Sunteți pe pagina 1din 39

m 



m  
 m 
  
   
 
m 
 m 
   
  m
m 
  m
m
ë ëë
INTRODUCERE
á printre diversele specii de moarte , exista unele care
prezinta trasatura particulara de a fi fapta victimei insasi,de
a fi rezultatul unui act al carui pacient este chiar autorul sau
á    

    
  

     
      
   
á Úceasta def este insa incompleta,ea nu face distinctia intre
2 tipuri foarte diferite de moarte.
á Nu am sti sa asezam in aceeasi clasa si sa tratam in acelasi
mod moartea halucinatului care se arunca de la o fereastra
inalta ,pt ca o crede la acelasi nivel cu solul,si moartea
omului cu spiritul sanatos,care se loveste constient de fapta
sa.
INTRODUCERE....
á Sinuciderea este inainte de toate actul de disperare al
unui om care nu mai doreste sa traiasca,sinuciderea este
un abandon.
á Ceea ce este comun tuturor formelor posibile ale
renuntarii supreme ,este ca actul prin care se realizeaza
este savarsit in cunostinta de cauza ;victima in momentul
in care actioneaza stie ce trebuie sa rezulte din fapta sa
si care a fost motivul.
á In mod definitiv:     
 

             

          
         
 
    

  m 
 
á Exista 2 feluri de cauze extra-sociale carora le putem
atribui a priori o influenta asupra ratei sinuciderilor:

  
 
  si     
á exista maladii a caror rata anuala este relativ constanta pt
o societate data,in timp ce variaza destul de mult in fct.de
popor ±asa este nebunia.
á Daca am avea vreun motiv pt a vedea in orice moarte
voluntara manifestarea unei tulburari mintale,problema
s-ar rezolva,sinuciderea ar fi doar o afectiune individuala
á Dupa Esquirol: Ä   
 
    
  
         

          
 
 Valret si Moreau de Tours :Äsinuciderea trebuie privita intotdeauna
ca un rezultat al alienarii mintale?´
 Daca se poate stabili ca sinuciderea este o nebunie cu propriile sale
caracteresi cu evolutia sa distincta,problema este rezolvata;orice
sinucigas este un nebun.
 Dar exista oare o nebunie-sinucidere??
 Tendinta spre sinucidere fiind,prin natura sa,speciala si
determinata,daca ar constitui o varietate a nebuniei,nu ar putea fi
decat o nebunie partiala si limitata la un singur act.
 Ptr ca ea sa poata caracteriza un delir,ar trebui sa se bazeze doar pe
acest lucru; daca ar exista si alte cauze,nu am avea vreun motiv sa
def tendinta prin una din ele mai mult decat prin celelalte.
á In terminologia traditionala a patologiei mintale,aceste delire
restranse sunt numite monomanii
á Monomanul este un bolnav a carui constiinta este perfect
sanatoasa,cu o singura exceptie,el are o songura
tara,localizata net.
á De ex.are uneori o dorinta irationala si absurda de a bea ,de a
fura sau de a insulta.
á Vondul vietii mentale este acelasi si la monoman si la omul
sanatos,doar ca la primul o anumita stare pshica se
detaseaza printr-un relief deosebit din fondul comun.
á Sinuciderea este in general plasata sub influnta unei pasiuni
anormale care ori isi epuizeaza brusc toata energia ori si-o
dezvolta in timp.
á Se mentioneaza 4 tipuri de sinucidere:
á £.ëinuciderea mecanica- se datoreaza fie halucinatiilor ,fie
conceptiilor delirante.bolnavul se omoara pt a scapa de un
pericol sau de o rusine imaginara,ori pt a asculta un ordin
misterios orimit Äde sus´.
á ^ ëinuciderea melancolica ±este legata de o stare generala de
extrema depresie,de tristete exagerata care-l determina pe
bolnav sa nu mai aprecieze corect relatiile sale cu oamenii si
lucrurile din jur.viata i se pae plictisitoare si dureroasa.
á Ñ ëinuciderea obëeëiva ± sinuciderea nu are un motiv,real sau
imaginar,ci este cauzata doar de ideea fixa a mortii care,fara
vreun motiv palpabil,domina spiritul bolnavului. El este obsedat
de dorinta de a se omorî,chiar daca stie ca nu are nici un motiv
rezonabil s-o faca. este nevoie instinctiva asupra careia nici
gandirea ,nici rationamentul nu au vreo putere;este asemeni
acelor nevoi de a fura,a ucide,a incendia,dn care a generat
conceptul de monomanie.
á 4.ëinucidere impulëiva ëau automatanu este motivata mai
mult decat precedenta,nu este justificata nici in realitate nici in
imagiatia bolnavului. Ea rezulta dintr-un impuls brusc si
imediat,irezistibil. Vederea unui cutit,plimbarea pe marginea
unei prapastii ,etc dau nastere instantaneu ideii de sinucidere si
actul in sine urmeaza atat de repede incat,deseori,bolnavii nu-si
dau seama de ceea ce se intampla.
á In rezumat,toate sinuciderrile care se datoreaza unor tulburari
mintale,sau sunt lipsite de temei,sau sunt detrminate de motive
pur imaginare.
á Útata timp cat sinuciderile alienatilor nu formeaza genul de
intregime ci repr.doar o varietate a sa,starile psihopatice care
constituie alienarea mintala nu pot justifica predispozitia
colectiva spre sinucidere,in generalitatea ei.
á E.D. Vorbeste de neuraëtenie- un soi de nebunie
rudimentara,este o stare mult mai raspandita decat tulburarea
mintala si continua sa se generalizeze.
á Neurastenia poate predispune la sinucidere:neurestenicii
sunt,prin temperamentul lor,predestinati parca suferintei.
á Sinuciderea ca si nebunia este mai raspandita in orase decat la
tara.
á £.toate statisticile stabilesc ca,in azilele de nebuni populatia
feminina este sensibil superioar acelei masculine. Raporturile
variaza in fct de tara ,este in general de 54-55 femei la 46 sau 45
barbati.
á 2.nebunia este mai frecventa la evrei decat in celelalte
cconfesiuni religioase.
á Ñ.in toate tarile tendinta spre sinucidere creste regulat din
copilarie pana la batranetea cea mai inaintata. Chiar daca
uneori ea scade,dupa 70-80ani,diferenta e foarte mica
ramanand de 2-Ñ ori mai mare decat la varsta maturitatii.
á 4. nu se se gaseste un raport intre variatiile sinuciderii si
nebuniei nici daca diferitele societati sunt comparate din acest
punct de vedere.
CÚP.II ÄSINUCIDEREÚ SI STÚRILE
PSIHOLOGICE NORMÚLE. RÚSÚ.EREDITÚTEÚ
á Este posibil ca predispozitia spre sinucidere sa derive din
constitutia individului fara a depinde in mod special de
starile anormale mentionate.
á Ce este o rasa??? Prin rasa se intelege un grup de indivizi
cu trasaturi comune ,care,in plus,datoreaza aceasta
similitudine de caractere unei origini comune.
á Quatrefages a def rasa drept Äansamblul indivizilor
asemanatori care apartin aceleiasi specii si care transmit
din generatii in generatii caracterele unei varietati
primitive´
á rasa inseamna un grup de indivizi care prezinta asemanari.
á Úceste asemanari trebuie sa fie ereditare ;ele nu se refera la
religie,profesie,etc
á Prichard spunea,:sub numele de rasa se intelege orice grupare
de indivizi care prezinta caractere comune,transmisibile prin
ereditate,originea acestor caractere nefiind luata in discutie.
á Broca : varietatile genului omenesc au primit numele de
rase,ceea ce determina aparitia ideii de filiatie mai mult sau mai
putin directa intre idivizii aceleiasi varietati,dar nu rezolva
problema inrudirii dintre indivizii din varietati diferite.´
á Morselli a gasit 4 grupari:    avand drept varietati
germanul,scandinavul,anglo-saxonul,flamandul  


         
  
á in Vranta se distinge £50 sinucideri la £ mil de loc, iar in in
Italia Ñ0,in Spania chiar mai putin.
CÚP III Ä SINUCIDEREÚ SI VÚCTORII
COSMICI´
á Daca predispozitiile individuale nu constituie cauze
determinate ale sinuciderii,ele capata mai multa inluenta
atunci cand se combina cu anumiti factori cosmici.
á Printre factorii cosmici carora li s-a atribuit o influenta in
privinta sinuciderii sunt  si  
 
á Intre Ñ Ñ  
2£,£ sinucideri la £ mil de loc
á Ñ   ÑÑ  
á      
á      
á Influenta temperaturii sezoniere pare a fi mai clar
stabilita caci faptele,desi pot fi interpretate diferit,sunt
totusi constante.
á Daca am incerca sa gasim rational anotimpul cel mai favorabil
sinuciderilor am spune ca cerul trebuie sa fie cat mai
intunecat,temperatura cat mai joasa sau cat mai multa
umiditate.
á Úspectul dezolant al naturii ar avea drept efect sa predispuna
omul la reverie,sa trezeasca pasiunile triste,sa provoace
melancolia.
á Montesquieu considera tarile cetoase si reci drept cele mai
favorabile dezvoltarii fenomenului de sinucidere.
á Sinuciderea nu atinge valoarea sa maxima nici iarna,nici toamna
,cum s-ar putea crede,ci in cel mai frumods anotimp,atunci cand
natura este mai frumoasa,iar temp mai dulce- omul renunta la
viata tocmai atunci cand viata este mai usoara.
CÚP. IV Ä IMITÚTIÚ´
á Imitatia poate avea loc intre indivizi pe care nu-i uneste
nicio legatura de tip social,ceea ce arata ca e vorba
despre un fenomen pur psihologic.
á Un om poate sa-l imite pe altul,fara ca cei doi sa fie
solidari unul cu altul ,sau sa apartina aceluiasi grup.
á Cuvantul este folosit in mod curent ptr a desemna
simultan cele Ñ grupe de fapte:
á £.in sanul unui grup social aflat sub actiunea unei
aceleiasi cauze,sau a unui fascicul de cauze similare,este
posibil sa se formeze o asa numita Änivelare´ a
constiintelor ,astfel incat toti membrii grupului sa
gandeasca si sa simta la fel-ansamblul de operatii din
care rezulta acordul a fost deseori numit imitatie.
á 2. numele de imitatie s-a dat si acelei nevoi care ne impinge sa
ne armonizam cu societatea din care facem parte,adoptand stilul
general de a gandi si actiona din jurul nostru.
á Ñ.este posibil sa imitam un act doar pt ca s-a petrecut in fata
noastra sau pt ca am auzit vorbindu-se despre el. Il copiem doar
de dragul de a-l copia,fara a-l considera neaparat util si fara a fi
manati dedorinta de a semana cu vreun model.
á Imitatia exista cand un act are drept antecedent imediat
reprezentarea unui act simlar,savarsit anterior de o alta
persoana,fara ca intre reprezentare si executie sa se intercaleze
vreo operatie intelectuala,explicita sau implicita,referitoare la
caracterele intrinseci ale actului reprodus.
á Este neindoielnic faptul ca sinuciderea se transmite prin
molipsire .
á Chiar daca sinuciderea se poate transmite de la individ la
individ,aceasta nu inseamna a priori ca Ämolipsirea´ produce
efecte sociale,deci ca afecteaza rata sociala a sinuciderilor
á Daca este sigur ca sinuciderea poate fi molipsitoare de la
individ la individ,ea nu poate fi insa propagata prin imitatie
astfel incat rata sinuciderilorsa fie afectata.
á Imitatia poate declansa unele cazuri individuale,dar nu
contribuie la determinarea predispozitiei inegale catre
sinuciderea a diferitelor societati,sau a grupurilor sociale
diferite de cadrul unei societati.
á Insa,imitatia,doar prin propriile sale forte,nu poate determina
sinuciderea.
CÚRTEÚ Ú II-Ú ÄCÚUZE SOCIÚLE SI TIPURI
SOCIÚLE´
CÚP I ÄMETODE PT DETERMINÚREÚ CÚUZELOR SI
TIPURILOR SOCIÚLE´

á Cum pot fi determinate cauzele???


á In timpul cercetarilor judiciare ce se efectueaza in fiecare caz de
sinucidere,este notat si mitivul (necaz de familie,durere fizica
sau de alta natura,remuscare,alcoolism etc) care pare sa fi
determinat sfarsitul.
á In statisticile fiecarei tari,toate rezultatele acestor anchete sunt
reunite in tabele speciale sub titlul: u
    
  
.
á Precizarea cauzelor unui fenomen este intotdeauna o problema
dificila,fiind necesare numeroase observatii si experiente.
á Dintre toate fenomenele volitiunile umane sunt cele mai
complexe.
á Toate cauzele sunt plasate sub actiunea unei stari mai
generale,pe care fiecare cauza o reflecta mai mult sau mai putin
fidel.
á Úceasta stare determina Äproductivitatea´ fiecarui motiv si tot
ea constituie adevarata cauza a sinuciderilor.
á Vortele care imping la sinucidere muncitorul si intelectualul
orasean sunt foarte diferite...aceasta demonstreaza ca motivele
atribuite de investigatii si chiar cele pe care si le imagineaza
insasi victima nu sunt decat cauze aparente..fiind doar
repercursiuni individuale ale unei stari generale,ele nu o
exprima totusi fidel,deoarece cauzele raman aceleasi chiar cand
starea se modifica.
CÚP II ÄSINUCIDEREÚ EGOISTÚ´

á Y
   
á    
    
  !!  "
 o
!! 
#  !
  $  #  
       
 #

 

     
  
 
   "

#%
 
 
  $

  
   # & Y  
  
  '    
#  


     '    


 

     
   # 
  
  & (      "

 
#    ! "
)   !     o
  
     

     
 
# 

&
›  (*( +YY ›  Y 
( + ›  ›Y

á       

! "
#  
# 
! !   "    
 o !  
  

 &         

   '
   
 
  

           # 
 '   
  & + #   
 
     
   #  


       
      
 #
  # 
&      
 
    &    
   

   & ( 
  
 
)  ,   
  & +    "
 !   #   "
 
! !  !
 !      &
á In tarile catolice ca Spania,Portugalia, Italia sinuciderea
este putin dezvoltata,ea atingand valoarea maxima in
tarile protestante:Prusia,Saxonia,Danemarca.
á Protestantii furnizeaza mult mai multe sinucideri decat
orice alt cult
á In cazul evreilor aptitudinea lor catre sinucidere este
inferioara celei a protestantilor.
á Sinuciderea este prohibida la fel de categoric de ambele
culte;nu numai ca fapta atrage pedepse morale extrem de
severe,cele 2 relatii propovaduiesc faptul ca dincolo de
moarte incepe o viata noua,in care faptele rele,printre
care si sinuciderea,sunt aspru pedepsite.
Y  SINUCIDEREÚ EGOISTÚ´
CONTINUÚRE

á £.Casatoriile prea timpurii au o influenta agravanta


asupra sinuciderii mai ales in cazul barbatilor.
á 2.Dupa 20 de ani persoanele casatorite,de ambele
sexe,beneficiaza de un coeficient de aparare in raport cu
celibatarii.
á Ñ.coeficientul de aparare al persoanelor casatorite fata de
celibatari variaza in fct de sex
á 4. vaduvia diminueaza coeficientul de aparare al
persoanelor casatorite,indiferent de sex,dar de obicei nu
il anuleaza total.
á Imunitatea de care se bucura persoanele casatorite poate
avea doar una din cauzele urmatoare:
á Ori se datoreaza influentei mediului familial,care ar
neutraliza in acest caz inclinatia spre sinucidere sau ar
impiedica-o sa izbucneasca.
á Ori are drept de cauza ceea ce numeste selectie
matrimoniala
CÚP VI ÄSINUCIDEREÚ ÚLTRUISTÚ´
á   !-  "
 
o  

   "
o "
  

!   #

)   !   "
   
  
  ! "
 ! "
 
   &

   !  
   
 #


 

&
á Sinuciderea este frecventa la popoarele primitive,dar
prezinta caracteristici particulare
á £.sinuciderea barbatilor ajunsi la batranete sau atinsi de
boala
á 2.sinuciderea femeilor la moartea sotului

á Ñ.sinuciderea servitorilor si supusilor la moartea


stapanului.
CÚP V ÄSINUCIDEREÚ ÚNOMICÚ´
á Sinuciderea anomică este rezultatul dereglării mecanismelor sociale
care se repercutează direct asupra numărului de morţi voluntare.
Únomia este, în societă ile noastre moderne, un factor regulat oi
specific al sinuciderii, este una din cauzele cifrei anuale.
á Singurul motiv al înmul irii sinuciderilor este catastrofa financiară.
Numărul falimentelor este un barometru care reflectă cu suficientă
sensibilitate varia iile prin care trece via a economică. Când acest
număr creote brusc de la un an la altul înseamnă că s-a produs o
perturbare.

á Orice zdruncinare a echilibrului, chiar dacă provoacă beloug oi


sporirea vitalită ii generale, favorizează sinuciderea. Întotdeauna
când structura socială suferă modificări importante, datorită fie unei
dezvoltări suplimentare , fie unui cataclism neaoteptat, omul îoi ia
via a cu mai multă uourin ă
á În cadrul dezastrelor economice, se produce un soi de
declanoare ce aruncă brusc anumi i oameni într-o
situa ie inferioară celei pe care o avuseseră înainte. Ei
sunt nevoi i să-oi reducă exigen ele, să-oi restrângă
nevoile, să renun e mai mult. Pierd dintr-o dată
avantajele sociale, iar educa ia lor morală trebuie
refăcută. Societatea nu-i poate adapta noii vie i într-o
clipă, nu-i poate obionui instantaneu cu surplusul de
tensiune la care sunt supuoi. Chiar perspectiva decăderii
le este insuportabilă, suferin ele îi detaoează de noua
existen ă, chiar înainte de a încerca să se acomodeze.
Lucrurile se petrec asemănător oi când criza provine
dintr-o creotere bruscă a puterii oi averii. Când condi iile
de via ă se schimbă, se schimbă oi scara de valori după
care se reglează nevoile societă ii, căci ea depinde de
resursele sociale oi fixează partea ce trebuie să revină
fiecărei categorii sociale.
á Starea de dereglare sau de anomie este întărită de faptul
că pasiunile sunt mai pu in disciplinate exact în
momentul când ar avea nevoie de mai multă disciplină.
á Există însă o sferă a vie ii sociale în care anomia se află
astăzi în stare cronică: lumea comer ului oi a industriei.
Vunc iile industriale oi comerciale furnizează o mare
parte din sinucideri&
á Ele se ridică până la nivelul func iilor liberale, iar uneori
chiar le depăoesc, sunt mult mai afectate de sinucidere
decât agricultura, în industria agricolă veche, puteri
reglatoare au însă o mare influen ă, iar febra afacerilor a
pătruns cel mai pu in
á Însă boga ii suferă cel mai mult de pe urma sinuciderii în
timp ce clasele inferioare au un orizont limitat oi de aceea
dorin ele lor sunt mai clar definite. De aceea acest
fenomen care apare din suferin a oamenilor datorită
dereglării activită ii lor se numeote sinucidere anomică.
CÚRTEÚ III ÄDESPRE SINUCIDERE CÚ VENOMEN SOCIÚL IN
GENERÚL´
CÚP I , ELEMENTUL SOCIÚL ÚL SINUCIDERII

á conditiile individuale de care putem presupune a priori


ca depinde sinuciderea sunt de 2 feluri.
á Mai intai vorbim despre     
 
      ....oamenii se sinucid pt ca au
suferit necazuri de familie sau deceptii ale amorului
propriu,alteori pt ca au cunoscut saracia sau boala,alteori
pt ca isi reproseaza o greseala morala etc.
á Sinuciderea este favorizata mai degraba de prea multa
bunastare,iar nr cel mai mare de cazuri se inregistreaza in
epocile si in clasele sociale in care viata este mai putin
aspra.
á Putem auta cauzele aptitudinii pt sinucidere in insasi
 
 .
á Pe cat de indoielnice si echivoce erau legaturile dintre
sinucidere si faptele de ordin biologic si fizic,pe atat de
vizibile si constante sunt cele cu anumite stari ale mediului
social.
á Daca femeia se sinucide mai putin decat barbatul,este pt
ca e mai putin angajata decat el in viata colectiva,careia ii
simte mai putin influenta pozitiva sau negativa.
á Viecare grup social are intr-adevaro inclinatie colectiva
proprie,din care deriva inclinatiile individuale,si care este
constituita din curente de egoism,altruism sau anomie.
á Tendintele colective au o existenta proprie;sunt forte la fel
de reale ca fortele cosmice,chiar daca au alta natura.
á Realitatea tendintelor colective este demonstrata,ca si in
cazul fortelor cosmice,prin constanta efectelor lor.
á cand constatam ca nr deceselor variaza foarte putin de la
un an la altul,spunem ca mortalitatea depinde de climat,de
temperatura,de natura solului,adik de un anumit nr de
forte materiale care,fiind independente de individ,raman
constante chiar daca generatiile se schimba.
CÚP II ÄRÚPORTURILE SINUCIDERII CU
CELELÚLTE VENOMENE SOCIÚLE´
á Viind prin elementul sau esential un fenomen
social,sinuciderea trebuie cercetata din perspectiva
locului pe care il ocupa in ansamblul celorlalte fenomene
sociale.
á Prima problema este clasarea ei printre actele permise de
morala sau printre cele condamnate.
á Sinuciderea este oare o fapta criminologica??
á Codul penal al statului New York(£88£) considera ca
sinuciderea este o crima.
á Societatile mahomedane condamna sinuciderea la fel de
aspru. ÄOmul ± spune Mahomed- nu moare decat prin
vointa Domnului,dupa Cartea ce fixeaza sfarsitul vietii
lui´
á Sinuciderea si omuciderea constituie doua curente
contrare si opuse, sau este vorba de doua canale diferite
ale unui singur curent,alimentat de o sursa unica si care
nu se poate orienta intr-o directie,decat retragandu-se din
cealalta intr-o cantitate egala.
á Criminologii italieni vad in sinucidere si omucidere doua
manifestari ale unei stari unice,doua efecte ale aceleiasi
cauze,care se exprima cand sub o forma cand sub
cealalta,fara a putea sa imbrace ambele aspecte simultan.
CÚP III Ä CONSECINTE PRÚCTICE´
á Nu tot ce este evitabil este morbid,insa tot ce este morbid
este evitabil,cel putin ptr majoritatea subiectilor.
á Daca vrem sa nu renuntam la a face distinctie intre idei si
termeni,este posibil sa denumim Äboala´ o stare sau un
caracter pe care fiintele unei specii nu pot sa nu il
aiba,care este implicat obligatoriu in constitutia lor.
á Exista obligatoriu crima,ea nu poate sa dispara,este
implicata de conditiile funddamentale ale organizarii
sociale,asa cum sunt ele cunoscute.
á Crima este deci normala
á Daca este normal sa existe crime,este normal sa fie si
pedepsite....pedeapsa si crima formeaza un cuplu
inseparabil.
CONSTÚN—Ú SINUCIDERII IN PRINCIPÚLELE TÚRI EUROPENE
(CIVRE ÚBSOLUTE)
Ú 

 Ú     
  


   Ñ  ÑÑ
    Ñ Ñ
Ñ Ñ   Ñ
 Ñ   ÑÑ  
 ÑÑ   Ñ  Ñ
  Ñ  Ñ Ñ   Ñ
 Ñ Ñ   Ñ Ñ
     Ñ  ÑÑ  
   Ñ       
RÚT Ú SINUCIDERILOR LÚ UN MILION DE LOCUITORI IN DIVERITE TÚRI ÚLE
EUROPEI


     

 
  
  
     

italia Ñ Ñ Ñ   
'     Ñ 

   Ñ  

#   Ñ    Ñ
   Ñ  
    
'#    

 Ñ       
  Ñ     

       
)
 Ñ   ÑÑ   
*(.+.* ( .(.( . +(*( Y›.(. (›(

    
 



  
   # 
  / 0 ›  
1 '/  0 Ñ  ÑÑ
+ ' / Ñ0 Ñ  
+ ' /Ñ0   
# /0   
 /0 &  
2 '  /Ñ0    
2 '  / Ñ0   
2 '  / 0   Ñ

   ,  /   Ñ   


›
' /0   ÑÑ

Y

 '  /0