MINISTERUL EDUCAȚIEI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR: ABSOLVENT:

LECT. UNIV. DR. ȘTEFANI CLAUDIU PREOTEASA ANCUȚA

ALBA IULIA,

2021
 MINISTERUL EDUCAȚIEI

UNIVERSITATEA ”1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ

INTERVENȚIA SERVICIILOR SOCIALE ÎN CREȘTEREA

ȘI ÎNGRIJIREA COPIILOR

COORDONATOR: ABSOLVENT:

LECT. UNIV. DR. ȘTEFANI CLAUDIU PREOTEASA ANCUȚA

ALBA IULIA,

2021
 Cuprins

REZUMAT..............................................................................................................3

INTRODUCERE ....................................................................................................4

CAPITOLUL1: FUNDAMENTE TEORETICE ...................................................5

1.1Protecția familiei și a copilului ......................................................................................5

1.1.1 Soluții/strategii de creștere și îngrijire a copiilor .........................................6
1.1.2 Rețeaua socială de suport ...........................................................................7

CAPITOLUL 2: DESIGNUL CERCETĂRII ..................................................... 10

2.1. Problema cercetării.................................................................................................... 10

2.2. Scopul și obiectivele cercetării .................................................................................. 11
2.3. Întrebările de cercetare .............................................................................................. 12
2.4. Eșantionul studiat .................................................................................................... 12
2.5. Metoda utilizată ........................................................................................................ 12
2.6. Metoda de analiză ..................................................................................................... 13

CAPITOLUL 3. REZULTATELE CERCETĂRII .............................................14

3.1.Descrierea eșantionului cercetat ................................................................................. 14

3.2.Analiza datelor calitative ............................................................................................ 14
3.2.1.Problemele generate de lipsa suportului în creșterea și îngrijirea copiilor ........ 14
3.2.2.Strategiile utilizate pentru a face față problemelor generate de creșterea și
îngrijirea copiilor.......................................................................................................................21
3.2.3.Așteptările/ cerințele de la serviciile sociale de sprijin pentru creșterea
copiilor.................................................................................................................................. 26
3.3.Concluziile în urma cercetării ..................................................................................... 30

CAPITOLUL 4: PROIECTUL DE INTERVENȚIE ..........................................33

4.1. Prezentarea diagnosticului social ............................................................................... 33

4.2. Scopul, obiectivele și argumentarea planului de intervenție ....................................... 33
4.3. Metodologia .............................................................................................................. 34
4.3.1. Planificarea activităților................................................................................. 36
4.4.1. Chestionarul nivelului de satisfacție al beneficiarilor ..................................... 46

1
Concluzii ................................................................................................................ 49

Bibliografie ............................................................................................................ 50

Anexe ..................................................................................................................... 51

2
 REZUMAT

Această lucrare prezintă sinteza unor investigații surprinse în literatura de specialitate,

cum ar fi problema nevoilor de sprijin în creșterea și îngrijirea copiilor mici, în cazul familiilor
care nu au ajutor și nici un fel de sprijin pentru această nevoie.

Scopul acestei lucrări este de a găsi cât mai multe strategii de gestionare a nevoilor de
îngrijire și creștere a copiilor din cazul familiilor tinere din Alba Iulia. Metodologia cercetării
este reprezentată de un interviu structurat, care ne permite să obținem informații despre cauzele
care stau la baza acestei probleme, consecințele și soluțiile posibile în ajutorarea părinților
pentru creșterea și îngrijirea copiilor. Obiectivele cercetării sunt acelea de a determina
problemele generate de lipsa suportului în creșterea și îngrijirea copiilor, identificarea
strategiilor de a face față solicitărilor de creștere și îngrijire și cunoașterea așteptărilor familiilor
cu privire la suportul ce ar trebui furnizat de către Direcția de Asistență Socială din Alba Iulia.

Pentru soluționarea problemelor majore identificate în urma chestionării a 10 familii cu

copii mici, am propus o intervenție care să cuprindă o alternativă benefică pe 3 planuri. Mai
precis, intervenția noastră se concentrează în jurul unui centru complex, denumit centul
„Zâmbet de copil”, care pune la dispoziția familiilor un sector de creșă, pentru copii cu vârste
antepreșcolare, un sector de after-school pentru copiii de grădiniță și până la clasa a IV-a și un
sector respiro pentru părinți și mame în special.

Acest centru va avea program de funcționare pe toată durata săptămânii și va avea ca

obiectiv principal oferirea unei alternative gratuite (cu taxe doar pentru servirea mesei sau
pentru programele dedicate adulților) care să vină în sprijinul familiilor care nu au în grija cui
să-și lase copiii, fără a mai fi nevoite să renunțe la locurile de muncă (mamele) sau să lucreze
suplimentar (tații).

Programul activităților este împărțit în intervalul septembrie 2021 – iulie 2022, urmând
ca după acesta, centrul să își desfășoare activitatea pe timp nelimitat, contribuind la creșterea
calității vieții familiilor cu copii mici din Alba Iulia.

3
 INTRODUCERE

Lucrarea de față dezvăluie sinteza unor investigații prezentate în literatura de

specialitate, cum ar fi problematica despre  sprijinul de creștere și  îngrijire а copiilor în cazul
familiilor fără suport social și  rezultatele cercetării pe care am realizat-o prin investigarea unor
cazuri de familii cu copii mici de la 0 la 10 ani din Alba Iulia, care nu au sprijin în creșterea și
îngrijirea lor.

Am ales această temă, din dorința de a mă documenta în legătură cu acest subiect, fiind
important și foarte des întâlnit la familiile tinere cu copii. Este o temă ce reprezintă interes,
înțelegând această situație de a nu primi ajutor pentru creșterea și îngrijirea copiilor, iar prin
această temă ne-am propus să aflăm problemele generate de această situație și eventualele
soluții pe care le putem pune în practică pentru facilitarea creșterii și îngrijirii copiilor.
„Numeroase studii sociologice relevă că, atunci când într-un cuplu familial apare primul copil
și îndatoririle casnice devin tot mai numeroase, în rândurile tinerelor mame se naște
convingerea că, de fapt, ele preiau cele mai multe sarcini din cadrul gospodăriei și privind și
creșterea, pe când bărbații, într-un fel sau altul reușesc să se sustragă de la acestea. Or, acest
lucru este de natură să alimenteze starea conflictuală din cadru unui cuplu”. (Stanciu, 2008, p.
56).

Această lucrare cuprinde patru capitole principale, astfel încât, primul capitol cuprinde
o prezentare a politicilor sociale cu privire la protecția familiei și a copilului unde vom afla ce
drepturi și nevoi are o familie, noțiuni ce vor fi dezvoltate prin subcapitole. În al doilea capitol,
este prezentată cercetarea, prin care, se specifică scopul cercetării, obiectivele și metodologia
abordată. Capitolul trei și patru sunt cele mai detaliate capitole, cuprinzând cele mai importante
aspecte ale teoriei învățate de până acum, și anume interpretarea rezultatelor cercetării și planul
de intervenție propuse pentru soluționarea problemei cercetate.

Astfel, dacă politicile de protecție sociale ar ține cont de nevoile familiilor și ar lua în
considerare măsurile necesare pentru rezolvarea lor, cu siguranță ar contribui semnificativ la
bunăstarea acestor familii.

4
 CAPITOLUL1: FUNDAMENTE TEORETICE

1.1 Protecția familiei și a copilului

Autoritatea publică centrală, care elaborează politica de asistență socială și promovează

drepturile familiei, copilului și a oricăror persoane ce se află în dificultate este Ministerul
Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Sistemul de Asistență Socială trebuie să introducă noi
orientări în politica socială și să se bazeze în principal pe recomandarea soluțiilor profesioniste,
astfel ca familia să poată îndeplini funcția socială care îi revine.

„Asistența Socială, prin vocația ei de a reface, dezvolta și consolida capacitățile

individuale și colective pentru a face față situațiilor cotidiene, reprezintă domeniul principal al
consolidării coeziunii sociale”. (Pașa, 2004, p.111) Măsurile de asistență socială pentru familie,
sunt acordate ca forme de sprijin destinate, în principal, menținerii copilului în familie, pentru
depășirea unei situații de dificultate, reconcilierea vieții de familie cu viața profesională,
încurajarea ocupării pe piața muncii.

Conform, articolului 65 din legea Asistenței Sociale nr.292/2011, copilul are

următoarele drepturi:„ (1) Copilul are dreptul la protecție și asistență în realizarea și exercitarea
deplină a drepturilor lui, în condițiile legii; (2) Asigurarea creșterii și dezvoltării copilului se
află în responsabilitatea părinților; (3) Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor
părintești trebuie să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin
îngrijirea și menținerea relațiilor personale cu acesta, prin asigurarea creșterii, educării și
întreținerii sale; (4) Părinții copilului au dreptul să primească asistența de specialitate în
vederea îngrijirii, creșterii și educării acestuia, precum și să fie informați asupra drepturilor și
obligațiilor lor”.(art.65 din Legea 292/2011). Articolul 66 din aceeași lege ne relatează că:„
(1) Statul asigură protecția copilului și garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin
activitatea specifică realizată de autoritățile/instituțiile publice cu atribuții în domeniu;
(2) Copilul are dreptul să fie crescut alături de părinții săi în condiții care să-i permită
dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială; (3) Copilul are dreptul de a beneficia
de măsuri de asistență socială, în funcție de situația sa personală și de situația socio-economică
a familiei sau a persoanelor în întreținerea cărora se află; (4) Pentru realizarea obligațiilor ce le
revin față de copil, autoritățile administrației publice centrale și locale susțin familia prin

5
acordarea de beneficii de asistență socială, precum și prin asigurarea de servicii sociale”.(art.
66 din Legea 292/2011).

„Familia reprezintă unitatea fundamentală a societății și mediul natural pentru creșterea,

educarea, dezvoltarea și bunăstarea membrilor săi. Statul este obligat să asigure protecție
familiei pentru ca aceasta să își poată îndeplini rolul, funcțiile și menirea sa. De aici, a apărut
conceptul de politică familială care reprezintă „totalitatea măsurilor prin care statul, respectiv
administrația publică locală, sprijină integritatea familiei și a membrilor acesteia”.(Pașa, 2004,
p. 45).

Serviciile de Asistență Socială au drept ca și obiectiv menținerea, refacerea, și

dezvoltarea capacităților individuale pentru a depăși unele situații, în cazul în care persoana
sau familia nu deține resurse suficiente pentru soluționarea lor. Serviciile de Asistență Socială
cuprinde tipuri variate de servicii oferite de instituțiile publice, dar și de societatea civilă, și
anume: consiliere, integrare socioprofesională, terapie individuală sau de grup planificare
familială, informare, sprijin material.

În urma legii 272/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, se

stabilesc tipurile de servicii destinate prevenirii separării copilului de părinți, precum și cele de
protecție specială a copilului care a fost temporar sau definitiv separat de părinți. Și anume,
Serviciile de zi, care asigură menținerea, refacerea și dezvoltarea capacităților copilului și ale
părinților săi, pentru a depăși situațiile care pot determina separarea copilului de familia lui.
Acestea cuprind: centre de zi; centre de consiliere și sprijin pentru părinți; centre de asistență
și sprijin pentru readaptarea copiilor cu probleme psihice și sociale; serviciile de monitorizare,
asistență și sprijin al femeii gravide predispuse să își abandoneze copilul. Serviciile de tip
familial, sunt acele servicii care asigură, la domiciliul unei persoane fizice sau familii, creșterea
și îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinții săi, ca urmare a măsurii
plasamentului.

1.1.1 Soluții/strategii de creștere și îngrijire a copiilor

Un copil are nevoie de multă atenție din partea părinților încă din primele zile de la
naștere. De aceea, în primele etape de dezvoltare, pornind din prima zi și până la doi anișori,
este recomandat ca acesta să stea alături de mama sa, urmând ca după această perioadă aceasta
să se întoarcă la serviciu. De multe ori, la terminarea celor doi ani ai concediului de creștere al

6
copilului, cei doi părinți își dau seama că nu au cu cine să își lase copilul acasă și mai ales nu
sunt siguri dacă copilul se află sau nu în siguranță. De aceea, încearcă din răsputeri să găsească
cea mai bună soluție pentru copilul lor.

Așa că vom enumera câteva soluții pe care părinții le pot folosi pentru creșterea
copilului:

- o soluție importantă care poate ajuta familiile cu copii, este strategia pentru educația
timpurie, în care, părinții beneficiază de un sistem integrat de îngrijire și educare, în creșe, în
serviciile de îngrijire de zi, concomitent cu asigurarea accesului la o bună îngrijire şi educație
antepreşcolară, preșcolară și școlară.

- o altă soluție pe care părinții o pot folosii în îngrijirea copiilor este angajarea unei
bone sau de a îi lăsa în grija unei persoane apropiate, ca ambii părinți să poată merge la servici.

- chiar și participarea copiilor la anumite centre recreative poate fi o soluție utilizată de

către părinți mai ales pe timpul vacanțelor când aceștia nu mai merg la școală și părinții nu pot
lipsi de la servici.

- o altă soluție în ceea ce privește relaxarea mamei, uneori fiind prea tensionată și
epuizată, poate fi un centru de relaxare sau chiar și o consiliere psihologică care o va face să se
detașeze ușor de situațiile respective.

- grupul de suport social poate fi și el o strategie ce contribuie la menținerea sănătății

membrilor familiei cu copii.

1.1.2 Rețeaua socială de suport

Iluț (1997) definește această noțiune ca fiind un sistem de legături datorate unui tip
specific de relații stabilite într-o mulțime dată de unități sociale (persoane, grupuri, evenimente
etc.) „Suportul social se referă la susținerea pe care o persoană o primește din partea indivizilor
şi grupurilor în cadrul relațiilor formale şi informale. Suportul social formal este oferit de
specialiști dintr-un anumit domeniu psihologi, asistenți sociali, consilieri vocaționali . Suportul
social informal se referă la o formă de sprijin care poate fi oferită de persoane sau grupuri din
rețeaua socială a individului familie, prieteni, cunoștințe, vecini, colegi, preot”. (Oprea, Ursan,
Suportul psiho-social și pentru reintegrarea pe piața muncii).

7
 „Termenul de suport social se referă, în general, la resursele pe care le primim de la cei
din jurul nostru, specialiștii identificând câteva caracteristici esențiale care dau eficiența
suportului social: 1) mărimea rețelei sociale în care suntem integrați, care ține de numărul de
prieteni sau de membrii de familie pe care îi avem în preajma noastră; 2) calitatea relațiilor; 3)
în care știm noi să folosim suportul social, măsura în care ne simțim confortabili să cerem ajutor
celor din jurul nostru”. (Pascaru, 2012, p.70).

Relațiile sociale îți oferă oportunitatea de a te exprima și de a primi afecțiune, dragoste,

considerație, devenind aspecte importante în construirea, menținerea identității personale și a
stimei de sine. Rețeaua de suport social ocupă un loc foarte important în menținerea unei stări
de funcționabilitate socială și psihică. În interiorul acestor relații, se formează și se exersează
abilități de relaționare socială, oferind un context pentru a prezenta și experimenta ideile,
planurile sau pentru a cere, a da ajutor în rezolvare diverselor probleme.

Alison Gopnik (2016) atrage atenția asupra faptului că pentru a crește un copil fericit,
este importantă rețeaua de suport social. Faptul că părinții au nevoie de ajutor pentru a avea
grija de copii, și copiii beneficiază de pe urma relațiilor cu persoane diverse, din afara familiei
și din cadrul familiei extinse.

Care sunt furnizorii de servicii ce pot oferi acest suport? Acest suport poate fi oferit de
Parteneriatul public-privat și ONG-uri. Legea care reglementează furnizarea de servicii sociale
în România, şi anume Legea 292 / 2011 –Legea Asistenţei Sociale, împarte furnizorii de servicii
sociale în două categorii: publici și privați.

„Furnizori publici de servicii sociale:

• structurile specializate din cadrul sau subordinea autorităților administrației publice

locale și autoritățile executive din unitățile administrativ-teritoriale organizate la nivel de
comună, oraș, municipiu (ex.: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului;
Serviciul Public de Asistență Socială).

• autoritățile administrației publice centrale ori alte instituții aflate în subordinea sau
coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuții privind acordarea de servicii sociale
pentru anumite categorii de beneficiari (ex.: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și
Persoanelor Vârstnice; Agențiile Județene pentru Plăti și Inspecție Socială)

• unitățile sanitare, unitățile de învățământ și alte instituții publice care dezvoltă, la nivel
comunitar, servicii sociale integrate.

8
 Furnizori privați de servicii sociale:

• organizațiile neguvernamentale, respectiv asociațiile și fundațiile;

• cultele recunoscute de lege;

• persoanele fizice autorizate în condițiile legii;

• filialele și sucursalele asociațiilor și fundațiilor internaționale recunoscute în

conformitate cu legislația în vigoare”. (Legea 292/2011).

9
 CAPITOLUL 2: DESIGNUL CERCETĂRII

2.1. Problema cercetării

Problema cercetării este legată de lipsa sprijinului în creșterea și îngrijirea copiilor în

familiile cu copii cu vârste cuprinse între 0 și 10 ani, iar în urma acestei cercetări vom propune
un plan de intervenție privind strategiile care se pot fi folosi în creșterea și îngrijirea copiilor.
Această problemă fiind una de actualitate, tot mai mulți părinți întâmpină dificultăți
legate de diferite aspecte ale creșterii și îngrijirii copiilor. Dintre aceste dificultăți, cea mai are
problemă cu care se confruntă părinții este lipsa locurilor de la creșele din orașul Alba Iulia,
care, majoritatea nu au unde să-și lase copiii după terminarea concediului de creștere a copilului,
pe când trebuie să reînceapă serviciul. Într-un articol de ziar, publicat acum doi ani,
viceprimarul Paul Voicu afirma că „La creșa din Cetate și Ampoi 1, pe cele 22 de locuri, s-au
înscris 95, respectiv 62 de copii, iar la creșa din Ampoi 2, pe cele 15 locuri s-au înscris 56 de
copii. Cu foarte mici excepții – însemnând lipsă domiciliu/reședință în Alba Iulia – părinților li
se face o mare nedreptate, iar o nevoie de bază, care se repetă an de an, devine un lux, și nu
poate fi rezolvată”.(a se vedea https://alba24.ro vizitat la 16.05.2021). „Creșterea copilului
pornește de la relația dintre părinte și copil. Dacă am fi plante, această relație ar fi solul. Relația
susține, hrănește, și permite-sau împiedică-dezvoltarea. Fără o relație pe care se bazează, copilul
nu are senzația de siguranță. Această relație îi dă putere copilului- și într-o bună zi, le va da
putere și copiilor lui.”(Perry, 2018, p.14).

Încă de pe timpuri ne confruntăm cu această problemă, deși atunci modelul tradițional

de creștere și îngrijire a copilului era ca datorie numai a femeii, ea fiind cumva marginalizată
de societate, având statutul de producătoare, mamă și soție. Pe atunci, probabil singurul ajutor
pentru a face față creșterii copiilor, era acordat de bunici, care locuiau împreună în aceeași
locuință, deoarece nu existau posibilitățile de acum, de a avea o casă proprie. O dată cu
emanciparea femeii, noua identitate se compune printr-un dublu proces de polarizare, și anume
de o parte, femeia este defeminizată în spațiul public, devenind egală cu bărbatul pe piața
muncii, iar pe altă parte, devenind un subiect cu caracter puternic în spațiul domestic. În cazul
cercetării mele, vreau să descopăr ce soluții pot aborda pentru a soluționa și facilita sprijinul în
creșterea și îngrijirea copiilor. De multe ori, această lipsă de sprijin cauzează diferite probleme
atât în viața de familie cât și în societate.

10
 „Familia ca instituție, constituie o modalitate de existență socială, un răspuns complex,
deopotrivă individual și colectiv, la o serie de trebuințe sociale, precum, trebuințele personale
de securitate psiho-afectivă și economico-socială, dar și trebuințele anumitor colectivități de se
perpetua ca organisme și entități comunitare/naționale distincte”. (Stanciu, 2008, p. 31).

2.2. Scopul și obiectivele cercetării

Scopul cercetării este de a identifica strategiile de management în sprijinul creșterii și

îngrijirii copiilor mici, în cazul familiilor tinere din orașul Alba Iulia.

Acest scop, pe care îl propunem, va avea în vizor pe termen lung, ajutarea familiilor să
se descurce în privința creșterii și îngrijirii copiilor și să obțină sprijinul de care au nevoie.
Pentru ca o problemă socială să fie rezolvată, sau chiar eliminată, ea trebuie să fie conștientizată,
sau să îi fie observate efectele. Soluționarea ei depinde în mare măsură de aceste condiții,
așadar, în momentul în care se produce conștientizarea, se pot lua măsurile necesare pentru
rezolvarea ei. Cele mai importante și eficiente măsuri de eliminare a problemelor sociale sau
de rezolvare a lor sunt întotdeauna incluse într-un program social.

„Obiectivele cercetării sunt chintesența problemei de cercetare, mai precis ele au ca țină
evidențierea specificului unui fenomen, realizarea unei diagnoze, formularea de explicații
privitoare la relațiile cu alte fenomene, impactul, elaborarea de predicții referitoare la evoluția
fenomenului, identificarea de soluții, stabilirea unor strategii de acțiune, evaluarea efectelor
unei anumite acțiuni, măsurarea schimbării sociale etc.” (Marina, 2018, apud Mărginean, 2000).

Obiectivele cercetării sunt următoarele:

 Determinarea problemelor generate de lipsa suportului pentru creșterea și îngrijirea

copiilor;
 Identificarea strategiilor folosite pentru a face față solicitărilor de creștere și îngrijire a
copiilor;
 Cunoașterea cerințelor/ așteptărilor familiilor de la serviciile sociale, necesare pentru
diminuarea problemelor de creștere și îngrijire a copiilor.

11
 2.3. Întrebările de cercetare

Întrebările cercetării sunt următoarele:

1. Ce probleme întâmpină familiile cu copii din cauza lipsei de sprijin în creșterea și

îngrijirea copiilor?
2. Ce soluții folosesc momentan în privința creșterii și îngrijirii copiilor?
3. Care sunt soluțiile ce pot ajuta la creșterea și îngrijirea copiilor?

2.4. Eșantionul studiat

Pentru realizarea acestei cercetări am ales 10 familii din orașul Alba Iulia, cu copii mici
cu vârste cuprinse între 0-10 ani, care se confruntă cu lipsa sprijinului în creșterea și îngrijirea
copiilor. Această problemă generează mai multe consecințe familiale, pe care le voi descrie mai
apoi în rezultatele cercetării.

Datoria de asistent social, este de a respecta reglementările codului deontologic, și

anume de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale omului precum și asigurarea
confidențialității și principiul autodeterminării pe tot parcursul cercetării.

2.5. Metoda utilizată

Ca și metodă utilizată în această cercetare, am ales instrumentul de culegere a datelor

interviul semi-structurat (Anexa 1). Prin acest interviu ne-am propus să aflăm cu ce probleme
se confruntă și alți părinți, legate de creșterea și îngrijirea copiilor și identificarea posibilelor
soluții. Interviul este o formă de interacțiune, bazată pe comunicarea verbală, cu scopul de a
înțelege și de a explica problema studiată.

Interviul este structurat pe 3 teme de discuție și anume: Tema de discuție nr. 1: Care
sunt problemele generate de lipsa suportului în creșterea și îngrijirea copiilor?; Tema de discuție
nr.2: Care sunt strategiile utilizate pentru a face față problemelor generate de creșterea și
îngrijirea copiilor?; Tema de discuție nr.3: Care sunt așteptările/cerințele de la serviciile sociale
de sprijin pentru creșterea și îngrijirea copiilor?. Acest interviu are la bază 10 întrebări care au

12
ca și obiectiv identificarea soluțiilor benefice pentru fiecare familie în privința creșterii și
îngrijirii copiilor.

2.6. Metoda de analiză

După transcrierea interviurilor, se vor identifica și analiza tendințele generale surprinse

în răspunsurile oferite de către participanți, în urma cărora se vor putea trasa problemele majore
semnalate de către aceștia, grupându-le pe categorii. Ca și metodă de analiză în această cercetare
se va folosi identificarea conceptelor aferente temei.

13
 CAPITOLUL 3. REZULTATELE CERCETĂRII

3.1.Descrierea eșantionului cercetat

Eșantionul cercetării este format din 10 femei, având următoarele caracteristici: 9 dintre
acestea sunt căsătorite iar una este divorțată; vârsta lor este cuprinsă între 29 de ani și 39 de
ani, și anume, una de 29 de ani, două de 30 de ani, două de 32 de ani, una de 33 de ani, una de
34 de ani, una de 35 de ani, una de 36 de ani și una de 39 de ani; dintre care 5 femei au servici,
3 din ele sunt casnice, una se află în indemnizație de șomaj iar cealaltă se află în concediu de
creștere copil, iar în ceea ce privește copiii, 3 dintre acestea sunt cu un copil, 6 cu doi copii, iar
una singură cu trei copii.

3.2. Analiza datelor calitative

3.2.1. Problemele generate de lipsa suportului în creșterea și îngrijirea copiilor

Prima temă de discuție în interviurile realizate s-a referit la problemele generate de lipsa
suportului în creșterea și îngrijirea copiilor.

Discuțiile pe această temă au debutat cu o întrebare referitoare la contextul familial al

participantelor la interviuri. Marea majoritate a persoanelor sunt căsătorite și cele mai multe
cupluri locuiesc separat de părinți:

Suntem căsătoriți de 9 ani, locuim doar noi cu cei doi copii, locuim la casă, amândoi cu
servici, restul familiei locuiesc în Baia de Arieș. (F. C., feminin, 35ani,2 copii, operatoare
calculator).

Căsătorită de 7 ani, avem 2 copii, locuim singuri în casă, soțul lucrează, eu sunt în
concediu de creștere copil. Părinții mei locuiesc în alt județ iar socrii sunt aici cu noi. (C. I.,
feminin,34 ani, 2 copii, operator date poștale).

Căsătoriți de 6 ani, avem un copil, locuim doar noi trei, stăm la casă, amândoi avem
lucrăm, părinții și frații mei mai mici decât mine locuiesc în alt județ, iar socrii sunt decedați.
(C. M. R., feminin, 30 ani, 1 copil, profesoară).

14
 Suntem căsătoriți de 7 ani, avem un copil, locuim la casă, amândoi cu servici. (B. C.,
feminin, 29 ani, 1 copil, operator calculator).

Căsătoriți de 16 ani, avem 3 copii, soțul este plecat în Italia la muncă, eu sunt fără servici,
nu pot să mă angajez deoarece trebuie să îngrijesc copiii, locuim la apartament.( B. M. C.,
feminin, 39 ani, 3 copii, casnică).

Evidențiem aici faptul că unele cupluri au părinții la mare distanță, chiar în alt județ
decât Alba:

Căsătoriți de 10 ani, cu 2 copii, în familia noastră doar soțul lucrează, suntem singuri în
orașul Alba Iulia, restul familiei mele locuind în alt județ. Locuim la casă. (P. A. ,feminin,
33ani, 2 copii, casnică).

Există însă și cupluri care locuiesc cu părinții sau socrii:

Suntem căsătoriți de 8 ani, avem 2 copii, soțul lucrează iar eu sunt casnică. Locuim la
casă, în aceeași casă cu socrii, doar că noi stăm la etaj iar ei la parterul casei, fiecare având
intrări separate. (C.A., feminin, 30ani, 2 copii, casnică).

Suntem căsătoriți de 12 ani, avem 2 copii, locuim la apartament împreună cu socrul

meu care este bolnav și necesită îngrijiri, amândoi muncim. (C. D., feminin, 32 ani, 2 copii,
liberă profesionistă).

Căsătorită de 10 ani, avem doi copii, locuim la casă, soțul lucrează, iar eu sunt șomeră.
(C. A. E., feminin, 36 ani, 2 copii, șomeră).

Cu părinții, locuiește și o persoană divorțată care are un copil:

Sunt divorțată de 8 ani, cu un copil de 10 ani, locuim cu părinții mei în casa lor, de 6 luni
lucrez într-o fabrică. Mama lucrează iar tatăl meu a ieșit recent la pensie. (D. R., feminin,
32ani, 1 copil, muncitoare necalificată producție).

Mai rețin aici din răspunsurile la prima întrebare aferentă temei 1 faptul că majoritatea
persoanelor intervievate aveau doi copii, că existau mame în șomaj sau care nu se puteau angaja
deoarece trebuiau să îngrijească copiii. Așa cum s-a putut vedea din extrasele de mai sus, în
multe dintre cuplurile care locuiau singure aveau serviciu ambii parteneri.

Trecând la a doua întrebare a aceleiași teme, am dorit să aflu în ce relații se află

participanții cu părinții ori socrii. O bună parte a participanților afirmă că au relații bune cu

15
părinții/ socri, se vizitează sau vorbesc des (în cazul celor plecați în străinătate), ba chiar primesc
uneori ajutor din partea acestora în îngrijirea copiilor:

Cu părinții mei mă înțeleg bine, ei locuiesc la câteva case de mine, mama lucrează iar
tatăl meu este la pensie. Cu socrii, avem o relație normală, nu foarte apropiată, ei sunt plecați
în Spania la muncă și vin o dată pe an acasă în concediu. (C.A., feminin., 30ani, 2 copii,
casnică).

Relația cu părinții mei este una destul de bună, doar că ne vedem mai rar din cauză că
locuiesc mai departe. Mai des vin ei pe aici, decât să mergem noi, deși ei nu au mijloc de
transport, vin mereu cu autobuzul. Cu socrii avem o relație bună, ei locuind în spatele casei
noastre, amândoi având servici. (C. I., feminin,34 ani, 2 copii, operator date poștale).

Avem relații destul de bune cu părinții mei, tatăl meu este plecat în Elveția la muncă,
cu mama ne auzim destul de des la telefon și de câte ori putem, în weekend mergem pe la ei.
(C. M. R., feminin, 30 ani, 1 copil, profesoară).

Relația cu părinții mei este o relație foarte bună, ei locuiesc în apropiere de orașul
Alba, ne întâlnim de câte ori avem posibilitatea, mai des suntem noi cei care mergem la ei,
deoarece mama stă cu părinții ei și trebuie să aibă grijă de ei. Cu socrii relația este bună,
socrul locuind cu noi, deoarece este bolnav, iar soacra locuiește în zonă montană, în care nu
îi permite socrului acces la serviciile medicale. (C. D., feminin, 32 ani, 2 copii, liberă
profesionistă).

Relația cu părinții mei este una foarte bună, ei locuiesc în mediul rural la munte, la o
oră distanță de noi, ne vizitează destul de des deoarece mă ajută cu copilul. Cu socrul avem o
relație bună, iar cu soacra nu ținem legătura deoarece ei sunt divorțați de ani buni.(B. C.,
feminin, 29 ani, 1 copil, operator calculator).

Relația cu mama este bună, tatăl a decedat, mama și-a refăcut viața, cu concubinul ei
ne înțelegem bine, ea locuiește în oraș la bloc, are servici. Cu socrii avem tot o relație bună, ei
locuind în apropiere de Alba, la casă, dar au și apartament la bloc, aici în oraș. Cam o dată
pe săptămână ne vizitează. (C. A. E., feminin, 36 ani, 2 copii, șomeră).

Datorită faptului că noi suntem din Baia de Arieș, părinții și socrii sunt cu toții acolo.
Relațiile cu aceștia este una bună, ne vizităm de câte ori avem posibilitatea. (F. C., feminin,
35ani,2 copii, operatoare calculator).

16
 Surprindem și câteva cazuri în care suportul din partea părinților sau a socrilor nu apare,
fie din cauză că aceștia au decedat, sunt bolnavi ori nu sunt în relații bune cu subiecții noștri.

Părinții mei sunt decedați, de mulți ani și nu au apucat să își cunoască nepoții, la fel și
socrul meu, singura care mai trăiește este soacra, ea locuiește la o oră distanță de noi, avem o
relație bună, dar nu prea ne poate ajuta în privința copiilor deoarece ea necesită o dată la
două zile să facă hemodializă. (P. A. ,feminin, 33ani, 2 copii, casnică).

Părinții mei sunt decedați, iar cu socrii nu avem relații, deoarece aceștia s-au despărțit
pe când soțul era mic, el a crescut cu tatăl său și a avut o copilărie grea. (B. M. C., feminin,
39 ani, 3 copii, casnică).

Relația cu părinții este una tensionată, locuind în aceeași casă apar anumite
neînțelegeri, mama lucrează cu mine în același loc, dar atunci când este liberă merge la casa
fratelui meu, care locuiește vizavi, pentru a îngriji de cei 3 copii ai acestuia. Pe mine nu prea
mă ajută în legătura cu supravegherea copilului. Cu socrii nu mai am nici o relație. (D. R.,
feminin, 32ani, 1copil, muncitoare necalificată producție).

Așadar, se observă că tensiunile în familie nu reprezintă o tendință comună, însă unul

dintre cele mai puternice impedimente este distanța dintre bunici și nepoți, mulți dintre bunici
fiind chiar plecați în străinătate, fapt ce-i împiedică să ofere ajutor în creșterea celor mici.

Următoarea întrebare se apleacă asupra aspectului financiar al familiei. Toți

respondenții consideră că au o situație materială decentă, din care își pot asigura cele necesare
traiului modest. Avem cazuri în care casa familiei este în proprietatea lor, cumpărată cu ajutorul
unui credit, unde, de regulă și părinții ajută uneori financiar:

Situația materială este una decentă, cu strictul necesar pentru a oferi un trai decent
copiilor, casa este proprietatea noastră, uneori mai primim ajutor financiar din partea soacrei,
în momentele când nu reușim să acoperim chiar toate cheltuielile. (P. A. ,feminin, 33ani, 2
copii, casnică).

Situația noastră materială este una decentă, casa este cumpărată printr-un credit
ipotecar, reușim să acoperim cheltuielile lunare și să oferim un trai liniștit copiilor. (F. C.,
feminin, 35ani,2 copii, operatoare calculator).

17
 Casa este proprietate obținută cu ajutorul programului prima casă, în rest alte bunuri
necesare care să acopere condițiile necesare de trai. (C. M. R., feminin, 30 ani, 1 copil,
profesoară).

Situația materială este una decentă, casa fiind proprietate obținută printr-un credit
ipotecar, socrul meu ne ajută și el la cheltuielile casei, având pensie modestă, alte bunuri care
să ne asigure un trai decent. (C. D., feminin, 32 ani, 2 copii, liberă profesionistă).

Fiind amândoi salariați, avem o situație materială decentă. Casa este proprietatea
noastră. (B. C., feminin, 29 ani, 1 copil, operator calculator).

Situația noastră materială este una decentă, nu ne lipsește nimic din strictul necesar.
Stând la casă mereu se ivește câte ceva de care să avem nevoie, dar le facem după posibilități.
Casa este proprietatea noastră. (C. A. E., feminin, 36 ani, 2 copii, șomeră).

În alte cazuri, casa în care locuiește familia este împărțită sau moștenită, de unde
deducem că veniturile familiei sunt puțin mai limitate, chiar menționându-se acest lucru în două
răspunsuri:

Situația materială a familiei noastre este una decentă, trăim doar dintr-un salariu dar
ne descurcăm cât să acoperim toate cheltuielile necesare. Casa este pe jumătate a noastră,
deoarece cealaltă jumătate este a socrilor. ( C.A., feminin, 30ani, 2 copii, casnică).

Starea materială este una normală, cât să trăim decent, casa este proprietate fiind
moștenită de la o mătușă, dar încă mai necesită reparații. Uneori primim ajutor financiar de
la părinți și socri ca să mai facem și câte ceva pe lângă casă. (C. I., feminin,34 ani, 2 copii,
operator date poștale).

Situația noastră materială, este una decentă, cât să asigurăm strictul necesar copiilor,
din cauza lipsurilor soțul a decis să plece înafara țării pentru a munci, este plecat de câțiva
ani, vine de 2-3 ori pe an acasă, apartamentul în care locuim este proprietate, dar mai avem și
un teren cumpărat unde sperăm să construim o casă, deoarece copiii cresc și la apartament nu
avem suficient spațiu. .( B. M. C., feminin, 39 ani, 3 copii, casnică).

Casa este proprietatea părinților, la fel și bunurile care ne oferă un trai decent. Din
cauza divorțului, că am rămas atâta timp acasă fără servici nu am putut să contribui cu nici un
bun de care să ne folosim în casa părinților. (D. R., feminin, 32ani, 1copil, muncitoare
necalificată producție).

18
 În continuare, am urmărit în ce fel, lipsa sprijinului în creșterea și îngrijirea copilului,
afectează viața socială și profesională a participanților. Toți participanții simt lipsa interacțiunii
sociale, ba chiar unii s-au resemnat demult la gândul că și-au pierdut prietenii și chiar cariera,
din nevoia de a îngriji și crește copiii. Totuși, sunt unele persoane care au reușit să se întoarcă
la muncă sau care speră că o vor face curând, pentru care viața profesională nu pare că este
chiar atât de aproape de apus, ca cea socială. Problema generală este că subiecții declară că nu
mai există timp pentru propria persoană, ci toate activitățile se rezumă la activitățile de creștere
a copiilor și cele casnice:

Mă afectează într-un fel, deoarece nu prea mai am viață socială, nu mă mai văd cu
prietenii, pentru că sunt 24 din 24 cu copiii. Uneori acest fapt îmi dă senzația de izolare
completă. Iar ceea ce privește viața profesională, mă afectează deoarece nu îmi pot găsi un
servici deoarece nu am ce să fac cu copiii. ( C.A., feminin, 30ani, 2 copii, casnică).

Faptul că trebuie să fiu mereu cu copiii, viața mea socială nu prea există, nu am timp
de ieșiri, plimbări, totul se învârte în jurul copiilor. Nu mai reușesc să mă văd sau să mă aud
la telefon cu prietenele, deoarece copii sunt mici și necesită foarte multă atenție. Din această
cauză îmi este afectată și cariera, nu pot să mă angajez niciunde deoarece nu am soluții pentru
copii. Nu îmi permit să lucrez pentru a da banii unei bone, deoarece cer mult pentru a vedea
de un copil. (P. A. ,feminin, 33ani, 2 copii, casnică).

Pot spune că viața mea socială este puțin afectată din cauza timpului limitat pe care îl
am, uneori la sfârșit de săptămână mai facem ieșiri cu copiii, dar mereu împreună, niciodată
timp liber pentru mine. Este foarte epuizant ca după o zi întreagă de muncă, să vi acasă, să te
ocupi de casă și copii, încercând să rămân pe picioare. Viața profesională nu îmi este afectată
momentan, am reușit să mă întorc la muncă acum un an, deși fac față greu situației, avem
nevoie de două salarii în casă pentru a ne întreține. (F. C., feminin, 35ani,2 copii, operatoare
calculator).

Această problemă lipsită de sprijin în creșterea și îngrijirea copiilor mă afectează

cumva în privința socializării, deoarece nu mai reușesc să mă văd cu nici o prietenă pentru că
sunt mereu cu copiii acasă. Uneori trece foarte mult timp și nici la telefon nu mai reușim să ne
auzim. Este foarte greu cu doi copii acasă și să mai am timp și de mine. Momentan, viața
profesională nu pot spune ca e afectată, fiind în concediu de creștere a copilului, dar cu
siguranță mă va afecta pe când va trebui să mă întorc la muncă, deoarece nu știu cum voi face.
(C. I., feminin,34 ani, 2 copii, operator date poștale).

19
 Din cauza lipsei de suport în creșterea și îngrijirea copilului viața mea socială s-a
schimbat radical. Am renunțat la ieșirile în oraș, la prieteni și la tot ce făceam înainte de a
avea copilul. Primii 4 ani din viața copilului, nu am putut lucra deoarece a trebuit să stau cu
el acasă pentru că nu am avut altă soluție și abia de un an am început munca, ca și profesor,
având norocul de a preda online din cauza pandemiei, așa am putut să mă ocup și de copilul
meu. (C. M. R., feminin, 30 ani, 1 copil, profesoară).

Pot spune că după apariția celui de al doilea copil, am pierdut mulți prieteni, neavând
timp să mă mai văd cu ei, ceea ce mi-a restricționat orice metodă de relaxare. La nașterea
primului copil am stat cei 2 ani acasă, apoi m-am întors la muncă, dar la nașterea celui de al
doilea copil am stat 4 ani acasă, deoarece nu am prins loc la creșă și nu am putut să îmi reiau
serviciul. Acum, de un an de zile am o muncă în care programul este flexibil. (C. D., feminin,
32 ani, 2 copii, liberă profesionistă).

Sunt zile și zile, prezența unui copil se simte atât în viața socială, cât și în cea
profesională. (B. C., feminin, 29 ani, 1 copil, operator calculator).

Viața socială? Viața mea socială se desfășoară în universul copiilor, nu am timp să

socializez, singurul mod de socializare este atunci când iau copiii de la școală, respectiv
grădiniță, când mai schimbăm două vorbe cu doamnele învățătoare și părinții, 5- 10 minute.
Cumva am fost nevoită să mă obișnuiesc așa, devenind ceva normal, să nu ai timp să relaționezi
și cu ceilalți. Despre cea profesională, nici nu mai vorbesc, de la nașterea primului copil am
rămas acasă, ca să pot să am grijă de el, apoi au apărut ceilalți copii, și nu am mai reușit să
mă angajez, aștept ca să crească copiii mari cât să se descurce singuri iar apoi cu siguranță
mă voi putea angaja undeva. (B. M. C., feminin, 39 ani, 3 copii, casnică).

Fiind mamă singură, am fost nevoită să renunț la viața socială, iar în ceea ce privește
viața de cuplu, am ales ca să mă dedic total copilului și să nu mai gândesc la mine. Timp de 9
ani, deoarece nu am avut de ales cu cine să îl las pe copil, a trebuit să stau acasă și asta mi-a
afectat mult viața profesională. (D. R., feminin, 32ani, 1 copil, muncitoare necalificată
producție).

Din cauză că trebuie să fiu mereu cu copiii și să îi supraveghez, nu mai am timp de ieșiri
cu prietenele, singurele ieșiri pe care le mai fac sunt, uneori în weekend când mai mergem pe
la mama sau socrii. O dată cu venirea copiilor se pierd multe legături de prietenie. Viața
profesională îmi este afectată și ea deoarece a trebuit să renunț la servici, din cauză că nu
știam cum să mai fac cu copiii, cine să îmi stea cu ei. Este foarte greu când trebuie să spun

20
cuiva că stau acasă și nu lucrez, mă simt uneori inutilă, parcă aș fi inferioară societății. (C. A.
E., feminin, 36 ani, 2 copii, șomeră).

3.2.2. Strategiile utilizate pentru a face față problemelor generate de creșterea și îngrijirea
copiilor

A doua temă de discuție din cadrul interviului face referire la strategiile utilizate pentru
a face față problemelor generate de creșterea și îngrijirea copiilor. Discuțiile au avut ca prin
punct de pornire investigarea soluțiilor adoptate până acum în creșterea și îngrijirea copiilor.
Soluțiile sunt limitate, în general renunțarea sau amânarea momentului întoarcerii la locul de
muncă, prelungirea anilor de stat acasă pentru îngrijirea copiilor ori apelarea la bunici.

Foarte multe soluții nu am avut de ales, doar în cazuri extreme, o vizită la spital sau de
mers undeva unde să nu pot lua copiii cu mine, am apelat la vecine, pentru a-i lăsa timp până
mă întorceam eu. (P. A. ,feminin, 33ani, 2 copii, casnică).

Ca și soluții în ajutorarea de creștere și îngrijire a copiilor, am stat eu acasă cu copiii,

la nevoie apelam la o vecină. (F. C., feminin, 35ani,2 copii, operatoare calculator ).

Cu primul copil am stat acasă pană la vârsta de 3 ani, am făcut prelungire de concediu
de creștere, deoarece nu am avut altă soluție, iar alte soluții momentan nu am, eu fiind mereu
cu ei acasă, ajutor de la socrii nu prea primesc deoarece ei sunt la servici, iar când sunt liberi
se ocupă de gospodărie. (C. I., feminin,34 ani, 2 copii, operator date poștale).

Din cauză că nu am avut nici o soluție, am rămas eu cu copilul acasă, am încercat să

apelez la o bonă dar nu ne-am permis din punct de vedere financiar. (C. M. R., feminin, 30 ani,
1 copil, profesoară).

Nu am avut de ales nici o soluție, pentru că nu am găsit soluții care mă puteau ajuta,
am rămas ca să îngrijesc eu de copii cum am putut, deși este foarte greu. (B. M. C., feminin,
39 ani, 3 copii, casnică).

Singura soluție pe care am adoptat-o a fost că am rămas eu acasă cu copilul și am

încercat să îl îngrijesc cât am putut eu de bine deși e greu să fi mamă singură. Am încercat să

21
îmi caut și un job part-time cât copilul era la școală, dar nu am găsit. (D. R., feminin, 32ani,
1copil, muncitoare necalificată producție).

Avem subiecți care primesc uneori ajutor din partea familiei sau au reușit să înscrie
copiii la program prelungit:

Singura soluție pe care am găsit-o utilă, a fost de a rămâne acasă, pentru a mă putea
ocupa de copii. Rareori apelez la mama, atunci când ea este liberă și nu este la servici, pentru
a-l duce pe cel mare la grădiniță, sau îl mai duce soțul când este schimbul doi. (C.A., feminin,
30ani, 2 copii, casnică).

Când primul copil a fost mic, a stat cu mama de la 3 luni până la 3 ani, dar mi-a fost
foarte greu că nu era cu mine în casă, ci la 25 km distanță și nu puteam merge toată ziua să
văd ce face. Iar la al doilea copil am rămas acasă până acum un an. (C. D., feminin, 32 ani, 2
copii, liberă profesionistă).

În prezent, de 3 luni soțul lucrează, eu lucrez când de acasă, când de la birou, apelăm
tot așa la mama și la mătușa pentru a veni să ne ajute în privința copilului. Când nu am
alternative, mai lucrez de acasă și împreună cu copilul. Datorită faptului că mătușa a început
un nou loc de muncă și mama va relua din nou norma întreagă, soțul va fi nevoit să renunțe
din nou la muncă pentru a sta cu copilul acasă. (B. C., feminin, 29 ani, 1 copil, operator
calculator).

Cu primul copil am stat timp de 4 ani acasă, până l-am dat la grădiniță cu program
prelungit, apoi la școală și o înscrisesem la program school after school, dar am renunțat după
aproape un an deoarece cheltuielile erau foarte mari pentru bugetul nostru. La al doilea copil,
la vârsta de 2 ani, am făcut prelungire a îndemnizației de creștere a copilului, iar pe la 2ani și
8 luni m-am reîntors la muncă, pe copilul cel mic l-am înscris la grădiniță, dar mi-a fost foarte
greu că din cauza pandemiei copii au trebuit să stea acasă, m-a ajutat când mama, când soacra,
cu ei, deși ele nu știau să umble pe calculator, să asiste pe cel de la școală la orele online, de
aceea după 5luni de servici am renunțat și așa am rămas în șomaj ca să pot să am grijă de
copii. (C. A. E., feminin, 36 ani, 2 copii, șomeră).

Trecând la al doilea punct al acestei teme, am dorit să aflăm ce soluții au adoptat

respondenții noștri în prezent pentru creșterea și îngrijirea copiilor. Se observă că toți
respondenții fie apelează la un membru al familiei pentru îngrijirea copiilor cât aceștia lipsesc
(părinți, mătuși, frați), fie la vecini sau cunoștințe apropiate, iar dacă nu au aceste persoane
îndeaproape, duc copiii la grădinițe cu program prelungit și/sau școală.

22
 Ca și soluții actuale, nu sunt multe, la nevoie apelez la mama pentru a veni să stea cu
cel mic, ca eu să pot merge să îl duc pe celălalt la grădiniță, dar de obicei îl iau cu mine, pentru
că e foarte atașat de mine și nu reușesc să fac nimic de el. Iar când soțul este schimbul doi îl
duce el diminețile pe cel mare la grădiniță. (C.A., feminin, 30ani, 2 copii, casnică).

În prezent, singura soluție dacă am nevoie de ceva în legătură cu copiii, tot așa, apelez
la vecine sau își ia soțul liber de la servici pentru a reuși să rezolv ce am nevoie. (P. A. ,feminin,
33ani, 2 copii, casnică).

În momentul de față ca și soluții pe care le avem, mai ales de când m-am reîntors la
servici este că am reușit prin cineva să pot să îl înscriu pe cel mic la creșă și că soțul face
schimbul de noapte ca eu să îmi pot desfășura activitatea profesională. (F. C., feminin, 35ani,2
copii, operatoare calculator ).

Ca și soluții în prezent, nu am foarte multe, cel de 5 ani merge la grădiniță cu program

normal, iar pentru a mai ieși din starea din care sunt, de epuizare totală, mai merg uneori la
părinții mei doar eu cu copiii, pentru a putea să mă mai relaxez puțin. (C. I., feminin,34 ani, 2
copii, operator date poștale).

În momentul de față, copilul este înscris la grădinița cu program prelungit la stat și asta
mă ajută și pe mine la desfășurarea orelor online. (C.M.R., feminin, 30 ani, 1 copil,
profesoară).

Acum în momentul de față, copilul cel mic este înscris la grădinița de stat cu program
prelungit, iar cel mare merge singur la școală deoarece noi locuim peste stradă, așa cât ei sunt
la școală, respectiv grădiniță pot lucra și eu. (C.D., feminin, 32 ani, 2 copii, liberă
profesionistă).

În prezent, de 3 luni soțul lucrează, eu lucrez când de acasă, când de la birou, apelăm
tot așa la mama și la mătușa pentru a veni să ne ajute în privința copilului. Când nu am
alternative, mai lucrez de acasă și împreună cu copilul. Datorită faptului că mătușa a început
un nou loc de muncă și mama va relua din nou norma întreagă, soțul va fi nevoit să renunțe
din nou la muncă pentru a sta cu copilul acasă. (B.C., feminin, 29 ani, 1 copil, operator
calculator).

Ca și ajutor în ceea ce privește copiii, toate responsabilitățile sunt ale mele, în privința
mersului la școală, ne ajutăm reciproc cu o mămică, 2 zile îi duce ea la școală, două eu...și tot
așa. Iar pe cel mic, îl duc eu mereu la grădiniță. Întâi duc copiii la școală, îl las pe cel mic
dormind apoi vin și îl trezesc ca să îl duc și pe el. Este greu că sunt mereu un dute- vino. Când

23
mai apar și alte probleme de rezolvat îl chem pe fratele meu ca să mai stea cu ei, până îmi
rezolv treburile.( B. M. C., feminin, 39 ani, 3 copii, casnică).

În momentul actual, tatăl meu care este ieșit recent la pensie, îl duce- îl aduce de la
școală și îl supraveghează până vin eu de la servici. (D.R., feminin, 32ani, 1copil, muncitoare
necalificată producție).

În prezent, datorită faptului că am renunțat la servici, eu mă ocup de tot ceea ce privește

copiii. Soțul îi duce dimineața la școală, grădiniță, iar eu merg cu autobuzul în oraș și îi aduc
acasă. Prima dată iau copilul de la școală, venim acasă, mai apoi merg după celălalt la
grădiniță. (C. A. E., feminin, 36 ani, 2 copii, șomeră).

Date fiind cele vizate până acum, ca ultim punct al celei de-a doua teme, avem
împărțirea sarcinilor casnice. Se pare că, putem de data aceasta, să împărțim participanții în
două categorii: categoria de mame care trebuie să facă cea mai mare parte a sarcinilor casnice
singure sau cu foarte puțin ajutor de la soț sau părinți și categoria de familii în care se împart,
pe cât permite situația, sarcinile în mod egal.

Categoria mame cărora le revin cea mai mare parte a sarcinilor:

Sarcinile casnice le împărțim cum putem, dar majoritatea sarcinilor cad pe mine,
datorită că soțul este la servici timp de 9 ore, când vine acasă se ocupă de gradină, păsări și
cât rămâne din timp stă și cu copii. Mă mai ajută uneori la cumpărături, atunci când nu putem
merge împreună, merge doar el. (C.A., feminin, 30ani, 2 copii, casnică).

Majoritatea sarcinilor le fac eu, rareori soțul mă ajută în casă, dar cu copiii mai puțin
pentru că nu are răbdare cu ei. Din acest motiv apar mereu certurile și neînțelegerile în familia
noastră. (P. A. ,feminin, 33ani, 2 copii, casnică).

Sarcinile, cad toate pe seama mea, soțul făcând schimbul de noapte, vine dimineața pe
când plec eu la servici, eu îi duc pe copii, la grădiniță, respectiv, creșă, fiind în drumul meu
spre muncă, iar soțul îi scoate și stă cu ei până ies de la muncă. Deseori, această problemă
legată de gestionarea sarcinilor creează tensiuni care duc la certuri. (F. C., feminin, 35ani,2
copii, operatoare calculator).

Sarcinile casei pică cam toate pe spinarea mea, soțul fiind la lucru până aproape pe
seara, iar când vine acasă merge la părinții lui ca să îi mai ajute la treburi. Cu noi petrece
foarte puțin timp, la ce mă ajută el, ca să nu mai ies eu cu cel mic după mine, este că îl duce pe

24
cel mare la grădiniță și în pauza lui de prânz îl aduce acasă. (C. I., feminin,34 ani, 2 copii,
operator date poștale).

Din cauză că soțul lucrează pe 3 schimburi, majoritatea sarcinilor sunt ale mele, atât
cele cu copiii, casa și îngrijirea socrului care este bolnav și necesită o supraveghere continuă.
(C. D., feminin, 32 ani, 2 copii, liberă profesionistă).

Cum am spus și mai sus, toate sarcinile sunt ale mele, deoarece soțul este plecat mai tot
timpul, mă descurc cum pot, am momente când simt că nu mai pot, mă epuizează total situația,
dar trebuie cumva să merg mai departe pentru copii. Sunt conștientă că aici, în țară ne-am
descurca foarte greu cu un singur salariu, dar mai ales să mai ridicăm și o casă, de aceea
trebuie să facem aceste sacrificii. (B. M. C., feminin, 39 ani, 3 copii, casnică).

Categoria de familii în care se încearcă împărțirea egală a sarcinilor:

Stând la casă, eu mă ocup cu partea interioară, curat, mâncare, alte activități, iar soțul
cu cea exterioară, curte și păsări. Sarcinile în ceea ce privește copilul, încercăm să le împărțim
în mod egal, deși este mai mult cu mine peste zi, iar cu tatăl lui seara când vine de la muncă.
(C. M. R., feminin, 30 ani, 1 copil, profesoară).

Sarcinile casnice ne revin în egală măsură, deoarece amândoi lucrăm, iar

responsabilitățile în ceea ce privește copilul încercăm să le împărțim. (B. C., feminin, 29 ani,
1 copil, operator calculator).

Sarcinile casnice, le mai împart cu mama dar ceea ce este legat de copil pică în datoria
mea. (D. R., feminin, 32ani, 1copil, muncitoare necalificată producție).

Sarcinile casei rămân în mare măsură în grija mea, soțul fiind plecat la muncă până
aproape seara, copiii la fel, temele și grija lor este tot în răspunderea mea. Soțul îi duce
dimineața la școală și în timpul care îi rămâne de când se întoarce de la serviciu mai face ce
poate pe lângă casă. Este greu să fii mereu acasă, făcând aceleași lucruri zilnice, te afectează
psihic și de multe ori mă enervez din nimicuri și mă revărs pe copii. (C. A. E., feminin, 36 ani,
2 copii, șomeră).

25
3.2.3. Așteptările/ cerințele de la serviciile sociale de sprijin pentru creșterea copiilor

Ca ultimă temă de discuție, a treia temă se apleacă asupra așteptărilor sau cerințelor pe
care le-ar avea aceste familii de la serviciile sociale care oferă sprijin pentru creșterea și
îngrijirea copiilor.

Pentru a aprofunda această temă, prima întrebare investighează ce fel de ajutor ar avea
nevoie aceste familii pentru a facilita creșterea și îngrijirea copiilor. Sesizăm că aproape toți
participanții își doresc un ajutor în creșterea și îngrijirea copiilor. Cea mai mare parte, își doresc
un ajutor din exterior, fie fiind vorba de părinți/ socri, fie de o persoană de încredere care să se
ocupe câteva ore de copii.

Ca și ajutor aș avea nevoie de cineva care să mă mai ajute cu copiii, să pot să fac
lucrurile casnice în liniște, contează si 2, 3 ore ca să pot sta liniștită, să fac tot ce trebuie,
pentru că sunt momente când simt că nu mai pot, din cauza stresului. (C.A., feminin, 30ani, 2
copii, casnică).

Ca și ajutor mi-ar plăcea să îi am pe ai noștri lângă noi, ca să ne poată da o mână de

ajutor, în așa fel ca soțul să nu mai fie nevoit să lucreze de noapte. (F. C., feminin, 35ani,2
copii, operatoare calculator).

Clar, ca și ajutor aș avea nevoie măcar de o oră, două pe zi, cât să am timp și eu pentru
mine, ca să pot face mâncarea, curățenia în liniște, aștept să se pensioneze soacra ca să poată
să mă ajute cu copiii. (C. I., feminin,34 ani, 2 copii, operator date poștale).

Ca și ajutor pentru a-mi facilita îngrijirea copiilor aș avea nevoie mai mult pe timpul
vacanțelor de cineva să îi poată supraveghea, așa îmi voi putea menține locul de muncă. (C.
D., feminin, 32 ani, 2 copii, liberă profesionistă).

Pentru a facilita sprijinul în creșterea copilului aș avea nevoie de cineva pentru a sta
cu el, așa și soțul va putea merge la muncă liniștit. (B. C., feminin, 29 ani, 1 copil, operator
calculator).

Pentru a îmi facilita responsabilitățile față de copil, aș avea nevoie de cineva care să îl
ajute la teme, deoarece eu ajung târziu de la muncă, sunt obosită și nu mă pot concentra la
temele lui, uneori nu pot să îl ajut că nu mă pricep la rezolvarea lor. (D. R., feminin, 32ani,
1copil, muncitoare necalificată producție).

Avem unele cazuri în care ar fi importantă și de real ajutor implicarea tatălui copiilor:

26
 Ca și ajutor aș aveam nevoie mai mult de implicarea soțului, sau de cineva care să mă
ajute ca treburile casnice, sau chiar să îi pot lăsa cu cineva pentru a face eu treburile. Este
foarte greu deoarece copilul de 6 ani este gelos pe cel mic și îmi este greu să mă împart la
amândoi, cel mic este atașat extrem de mult de mine și fac foarte greu față situației. (P. A.
,feminin, 33ani, 2 copii, casnică).

Despre ajutor, ce să spun....clar că mi-ar plăcea ca să fie și soțul cu noi, să se implice

mai mult în viața copiilor, copiii îi simt lipsa dar încerc să le explic situația. (B. M. C., feminin,
39 ani, 3 copii, casnică).

Dar avem și două cazuri de persoane care pare că mai degrabă s-au resemnat în condiția
de a nu primi ajutor și s-au adaptat la a crește copiii fără sprijin exterior:

Datorită situației care a persistat și în prisma că copilul a mai crescut, consider că am

învățat să mă adaptez situației. (C. M. R., feminin, 30 ani, 1 copil, profesoară).

Ca și ajutor nu știu ce mi-ar fi de folos în privința copiilor, deoarece am încercat mai

multe variante și nici una nu prea mi-a fost de folos. Aș vrea să lucrez, pentru că uneori nu
facem față cheltuielilor. (C. A. E., feminin, 36 ani, 2 copii, șomeră).

Uitându-mă în urmă, consider că mi-ar fi fost mai ușor, dacă ar fi existat mai multe
locuri la creșă sau dacă statul ar fi intervenit cu un ajutor financiar pentru a lua o bonă sau a-
l înscrie la o creșă privată. (C. M. R., feminin, 30 ani, 1 copil, profesoară).

Pentru a doua întrebare a acestei teme, am dorit să vedem care ar fi serviciile considerate
utile în cazul problemelor existente în aceste familii. Tendința generală este nevoia de un loc
unde se pot lăsa copiii în siguranță, pentru câteva ore.

Probabil că mi-ar face bine, un centru de relaxare unde să pot avea și o oră de respiro,
fără copii și consiliere psihologică, pentru că am momente când simt că s-au adunat prea multe
și atunci izbucnesc certându-mă cu soțul. (C.A., feminin, 30ani, 2 copii, casnică).

Ca și soluții în prezent, nu am foarte multe, cel de 5 ani merge la grădiniță cu program

normal, iar pentru a mai ieși din starea din care sunt, de epuizare totală, mai merg uneori la
părinții mei doar eu cu copiii, pentru a putea să mă mai relaxez puțin. (C. I., feminin,34 ani, 2
copii, operator date poștale).

Probabil ca și servicii care mi-ar fi de folos, ceva programe pentru copii pe timpul verii,
unde să îi pot lăsa pe copii atâta timp cât eu nu sunt acasă, iar serviciile să fie subvenționate
de către stat integral sau parțial. (C. D., feminin, 32 ani, 2 copii, liberă profesionistă).

27
 Aș avea nevoie de o listă a bonelor care să aibă calificare și să fie înregistrate într-un
sistem, pentru a putea avea recomandări și să fie de încredere. (B. C., feminin, 29 ani, 1 copil,
operator calculator).

În cazul meu, consider că aș avea nevoie de ceva servicii unde să îi poți lăsa pe copii
după școală, să facă temele și ceva cluburi pentru copii, unde să socializeze și să se recreeze,
mediul deoarece eu nu prea am timp să îi scot des în oraș. ( B. M. C., feminin, 39 ani, 3 copii,
casnică).

Alte persoane susțin că ar avea nevoie de mai mult ajutor, pe mai multe planuri, atât pe
plan personal – consiliere psihologică, cât și pe plan social – un grup de sprijin, o adunare a
mamelor pentru a socializa, atât ele, cât și copiii.

În cazul meu, cred că aș avea nevoie de o consiliere maritală, unde să îl fac pe soț să
îmi înțeleagă nevoile, un centru de supraveghere unde să pot lăsa copiii măcar câteva ore și
poate ceva grupuri de suport, club al mămicilor unde să pot merge cu copiii și să socializăm
atât ei, cât și eu. (P. A. ,feminin, 33ani, 2 copii, casnică).

Ca și servicii, cred că mi-ar fi de folos ceva de relaxare, o consiliere psihologică,

deoarece mă simt foarte epuizată și stresată. (F. C., feminin, 35ani,2 copii, operatoare
calculator).

Păi, ca și servicii cred că mi-ar fi util un program după școală unde să-l pot lăsa pe
copil să își facă temele sau cineva care să vină acasă să facă temele cu el. Pentru mine cred,
că mi-ar folosi ceva consiliere psihologică, deoarece sunt o fire foarte nervoasă și nu mai am
răbdare. (D. R., feminin, 32ani, 1copil, muncitoare necalificată producție).

Ca și servicii, mi-a plăcut și mi-ar plăcea în continuare să îl pot lăsa pe cel de la școală
la programul school after school, dar cu condiția ca și costul programului, măcar o parte, dacă
nu tot costul, să fie suportat de către stat. Poate așa pe viitor mă voi putea reangaja. Faptul că
numai soțul este salariat se resimte. (C. A. E., feminin, 36 ani, 2 copii, șomeră).

Se pare că aproape toată lumea simte nevoia unui ajutor din partea statului în acest sens,
deoarece accesul la creșe sau bone este destul de dificil, iar costurile sunt foarte crescute, costuri
pe care nu și le pot permite din pricina faptului că o bună parte dintre aceste mame sunt casnice.

Pentru ultima întrebare, am ales să depistăm care sunt așteptările acestor familii din
partea serviciilor sociale pentru sprijinirea în creșterea și îngrijirea copiilor. Părinții își doresc
mai multe creșe, deoarece locurile alocate celor deja existente sunt foarte puține. Își doresc

28
totodată ca aceste creșe să fie accesibile din punct de vedere financiar sau chiar subvenționate
de stat și să aibă politici mai flexibile și mai ușor adaptabile nevoilor fiecărei familii.

Ca și așteptări de la serviciile sociale aș dori să creeze în oraș mai multe creșe,

deoarece locurile sunt foarte puține și ceva centre de activități unde să pot să îi duc pe copii și
să îi las acolo, o oră, două până eventual eu merg în oraș să mai rezolv, una, alta. (C.A.,
feminin, 30ani, 2 copii, casnică).

De la serviciile sociale aș dori să implementeze mai multe politici sociale cu privire la

sprijinirea familiilor cu copii mici, deoarece ei sunt viitorul și trebuie să le oferim o viață
liniștită, o dezvoltare a personalității corectă. Având și noi la timpul nostru sprijinul necesar,
cu siguranță vom fi mai relaxați, mai calmi și vom putea influența pozitiv creșterea copiilor.
(F. C., feminin, 35ani,2 copii, operatoare calculator).

Să se implice mai mult în sprijinul familiilor cu copii, cu diverse programe, după cum
are fiecare nevoie, o altă așteptare este legată de creșe, nu sunt suficiente creșe în acest oraș,
nu prinzi locuri și din cauza asta multe femei nu sunt încurajate să mai facă copii. (C. I.,
feminin,34 ani, 2 copii, operator date poștale).

Să se concentreze mai mult pe situația părinților care nu au ajutor în creșterea copiilor

și să încerce să găsească soluții viabile. (C. M. R., feminin, 30 ani, 1 copil, profesoară).

Serviciile sociale, din punctul meu de vedere, ar trebui să supravegheze îndeaproape

familiile cu copii, să intervină acolo unde este cazul și să îi ajute mai mult. Și dacă ar putea să
facă ceva în privința creșelor. (B. C., feminin, 29 ani, 1 copil, operator calculator).

Pe lână aceste creșe, mulți părinți își doresc centre after-school, unde copiii pot primi
ajutor la teme, au unde sta până ies părinții de la serviciu.

Din partea serviciilor sociale, am așteptări de a se implica și de a sprijinii mai mult

mămicile cu copii, să înființeze mai multe creșe și să schimbe criteriile de înscrieri pentru a
avea posibilitatea de a mă angaja și eu. Și să facă mai multe programe de tip school after
school, care să fie cumva subvenționate de către stat integral sau parțial deoarece aș avea
nevoie și pentru celălalt copil pe când va merge la școală. (P. A. ,feminin, 33ani, 2 copii,
casnică).

Din partea serviciilor sociale, aș dori ca să promoveze înființarea mai multor programe
de tip after-school pentru a reuși să lucrez și eu cu normă întreagă, iar în privința socrului meu

29
aș avea nevoie să îi ofere îngrijiri la domiciliu pentru a-i verifica starea de sănătate, mai ales
atunci când noi lipsim de acasă. (C. D., feminin, 32 ani, 2 copii, liberă profesionistă).

De la serviciile sociale, aș dori ceva programe de gen school after-school, dar aceste
servicii să fie accesibile pentru buzunarele noastre, sau să fie oferite gratuit. (B. M. C., feminin,
39 ani, 3 copii, casnică).

De la serviciile sociale, aș avea nevoie de implicarea lor în ceea ce privește meditarea

copilului, eventual să pot să îl înscriu la un tip de program după școală, care să fie subvenționat
de către stat, pentru că situația financiară nu îmi permite să îi plătesc eu acest serviciu. (D.
R., feminin, 32ani, 1copil, muncitoare necalificată producție).

Din partea serviciilor sociale, aș dori mai multă atenție în privința sprijinului acordat
mămicilor, o susținere din partea lor, ca să se poată angaja fără probleme. Foarte multe
mămici, din cauză că nu au cu cine lăsa copiii, rămân acasă, renunțând la carieră. Ceva centre
de sprijin, pentru părinții care nu au unde să își lase copiii. (C. A. E., feminin, 36 ani, 2 copii,
șomeră).

3.3. Concluziile în urma cercetării

Atât întrebările cercetării, cât și obiectivele acesteia au vizat determinarea problemelor

care apar în familii, în creșterea și îngrijirea copiilor, identificarea strategiilor folosite de către
aceste familii pentru gestionarea acestor probleme și stabilirea unor soluții considerate potrivite
pentru diminuarea problemelor care apar odată cu creșterea și îngrijirea copiilor.

În urma administrării interviurilor, am constatat că s-au atins toate obiectivele și

întrebările cercetării, fapt ce ne confirmă utilitatea alegerii acestei teme și aplicabilitatea în viața
de familie.

Prima temă, „Care sunt problemele generate de lipsa suportului în creșterea și

îngrijirea copiilor?” surprinde, din relatările subiecților, faptul că lipsa suportului în îngrijirea
copiilor, care survine fie din distanța fizică față de restul familiei, fie din cauză că o parte din
familie este bolnavă ori a decedat, duce la necesitatea mamelor de rămâne casnice pentru a se
putea ocupa de creșterea și îngrijirea copiilor. Tocmai din acest motiv, apar alte două probleme
importante: în primul rând, situația financiară a familiilor este decentă, atât cât să își poată
asigura cele necesare, însă, cu un singur salariu care intră în casă, aceștia se descurcă destul de

30
greu și nu își pot permite să plătească o bonă sau diverse servicii de suport în acest sens; cea
de-a doua problemă surprinsă aici este lipsa vieții personale, lipsa interacțiunilor sociale și a
satisfacțiilor profesionale deoarece, fiind șomeri, subiecții își dedică tot timpul activităților
casnice și de îngrijire a copiilor, neglijând aproape în totalitate componenta socială sau
profesională.

A doua temă, „Care sunt strategiile utilizate pentru a face față problemelor
generate de creșterea și îngrijirea copiilor?” relevă faptul că subiecții (mamele în general),
aleg să amâne cât de mult posibil momentul întoarcerii la muncă pentru a se putea ocupa de
copii până ajung aceștia la vârsta la care sunt primiți la grădiniță. Pentru momentele în care se
simte nevoia de ajutor neapărat, subiecții reușesc uneori să apeleze la familie sau vecini, dar în
general, aceste mame trebuie să se descurce singure. Unele familii încearcă totuși să împartă în
mod egal sarcinile din casă, dar în majoritatea cazurilor, mamele sunt cele care rămân
responsabile, atât de îngrijirea copiilor, cât și a casei. Tocmai din aceste cauze, aceste mame se
simt epuizate și fără ajutor, iar în ochii lor aceste probleme sunt mult mai apăsătoare și
stringente.

Cea de-a treia temă „Care sunt așteptările/cerințele de la serviciile sociale de sprijin
pentru creșterea și îngrijirea copiilor?” scoate la iveală faptul că participanții simt nevoia de
a se înființa mai multe creșe, cu accesibilitate crescută, subvenționate, care să le poate oferi
ajutor acestor familii și datorită cărora, mamele casnice să își poată relua activitatea
profesională. De asemenea, se raportează nevoia de centre de consiliere psihologică pentru
acele mame care simt că nu mai pot face față presiunii, dar și consiliere de cuplu, nevoia unor
grupuri de sprijin și de socializare pentru aceste mame sau chiar nevoia unor centre în care să
își poată lăsa copiii în siguranță, iar ele, în acest interval să își dedice timpul îngrijirii personale.
Unele mame își doresc mai mult ajutor din partea soților, iar cele mai multe familii au nevoia
de ajutor financiar din partea statului, sub formă de subvenții, pentru a-și putea înscrie copiii la
program prelungit sau after-school.

Principala problemă care se evidențiază din analiza răspunsurilor primite este cea a
lipsei creșelor sau centrelor unde pot fi lăsați copiii care nu au împlinit încă vârsta preșcolară.
Această problemă principală, atrage după ea alte probleme secundare, care determină apariția
unor situații neplăcute sau chiar îngrijorătoare din punct de vedere social, și anume: din pricina
faptului că familiile nu au unde sau cu cine să își lase copiii cu vârste 0-3 ani, unul dintre părinți,
de regulă mama, va renunța la locul de muncă și va deveni casnică. Astfel, tatăl este nevoit să
lucreze mult mai mult, uneori doar pe schimb de noapte, alteori în afara țării, pentru a avea

31
câștiguri mai mari, cu care să poată întreține familia. Mamele sunt singure în cea mai mare parte
a timpului, se preocupă exclusiv de îngrijirea și creșterea copiilor, plus îndeplinirea celorlalte
sarcini casnice, își neglijează propria persoană, nevoile psiho-sociale, ajung să se simtă
tensionate, cu prea multe responsabilități, se retrag din viața de cuplu și se dedică în totalitate
copiilor, iar de aici apar problemele în plan psihologic ale mamelor și calitatea vieții de cuplu
scade considerabil, apărând foarte multe divergențe, sentimente de neajutorare, de degradare și
chiar epuizare fizică și psihică – ele simt că fac tot ce le stă în putință, însă pare că nu este
suficient.

Această problematică ridică nevoia implicării serviciilor sociale, care trebuie să vină în
ajutorul familiilor fără sprijin, ce se află în situații delicate, unde întâlnim șomajul ca alternativă
de compromis și unde, din cauza sacrificiilor solicitate de această situație, viața de cuplu
pălește, ceea ce atrage după sine un climat familial tensionat, nepropice creșterii și dezvoltării
psiho-emoționale armonioase a copiilor. Practic, serviciile sociale trebuie să poată oferi ajutor
și căi de remediere a acestor situații.

O limitare surprinsă odată cu analiza interviurilor este aceea că participanții au tendința

de a fi subiectivi, de a gândi prin prisma problemelor personale, precum am văzut în cazul unui
subiect, care se simțea resemnat și nu mai vedea soluții care să vină în ajutorul părinților care
nu au ce face cu copiii mici, de vârstă preșcolară, chiar dacă, la începutul interviului s-a
specificat dorința de a afla răspunsuri cât mai apropiate de realitatea acestor familii. O altă
limită ar fi aceea a generalizării, în cazul tematicii de discuție 3, unde interesul era de a afla
alternative practice, idei palpabile de soluții sau activități și nu doar cadre generale și răspunsuri
ipotetice. Și mai util ar fi fost să aflăm concret, detaliat, cum anume văd acești părinți
funcționalitatea centrelor de copii sugerate de aceștia, și, considerăm noi, acest subiect s-ar fi
putut detalia atât de mult încât să poată constitui chiar punctul de plecare al unei cercetări
secundare.

32
 CAPITOLUL 4: PROIECTUL DE INTERVENȚIE

4.1. Prezentarea diagnosticului social

Intervenția propusă va fi o intervenție la nivel de comunitate. Nevoile identificate în

această cercetare sunt nevoia părinților de a primi suport și sprijin în creșterea și îngrijirea
copiilor, atât ca spațiu unde se pot lăsa copiii, cât și ajutor financiar pentru a-și permite să ducă
copiii într-un astfel de loc, nevoia de a avea un loc sigur în care să poată fi lăsați copiii mici în
grijă, până la întoarcerea de la locul de muncă, fără a avea temeri, nevoia unui centru care să
ofere atât servicii de petrecerea timpului copiilor, cât și servicii de relaxare pentru mame și în
fine nevoia mamelor de a fi și a se simți ajutate, astfel încât să le rămână puțin timp pe care să
îl poată dedica îngrijirii personale ori vieții de cuplu.

Punctul de plecare al intervenției sunt problemele identificate în partea de rezultate ale

cercetării și anume lipsa accesibilității la creșele de stat, unde copiii din familiile vizate să poată
fi lăsați în siguranță, până la întoarcerea părinților de la serviciu (schimbul I), lipsa unor centre
de grup suport pentru școlari/preșcolari, unde părinții să își lase copiii când ies de la școală și
până când ei termină serviciul, dar și lipsa unor centre de tip respiro pentru mame.

4.2. Scopul, obiectivele și argumentarea planului de intervenție

Scop: Soluționarea problemelor cu care se confruntă acele familii care nu au cu cine sau
unde să își lase copiii cât timp sunt la muncă, prin oferirea de servicii comunitare care să
răspundă nevoilor familiilor.

Obiective:

Obiectivul 1: Oferirea unor servicii de tip creșă pentru copiii antepreșcolari.

Obiectivul 2: Oferirea unor servicii de tip after-school unde să stea preșcolarii și

școlarii până se întorc părinții de la serviciu.

Obiectivul 3: Oferirea unor servicii de tip centru de respiro pentru mame, unde
să se poată relaxa și să-și ducă copiii.

33
 Argumentarea planului de intervenție: Vom propune deschiderea unui centru comunitar
care să poată oferi servicii diverse în vederea ajutării familiilor care au nevoie de o locație unde
să își lase copiii de diferite vârste, în grija unor persoane specializate. Un astfel de centru
complex ar putea veni în sprijinul acelor familii care au nevoie de sprijin în creșterea și îngrijirea
copiilor, pentru că nu au membrii ai familiei disponibili care i-ar putea ajuta, și ei sunt nevoiți
să meargă la muncă pentru a susține financiar familia. Din datele colectate până acum în cadrul
intervenției, observăm că familiile au nevoie să lase copiii în centre specializate, fie pe cei mici
într-o creșă, fie pe cei puțin mai mari într-un centru after-school până se întorc aceștia de la
muncă. Din pricina faptului că astfel de familii nu au acces la astfel de centre, mamele sunt
nevoite să renunțe la servici, să rămână casnice și să se ocupe exclusiv de casă și copii. Acest
fapt aduce tensiuni în familie, neînțelegeri pentru că tații sunt nevoiți să lucreze mai mult pentru
a câștiga venituri suplimentare, iar mamele nu doar că simt că toate treburile casei le revin lor,
dar simt și că viața de cuplu rămâne foarte neglijată.

4.3. Metodologia

În vederea atingerii obiectivelor noastre, am propus încorporarea serviciilor prevăzute,

în cadrul unui centru complex (denumit „Zâmbet de copil”) care să fie împărțit pe trei secțiuni
(etaje).

La parter vom avea sectorul creșă, unde părinții își pot lăsa copiii cu vârste cuprinse
între 0 și 3 ani. Aici vor fi angajați specialiști în puericultură. Copiii vor putea sta în acest sector
al centrului de la ora 7 până la ora 18 în fiecare zi a săptămânii.

La primul etaj vom avea sectorul after-school, împărțit pe două aripi: aripa copiilor
preșcolari, unde vor putea fi lăsați copiii de grădiniță în grija unor educatoare, iar în cealaltă
aripă vor fii școlarii de clasele pregătitoare-IV care își vor face temele și își vor pregăti lecțiile
sub supravegherea unor învățători. Acest sector de after-school va fi disponibil între orele 12-
18 de luni până vineri, iar în timpul weekend-urilor, de la ora 8 la ora 18.

Etajul al doilea al centrului va fi destinat petrecerii timpului părinților, în special

mamelor. Acest sector va avea un regim puțin diferit față de celelalte două, deoarece, aici se va
plăti o taxă modică pentru accesul la serviciile oferite. Sectorul dedicat părinților (mamelor) va
avea: o zonă de relaxare și socializare, o zonă de atelier de artă, o zonă de aerobic și o zonă de

34
cursuri, unde se vor organiza săptămânal întâlniri cu specialiști din domenii diverse care să vină
să instruiască mamele în creșterea copiilor, dar și în managementul vieții de familie. Pe durata
participării mamelor la activitățile din sectorul respiro, copiii vor putea fi lăsați în celelalte două
sectoare dedicate copiilor, unde vor fi îngrijiți corespunzător.

Cu excepția acestui sector, care va avea o taxă de acces de 250 de lei pe lună, restul
centrului este gratuit, subvenționat de către stat, percepându-se doar o taxă de 150 de lei pe lună
pentru servirea mesei copiilor.

Astfel, resursele implicate în această intervenție vor fi:

- Resurse financiare asigurate de către stat în vederea deschiderii acestui centru, iar
parțial, o mică parte aparținând beneficiarilor după cum este prezentat în paragraful
anterior;
- Resurse umane asigurate financiar de către stat, unde regăsim:
o Manager centru;
o Administrator centru;
o Specialiști în resurse umane;
o Contabil;
o Informatician;
o Personal tehnic;
o Cadre didactice;
o Specialiști colaboratori;
o Îngrijitori;
o Beneficiari.

- Resursele materiale implică toate materialele necesare amenajării și dotării acestor

sectoare, cum ar fi de exemplu,
o materiale didactice, mobilier, table, instrumente, aparatură – pentru părțile
centrului dedicate educației;
o mobilier, instrumente, aparatură și alte elemente pentru partea dedicată
adulților;
o mobilier, veselă, frigidere, chiuvete și alte dispozitive pentru cantină;
o elemente necesare amenajării birourilor angajaților;
o elemente necesare grupurilor sanitare;
o instrumentele necesare personalului tehnic și îngrijitorilor;
35
 o alte materiale necesare.
- Resursele de timp, care se găsesc structurate în cele ce urmează.

4.3.1. Planificarea activităților

Activitățile centrului vor fi prezentate în Tabelul 1.

CENTRUL ZÂMBET DE COPIL

1.Obținerea finanțării și avizelor construirii acestui centru.
2.Construirea propriu-zisă a centrului.
3.Compartimentarea și amenajarea centrului.
4. Recrutarea și angajarea personalului necesar.
5.Contactarea partenerilor și colaboratorilor solicitați pentru sectorul respiro.
6.Administrarea centrului pentru a fi cât mai apropiat de nevoile beneficiarilor.
SECTORUL AFTER-
SECTORUL CREȘĂ SECTORUL RESPIRO
SCHOOL
1.Înființarea unor grupe de 1.Amenajarea zonei de
1.Înființarea unor grupe de
copii proveniți din familiile relaxare și socializare, zonei
copii proveniți din familiile
care solicită locuri la after- de artă, zonei de aerobic și
care solicită locuri în creșă.
school. zonei de cursuri.
2.Angajarea personalului
2.Angajarea personalului 2.Angajarea personalului
specializat necesar acestui
specializat necesar acestui specializat necesar acestui
sector, în funcție de fiecare
sector. sector.
zonă în parte.
3.Organizarea unor grupe de
3.Organizarea unor grupe de câte 12-15 copii în grupă, în 3.Stabilirea orarului fiecărei
câte 12-15 copii în grupă. funcție de categoriile de zone de activitate.
vârstă.
4.Chestionarea așteptărilor și
4.Repartizarea solicitanților 4.Repartizarea solicitanților
nevoilor mamelor legate de
pe locurile disponibile. pe locurile disponibile.
acest sector.
5.Suplimentarea locurilor 5. Suplimentarea locurilor 5.Soluționarea activităților
disponibile dacă este cazul. disponibile dacă este cazul. propuse.

36

6.Deschiderea creșei.
7.Stabilirea nevoilor copiilor
și părinților în funcție de
solicitări.
8.Adaptarea serviciilor
oferite conform cerințelor
beneficiarilor.
6.Deschiderea sectorului 6.Deschiderea sectorului
after-school. respiro pentru adulți.
7.Stabilirea nevoilor copiilor
7.Începerea activităților din
și părinților în funcție de
fiecare zonă de activitate.
solicitări.
8.Adaptarea serviciilor 8.Adaptarea serviciilor
oferite conform cerințelor oferite conform cerințelor
beneficiarilor. beneficiarilor.
Tabelul 1

Planificarea calendaristică a activităților din centrul Zâmbet de copil se regăsește în

Tabelul 2.

Planificarea calendaristică a activităților din centrul Zâmbet de copil

Perioada
Septembrie 2021
Noiembrie 2021 → Februarie 2022
Februarie 2022 → Aprilie 2022
Aprilie 2022 → Mai 2022
Aprilie 2022 → Mai 2022
Mai 2022 → Iunie 2022
Iunie 2022 → Iulie 2022
Iunie 2022
Iulie 2022
Cu caracter permanent
Tabelul 2
Activitatea
Obținerea finanțării și avizelor construirii
acestui centru.
Construirea propriu-zisă a centrului.
Compartimentarea și amenajarea centrului.
Recrutarea și angajarea personalului
necesar.
Contactarea partenerilor și colaboratorilor.
Instruirea și pregătirea personalului.
Înscrierea beneficiarilor.
Administrarea centrului pentru a fi cât mai
apropiat de nevoile beneficiarilor.
Deschiderea centrului.
Adaptarea serviciilor oferite conform
cerințelor beneficiarilor.

37
Planificarea calendaristică a activităților din sectorul creșă se regăsește în Tabelul 3.

Planificarea calendaristică a activităților din sectorul creșă

Perioada Activitatea
Înființarea unor grupe de copii proveniți din
Mai 2022
familiile care solicită locuri în creșă.
Angajarea personalului specializat necesar
Mai 2022
acestui sector.
Organizarea unor grupe de câte 12-15 copii
Iunie 2022
în grupă.
Repartizarea solicitanților pe locurile
Iunie 2022
disponibile.
Suplimentarea locurilor disponibile dacă
Iunie 2022
este cazul.
Iulie 2022 Deschiderea creșei.
Stabilirea nevoilor copiilor și părinților în
Cu caracter permanent
funcție de solicitări.
Adaptarea serviciilor oferite conform
Cu caracter permanent
cerințelor beneficiarilor.
Tabelul 3

38
 Planificarea calendaristică a activităților din sectorul after-school se regăsește în
Tabelul 4.

Planificarea calendaristică a activităților din sectorul after-school

Perioada Activitatea
Înființarea unor grupe de copii proveniți din
Mai 2022
familiile care solicită locuri la after-school.
Angajarea personalului specializat necesar
Mai 2022
acestui sector.
Organizarea unor grupe de câte 12-15 copii
Iunie 2022
în grupă, în funcție de categoriile de vârstă.
Repartizarea solicitanților pe locurile
Iunie 2022
disponibile.
Suplimentarea locurilor disponibile dacă
Iunie 2022
este cazul.
Iulie 2022 Deschiderea sectorului after-school.
Stabilirea nevoilor copiilor și părinților în
Cu caracter permanent
funcție de solicitări.
Adaptarea serviciilor oferite conform
Cu caracter permanent
cerințelor beneficiarilor.
Tabelul 4

39
 Planificarea calendaristică a activităților din sectorul respiro se regăsește în Tabelul 5.

Planificarea calendaristică a activităților din sectorul respiro

Perioada Activitatea
Amenajarea zonei de relaxare și socializare,
Mai 2022 zonei de artă, zonei de aerobic și zonei de
cursuri.
Angajarea personalului specializat necesar
Mai 2022 acestui sector, în funcție de fiecare zonă în
parte.
Stabilirea orarului fiecărei zone de
Iunie 2022
activitate.
Repartizarea solicitanților pe locurile
Iunie 2022
disponibile.
Chestionarea așteptărilor și nevoilor
Iunie 2022
mamelor legate de acest sector.
Iulie 2022 Soluționarea activităților propuse.
Iulie 2022 Deschiderea sectorului respiro pentru adulți.
Începerea activităților din fiecare zonă de
Iulie 2022
activitate.
Adaptarea serviciilor oferite conform
Cu caracter permanent
cerințelor beneficiarilor.
Tabelul 5

În cele ce prezentate ulterior, se poate urmări, din punct de vedere calendaristic,

planificarea activităților întregului centru, în prima parte a derulării proiectului, fiind urmat de
activități cu caracter permanent, care sperăm să conducă centrul la un timp de funcționare
nelimitat. Așadar, Tabelul 6 prezintă diagrama Grantt a activităților centrului pe perioada
septembrie 2021 – iulie 2022 cu posibilitate de prelungire nedefinită în timp.

40
 Planificator de proiect Centrul „Zâmbet de copil”
Data de început Procent
Diagrama Gantt a activităților centrului 60 Durata planului
efectivă Finalizat
DATA DE PERIOADE
DATA DE
ÎNCEPUT DURATA DURATA PROCENT
ACTIVITATE ÎNCEPUT sept oct nov dec ian feb mar apr mai iun iul perm
A PLANULUI EFECTIVĂ FINALIZARE
EFECTIVĂ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
PLANULUI
Obținere
1 2 1 2 100%
avize/finanțare

Construire 3 4 3 4 100%

Compartimentare-
6 3 6 3 100%
amenajare
Recrutare-angajare
8 2 8 2 100%
personal
Contractare
8 2 8 2 100%
parteneri

Instruire personal 9 2 9 2 100%

Înființare grupe
9 1 9 1 100%
creșă
Înființare grupe
9 1 9 1 100%
after-school
Amenajare zona
9 1 9 1 100%
respiro

Înscriere beneficiari 10 2 10 2 100%

41
Organizare grupe
10 1 10 1 100%
centru
Repartizare
beneficiari pe 10 1 10 1 100%
grupe/centru
Suplimentare
10 1 10 1 100%
locuri/centru
Evaluare așteptări
10 1 10 1 100%
centrul respiro

Deschidere centru 11 1 11 1 100%

Soluționare
11 1 11 1 100%
propuneri
Adaptarea
6 7 6 7 0%
serviciilor
Tabelul 6

42
 4.4. Monitorizarea și evaluarea

Ne așteptăm ca toți solicitanții acestui program să îmbrățișeze cu rapiditate alternativa

propusă și să se bucure de toate beneficiile puse la dispoziție de către centrul deschis conform
cerințelor exprimate și menit să le ușureze procesul de creștere a copiilor.

Activitățile propuse se vor putea modifica și ajusta în permanență, în funcție de nevoile

care apar din partea beneficiarilor, căutându-se permanent soluții cât mai adecvate de
satisfacere a cerințelor beneficiarilor, optând pentru metodele optime, care să ducă la rezultate
cât mai bune în ceea ce privește atât educarea copiilor, cât și petrecerea unui timp de calitate
relaxant și benefic pentru părinți, respectiv mame.

Se organizează periodic sesiuni de chestionare a beneficiarilor (atât copii, cât și părinți)

pentru a avea imagini cât mai obiective ale impactului activităților desfășurate în centru, precum
și asupra nevoilor/ solicitărilor acestora.

Personalul centrului va fi mereu deschis către noi propuneri, va fi instruit și va beneficia

de cursuri de perfecționare și va manifesta întotdeauna spirit creativ în vederea creării unui
mediu cât mai relaxat, plăcut și captivant pentru beneficiarii de toate vârstele.

Pentru sectorul respiro, se vor organiza activități cât mai complexe prin intermediul
cărora părinții vor simți un real ajutor în gestionarea timpului și activităților dedicate creșterii
și îngrijirii copiilor, dar și gestionarea problemelor casnice. Se vor observa nevoile cele mai
pregnante ale mamelor și se vor căuta metode de soluționare a acestora, deoarece se pornește
de la premisa că o mamă fericită va putea susține și încuraja fericirea în familia sa.

Ne așteptăm ca toate locurile disponibile din centru să fie ocupate cu beneficiari ai

acestui program, pe tot parcursul anului, excepție făcând poate, câteva perioade scurte din
timpul vacanțelor școlare, când, este posibil, ca cei mici să plece împreună cu părinții în
concedii.

Pentru o monitorizare și o evaluare acurată, vom întocmi un plan care să ne ajute să

surprindem fiecare etapă aferentă monitorizării și evaluării intervenției. Acest plan va fi regăsit
în Tabelul 7.

43
 Surse de culegere a datelor pentru
Criteriu Întrebare Răspuns
confirmare
Într-o foarte mare măsură, deoarece acest
În ce măsură se îmbunătățește Chestionarea beneficiarilor cu privire la
centru are scopul de a bifa cât mai multe
Relevanța situația nivelul de satisfacție față de serviciile
dintre nevoile solicitanților și de a le
beneficiarilor? oferite.
îmbunătăți viața.
Sunt utilizate resursele astfel Da, ba mai mult resursele materiale sunt Chestionarea beneficiarilor cu privire la
Eficiența încât să se organizate și achiziționate în funcție de nivelul de satisfacție față de serviciile
obțină beneficii maxime? nevoile beneficiarilor. oferite.
Vor fi atinse obiectivele cu Chestionarea beneficiarilor cu privire la
Eficacitatea activitățile Da, încă de la deschiderea acestui centru. nivelul de satisfacție față de serviciile
propuse? oferite.
Pe termen lung se va observa o creștere a
Ce schimbări pe termen lung calității vieții beneficiarilor, deoarece
Chestionarea beneficiarilor cu privire la
vor avea loc în acest centru va oferi sprijin aproape
nivelul de satisfacție față de serviciile
situația beneficiarilor? Care permanent. Mamele vor avea mai mult
oferite, chestionarea copiilor – toate acestea
Impactul sunt timp pentru ele, copiii vor fi lăsați într-un
efectuate periodic, pe termen lung, în
consecințele anticipate? Cum loc în care educația continuă, ba chiar se
decursul a minim doi ani, cu o evaluare
se va schimba, îmbunătățește și vor fi în siguranță.
semestrială.
la modul global, situația? Global privind, vom avea familii mai
fericite, mai puțin tensionate, părinți care

44
 vor avea program de muncă normal, se va
diminua șomajul mamelor și orele
suplimentare ale taților.
Se dorește implementarea unui sistem
care să fie de la început subvenționat de
către stat, iar acest program sperăm să fie
Cum va fi continuată /
adoptat la nivel național, astfel încât,
Sustenabilitatea susținută intervenția Sistemul național de educație.
după tiparul acestui centru, să avem în
după încheierea finanțării?
toată țara astfel de centre de stat, iar acest
lucru să devină o normalitate, la fel cum
sunt în prezent școlile de stat.

Tabelul 7

45
 4.4.1. Chestionarul nivelului de satisfacție al beneficiarilor

Pentru o evaluare cât mai precisă a efectelor intervenției, vom propune un chestionar
care ne va ajuta la culegerea datelor pentru confirmarea relevanței, eficienței, eficacității și
impactului deschiderii centrului nostru, pe care îl vom aplica beneficiarilor. Chestionarul va fi
compus din două secțiuni: secțiunea adresată părinților și secțiunea adresată copiilor. Acesta se
regăsește în Tabelul 8.

Chestionarul următor evaluează măsura în care sunteți mulțumit de serviciile oferite de

către toate sectoarele centrului Zâmbet de copil. Vă rugăm să evaluați fiecare criteriu după
măsura în care sunteți mulțumit de aspectele prezentate.

46
 Secțiune adresată adulților

În
În foarte În
În mare În mică măsură
mare măsură
măsură măsură foarte
măsură moderată
mică

1. În ce măsură simțiți că situația familială s-a îmbunătățit după înscrierea copiilor și

a dvs. la centru?

2. În ce măsură s-au diminuat problemele pe care le ridica lipsa suportului în

creșterea și îngrijirea copiilor?

3. În ce măsură s-a îmbunătățit situația materială a familiei?

4. În ce măsură ați reușit să vă reluați viața socială?

5. În ce măsură ați reușit să vă reluați activitatea profesională?

6. În ce măsură vă satisfac activitățile centrului puse la dispoziție pentru copii?

7. În ce măsură vă satisfac activitățile centrului puse la dispoziție pentru adulți?

47
 8. În ce măsură simțiți că deschiderea centrului a contribuit la îmbunătățirea
gestionării familiei?

9. În ce măsură simțiți că s-a îmbunătățit nivelul de educație al copilului(lor)

dumneavoastră?

10. În ce măsură vă simțiți relaxat(ă) în centrul respiro?

11. În ce măsură doriți să mai fiți înscriși în centru în anii următori?

Secțiune adresată copiilor

1. În ce măsură îți plac activitățile de la centru?

2. În ce măsură îți place să vii și să participi la activitățile de la centru?

3. În ce măsură simți că ți se potrivesc activitățile desfășurate la centru?

4. În ce măsură ți se pare că sunt mai relaxați părinții tăi după ce vin și ei la centru?

5. În ce măsură îți dorești să mai fii înscris la centru în anii următori?

Tabelul 8

48
 Concluzii

Prezenta lucrare a avut ca punct de pornire problemele asociate creșterii și îngrijirii

copiilor în familiile în care părinții nu primesc ajutor în acest sens din partea familiei și din
diverse motive nu își pot duce copiii la creșă sau la programe after-school. În principal, piedica
acestor familii de a-și da copiii la un astfel de program ajutător este reprezentată de costurile
foarte ridicate impuse de creșe sau programe after-school, dar și de accesibilitatea anevoioasă
pricinuită de lipsa locurilor pentru copii. Astfel, majoritatea mamelor se văd nevoite să rămână
casnice și să se ocupe de creșterea și îngrijirea copiilor, fapt ce atrage după sine suprasolicitarea
mamelor în treburile casnice, dar și a taților care lucrează mai mult, pentru suplinirea veniturilor
casei. Așadar, nu doar că mamele se simt extenuate, dar apar și tensiuni în cadrul familiei pentru
că tot timpul este dedicat muncii și activităților casnice, iar calitatea relațiilor afective scade.

Întrebările cercetării și-au găsit răspunsul în urma administrării interviurilor celor 10

familii participante, iar aceste răspunsuri au condus la propunerea intervenției care soluționează
toate aspectele surprinse în analiza datelor. Mai exact, cercetarea ne-a condus spre a interveni
în aceste situații sociale prin deschiderea unui centru care să răspundă și la nevoile copiilor
foarte mici și puțin mai mari de a fi îngrijiți și educați, dar și la nevoile părinților (în special
mamelor) de a avea un loc în care să se poată relaxa.

Astfel, prin intermediul acestei cercetări și prin propunerea acestei intervenții, se aduce
un aport semnificativ în îmbunătățirea calității vieții familiilor din Alba Iulia și împrejurimi,
care au copii mici și nu pot apela la membrii familiei pentru îngrijirea acestora. Ba mai mult,
prin oferirea gratuită a acestor servicii pentru copii, dar și pentru adulți, constrângerile
financiare se diminuează, iar relațiile de cuplu se detensionează.

Ne dorim ca acest centru să fie doar primul dintr-un lanț național, care să sprijine și să
ofere un ajutor real tuturor celor care au aceste nevoi.

49
 Bibliografie

Beneficiile suportului social, publicat la 8 mai 2009, disponibil la

https://psihotricks.wordexpress.com, accesat la data de 10.05.2021

Gopnik, A., (2016), The gardener and the carpenter, editura Vintage

Legea 272/2004 privind Protecția și promovarea drepturilor copiilor, publicată în

Monitorul Oficial disponibilă la www.dreptonline.ro/legislatie/legea_protectiei_copilului.php,
accesat la data de 10.05.2021

Legea Asistenței sociale 292/2011 publicată în Monitorul Oficial nr. 905 din 20
decembrie 2011 disponibilă la https://www.universuljuridic.ro/legea-asistentei, accesat la data
de 10.05.2021

Marina, L., (2018), Metodologia Cercetării, Alba Iulia

Pascaru, M. (2012), Efectul pygmalion- Sinteze de psihologie aplicată, editura Eikon,

Cluj-Napoca

Pașa, L. M., Pașa, F., (2004), Asistența Socială în România, editura Polorim, Iași

Perry, P., (2018), Cartea pe care v-ați fi dorit să o citească și părinții voștri, Sunday
Times

Precizări legate de declarația lui Paul Voicu privind situația locurilor insuficinete de
la ceșele din Alba Iulia, art. publicat la data de 7.08.2019, disponibil la https://alba24.ro,
accesat la 16.05.2021

Rotariu, T., Ilut, P. (1997). Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică.
Editura Polirom, Iași

Servicii sociale disponibil la w.w.w.servicii-sociale.go.ro accesat la data 10.05.2021

Stanciu, M., (2008), Condiții de viață ale familiilor cu copii din România, Institutul de
Cercetare a Calității Vieții, București

Strategia Națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului (2014-2020),

disponibil la https://www.unicef.org/ro, accesat la 18.05.2021

Ursan, M., Oprea, C., Suportul pshiosocial și pentru integrarea pe piața muncii (n.d),
disponibil la www.raa.ro, accesat la data de 13.05.2021

50
 Anexe

ANEXA NR. 1

GHIDUL DE INTERVIU

Date de identificare

Nume:

Gen:

Vârsta:

Copii:

Ocupația:

Tema de discuție nr.1-Care sunt problemele generate de lipsa suportului în creșterea și

îngrijirea copiilor?

Întrebări de aprofundare :

1. Care este contextul familiei dumneavoastră?

2. În ce relații sunteți cu părinții/socrii dumneavoastră?
3. Care este situația materială a familiei dumneavoastră?
4. În ce fel vă afectează viața socială, această problemă legată de lipsa sprijinului
în creșterea și îngrijirea copiilor? Dar cea profesională?

Tema de discuție nr.2-Care sunt strategiile utilizate pentru a face față problemelor
generate de creșterea și îngrijirea copiilor?

Întrebări de aprofundare:

1. Ce soluții ați încercat să adoptați până acum, în creșterea și îngrijirea copiilor?

2. Ce soluții folosiți în prezent pentru creșterea și îngrijirea copiilor?
3. Cum vă împărțiți sarcinile casnice?

Tema de discuție nr.3-Care sunt așteptările/cerințele de la serviciile sociale de sprijin

pentru creșterea și îngrijirea copiilor?

51
Întrebări de aprofundare:

4. Ce fel de ajutor ați avea nevoie pentru a facilita creșterea și îngrijirea copiilor?
5. Ce fel de servicii credeți că v-ar fi utile în cazul problemei dumneavoastră?
6. Ce așteptări aveți din partea serviciilor sociale pentru sprijinirea în creșterea și
îngrijirea copiilor?

INTERVIUL NR. 1

Date de identificare

Nume: C. A.

Gen: Feminin

Vârsta: 30 ani

Copii: 2 copii( 5ani; 1an și 6luni)

Ocupația: Casnică

Tema de discuție nr.1-Care sunt problemele generate de lipsa suportului în creșterea și

îngrijirea copiilor?

Întrebări de aprofundare :

1. Care este contextul familiei dumneavoastră?

Suntem căsătoriți de 8ani, avem 2 copii, soțul lucrează iar eu sunt casnică. Locuim la casă, în
aceeași casă cu socrii, doar că noi stăm la etaj iar ei la parterul casei, fiecare având intrări
separate.

2. În ce relații sunteți cu părinții/socrii dumneavoastră?

Cu părinții mei mă înțeleg bine, ei locuiesc la câteva case de mine, mama lucrează iar tatăl meu
este la pensie. Cu socrii, avem o relație normală, nu foarte apropiată, ei sunt plecați în Spania
la muncă și vin o dată pe an acasă în concediu.

3. Care este situația materială a familiei dumneavoastră?

Situația materială a familiei noastre este una decentă, trăim doar dintr-un salariu dar ne
descurcăm cât să acoperim toate cheltuielile necesare. Casa este pe jumătate a noastră,
deoarece cealaltă jumătate este a socrilor.

52
 4. În ce fel vă afectează viața socială, această problemă legată de lipsa sprijinului în
creșterea și îngrijirea copiilor? Dar cea profesională?

Mă afectează într-un fel, deoarece nu prea mai am viață socială, nu mă mai văd cu prietenii,
pentru că sunt 24 din 24 cu copiii. Uneori acest fapt îmi dă senzația de izolare completă. Iar
ceea ce privește viața profesională, mă afectează deoarece nu îmi pot găsi un servici deoarece
nu am ce să fac cu copiii.

Tema de discuție nr.2-Care sunt strategiile utilizate pentru a face față problemelor
generate de creșterea și îngrijirea copiilor?

Întrebări de aprofundare:

1. Ce soluții ați încercat să adoptați până acum, în creșterea și îngrijirea copiilor?

Singura soluție pe care am găsit-o utilă, a fost de a rămâne acasă, pentru a mă putea ocupa de
copii. Rareori apelez la mama, atunci când ea este liberă și nu este la servici, pentru al duce pe
cel mare la grădiniță, sau îl mai duce soțul când este schimbul doi.

2. Ce soluții folosiți în prezent pentru creșterea și îngrijirea copiilor?

Ca și soluții actuale, nu sunt multe, la nevoie apelez la mama pentru a veni să stea cu cel mic,
ca eu să pot merge să îl duc pe celălalt la grădiniță, dar de obicei îl iau cu mine, pentru că e
foarte atașat de mine și nu reușesc să fac nimic de el. Iar când soțul este schimbul doi îl duce el
diminețile pe cel mare la grădiniță.

3. Cum vă împărțiți sarcinile casnice?

Sarcinile casnice le împărțim cum putem, dar majoritatea sarcinilor cad pe mine, datorită că
soțul este la servici timp de 9 ore, când vine acasă se ocupă de gradină, păsări și cât rămâne din
timp stă și cu copii. Mă mai ajută uneori la cumpărături, atunci când nu putem merge împreună,
merge doar el.

Tema de discuție nr.3-Care sunt așteptările/cerințele de la serviciile sociale de sprijin

pentru creșterea și îngrijirea copiilor?

Întrebări de aprofundare:

1. Ce fel de ajutor ați avea nevoie pentru a facilita creșterea și îngrijirea copiilor?

Ca și ajutor aș avea nevoie de cineva care să mă mai ajute cu copiii, să pot să fac lucrurile
casnice în liniște, contează si 2, 3 ore ca să pot sta liniștită, să fac tot ce trebuie, pentru că sunt
momente când simt că nu mai pot, din cauza stresului.

53
 2. Ce fel de servicii credeți că v-ar fi utile în cazul problemei dumneavoastră?

Probabil că mi-ar face bine, un centru de relaxare unde să pot avea și o oră de respiro, fără copii
și consiliere psihologică, pentru că am momente când simt că săau adunat prea multe și atunci
izbucnesc certându-mă cu soțul.

3. Ce așteptări aveți din partea serviciilor sociale pentru sprijinirea în creșterea și

îngrijirea copiilor?

Ca și așteptări de la serviciile sociale aș dori să creeze în oraș mai multe creșe, deoarece locurile
sunt foarte puține și ceva centre de activități unde să pot să îi duc pe copii și să îi las acolo, o
oră, două până eventual eu merg în oraș să mai rezolv una, alta.

54
INTERVIUL NR. 2

Date de identificare

Nume: P. A.

Gen: Feminin

Vârsta: 33 ani

Copii: 2 copii( 6ani; 1 și 6luni)

Ocupația: Casnică

Tema de discuție nr.1-Care sunt problemele generate de lipsa suportului în creșterea și

îngrijirea copiilor?

Întrebări de aprofundare :

1. Care este contextul familiei dumneavoastră?

Căsătoriți de 10 ani, cu 2 copii, în familia noastră doar soțul lucrează, suntem singuri în orașul
Alba Iulia, restul familiei mele locuind în alt județ. Locuim la casă.

2. În ce relații sunteți cu părinții/socrii dumneavoastră?

Părinții mei sunt decedați, de mulți ani și nu au apucat să își cunoască nepoții, la fel și socrul
meu, singura care mai trăiește este soacra, ea locuiește la o oră distanță de noi, avem o relație
bună, dar nu prea ne poate ajuta în privința copiilor deoarece ea necesită o dată la două zile să
facă hemodializă.

3. Care este situația materială a familiei dumneavoastră?

Situația materială este una decentă, cu strictul necesar pentru a oferi un trai decent copiilor, casa
este proprietatea noastră, uneori mai primim ajutor financiar din partea soacrei, în momentele
când nu reușim să acoperim chiar toate cheltuielile.

4. În ce fel vă afectează viața socială, această problemă legată de lipsa sprijinului în

creșterea și îngrijirea copiilor? Dar cea profesională?

Faptul că trebuie să fiu mereu cu copiii, viața mea socială nu prea există, nu am timp de ieșiri,
plimbări, totul se învârte în jurul copiilor. Nu mai reușesc să mă văd sau să mă aud la telefon
cu prietenele, deoarece copii sunt mici și necesită foarte multă atenție. Din această cauză imi
este afectată și cariera, nu pot să mă angajez niciunde deoarece nu am soluții pentru copii. Nu
îmi permit să lucrez pentru a da banii unei bone, deoarece cer mult pentru a vedea de un copil.

55
Tema de discuție nr.2-Care sunt strategiile utilizate pentru a face față problemelor
generate de creșterea și îngrijirea copiilor?

Întrebări de aprofundare:

1. Ce soluții ați încercat să adoptați până acum, în creșterea și îngrijirea copiilor?

Foarte multe soluții nu am avut de ales, doar în cazuri extreme, o vizită la spital sau de mers
undeva unde să nu pot lua copiii cu mine, am apelat la vecine, pentru a-i lăsa timp până mă
întorceam eu.

2. Ce soluții folosiți în prezent pentru creșterea și îngrijirea copiilor?

În prezent, singura soluție dacă am nevoie de ceva în legătură cu copiii, tot așa, apelez la vecine
sau își ia soțul liber de la servici pentru a reuși să rezolv ce am nevoie.

3. Cum vă împărțiți sarcinile casnice?

Majoritatea sarcinilor le fac eu, rareori soțul mă ajută în casă, dar cu copiii mai puțin pentru că
nu are răbdare cu ei. Din acest motiv apar mereu certurile și neînțelegerile în familia noastră.

Tema de discuție nr.3-Care sunt așteptările/cerințele de la serviciile sociale de sprijin

pentru creșterea și îngrijirea copiilor?

Întrebări de aprofundare:

1. Ce fel de ajutor ați avea nevoie pentru a facilita creșterea și îngrijirea copiilor?

Ca și ajutor aș aveam nevoie mai mult de implicarea soțului, sau de cineva care să mă ajute ca
treburile casnice, sau chiar să îi pot lăsa cu cineva pentru a face eu treburile. Este foarte greu
deoarece copilul de 6 ani este gelos pe cel mic și îmi este greu să mă împart la amândoi, cel mic
este atașat extrem de mult de mine și fac foarte greu față situației.

2. Ce fel de servicii credeți că v-ar fi utile în cazul problemei dumneavoastră?

În cazul meu, cred că aș avea nevoie de o consiliere maritală, unde să îl fac pe soț să îmi
înțeleagă nevoile, un centru de supraveghere unde să pot lăsa copiii măcar câteva ore și poate
ceva grupuri de suport, club al mămicilor unde să pot merge cu copiii și să socializăm atât ei,
cât și eu.

3. Ce așteptări aveți din partea serviciilor sociale pentru sprijinirea în creșterea și

îngrijirea copiilor?

56
Din partea serviciilor sociale, am așteptări de a se implica și de a sprijinii mai mult mămicile
cu copii, să înființeze mai multe creșe și să schimbe criteriile de înscrieri pentru a avea
posibilitatea de a mă angaja și eu. Și să facă mai multe programe de tip school after school, care
să fie cumva subvenționate de către stat integral sau parțial deoarece aș avea nevoie și pentru
celălalt copil pe când va merge la școală.

57
INTERVIUL NR. 3

Date de identificare

Nume: F. C.

Gen: Feminin

Vârsta:35 ani

Copii: 2 copii (5 ani; 2 ani și 6 luni)

Ocupația: operatoare resurse umane

Tema de discuție nr.1-Care sunt problemele generate de lipsa suportului în creștera și

îngrijirea copiilor?

Întrebări de aprofundare :

1. Care este contextul familiei dumneavoastră?

Suntem căsătoriți de 9 ani, locuim doar noi cu cei doi copii, locuim la casă, amândoi cu servici,
restul familiei locuiesc în Baia de Arieș.

2. În ce relații sunteți cu părinții/socrii dumneavoastră?

Datorită faptului că noi suntem din Baia de Arieș, părinții și socrii sunt cu toții acolo. Relațiile
cu aceștia este una bună, ne vizităm de câte ori avem posibilitatea.

3. Care este situația materială a familiei dumneavoastră?

Situația noastră materială este una decentă, casa este cumpărată printr-un credit ipotecar, reușim
să acoperim cheltuielile lunare și să oferim un trai liniștit copiilor.

4. În ce fel vă afectează viața socială, această problemă legată de lipsa sprijinului în

creșterea și îngrijirea copiilor? Dar cea profesională?

Pot spune că viața mea socială este puțin afectată din cauza timpului limitat pe care îl am, uneori
la sfârșit de săptămână mai facem ieșiri cu copiii, dar mereu împreună, niciodată timp liber
pentru mine. Este foarte epuizant ca după o zi întreagă de muncă, să vi acasă, să te ocupi de
casă și copii, încercând să rămân pe picioare. Viața profesională nu îmi este afectată momentan,
am reușit să mă întorc la muncă acum un an, deși fac față greu situației, avem nevoie de două
salarii în casă pentru a ne întreține.

Tema de discuție nr.2-Care sunt strategiile utilizate pentru a face față problemelor
generate de creșterea și îngrijirea copiilor?

58
Întrebări de aprofundare:

1. Ce soluții ați încercat să adoptați până acum, în creșterea și îngrijirea copiilor?

Ca și soluții în ajutorarea de creștere și îngrijire a copiilor, am stat eu acasă cu copiii, la nevoie

apelam la o vecină.

2. Ce soluții folosiți în prezent pentru creșterea și îngrijirea copiilor?

În momentul de față ca și soluții pe care le avem, mai ales de când m-am reîntors la servici este
că am reușit prin cineva să pot să îl înscriu pe cel mic la creșă și că soțul face schimbul de
noapte ca eu să îmi pot desfășura activitatea profesională.

3. Cum vă împărțiți sarcinile casnice?

Sarcinile, cad toate în seama mea, soțul făcând schimbul de noapte, vine dimineața pe când plec
eu la servici, eu îi duc pe copii, la grădiniță, respectiv, creșă, fiind în drumul meu spre muncă,
iar soțul îi scoate și stă cu ei până ies de la muncă. Deseori, această problemă legată de
gestionarea sarcinilor crează tensiuni care duc la certuri.

Tema de discuție nr.3-Care sunt așteptările/cerințele de la serviciile sociale de sprijin

pentru creșterea și îngrijirea copiilor?

Întrebări de aprofundare:

1. Ce fel de ajutor ați avea nevoie pentru a facilita creșterea și îngrijirea copiilor?

Ca și ajutor mi-ar place să îi am pe ai noștri lângă noi, ca să ne poată da o mână de ajutor, în

așa fel ca soțul să nu mai fie nevoit să lucreze de noapte.

2. Ce fel de servicii credeți că v-ar fi utile în cazul problemei dumneavoastră?

Ca și servicii cred că mi-ar fi de folos ceva de relaxare, o consiliere psihologică, deoarece mă

simt foarte epuizată și stresată.

3. Ce așteptări aveți din partea serviciilor sociale pentru sprijinirea în creșterea și

îngrijirea copiilor?

De la serviciile sociale aș dori să implementeze mai multe politici sociale cu privire la sprijinea
familiilor cu copii mici, deoarece ei sunt viitorul și trebuie să le oferim o viață liniștită, o
dezvoltare a personalității corecte. Având și noi la timpul nostru sprijinul necesar, cu siguranță
vom fi mai relaxați, mai calmi și vom putea influența pozitiv creșterea copiilor.

59