SINUCIDEREA DE EMILE DURKHEIM CAPITOULUL 1:Sinuciderea si starile psihopatice -exista doua cauze extra sociale care ar avea o influenta

asupra ratei sinucideri 1.Apare conceptul de nebunie care este asociata cu o maladie si cu sinuciderea, -intalnim 3 teorii : Sinuciderea ar fi o afectiune individuala ; Sinuciderea ofera toate caracterele unei aliantii mintale (Esquirol) ; Omul atenteaza asupra vietii sale doar atunci cand delireaza,iar sinucigasul este un alienat toate aceste teorii sustin ca sinuciderea este o forma a nebuniei,si ca aceasta nu poate fi pedepsita prin lege. -daca sinuciderea este consideraata ca o partea luata din nebunie atunci putem sa afirmam ca sinucigasul este nebun. 2.Conceptul de monomanii tine de patologia mintala.Monomanu este o persoana bolnava dar a carui constiinta este perfect sanatoasa ,cu o mica exceptie are doar o singura tara,tendinta irationala de a fura,bea sau insulta,iar sinucidera in acest in acest caz nu poate fi asociata cu nebunia,ea poate fi considerata o monomanie,caracteristicile pe care le are sinuciderea ca si monomanie sunt toate caracteristicile de mai sus doar ca apare absenta tulburarilor esentiale in comportamentul intelectual. -in ceea ce priveste tendintele monomania este o pasiune patologica,iar in cea reprezentarilor este doar o idee dar cu un grad mare de intensitate in asa mod cat duce la obsesie,iar liberatea este limitata. -in cazul de monomani sinuciderea este ridicata la gradul de tulburare psihica -tot in acest subcapitol intalnim urmatorul fapt ca daca nu exista monomanii atunci nu poate exista monomanie-sinucidere. 3.daca totusi exista posibilitatea ca si sinuciderea sa aiba loc in stare de nebunie,atunci CITATE: Relatiile dintre ritmurile sociale si proportia sinuciderilor,sinuciderea se petrece cel mai adesea noaptea si mai rar ziua,ea creste odata cu durata zilei in decursul anului si este mai frecventa la inceput de saptamana decat la sfarsitul ei.De asemenea ,proportia sinuciderilor creste o data cu varsta,este in raport cu religia (mai frecvent la protestantii decat la catolici,si la catolici decat la evrei),precum si cu dimensiunile localitatii in care se petrec sinuciderile (mai numeroase in marile orase). Sinuciderea variaza in masura inversa fata de gardul de integrare a grupurilor sociale din care individul face parte.Dezintegrarea acestor grupuri elibereaza intr-o anumita masura individul,situatie care poate fi traita in plan subiectiv in mod pozitiv,ca un plus de autonomie si de libertate,sau in mod catastrofal,ca o pierdere a sensului existentei ce impune la limita autosuprimarea . numim sinucidere orice moarte care rezulta mijlocit sau nemijlocit dintr-un act pozitiv sau negativ savarsit de victima insasi . Sinuciderea este inainte de toate actul de disperare al unui om care nu mai doreste sa traiasca.Dar in realitate,deoarece suntem atasati de viata in momentul in care o parasim,sinuciderea este un abandon. ceea ce este comun tuturor formelor posibile ale renuntarii supreme,este actul prin care se realizeaza si este savarsit in constiinta de cauza,ca victima,in momentul in care actioneaza,stie ce trebuie sa rezulte din fapta sa,si care a fost motivul. Se numeste sinucidere orice caz de moarte care rezulta direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ,savarsit de victima inasi,si despre care aceasta stie ce rezultat va produce.Tentativa este actul astfel definit,dar oprit inainte ca moartea sa se produca. Evolutia sinuciderilorvbeste astfel compusa din valori de variatie,distincte si succesive,care au loc prin puseuri;se dezvolta un timp,apoi se opresc pentru a reincepe mai tarziu. Fiecare societate are deci,in fiecare moment al istoriei sale,o aptitudine definita pentru sinucidere.Intesitatea relativa a acestei aptitudini se masoara raportand cifra globala a mortiilor voluntare la populatie,indiferent de varsta sau sex.Vom numi rezultatul numeric obtinut rata mortalitate-sinucidere proprie societatii considerate.Se calculeaza de obicei raportand-o la 1 mili sau 100.000 de locuitori .

Exista 2 feluri de cause extra-sociale carora le putem atribui a priori o influenta asupra ratei sinuciderilor:dispozitia organo-fizica si natura mediului fizic. Sinuciderea nu se produce niciodata in stare de sanatate si ca ea este un indice singur al alienarii mintale ? Specialistii in bolii cerebrale afirma ,bineinteles ca,majoritatea sinucigasilor pe care i-au cunoscut prezentau semne de alienare mintala . Sinuciderea maniaca: se datoreaza fie halucinatiilor ,fie conceptiilor delirante.Bolnavul se omoara pentru a scapa de un pericol sau de o rusine imaginara.Motivele care stau la baza acestei tipuri de .este de retinut la acest tip de sinucidere este ca ideiile, sentimentele se succed cu o viteza extraoridinara in spiritul maniaciilor,chiar in momentul in care acesta are o stare de constienta este inlocuita cu o alta.Halucinatia sau delirul care-l determina pe subiect sa se distruga apare deodata si rezulta de aici tentative de sinucidere,iar daca tentative lui de sinucidere a esuat aceasta nu mai este reluata cel putin pentru un moment ,dar daca se v-a mai repeta mai tarziu va fi dintr-un alt motiv. Sinuciderea melancolica Acesta este legata de o stare generala de extrema depresie,de tristete exagerata care-l determina pe bolnav sa nu mai aprecieze corect relatiile sale cu oamenii si lucrurile din jur.Placerile nu il mai atrag,pentru ca vede totul in negru.Viata I se pare plictisitoare si dureroasa. Bolnavii care intra in acesta categorie isi pregatesc cu grija mijloacele de executie in urmarirea telului lor dovedesc o perseverenta si uneori o ingeniozitate incredibila. Sinuciderea obsesiva Aici sinuciderea nu are un motiv real sau imaginar,ci este cauzata doar de idea fixa a mortii care ,fara vreun motiv palpabil,domina spiritul bonavului.El este obsedata de dorinta de a se omori,chiar daca stie ca nu are nici un motiv rezonabil s-o faca.Este nevoie instinctive asupra careia nici gandirea,nici rationamentul nu are vreo putere:simte o nevoie foarte mare de a fura,a ucide,cand acesta isi da seama de aceste caracteristici incearca sa lupte dar pe toata acesata perioada de lupta el este trist ,chinuit si simte in cavitatea epigastrica o anxietate care creste in fiecare zi,acest tip de sinucidere o il mai gasim si sub termenul de sinucidere anxioasa.Dar daca bolnavul renuta la idea de lupta si al idea de a se omori ,nelinistea pe care acesta o resimtea inceteaza si se reinstaleaza calmul. Sinuciderea impulsive sau automata: Acest tip de sinucidere provine dintr-un impuls brusc si imediat irezistibil.Apare intr-o clipita,profunda dj,si determina actul sau,cel putin,debutul executiei.Daca la sinuciderea maniaca exista intotdeauna un motiv ,in ceea ce priveste sinuciderea impulsiva acesta este izbucneste si produce efecte cu un veritabil automatism,fara sa fi fost precedat de vreun antecedent intellectual,deseori cei care intra in acest tip de sinucidere nu isi dau seama de ce se intampla. In concluzie ,toate sinuciderile care sunt facute ca urmare a unor tulburarii mintale sau sunt lipsite de temei,sau sunt determinate de motive pur imaginare. Exista o stare psihopatica deosebita,carei ne-am obisnuit de catva timp sa-I atribuim toate relele societatii noastre si anume alcoolismul.Caruia I se atribuie dj pe nedrept ,progresul nebuniei,pauperitatea si criminalitatea.Daca alcoolismul actioneaza asupra sinuciderii,in calitate sa de stare psihopatica,atunci o face prin intermediul tulburarilor mintale pe care le determina,o legatura mai stransa pare sa existe intre cantitate de alcool consumata si tendinta spre sinucidere cel putin in privinta Frantei.Zonele in care se bea cel mai mult sunt cele noridice si tot acolo numarul sinuciderilor este mai mare .Exista unele contradictorii in ceea ce priveste asocierea consumului de alcool cu sinuciderea spre ex in provinciea Poznan unde nr de sinuciderii este foarte mic si este regiune unde se consuma cel mai mult alcool.