10 Mituri Despre Sinucidere

traducere de Alina Mihaela Barbu Sinuciderea continua sa fie o epidemie serioasa care transcende granitele socioeconomice, de varsta, rasiale, religioase, de sanatate mintala si ale identitatii sexuale. Desi studiile arata ca anumite grupuri sociale prezinta un risc mai mare de sinucidere decat altele de obicei acelea predispuse la marginalizare sociala realitatea trista este ca aceasta gandire are potentialul de a lovi pe oricine, oriunde, in orice moment al vietii. Din cauza mesajelor amestecate in ceea ce priveste aceasta boala, devine din ce in ce mai dificil sa discutam in mod obiectiv delimitarea intre realitate si fictiune. Exista atat de multe idei preconcepute, incat se poate ca persoana care doreste sa se sinucida si are in mod real nevoie de o interventie pentru a supravietui, sa nu primeasca ajutorul de care are nevoie pentru a se recupera. Ca toate problemele legate de sanatatea mintala, sinuciderea mai ales, a devenit tinta unei stigmatizari incorecte. Deoarece atat de multe persoane o considera un subiect tabu sau generator de teama, disperarea tragica a sinuciderii este lasata deoparte, respinsa in mod gresit drept actiuni histrionice sau de manipulare. Pentru cei care nu activeaza in domeniul psihologiei o educare explicita in complexitatile si fenomenele psihologice care ii determina pe anumiti indivizi sa o apuce pe calea periculoasa spre sinucidere, este cea mai buna solutie pentru prevenirea unor tragedii viitoare. Daca invatam cum are loc acest proces ajungem sa intelegem, daca intelegem invatam cum sa oprim pe cineva inainte sa cedeze unui ciclu de durere absoluta. Tratamentul nu este niciodata un proces usor, insa este singura masura sigura disponibila impotriva sinuciderii. Persoanele care fac un efort de a empatiza cu aceasta cauza trista sunt in prima linie in incercarea de a preveni tragedii eforturile lor pline de compasiune salveaza vieti si ii fac pe altii sa le copieze actiunile. 1. Sinuciderea este doar o manevra pentru a obtine atentie. Daca ignori amenintarile vor disparea. Unul dintre cele mai nedrepte mituri despre sinucidere este acela ca victimele isi folosesc emotiile ca o unealta de manipulare, iar daca familia si prietenii iau in considerare comentariile lor nu fac decat sa le satisfaca nevoia de atentie si validare. Nu doar ca este aceasta prejudecata foarte inexacta, dar duce si la un numar mai mare de incercari de sinucidere si victime. Toate amenintarile cu sinuciderea trebuie luate in serios, iar potentialele victime nu trebuiesc considerate manipulatoare sau dornice de atentie. Ignorarea comentariilor si amenintarilor care si doar aduc aminte de sinucidere, este una dintre cele mai periculoase reactii pe care le pot avea familia si prietenii. Aceasta transmite un mesaj de apatie, ca durerea victimei nu este atat de luata in serios incat sa fie discutata in mod obiectiv. Aceasta reactie nu face decat sa mareasca disperarea victimei, iar in unele cazuri ii incurajeaza activ sa isi duca la bun sfarsit planurile de a muri.

2. Toate persoanele care doresc sa se sinucida sufera de o slabiciune de caracter sau de psihoza. Fiecare sinucidere, finalizata sau dejucata, are ca motiv principal sentimentul de a fi coplesit. Desi studiile arata o legatura intre depresie, adictie, alte boli mintale si sinucidere, nu toate victimele sufera de una sau de o combinatie a acestor boli. Pacientii psihotici nu sunt decat un procent scazut din persoanele care se sinucid, nu majoritatea. De fapt, toate persoanele de orice varsta, stare mintala, etnie, religie, orientare sexuala si situatie socio-economica, au capacitatea de a se sinucide. Depinde doar cat de departe le sunt impinse limitele, cat de multa disperare le provoaca durerea mintala, emotionala sau fizica. Sinuciderea nu este o slabiciune. Adesea victimele o considera ca unica modalitate de scapare dintr-un chin coplesitor, o modalitate de a pune capat in sfarsit o data si pentru totdeauna agoniei lor atotcuprinzatoare Societatea eticheteaza sinucigasii drept psihotici sau slabi pentru a le demoniza comportamentul. Intr-un fel intortocheat aceste mituri sunt considerate drept o modalitate de a ii determina sa se razgandeasca pe cei care se gandesc sa se sinucida la urma urmei cine vrea sa moara drept slab si nebun, in loc sa moara erou? Clasificarea gresita a suferintei autentice drept un semn de fragilitate sau psihoza este o proiectie a societatii asupra victimei. Singura slabiciune in acest caz este in inabilitatea sau incapatanarea oamenilor de a nu recunoaste adevarata gravitate a sinuciderii si in raspandirea constanta de minciuni despre aceasta boala. Puterea poate fi luata in considerare doar atunci cand o persoana este dispusa sa admita ca la randul ei are o limita care odata depasita, o poate face capabila sa ia in considerare sinuciderea ca o optiune viabila. Admitand aceasta trasatura universala a fiintei umane, putem ajuta la salvarea vietilor celor care se afla in situatia de a lupa cu dorinta de a scapa de durere prin moarte. 3. Cei care supravietuiesc unei incercari de sinucidere nu vor incerca din nou. Sinuciderea nu este o incercare de a obtine atentie. Sinuciderea exprima o dorinta extrema de a inlatura o stare coplesitoare de stres si anxietate. Institutul National pentru Sanatate Mintala estimeaza ca fiecarei morti prin sinucidere ii corespund alte 12-25 de incercari carora li s-a supravietuit. Multe persoane considera ca daca cineva a supravietuit unei rani autoprovocata aproape fatala, in mod automat victima va imbratisa viata si nu va mai incerca sa se raneasca niciodata. Realitatea afirma insa altceva. Supravietuitorii prezinta un risc ridicat de a repeta actiunile mai tarziu in viata, iar profesionistii din domeniu sunt de acord ca unul dintre indicatorii principali ai unei posibile victime este existenta unor incercari anterioare. Cei care supravietuiesc unor incercari de suicid trebuie sa apeleze la sprijin psihoterapeutic imediat ce isi revin. S-a dovedit ca terapia cognitiva reduce incercarile de suicid cu 50% in doar un an de la incercarea initiala. In loc de a considera supravietuirea drept o sansa a victimei de a isi da seama de cat de pretioasa este viata, familia si prietenii victimei trebuie sa o considere drept un indicator de risc si sa actioneze in consecinta. Unica reactie responsabila este aceea care incurajeaza apelarea la terapie, aceasta fiind cea mai buna solutie de a evita asemenea incidente pe viitor.

4. Daca vorbesti cu cineva care vrea sa se sinucida despre sinucidere nu faci decat sa inrautatesti lucrurile. Atunci cand un prieten sau membru al familiei incepe sa se deschida si sa recunoasca ganduri de suicid, ignorarea afirmatiilor sau schimbarea subiectului nu fac decat sa ii impinga si mai mult in aceasta directie. Discutia cu cineva apropiat in mod deschis si obiectiv despre sinucidere este un colac de salvare pana cand victima primeste sprijin din partea unui psihoterapeut. Daca va confruntati cu o posibila incercare de suicid cea mai buna reactie este sa sunati la 112 sau la o line de ajutor speciala pentru aceste cazuri unde persoana in cauza poate vorbi cu oameni pregatiti pentrua face fata situatiei respective. Nu lasati victima singura si indepartati din camera orice obiecte care ar putea provoca moartea. Admitand starea suicidala a unei persoane, prietenii si familia pot impiedica comportamentul inducator de moarte. Victimele doresc ajutor, doresc ca cineva sa intervina si sa ii ajute in batalia cu demonii coplesitori ai disperarii cu care se confrunta zilnic. Discutia cu ei nu reduce intotdeauna dorinta, dar nici nu ii incurajeaza in mod activ de a finaliza planurile. O reactie proactiva care incurajeaza victimele sa apeleze la terapie arata compasiunea, dragostea si grija care sa ii faca sa isi doreasca sa incerce sa se insanatoseasca. Ignorarea si lipsa efortului de a intelege situatia lor stimuleaza dorinta de a se sinucide. 5. Sinuciderea are loc fara avertismente, nu exista modalitati de prevenire. Persoanele cu urmatoarele trasaturi prezinta un risc ridicat de a se sinucide: Depresie si tulburari de anxietate Abuz de droguri Incercari anterioare Victime ale abuzurilor sexuale si/sau fizice Sinucidere in familie sau in cercul de prieteni Incarcerare Are in posesie o arma Marginalizare sociala Evident exista potentiale victime care nu prezinta intotdeauna una sau mai multe dintre aceste trasaturi, iar aceste trasaturi nu indica in mod automat comportament suicidar. Totusi educarea legat de factorii care trebuiesc luati in considerare si cine prezinta cel mai ridicat risc, este cea mai buna metoda de prevenire. Efortul depus pentru a intelege si pentru a fi capabili sa citim semnele, poate fi ceea ce face diferenta intre viata si moarte.

Daca un prieten sau un membru al familiei prezinta semne timpurii de ganduri suicidare sau comportament suicidar, persoanele din jur sunt responsabile sa intervina si sa previna incercarile de a isi lua viata. Izolarea sociala, preocupari legate de moarte, intensificarea comportamentului depresiv, apatie, comportamente riscante, incercarea de a pune lucrurile in ordine si, in cazuri extreme, redactarea unui testament, luarea la revedere, discutiile deschise legate de dorinta de a muri, toate sunt indicii ale unei posibile incercari de sinucidere. Deasemenea trebuie sa fim atenti la o schimbare majora de la depresie extrema la o stare extrema de calm. Aceasta poate indica faptul ca victima si-a gasit pacea si linistea in decizia de a isi lua viata, iar acest lucru trebuie adresat inainte de a se intampla. Desi totdeauna exista si variabile, semnele de mai sus in general indica un comportament ingrijorator care trebuie adresat inainte de a fi prea tarziu. 6. Persoanele care vor sa se sinucida pur si simplu isi doresc sa moara si nu ai cum sa le faci sa se razgandeasca. Decizia de a comite sinucidere nu este una statica. Daca o persoana se deschide legat de dorinta de a muri, este posibil sa renunte la aceasta decizie. In timp ce intelegerea si sprijinul familiei si prietenilor este prima linie de aparare, terapia continua sa fie singura solutie viabila pe termen lung pentru a preveni sinuciderea. Chiar daca o victima renunta la decizia de a muri datorita sprijinului informat al unei persoane iubite, sedinte regulate cu un consilier, psiholog sau psihiatru reduc riscul sinuciderii cu 50% in primul an, ceea ce doar iubirea si compasiunea prietenilor si familiei nu pot face. Daca o persoana prezinta risc imediat de sinucidere, trebuie apelat un numar de urgenta unde veti avea acces la profesionisti capabili sa faca fata urgentei situatiei. Niciodata, sunt nicio forma, nu lasati persoana in cauza singura pana cand soseste ajutorul. 7. Imbunatatirea starii emotionale inseamna ca scade riscul de sinucidere. Adesea opusul afirmatiei de mai sus este un truism. Unul dintre cele mai evidente semne de avertizare ca un individ isi va duce la capat planul de a se sinucide este o schimbare brusca de la disperare la un calm atotcuprinzator, chiar fericire. Chiar daca in prezent victima merge la sedinte de terapie, arareori dispozitia se schimba atat de dramatic de la negativa la pozitiva. Semne de pace dupa o perioada lunga si severa de disperare sau depresie pot indica decizia de a se sinucide ca solutie la probleme coplesitoare. Urmariti cu atentie si celelalte semne de avertizare mentionate mai devreme daca starea de spirit a unei persoane se imbunatateste rapid fara motiv. 8. Incercarile de sinucidere nereusite inseamna ca victima nu si-a dorit sa moara in primul rand. Persoanele supravietuiesc incercarilor de a se sinucide din mai multe motive. Sansa sau interventia la timp a unei rude sunt de obicei motivele pentru care cineva nu reuseste sa se sinucida. Depinzand de metoda folosita victimele pot avea rani grave sau sa ramana in coma. Mai multi factori constituie diferenta intre moarte si supravietuire, dar faptul ca cineva supravietuieste unei incercari de suicid nu inseamna ca nu si-a dorit sa moara. De fapt, doar faptul ca o persoana a incercat sa se sinucida, ar trebui sa le dea de inteles in

mod explicit celor apropiati ca victima chiar vrea sa isi puna capat vietii. Supravietuitorii incercarilor de sinucidere prezinta un risc ridicat de a incerca din nou pe viitor, de aceea este extrem de important sa apeleze la ajutor profesionist imediat pentru a preveni incidente viitoare. 9. Daca ii spui unei persoane care vrea sa se sinucida sa se inveseleasca, acest lucru ii va fi de ajutor. Asemeni depresiei clinice boala mintala care este responsabila de aproape 90% din sinuciderile din fiecare an persoanele suferinte nus e fac bine doar daca li se spune sa se inveseleasca si sa gandeasca pozitiv. Gandurile si actiunile suicidale sunt provocate de multa durere mintala, emotionala si/sau fizica si desi sprijinul si compasiunea pot contribui la imbunatatirea starii persoanei, din nefericire nu sunt suficiente pentru a rezolva toate problemele existente. Doar terapia cu ajutorul unui consilier, psiholog, psihoterapeut sau psihiatru poate diseca cu adevarat problemele pacientului/clientului si sa il/o ajute sa dezvolte starea de spirit si abilitatile necesare mecanismelor de a face fata acestor stari pe termen lung. Nu este vorba doar de a se inveseli. Este vorba de confruntarea chinului care ii determina sa considere moartea drept singura optiune viabila de a scapa de sageata otravita a ghinionului. 10. Gandurile legate de sinucidere trebuiesc tinute secret pentru a nu jena sau supara pe cineva. Deoarece sinuciderea este insotita de atatea prejudecati etichetarea victimelor drept slabe, patetice, psihotice sau disperate sa obtina atentie, a devenit in mod nefericit un subiect demonizat si rusinos, prea tabu pentru a fi discutat in mod obiectiv. Celor care simt dorinta de a muri li se da de inteles ca pur si simplu trebuie sa taca si sa se lupte cu aceasta pornire. Se tem de abordarea unui subiect atat de delicat cu persoanele din jur din cauza modului nedrept in care societatea prezinta durerea lor, considerand ca sinceritatea nu ar duce decat la mai multa marginalizare. In realitate, de fiecare data cand ganduri legate de sinucidere se strecoara in mintea noastra, acestea trebuiesc impartasite unei persoane apropiate, unui terapeut sau intr-un apel la o linie de ajutor. Orice ar fi, totdeauna se va gasi cineva dispus sa va ajute si sa va dea un sfat legat de terapie, care va va ajuta sa scapati de suferinta. Desi persoanele apropiate nu reactioneaza pozitiv atunci cand le sunt impartasite ganduri de sinucidere, prefera sa faca ceva atunci cand pot decat sa ingroape o persoana draga. Nu trebuie sa va fie niciodata atat de rusine de sentimentele voastre legate de sinucidere incat sa le negati. Deschiderea si sinceritatea intre victima si persoanele apropiate pot face diferenta intre viata si moarte.