cauze postnatale- boli infectioase
(meningita, difteria, pneumonia),
traumatisme craniene, imbatranirea.
CLASIFICARI
Tulburari de conductibilitate (ton ridicat)
Tulburari sensorineurale (urechea interna)
Tulburari centrale (lob central)
PARTICULARITATI ALE
CRESTERII SI DEZVOLTARII
Pattern defectuos de vorbire (ton, timbru si
volum)
Inclinarea cap intr-o parte
Lipsa de atentie, atitudini visatoare, dificultati in
a urmari indicatiile profesorului
Dificultati in detectarea persoanei care vorbeste
si a continutului discursului
Instabilitate emotionala, esec scolar, dificultati in
integrarea in grup
Complex de inferioritate sociala
DEZVOLTAREA FIZICA
Atitudini deficiente (cap si gat asimetrice, cifoza,
torace infundat, scolioza, picior plat)

Cutia toracica (dezechilibru intre inspir si expir=>
inidici scazuti ai capacitatii respiratorii, efortul de
lunga durata deficitar)

Tulburari de echilibru (analizatorul vestibular
urechea interna)- orientari spatiale deficitare,
schema corporala imatura, tulburari de
coordonare segmentara, echilibru precar.
DEZVOLTAREA PSIHICA
Reprezentarea este preponderent vizual-
motrica
Operatiile logice ale gandirii (analiza si
sinteza) se realizeaza avand un suport
intuitiv, concret
Nedemutizatii- gandirea opereaza cu
simboluri iconice
Demutizatii- simboluri verbale saturate de
vizualitate


OBIECTIVE CU CARACTER
GENERAL
Structurarea perceptiilor
Construirea relatiilor interpersonale
Experimentarea si elaborarea propriilor
puncte de referinta pentru orientarea
spatio-temporala
Gestionarea si cresterea capacitatii de a
actiona autonom
OBIECTIVE SPECIFICE
Dezvoltarea musculaturii cutiei toracice si a
elasticitatii acesteia
Educarea actului respirator si cresterea
capacitatii vitale
Dezvoltarea componentelor psihomotricitatii pe
baza valorificarii simturilor valide
Dezvoltarea trasaturilor pozitive de caracter
Formarea si consolidarea increderii in
posibilitatile individuale, dorintei de integrare
sociala si de participare la actiunile colective

LA NIVEL MOTOR
Ameliorarea capacitatii de a utiliza diverse repere
spatiale, de a explora si largi spatiul de actiune
Stimularea interesului pentru descoperirea pentru
descoperirea si combinarea unor forme spatiale mai
putin obisnuite
Cresterea implicarii in actiuni motrice care presupun
echilibru variat, asumarea riscului
Ameliorarea posibilitatilor de actiune motrica prin
dezvoltarea supletei si structurarii gestului motric
Crearea conditiilor de reusita in situatii de instruire
percepute initial complexe si modificarea perceptiei
asupra acestora.
LA NIVELUL COMUNICARII
Stimularea dorintei copilului de a
comunica
Dezvoltarea capacitatii de exprimare
verbala si corporala
Incurajarea comunicarii intentiilor si
punerea acestora in practica
Insusirea unor rutine de baza in
comunicare (limbaj de specialitate)
DACTILEME
LINKURI UTILE
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limbajul_semn
elor
http://ansr.org.ro/
http://www.scribd.com/collections/2743679
/Alfabetul-surdo-mut
http://dexonline.ro/definitie/surdomut
http://www.youtube.com/watch?v=rAJdKV
SHqFY
VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIE!