Sinuciderea .

Dreptul de a-ti lua viata

Articolul 3. Orice fiin uman are dreptul la via, la libertate i la securitatea persoanei sale.

ncepi s te gndeti la definiia sinuciderii. Corpul i mintea sunt att de vtmate de stres nct duc la auto-distrugere. Nu este neaprat o alegere- Ramsden-

Sinuciderea, numit i suicid, (din latin sui caedere, a se omor pe sine) este actul prin care cineva i ia singur viaa.Sinuciderea este un fenomen complex, ce depaseste cadrul psihiatric la care este redus frecvent, in masura in care se pune problema libertatii omului si a optiunilor sale (inclusiv cea de a muri). Sinuciderea, cea de a patra cauza de mortalitate generala, a doua cauza de mortalitate la adolescenti (dupa accidentele de circulatie), ramane o problema sociala grava, ale carei mecanisme si granite sunt adesea foarte dificil de deslusit . n unele religii, sinuciderea este considerat un pcat, iar n unele state, e un delict. Pe de alt parte, n alte culturi, sinuciderea este vzut ca o modalitate onorabil de a scpa din situaii umilitoare sau prea dureroase. Percepia sinuciderii a fost astfel influenat de mediul cultural, i de abordarea temelor existeniale precum religia, onoarea i sensul vieii. n cele mai multe religii occidentale i asiatice, cretinism, islam, iudaism, budism i hinduism, sinuciderea este condamnat. nJaponia, n perioada samurailor pe de alt parte, seppuku, sinuciderea ritual, era vzut ca o modalitate onorabil de a plti pentru greeli sau eecuri. Sinuciderea mai are loc i ca form de protest (auto-incendierea, de pild). Suicidul a fost folosit i n scopuri militare, ncepnd cu kamikaze din al doilea rzboi mondial, i pn la teroritii din prezent. Anual, aproximativ un milion de oameni se sinucid . De asemenea, n fiecare an au loc ntre 10 i 20 de milioane de tentative de suicid. Brbaii n vrst au cea mai mare frecven de suicid, dei frecvena n rndurile tinerilor este n cretere.
1

Conform lui Durkheim sinuciderea poate fi :

egoist altruist anomic

A. Dorind sa explice sinuciderea egoista, Durkheim arata in ce fel actioneaza religia, familia si societatea politica asupra sinuciderii. Faptele arata ca protestantii furnizeaza mult mai multe sinucideri decat oricare alt cult, dar se pare ca atunci cand protestantismul devine minoritar, tendinta spre sinucidere se diminueaza. Se poate concluziona ca inclinatia spre sinucidere a protestantismului depinde de spiritul reflexiei libere care il caracterizeaza, biserica protestanta neputand actiona moderator impotriva sinuciderii tocmai pentru ca nu are aceeasi consistenta ca alte religii. Omul ajunge la sinucidere pentru ca societatea religioasa din care face parte si-a pierdut coeziunea. Femeile se sinucid mai putin decat barbatii pentru ca sensibilitatea lor e mai degraba rudimentara. Traind mai mult decat barbatul in afara vietii comune, femeia este mai putin influentata de aceasta, deci societatea ii este mai putin necesara pentru ca este mai putin inzestrata cu sociabilitate. Familia este un mediu puternic protector impotriva sinuciderii, ea protejand cu atat mai bine cu cat este mai puternic inchegata. Statisticile arata ca: - vaduvii se sinucid mai mult decat casatoritii dar mai putin decat celibatarii; - casatoriile prea timpurii au o influenta agravanta asupra sinuciderii, in special pentru barbati; - dupa 20 de ani, persoanele casatorite se sinucid mai rar in comparatie cu celibatarii. Se poate concluziona ca sinuciderea variaza invers proportional cu gradul de integrare al gruparilor sociale din care face parte individul. Viata este tolerabila atunci cand exista un motiv care sa merite osteneala. Cand individul nu are alt obiectiv decat pe el insusi, el nu poate scapa de obsesia ca eforturile sale sunt in zadar. Omul este dublu, caci omului fizic i se adauga omul social si acesta din urma are nevoie de o societate pe care s-o exprime si pe care s-o serveasca. Stim ca sinuciderea este intamplatoare la copii si se diminueaza la cei in varsta. Explicatia acestui fapt este ca si copilul si batranul reprezinta aproape in intregime omul fizic si nu omul social iar societatea lipseste inca din constiinta primului si incepe sa dispara din constiinta celuilalt.

B. Sinuciderea altruista este un tip de sinucidere contrastant cu precedentul si

provine din faptul ca societatea tine omul prea dependent de ea. Termenul "altruism", exprima starea in care eul nu-si apartine deloc sie insusi, in
2

care se confunda cu altceva din exteriorul sau. Sinuciderea altruista imbraca trei forme: - sinuciderea altruista obligatorie - sinuciderea altruista facultativa - sinuciderea altruista acuta

C. Sinuciderea anomica
Daca sinuciderile sunt sporite de crizele industriale sau financiare, fenomenul nu se datoreaza saracirii, de vreme ce si valurile de prosperitate au aceleasi efecte. Orice zdruncinare a echilibrului favorizeaza sinuciderea si omul isi ia viata cu mai multa usurinta cand structura sociala sufera modificari importante. Orice fel de anomie atat economica, familiala, in cadrul industriei sau comertului, favorizeaza cresterea ratei sinuciderilor. Pe langa aceste trei tipuri principale de sinucidere, Durkheim vorbeste intr-un alt capitol de forme individuale de sinucidere. Este cert ca nu se poate stabili un raport intre tipurile de sinucidere si metodele cele mai raspandite. Deci, cauzele care-l imping pe om la sinucidere nu determina si alegerea gestului final. In cartea a III-a a acestei lucrari - Despre sinucidere ca fenomen social in general, autorul prezinta cateva consideratii generale despre sinucidere. Sinuciderea pare intr-un fel sau altul o supapa de siguranta ce poate fi utila. Ea are marele avantaj de a debarasa societatea fara nici un fel de interventie si cat mai simplu posibil de un anumit numar de subiecti inutili si daunatori. In raport cu sinuciderea, omuciderea se manifesta in situatii diferite: - acolo unde omuciderea este foarte raspandita, ea ofera imunitate contra sinuciderii; - daca razboaiele determina o scadere a numarului sinuciderilor, numarul omuciderilor creste si la fel se intampla si cu furturile si escrocheriile; - sinuciderea este un fenomen mai degraba urban decat rural, dar situatia omuciderii este inversa; - daca sinuciderile sunt mai frecvente in randul protestantilor, omorurile sunt mai des intalnite la catolici; - viata de familie are o actiune moderatoare asupra sinuciderii, dar stimuleaza mai degraba omorul.

Clasificarea formelor pe care sinuciderea le poate mbrca :

1.Auto-vtmare corporal Auto-vatamare corporala nu este o tentativ de suicid, ns, iniial auto-vatamare corporala a fost n mod eronat clasificata ca fiind o tentativ de sinucidere. Exist o corelaie de non-cauzalitate ntre auto-vtmare i suicid, ambele sunt cel mai frecvent cauzate de depresie.

2.Eutanasierea i sinuciderea asistat Persoanele care doresc s pun capt vieii lor si fac apel la o alt persoan pentru a realiza acest lucru .O alt persoan, de obicei un membru de familie sau medic, poate ajuta la realizarea actului in cazul n care persoana nu dispune de capacitatea fizic de a face acest lucru. Sinuciderea asistat este o problem moral i politic de contencios n multe ri.

3.Crim-sinucidere O crim-sinucidere este un act n care un individ ucide unal sau mai multe persoane imediat nainte sau n acelai timp cu el sau ea.

4.Sinuciderea atac Un atac sinuciga este atunci cand un atacator comite un act de violen mpotriva altora, de obicei pentru a atinge un obiectiv militar sau politic, care duce la moartea lui sau a ei, de asemenea. Atacurile sinucigae sunt adesea considerate ca fiind un act de terorism . Exemplele istorice includ asasinarea tarului Alexandru al II .

5.Sinucidere n mas Unele sinucideri sunt facute sub presiunea de grup sau ca un grup. sinucideri n mas poate avea loc cu doar dou persoane, ntr-un "pact de sinucidere", sau cu un numr mai mare de oameni. Un exemplu este sinucidere n mas care au avut loc de ctre membrii Templului Popoarelor , un american de cult condus de Jim Jones , n Guyana n 1978.

6.Pact de sinucidere Un pact de sinucidere descrie sinuciderea a dou sau mai multe persoane ntr-un plan convenit anterior.. pactele de sinucidere sunt, n general, diferite de sinuciderea n mas. Acesta din urm se refer la incidentele n care un numr mai mare de oameni se omoare mpreun pentru aceleai motive ideologice, deseori ntr-un context religios, politic, militar sau paramilitar. Pactele de sinucidere, pe de alt parte, implic de obicei grupuri mici de oameni (cum ar fi partenerii casatoriti, membri ai familiei, sau prieteni) ale cror motivaii sunt intens personale i individuale.

7.Metaforic sinucidere Metaforic sensul de "distrugerea intenionat a cuiva de interes propriu",exemplu pentru sinuciderea politic .

Cauze
O serie de factori sunt asociati cu riscul de suicid, inclusiv: boli psihice , dependenta de droguri , i factorii socio-economici. n timp ce circumstanele externe, cum ar fi un eveniment traumatic , pot declana sinuciderea, nu pare a fi o cauz independent. Astfel, sinuciderile sunt mult mai probabil s apar n timpul perioadelor de criz socio-economica , familie i individuale. Boal mintal tulburrile mintale sunt frecvent prezente n momentul de suicid cu estimri de la 87% la 98%. pe timp ce tulburarile de dispozitie sunt prezente n 30%,abuzul de substane la 18%,schizofreniea la 14%, i tulburrile de personalitate n 13,0% din nr de sinucideri.Aproximativ 5% din persoanele cu schizofrenie mor datorita suicidului. Ali factori Socio-economici cum ar fi omajul , srcia , lipsa de adpost , i discriminarea pot declana gnduri de sinucidere. Srcia nu poate fi o cauz direct, dar poate crete riscul de suicid, deoarece este un grup de risc major pentru depresie .

Sinuciderea este a zecea cauza de deces la nivel mondial , cu un nr de aproximativ un milion de oameni care mor anual prin sinucidere. Rata sinuciderilor la nivel mondial a crescut cu 60% n ultimii 50 de ani, n principal n rile n curs de dezvoltare .Cele mai multe sinucideri din lume apar n Asia, care este estimat a detine pn la 60% din nr mondial de sinucideri. n SUA, de exemplu, rata de sinucidere este n cretere pentru prima dat ntr-un deceniu. Creterea ratei de sinucidere global ntre 1999 i 2005 s-a datorat n primul rnd unei creteri a sinuciderilor n rndul albilor n vrst de 40-64.

Legislaie
n unele jurisdicii, un act sau un act de sinucidere incomplet este considerat a fi o crim. nBrazilia , n cazul n care ajutorul este direcionat ctre un minor, pedeapsa este aplicat n dubla sa i nu sunt considerate ca omucidere . nItalia i Canada , instigarea la sinucidere este, de asemenea, o infraciune penal. n Singapore , oricine asist la sinuciderea unei persoane cu handicap mental comite o infraciune de capital. n India , complicitatea la sinuciderea unui minor sau a unei persoane cu handicap mental poate duce la o sentinta de peste 1 an de nchisoare, si la o amend1. n Germania , urmtoarele legi se aplic n cazurile de sinucidere2:

eutanasia activ (uciderea la cerere) este interzis de articolul 216 din StGB (Strafgesetzbuch, Codul penal german ),si se pedepsete cu de la ase luni la cinci ani de nchisoare dreptul german interpreteaz sinuciderea ca un accident..Imposibilitatea de a acorda ajutor se pedepsete n conformitate cu articolul 323c din StGB, cu o sentinta maxima de 1 an de inchisoare.

"Laws - IPC - Section 309" . Vakilno1.com. 2006-10-10 . Adus de 2009-05-06. German politician Roger Kusch helped elderly woman to die" Times Online July 2, 2008
6

BIBLIOGRAFIE

1. 2.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sinucidere Durkheim, Emile (1993). Despre sinucidere, Iasi, Institutul European http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|ro&u=htt p://en.wikipedia.org/wiki/Suicide http://www.sfatulmedicului.ro/dictionarmedical/sinucidere_2404

3.

4.