Situatia psihomotrica actiune izolata fara comuncarea c parteneriii si adversarii.

- este rezultatul integrari functiilor motrice si mentale, vizeaza rap subiectului cu corpul sau.
- Trateaza motricitatea privita de individual care simte , decide, comnica care traieste subiectiv miscarea.
- Stimul. simt kinestezc, incord si relax muscul, perceperea ritmului, controlul postural reprezinta reprezinta
modalitati de educare a sferei psihomotorii.
Concepte de motricitate trebuie privit in interiorul concetului de miscare.
- reprezinta totalit actelor si actiunilor motrice efectuate pentru relationara cu med natural si social si prin
efectuarea deprinderilor specif ram de sport.
- Cuprinde proc si mecanismele prin care corpul sau segmente ale lui se deplaseaa sau isi mentin pozitia.
- In cod patolog fct motrica este limtata.
Actul motric (element de miscare) elem de baza al oricarei misc., efectuat in scop adapt mediate sau al constr.
de ac motrice.
- este intalnita cel mai des ca un act reflex (pomparea mingii la dribling, pregatirea piruetei etc)
Aciunea mortica system de acte motrice prin care se atinge un scop imediat unic sau integrat unei activit
motrice. Ex. mers, alerg, dribling
- act motric integraza fact cinematici, energici si cognitivi ai mic.
- are caracteristici de constan si de unicitate.
Activitatea motrica ansamblu de acte si aciuni motrice articulate in sistem, be baza unor idei reguli, forme de
organiz rezultanta fiind adapt pe termen lung a organismului. Ex. Ed fizica, sport, activit kinetoterap, activit de
timp liber.
Diferente intre activitati si actiuni
activit =sist complex cu durata mare
aciunea= comprt simplu delimt in timp.
= struct autonoma
= independenta relativa
=struct unitara bazata pe anticipare si motivaie
=functie instrumentala, mobila si variabila
= la baza o necesit pe t lung
= delimit de un scop precis imediat
Capacit motrica def. complex de manfest prepond motrice , condi de indicii morfofuncionali, nivel calit.
motrice, proc metabolice,psihice , toate corelate, si reciproc conditionate avand ca rezult efect efic a deprind si
priceperilor necesare activit zilnice.
Compon capacit motrice sunt
stabile- aptit motrice, calit, deprinderi motrice, struct opera, cunostine, experin.
de stare- motivatie, stari emo, care pot reduce favoriza, sau bloca comp stabile.
Cap motrica evol dupa o curba ascend, are evo sinuasa cu mom de stagare si regres. Constan a este data de caltati
si deprind motrice iar regresul sau stagarea sunt date de starile emo .
Cap motrica reprez ansamb posibilit motrice naturale si dobandite prin care se pot realiz eforturi variate ca struct
si dozare. Reprez un rezervor de performan.
Fitnessul este utiliz impropriu pentru confuz care se face cu ramura sportiva cu acelasi nume.
Def. reprez un set de atribute prin care individul face fata solicit fizice si func din activit cotidiene sau sportive,
dependent de conditia sa anatomica, fiziologica si psihologica.
Bun niv al fitness = stare de bine, permite activit zilnice viguroaserisc scaz de imbolnavire, baza pentru
performan.
Tipuri de fitess- 1. propriu zis include rezist cardio vasc, rezist muscul local, forta, compoz corporala.
2. motor includecoord segmentara, echlb, agilit, puterea, viteza si t de reac.
Performanta motrica rezultatul efectuarii unui act sau actiuni motricece poate fi evaluat dupa anumite
baremuri, criterii.
- este expresia capacit motrice la un moment dat, ne fiind egala cu ea insasi.
- Nu desemneaza un rezult de exceptie comparativ cu perform sportiva care exprima indeplin unei sarcini la
nivel inalt de calit.

Sfera indepnd funct. reprez toate act care privescdeplas independ, deprind casnice dde igiena persoala, de
hranire, de deplasare cu mijl de trans. Etc toate activit care confera individuluiindepend functionala si
autonomin activit casniceprofesionae , sportive etc.
In cazul in care individul nu poate realiza aceste rutine zilnice, kinetoterapeutii au menirea de a ameliora starea
pacientilor pusi in aceasta situatie. Acestia actioneaza in sensul redarii pacientilor afectati deprinderile si
abilitatile pe care le au pierdut.
Acestora li se asigura eval ale deprinderilor functionale si reinsusirea aestora, programe spec pt imbunatatirea
capacitatii de a execut misc de baza independet, - eval tehnice ale cond de viata si profes modif ale mobiliercai
de acces pt usurarea adaptarii.- tecomandari pentru utiliz ehipamentelor adaptate, instruirea familiei.
Tipuri de deprinderi locomoie mers, deplas cu caruc cu rotie, - transport conducere auto, utiliz transp comun.
Transfer - schimbari de pozitie, in pat, carucior . Igiena si autosrvire spalare, imbracare etc. deprinderi
alimentare utiliz tacamuri, ingestie alimente. Control mediu aprind luminii, utiliz radio, tv . comunicare
utiliz tel, calcul. Casnice- curatenie cumparaturi. Profesionale- specifice. O alta ipostaza varsta a 3 a.
Domeniul sanatatii influentat de efectele exerc fiz. Compon struct functionale ale omului depind de exersarea
fizica sistematica, ducand la o stare optima de sanatate. Exersarea fitness ului - exers pt sanatate. Absenta
acestuia poate duce la adapt involutive. Solicit fizicain domen educ fiz, loisir, kineto, duce la modif ca: tonif
musc, cresterea volum sistolic atit corpor corecta. Imbuatatirea proc de regl neuro musc. Varsta , ereditatea,
fumatul, hipertens reprez fact de risc. Combat fumat, hipertens, si lipsa miscari scade cu 80 % risc prod accid
card-vasc.
Invatarea motrica - def. set de procese asociate exersarii si experientei, care conduc la schimbari relativ
permaente in comportam motric al subiectului.
Aspecte definitorii: - invatarea este un proc de dobandire a capacit de exec misc eficiente.
- se prduce ca rez dir al exersarii si experientei conduce la modif starii organismului
- nu este un proces observabil in mod direct, determina schimbari in sist celular , nervos, care nu pot fi obs
cu ochiul liber.
- Odata dobandita invatarea este relativ permaneta- subiectul practic se transf in altcineva- capata o capacit
superioara de a exec o deprinder motrica.
Zone in care opereaza invatarea: - zona de identif a stimilor, selectia si programarea raspunsurilor,
imbunatatirea parametrilor care se ataseaza programului motor general, construirea de programe motorii
eficiente si exersarea circuit neurmotorii, stabil cu acuratete a unor sist de referinta privind corect miscarilor.
Tipuri de invatare motrica;
- perceptiv motrica se modif conduita subiect ca urmarea aapt la un rezult performant in con ce impun o
finete sau precizie superioara
- Invatarea motrica propriuzisa subiect isi stabiliz reactiile prin multiple repetari, comonproprioceptive
au un rol predominant- caracteristica- inalta automatizare.
- Invatarea inteligent motrica duce la dobandirea unor deprind specif sporturilor creative in care
echipele se infrunta in plan tehnic, solicitand sportivuls gaseasca miscari neobisnuite desprinse din
invatarea inteligenta. Este o modalit d invatare prin descoperire.
Curba exersarii:
- se foloseste pentru a evalua stadiul invatarii unui anumit element. Niv perform axa y vertic, timpul eval
axa x orizont. Rezultanta este o curba care expria matematic rezultatele unui grup si nu ale unui individ.
Concluzii ale teoriei si practici actuale: - timpul realiz unei sarc motrice scade odata cu repetarea de mai
multe ori a ei.
- Progresul in invatare se micsoreaza in masura trecerii la stadiile superioare ale procesului.
- Rata de progres este sufic de consistenta incat sa fie utiliz ca instrument predictiv.
Pot aparea situatii cum ar fi:
Curba liniara- subiectul progreseaza egal in toate etapele invatarii
Curba negativ accelerata- majorit sit de instruire progres mare a inceput si scade in etapele finale ale
invatarii.

Curba pozitiv accelerata- situatie rar intalnita- progres slab initial si consistent in etapele finale.
Curba in form de s curba perform are un aspect in zigazg alternand portiunile de portiuni pozit accel cu cele
negativ accel.
Pe parc invatarii se prod o serie de schimbari care reflecta sau nu in perform obt.
- reducerea greselilor gres de comitere, gres prin omisiune.
- Reducerea tens muscul si a effort depus
- Cu dobandirea experientei subiectul pune accentul pe detalii si mai putin pe compon motrice.
- Odata cu experienta subiectul raspunde mai eficient la semne, creste capacit de anticipare.
Modele explicative de invatare motrica
In mod traditional se invata acte si actiuni pe baza unor modele ideale care contureaza anumite conduite
motrice. Conduita este valorizata de sistemul de cunostinte specifice actiunilor care se invata. Invatarea miscarilor
la nivel de deprinderi, perceperi si obisnuite insotita de notiuni si concepte ofera subiectului posibilitatea de a
emite rationamente proprii prin care acesta cunoaste realitatea.
Invatarea motrica stimuleaza inteligenta in vreme ce performanta reprezinta decat o manifestare
superioara a invatarii rapide conditionata de o serie de factori favorizanti. Unii autori considera ca subiectii care
invata o anumita miscare cauta sa reproduca o senzatie kinestezica resimtita in cursul executiei anterioare.
Fiecare repetare determina un feed back care se apropie din ce in ce mai mult de senzatia ideala. Cei care invata
nu asteapta pasiv efectele exersarii ci se implica activ in legatura cu sarcina de invatare.
O alta teorie spune ca subiectul nu invata miscari ci solutii motrice. De la o repetare la alta subiectul
combina parametrii miscarii pentru a atinge scopul miscarii. Invatarea consta in cautarea continua de solutii
motrice optime pentru rezolvarea unei probleme, si perfectionarea acestora cu fiecare repetarare. Subiectul invata
reguli de parametrizare a miscarii care ii permit sa reconstituie actiunea.
Elementul cheie al acestei teorii il reprezinta programul motor general caruia i se ataseaza o serie de
parametri variabili functie de actiunea de realizat. Parametrii se realizea functie de patru tipuri de informatii pe
care subiectul le detine:
- informatii despre conditiile initiale ale exersarii
- parametrii miscarii
- senzatiile pe care subiectul le-a resimtit in timpul exersarii miscarii
- rezultatul miscarii si influenta sa asupra mediului
In urma memorarii acestor informatii subiectul extrage sub forma unor reguli abstracte doua scheme:
- schema de amintire
- schema de recunoastere
Aceste notiuni au la baza memoria mintirii responsabila de producerea miscarii si memoria recunoasterii
responsabila de corectitudinea miscarii. In actiunile rapide este implicata memoria amintirii iar memoria de
recunoastere defineste infromatii de tip feed back cu rol in detectarea greselilor. Aceste elemete conduc la ideea
ca se invata o regula pe termen lung si nu neaparat o miscare.
Conform conceptiei ecologiste in primele etape ale invatarii subiectul se confrunta cu problema gradelor
de libertate in diferite articulatii. Cu cat mai multe segmente implicate cu atat procesele de reglare sunt mai greu
de gestionat. Subiectul trebuie sa gestioneze, sa stapaneasca musculatura si articulatiile ca acestea sa functioneze
ca o structura autonoma. Organismul se transforma intr-un sistem cu grade de libertate mai reduse. Astfel
invatarea si efetuarea oricarei miscari este rezultatului unei interactiuni complexe intre subiect ca sistem si mediul
ambiant ai carui stimuli optimizeaza continuu capacitatea de reactie si adaptare.
Efortul fizic
Aspecte generale
Efortul fizic a fost definit ca proces de mobilizare a fortelor in vederea dedepasiriii unor obstacole sau ca
factor aflat in antiteza cu starea de repaos sau ca stimul predominant biologic care obliga organismul sa raspunda

prin manifestari electrice, biochimice, mecanice, termice sau ca proces de invingere constienta a solicitarilor in
vederea atingerii unui bun nivel de pregatire.
Din aceste definitii se desprinde ideea ca efortul este un factor de stres care modifica parametrii
homeostazici spre valori superioare celor din conditiile bazale. Efortul fizic solicita mecanismele de adaptare si
readaptare la cote din ce in ce mai inalte procesul necesitand o dirijare atenta din partea specialistilor care conduc
aceste activitati. Efortul fizic este conditionat de muschii scheletici si de organele si sitemele care-si amplifica
activitatea pentru a sustine prestatia subiectului.
Volumul reprezinta cantitatea totala de repetare apreciata prin distante parcurse, executii partiale sau
integrale, executii ale structurilor tehnico-tactice, actiuni complexe, greutati ridicate, timp de lucru, nr de lectii de
antrenament si refacere, nr de reprizem staruri, etc, numar de repetari.
Volumul efortului este un param cantitativ relevant in anumite etape ale invatarii motrice im metodologia
dezvoltarii unor calitati motrice in procesul de recuperare functionala sau in etapele antrenamentului sportiv.
Durata stimului este reprezentata de timpul cat acesta actioneaza singular sau in serii in cadrul unor
structuri de lucru. Pentru a produce modificari ale rezistentei durata efortului trebuie sa fie minim 30 min. Pentru
dezvoltarea ortei in regim de viteza efortul trebuie continuat pana la aparitia oboselii.
Intensitatea efortului se defineste ca fiind cantitatea de lucru mecanic efectuat in unitatea de timp.
Intensitatea reprezinta un parametru calitativ ce conduce la cresterea potentialului subiectului. Intensitatea
efortului se diferentiaza de intensitatea solicitariii aceasta reprezentand pretul platit de organism pentru a efectua
efortul respectiv.
Intensitatea permite aprecierea efortului in trepte putandu-se exprima in procente sau fractii.
Complexitatea efortului este data de numarul actiunilor motrice efectuate simultan in timpul unei activitati
si de originalitatea configuratiei topologice a elementelor miscarii.
Caracterul complex este dat de diversitatea actelor motrice care compun o miscare de substratul energetic
desfasurarii lor si de nr aparatelor si sitemelor care sunt cuprinse in activitate. Se poate vorbi de eforturii simple,
medii , complexe si hipercomplexe.