Abuzul de substanțe[modificare 

| modificare sursă]

„Cariera bețivului”, 1846, ilustrează modul în care alcoolismul poate duce la suicid

Abuzul de substanțe este al doilea factor de risc pentru suicid, după depresia majoră și tulburarea

bipolară.[28] Atât abuzul cronic de substanțe, cât și intoxicația acută sunt asociate.[12][29] Atunci când
se combină cu o durere personală, cum ar fi doliul, riscul crește.[29] În plus, abuzul de substanțe este
asociat cu tulburările mentale.[12]
Majoritatea persoanelor se află sub influența substanțelor sedativ-hipnotice (cum ar fi alcoolul sau
benzodiazepinele) atunci când se sinucid,[30] alcoolismul fiind prezent între 15% și 61% din cazuri.
[12]
 Țările care au mai multe cazuri de alcoolism și o densitate mai mare a barurilor au în general și o
rată mai mare a sinuciderilor,[31] acest lucru fiind în primul rând legat de consumul de băuturi
spirtoase mai degrabă decât de consumul total de alcool.[12] În jur de 2,2–3,4% din persoanele care
au fost tratate pentru alcoolism se sinucid la un moment dat.[31] Alcoolicii care încearcă să se
sinucidă sunt de obicei bărbați, mai în vârstă, care au avut astfel de tentative și în trecut.[12] Între 3 și
35% dintre decesele printre consumatorii de heroină sunt cauzate de suicid (de aproximativ 14 mai
mult decât cei care nu consumă).[32]
Abuzul de cocaină și metamfetamine are o legătură strânsă cu sinuciderea.[12][33] În cazul
consumatorilor de cocaină, riscul cel mai mare este în perioada de sevraj.[34] Un risc semnificativ
prezintă și cei care au utilizat inhalanți, aproximativ 20% având tentative de suicid la un moment dat
și peste 65% gândindu-se la acest lucru.[12] Fumatul de țigări este asociat cu riscul de sinucidere.
[35]
 Există puține dovezi privind această asociere; cu toate acestea, s-a vehiculat ideea că cei care
sunt predispuși la fumat sunt predispuși și la sinucidere, că fumatul determină probleme de sănătate
ce determină ulterior oamenii să-și ia viața și că fumatul afectează chimia creierului, ducând la
tendințe suicidare.[35] Totodată, cannabisul nu pare să crească acest risc în mod independent.[12]

Dependența de jocurile de noroc[modificare | modificare sursă]

Dependența de jocurile de noroc este asociată cu o ideație suicidară și tentative de suicid mai
pronunțate față de populația generală.[36] Între 12 și 24% din jucătorii patologici au tentative de
suicid.[37] Rata sinuciderii în rândul soțiilor lor este de trei ori mai mare decât aceea a populației
generale.[37] Alți factori care cresc riscul în cazul dependenților de jocurile de noroc sunt bolile
psihice, abuzul de alcool și drogurile.[38]

Stări patologice[modificare | modificare sursă]

Există o asociere între tendința de suicid și problemele de sănătate fizică, de exemplu:[24] durerea
cronică,[39] traumatismul cranio-cerebral,[40] cancer,[41] hemodializă, HIV, lupus eritematos sistemic,
printre altele.[24] Diagnosticul de cancer aproape dublează riscul ulterior de suicid.[41] Prevalența
tendințelor crescute de suicid a persistat după ajustarea prin includerea depresiei clinice și a
abuzului de alcool. La oamenii care au mai mult de o afecțiune medicală, riscul a fost deosebit de
mare. În Japonia, problemele de sănătate sunt catalogate ca fiind principalul motiv de sinucidere.[42]
Tulburările de somn precum insomnia[43] și apneea de somn sunt factori de risc pentru depresie și
sinucidere. În unele cazuri, tulburările de somn pot fi un factor de risc independent de depresie.[44] O
serie de alte afecțiuni medicale se pot manifesta ca simptome asemănătoare tulburărilor de
dispoziție, precum: hipotiroidism, boala Alzheimer, tumoare cerebrală, lupus eritematos sistemic și
efecte adverse de la o serie de tratamente medicamentoase (precum betablocante și steroizi).[13]

Stări psihosociale[modificare | modificare sursă]

O serie de stări psihologice cresc riscul de suicid, de exemplu: deznădejdea, pierderea plăcerii în
viață, depresia și anxietatea.[21] O capacitate scăzută de a rezolva problemele, pierderea
capacităților din trecut și controlul slab al impulsurilor joacă, de asemenea, un rol.[21][45] La adulții mai
în vârstă, percepția că sunt o povară pentru ceilalți este importantă.[46][46]
Probleme de viață recente, cum ar fi pierderea unui membru al familiei sau a unui prieten, pierderea
locului de muncă sau izolarea socială (precum traiul de unul singur) cresc riscul.[21] Persoanele care
nu s-au căsătorit niciodată prezintă, de asemenea, un risc mai mare.[13] Religiozitatea poate reduce
riscul de sinucidere.[47] Acest lucru a fost atribuit poziției negative pe care multe religii o iau împotriva
sinuciderii și coeziunii mai largi pe care o poate oferi religia.[47] Musulmanii, dintre persoanele
religioase, par să aibă o rată mai scăzută.[48]
Unele persoane se pot sinucide pentru a evita intimidarea sau prejudecata.[49] Abuzul sexual[50] din
copilărie și timpul petrecut în adopție temporară sunt, de asemenea, factori de risc.[51] Se consideră
că abuzul sexual contribuie cu 20% la riscul general.[18]
O explicație evoluționistă pentru suicid este că poate îmbunătăți valoarea selectivă inclusivă. Acest
lucru poate avea loc dacă persoana care se sinucide nu poate avea mai mulți copii și își privează
rudele de resurse rămânând în viață. O obiecție este aceea că decesul adolescenților sănătoși nu
este de natură să ducă la creșterea valorii selective inclusive. Adaptarea la un mediu ancestral
foarte diferit poate fi dezadaptativă în condițiile actuale.[45][52]
Sărăcia este asociată cu riscul de suicid.[53] Creșterea sărăciei relative față de cei din jur crește riscul
de suicid.[54] Peste 200.000 de fermieri din India au comis suicid din 1997 încoace, o parte din cauza
problemelor legate de datorii.[55] În China, probabilitatea de suicid este de trei ori mai mare în zonele
rurale decât în cele urbane și se crede că, într-o anumită măsură, acest lucru se întâmplă din cauza
dificultăților financiare din zona rurală.[56]
Persoanele care au prezentat un eveniment traumatic și suferă de sindromul de stres
posttraumatic (PTSD) pot avea mai multe șanse de a încerca să se sinucidă.[57]