STUDIU DE CAZ DATE DESPRE COPIL Numele copilului: T.S. Domiciliul: .Blaj, jud.Alba; Data nasterii: .

2002; Scurt istoric:T.S. provine dintr-o familie biparentala, legal constituita.Din di scutiile purtate cu mama reiese ca a avut o sarcina purtata cu dificultati, mam a facnd tratament pentru mentinerea sarcinii si pentru carenta de calciu.Nasterea a fost dificila, cu travaliu prelungit.T. este singurul copil al familiei. Tata l este muncitor, mama casnica, starea de sanatate a membrilor familiei este buna , nu sunt mentionate boli grave n copilaria lui T. De asemenea nu sunt mentionate deficiente de limbaj n familie. Tabloul copilului:T.a venit n gradinita n grupa mijlocie, n grupa mica a frecventat sporadic o alta gradinita (cu orar prelungit), deoarece mama lucra.Devenind som era, l-a nscris pe T. la gradinita noastra (cu orar normal), n grupa mijlocie.La v enirea n gradinita, examenul logopedic apreciaza ca T.prezinta dislalie polimorfa si tulburari de ritm si fluenta a vorbirii. Unele sunete sunt pronuntate separa t, corect, adesea nsa sunt nlocuite, avnd n vedere punctul de articulare apropiat.Di ficultatile de articulare corecta a sunetelor amintite au ca origine o alternati va a dislaliei functionale, copilul avnd un ritm propriu de articulare (timid), a limentat pe fond psihic de o fobie fata de vorbire si un complex de inferioritat e, alimentat si de mama, care l admonesteaza si procedeaza destul de aspru, la o pretinsa preocupare de corectare.T. se opreste din vorbire cnd vede ca nu e nteles , se enerveaza si ncepe sa plnga. Consideram ca n perioada anteprescolara nu s-a preocupat nici familia, nici vreun specialist de profilaxia tulburarilor de articulatie, tocmai n etapa propice for marii limbajului. De aceea, dislalia fiziologica a devenit functionala, iar comu nicarea s-a automatizat cu perseverarea unor tulburari de tipul nlocuirilor, inve rsarilor sau omisiunilor de foneme, din diverse grupe de articulare. Fiind vorba de tulburari de articulare mentinute dupa vrsta de 4 ani, ceea ce a dus la perm anentizarea unui mod defectuos de vorbire si la instalarea unui complex de infer ioritate, terapia s-a profilat pe aspectul unei psihoterapii, apelnd la dorinta c opilului de a colabora, pentru a putea aplica adecvat terapia logopedica. Tipul de interventie specializat: -dezvoltarea abilitatilor de comunicare, corectarea deprinderilor de vorbire nec orespunzatoare; -stimularea copilului de a intra n relatie si de a comunica cu ceilalti copii si cu adultii; -formarea unor deprinderi elementare de autoservire si de comportament, n vedere a integrarii n activitatea instructiv-educativa a grupei si gradinitei; -consilierea parintilor. Persoane implicate n proiect:educatoarea grupei S. C., prof. logoped L. C., parin tii copilului. Obiective: Pe termen lung: -dezvoltarea exprimarii orale , ntelegerea si utilizarea corecta a semnificatiil or structurilor verbale; -corectarea respiratiei defectuoase si obisnuirea copilului cu un mod corect de a respira; -corectarea tulburarilor de limbaj , de ritm si fluenta; -dezvoltarea auzului fonematic; -consilierea parintilor. Pe termen scurt: -sa ia parte la discutii n mici grupuri informale; -sa ntrebe si sa raspunda la ntrebari; -sa ia parte la activitatile de nvatare n grup, intrnd n relatie cu ceilalti copii, cu educatoarea/logopedul. Stabilirea nevoilor specifice

? Nevoia de pronuntare corecta a sunetelor, pentru a se face nteles de cole gi; ? Nevoia de exprimare corecta (n propozitii), pentru a putea sa-si exprime ideile, sa povesteasca si sa participe la activitatile grupei; ? Nevoia de socializare, de integrare ntr-un grup,pentru a stabili relatii de prietenie cu ceilati copii, pentru a nu fi considerat altfel ; ? Nevoia de comunicare-legata de celelalte nevoi, pentru ca trebuie sa-si n vinga timiditatea, retinerile si sa comunice prin cuvnt, pentru a fi nteles mai bi ne; ? Nevoia de a nvata-stiut fiind ca achizitia de cunostinte are la baza dezv oltarea limbajului; ? Nevoia de afectiune-orice copil are nevoie sa fie pretuit si iubit; ? Nevoia formarii unei bune imagini de sine, de a capata ncredere n fortele proprii si de a participa astfel, activ, la orice activitate realizata n gradinit a, dar si n familie. PLAN DE INTERVENTIE PERSONALIZAT n realizarea acestui program am pus accent pe unitatea si continuitatea activit atilor de la gradinita n familie, actionnd n urmatoarele directii, n colaborare cu p rof.logoped, bazndu-ma pe metode si srategii centrate pe copil, n functiede partic ularitatile lui: 1.realizarea unor exercitii de gimnastica articulatorie: ? Exercitii de mobilitate pentru maxilar si mandibula: jocul Mic-mare :copilu l se ghemuieste , apoi, la ridicare, inspira pe gura si cu voce puternica si gur a larg deschisa striga Uraa! ;executa miscari laterale de mandibula stnga-dreapta;ex ercitii de asezare a dintilor de sus pe buza de jos si a dintilor de jos pe buza de sus. ? Exercitii pentru mobilitatea buzelor:sugerea buzelor pe rnd, apoi una sub alta;se fac buzele trompa, se misca la stnga, la dreapta, se rotesc;stranutul ca lului; miscarea ambelor buze ncordate puternic.etc. ? Exercitii pentru gimnastica limbii:lipirea limbii de cerul gurii si desp rinderea ei cu zgomot;gura usor deschisa si miscari laterale ale vrfului limbii, care va atinge alternativ colturile buzelor;exercitii ritmice nsotite de silaba l a,de exemplu lo-la,la-la;limba miscata de la un colt la altul al gurii (imita cu vocalizare lingurita n paharul cu ceai); n scopul dezvoltarii unei bune motricitati a aparatului fono-articulator, care sa permita articularea corecta a sunetelor limbii, am exersat, sub forma de joc, u rmatoarele exercitii: -Sforaitul calului:vibrarea surda a buzelor;vibrarea sonora a buzelor:Cum pornes te masina;umflarea si baterea obrajilor cu pumnii:Broscuta;sugerea obrajilor:Iep urasul;limba iese afara:lopata;limba n forma de cupa, lata si ngusta. ? Exercitii pentru corectarea auzului fonematic:Chemam pisica; Sa nu speri em pasarile; Spune ca mine;Ce ai auzit?;imitarea onomatopeelor. ? Jocuri-exercitiu de emitere de sunete:Suiera ca mine,Trenul,Cine suiera mai tare? . ? Exercitii de pronuntare a sunetelor r,l,s,z,c,b, m. ? Exercitii-framntari de limba:Rica nu stia sa zica ;Un pitic asa de mic ;Uiteun mos cu un cocolos ntr-un cos etc. Toate acestea s-au repetat pe toata durata terapiei, pna la realizarea motilitati i elementelor articulatorii. ? Jocuri didactice pentru pronuntarea corecta a cuvintelor, denumirea obie ctelor:Ce este aceasta?; Cine trimite cadouri?;Cine a venit?;Cine face asa?. ? Jocuri didactice ce vizeaza formularea de propozitii:Spune ce face?;Comp leteaza ce lipseste!;Ce lucreaza mama?; ? Activitati de lectura dupa imagini:Familia mea; La magazin: O plimbare c u trenul etc. ? Activitati de memorizare: Baietelul harnic, Prietenul meu; Prietenii cur ateniei etc. Exercitiile de auz fonematic au pus accentul pe repetarea fonemelor surda-sonor a, T. fiind ajutat n pronuntie ,asociat cu logopedul, apelnd la inhibibitia de dif erentiere, mai ales pe baza de jetoane cu imagini ce contin sunetul diferentiat

.Se fac exercitii pna cnd sunetele respective sunt receptionate si identificate co nstient.Am avut n vedere discriminarea sunetelor apropiate ca structura acustica si, inclusiv, ca mobilitate articulatorie: siflantele s - z , suieratoarele s - j ; labiod alele l - v si dentalele t -d , velarele ocluzive c .- g . Corectarea sunetului r (consoana orala, sonanta, vibranta, oclusiva, apicala) a po rnit de la impostarea sunetului n pronuntie bilabiala, executnd cu ambele buze si aer n expiratie puternica:trrr!;prrr!; brrr!,apoi n cuvintele: prinde, aprinde, pr une, brune, crude, crede, pe baza carora se construiesc scurte propozitii: Aprin de focul!; Am doua prune brune; Tata crede ca se spala.Se imita soneria ceasului desteptator:trrr!,hriala cinilor:hrrr!; ruperea unui lemn:prrr etc. n etapa de conso idare am folosit cuvinte cu sunetul n cele trei pozitii: finala:zbor, par, car, f ar, cor, dor; mediana: urs, coral, arta, vatra, creta, varsa si initiala: ru, rau , rai, roi, rom, rosu.Pe masura ce a stapnit sunetul i-am cerut sa pronunte singu r diverse cuvinte ce-l contin: rulada, rugaciune, bucurie, camera, aripa, buzuna r etc., construind apoi mici propozitii cu acestea.Am folosit apoi grupe de cons oane n care este sunetul r : trenul trece, trei, bravo, brad, broasca,crede, cruce, frate, etc.Pentru etapa de automatizare s-au nvatat mici poezii: mi spunea o broasca grasa: - Caut ata si un ac Si-o matase verde, groasa Si-mi fac rochie. Oac!Oac! Brustur, brustur, brusturel, Bruma, bruma, brumarel, Cade bruma.Vai de el!

n terapia logopedica s-au impostat separat sunetele p , b si m , pentru a percepe tactil si auditiv fiecare fonem (modelul logopedului fiind asociat cu cel al pronuntiei copilului).La nceput pronunta doar logopedul si-l ntreba pe T. ce sunet a auzit;d aca nu-l articuleaza este ajutat sa-l perceapa auditiv, auzul fonematic fiind ed ucat prin perceperea tactila.La fel se procedeaza cu fiecare sunet.Fiecare sunet impostat si diferentiat este introdus apoi n silabe, apoi n cuvinte, ca: apa; epe ; ipi; apa-upu; pa-pa-pe-te; pi-ta; pa-pa; ba-ba; be-be; bi-bi; bu-ba; ba-na-na; al-bi-na; la-lea; lap-te;Du-du; etc.A urmat introducerea cuvintelor n mici propoz itii: Dudu e dus cu tata; Eu am un balon; Lupul e n padure; Mama bate oua cu telul; Eu am un inel nou; Copilul bea mult lapte,etc Pentru a relationa ct mai bine cu ceilalti copii, integrndu-se n colectivul grupei ct mai firesc, am organizat activitati variate, care sa-i suscite interesul, obse rvnd ca atunci cnd participa la activitati care-i plac, comunicarea cu ceilalti co pii este mult mai buna, T. se antreneaza cu entuziasm n activitate, greselile de pronuntie si exprimare sunt mai putine: -participarea la jocuri de rol n care T. are un rol principal:De-a familia;De-a g radinita; De-a trenul; -participarea la activitati de serviciu pe o saptamna( lucrul n echipa)Si noi munc im!; -participarea la activitati pe subgrupe, punnd accent pe munca n echipa si pe resp onsabilizarea membrilor; -Participarea , ca ajutor al educatoarei, la unele activitati ale grupei, transm iterea de sarcini restului grupei; -Discutii cu ceilalti copii din grupa, pentru a-i face sa-l nteleaga pe T., sa nu -l evite n jocurile lor, sa nu rda atunci cnd pronunta gresit, sa-l corecteze fires c , fara a-i crea disconfort afectiv. n gradinita noastra, n activitatile de dimineata se practica sistemul Usilo r deschise , fiecare copil avnd posibilitatea sa-si aleaga activitatea dorita, indi ferent de grupa n care se desfasoara.Pentru a-l determina pe T. sa comunice desch is si cu celelalte educatoare, l-am antrenat n discutii libere,n jocuri de stimul are a creativitatii:Jocul ntrebarilor, Daca as fi , remarcnd ca T. are o imaginatie foarte bogata, desennd, modelnd cu placere, mai ales cnd sunt teme liber alese, luc rarile lui remarcndu-se prin originalitate, inventivitate.Apreciind orice realiza

re ct de mica, T. a nceput sa se deschida tot mai mult, remarcnd vointa lui de a avea rezultate tot mai bune, perseverenta cu care lucreaza , nelasnd niciodata sarcina de lucru neterminata.T.s-a atasat foarte mult de copiii din grupa, mama lui spu nndu-mi ce scandal face atunci cnd nu poate veni la gradinita, fiind bolnav.Treptat, lui T. i-a disparut nesiguranta n raspunsuri, timiditatea, a nvatat sa-si control eze ritmul vorbirii, desfasurnd saptamnal si terapie logopedica cu un specialist. Activitati pentru consilierea parintilor n informarea educationala a parintilor am urmarit ca parintii sa nteleaga ca pot i nfluenta si controla comportamentul lui T., nsusindu-si abilitatile de baza n aces t sens, ca numai daca gndim si actionam mpreuna, n mod unitar, l putem ajuta sa-si d epaseasca dificultatile. Cum nvatam mpreuna? -discutarea fata-n fata a problemelor; nvatam din bunele practici ale altora;obse rvarea si discutarea comportamentelor parentale cotidiene si particulare, n situa tii diferite; informarea parintilor asupra activitatilor lui T., asupra progrese lor/regreselor si a problemelor ce intervin. Comportamente adecvate propuse parintilor: -rezervati-va un timp anume pentru a vorbi cu copilul.De exemplu:seara sau la pl imbare; -vorbiti cu T. despre programul zilei, purtati mici discutii despre ceea ce urme aza sa faceti mpreuna n timpul zilei; nvatati-l sa-si exprime nevoile cnd nu sunteti de fata: mi-e sete ; -repetati clar si rar orice exprimare care nu a fost corecta, raspundeti la prop ozitiile lui T. prin cuvinte noi, dar care sa fie pe ntelesul lui; -discutati despre experiente noi pe care le va avea T. la gradinita, la dentist, n vacanta etc.; -faceti plimbari cu T. n mod regulat si vorbiti-i despre ce vedeti mpreuna; -recunoasteti eforturile copilului chiar si atunci cnd nu reusesc pe deplin.Fiti pozitivi, referiti-va mai nti la ce are bun copilul, acordati-i cu consecventa ate ntie pozitiva, mai multe aprecieri. Si familia si-a schimbat atitudinea si comportamentul fata de T., devenind mult mai apropiati de echipa educatoare-logoped, nutrind sentimente de recunostinta s i apropiere sufleteasca. Concluzii Acordnd o atentie aparte acestui copil, prin intermediul terapiei logoped ice, consilierii pedagogice si implicarii familiei, am reusit sa facilitez integ rarea functionala a lui T. n grupa de copii., participarea lui fireasca la activi tatile instructiv-educative din gradinita.Munca si colaborarea dintre educatoare , logoped, parintii lui T.a constituit un cerc de sustinere afectiva, volitiva,d e echilibrare si integrare a lui T. n mediul grupei, al gradinitei, ajutndu-l sasi corecteze pronuntia, ritmul si fluenta vorbirii, sa-si construiasca bazele un ei imagini de sine pozitive, bazate pe ncrederea ca poate sa fie la fel ca orice cop il.