Sunteți pe pagina 1din 2

Oboseala din compasiune

Puţine studii s-au concentrat asupra profesioniştilor care lucreaza pentru


îngrijirea semenilor şi epuizarea lor emoţională ce deriva din lucrul cu clientii
traumatizati, denumit în continuare oboseala din compasiune (OC).
Un grup de cercetatori americani au studiat in perioada 2002-2003 efectele
acestui tip de oboseala.
Datele au venit dintr-un sondaj realizat pe asistenţi sociali care locuiesc în
New York si care au acordat ajutor în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie
2001, de la World Trade Center.
Deşi consecinţele psihologice ale oferii de ajutor şi asistenţă socială a
persoanelor traumatizate au fost observate de peste 2 decenii, relativ puţine
studii s-au concentrat pe cei care îi îngrijesc pe acesti oameni (de exemplu:
psihologi ,terapeuţi, lucratorii in protecţia copilului, asistente medicale, etc),
precum şi reactia lor emoţională la contactul cu clientii traumatizat ( Figley,
1995 ).
Studiile au arătat că acordarea de îngrijire poate fi extrem de plină de satisfacţii
insa şi foarte stresanta.
Persoane care lucrează în profesii legate de îngrijirea semenilor ,
indiferent ca sunt medici,psihologi,asistenti sociali,psihoterapeuti au risc crescut
de efecte adverse psihologice.
Teoretic, persoanele care lucrează în profesiile din domeniul sanatatii încearca
sa modifice comportamentele şi emoţiile clienţilor lor prin acordarea de sprijin
emoţional (de exemplu, empatie),prin strategii de a face faţă emotiilor, sau o mai
bună gestionare a competenţelor cognitive. În contextul de ingrijire formal,
oferind terapie pentru clienţii care au supravieţuit unui eveniment traumatic poate
fi deosebit de stresant.Mulţi cercetători au indicat că terapeuţii care lucrează cu
clienţii traumatizaţi arată de multe ori semne de stres psihologic, ca urmare a
acestor interacţiuni.
Impactul negativ in lucrul cu clientii care au un istoric de traume psihologice
(abuz sexual şi fizic , stress posttraumatic cauzat de dezastre naturale sau
conflicte militare etc.) a fost descris sub o varietate de termeni: stresul traumatic
secundar şi oboseala din compasiune.
Pe scurt , la ce concluzie au ajuns cercetatorii americani ?
“Putem argumenta că terapeutii pot suferi de oboseala din compasiune, care
conţine două componente:
• traume secundare
• epuizare datorata mediului de lucru.
Dezvoltarea unui instrument valid şi de încredere pentru a detecta aceasta
oboseala este, de asemenea, un pas foarte important inainte de elaborarea
strategiilor de intervenţie menite să atenueze efectele sale negative asupra
practicienilor din acest domeniu.”
Figley (2002) ,autorul studiului , tragea un semnal de alarma : "este, prin urmare,
datoria noastra să ridicam aceasta problema la un nivel mai mare de
conştientizare pentru cei care lucreaza în profesiile carea ajuta semenii. În caz
contrar, vom pierde psihoterapeuţi cu compasiune si implicit se va diminua
efectul asupra clientilor lor ".

S-ar putea să vă placă și