MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ SOCIALĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Lect. univ. dr. Dan Ioan Mihail

Absolvent: Roșca Veronica

Alba Iulia
2021
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ SOCIALĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

ASISTAREA ȘI CONSILIEREA
PERSOANELOR DEPRESIVE.
ROLUL ȘI IMPORTANȚA ELEMENTELOR DE CREDINȚĂ

Coordonator științific:

Lect. univ. dr. Dan Ioan Mihail

Absolvent: Roșca Veronica

Alba Iulia
2021
 Cuprins:

INTRODUCERE.......................................................................................................................1

CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND FENOMENUL DEPRESIEI ȘI A

ELEMENTELOR DE CREDINȚĂ...........................................................................................3

1. Depresia – aspecte generale..............................................................................................3

1.1 semnele depresiei...........................................................................................................3
1.2 cauzele depresiei............................................................................................................4
1.3 efectele depresiei...........................................................................................................6
2. Elemente de credință – aspecte generale.........................................................................7
2.1 rolul încrederii în Dumnezeu în consilierea persoanelor depresive................................7
2.2 încercări de a determina natura credinței în Dumnezeu..................................................7
2.2.1 argumente filosofice despre existența și experimentarea lui Dumnezeu...............7
2.2.2 mărturiile oamenilor despre experiențele lor cu Divinitatea.................................8

CAPITOLUL 2 – CERCETAREA SOCIALĂ PRIVIND ROLUL ELEMENTELOR DE

CREDINȚĂ ÎN CONSILIEREA PERSOANELOR DEPRESIVE............................................9
1. Designul lucrării de cercetare..............................................................................................9
2.1. scopul și obiectivele cercetării..............................................................................9
2.2. întrebările de cercetare..........................................................................................9
2.3. populația și calendarul cercetării...........................................................................9
2.4. metodele, tehnicile și instrumentele utilizate......................................................10
2. Rezultatele cercetării..........................................................................................................12
2.1 Perspectiva persoanelor depresive..........................................................................12
2.1.1 prezentarea subiecților.............................................................................12
2.1.2 rezultatele ghidului de interviu.................................................................13
2.1.3 concluzii....................................................................................................17
2.2 Perspectiva practicienilor în asistare și consiliere...................................................18
2.2.1 prezentarea subiecților.............................................................................19
2.2.2 rezultatele ghidului de interviu.................................................................20
2.2.3 concluzii....................................................................................................30
3. Concluziile cercetării..........................................................................................................31
CAPITOLUL 3 PROIECTUL DE INTERVENȚIE: CONSILIEREA A 6 PERSOANE CU
SIMPTOME DE DEPRESIE DIN CENTRUL DE ZI „PRO-LUMINA” DIN CAHUL, R.
MOLDOVA..............................................................................................................................33
3.1 Descrierea pe scurt a intervenției........................................................................................33
3.2 Descrierea pe scurt a centrului............................................................................................34
3.2 Scopul și obiectivele intervenției........................................................................................35
3.3 Descrierea specialiștilor practicieni....................................................................................35
3.4 Activități desfășurate..........................................................................................................37
3.5 Rezultatele intervenției.......................................................................................................41

ANEXE
BIBLIOGRAFIE
 Introducere

Tema ce urmează să o dezvolt este: ”Asistarea și consilierea persoanelor depresive.

Rolul și importanța elementelor de credință”. În continuare voi încerca să aduc câteva
argumente în sprijinul acestei teme.
Am ales această temă, deoarece depresia este foarte des întâlnită mai ales în ultimele
decenii și pe aceasta nu o „intimidează” nici vârsta, nici statutul social sau civil, nici țara în care
trăiește „victima”. Din acest considerent, este foarte posibil ca noi înșine să trecem prin depresie
(dacă nu am făcut-o deja), cineva din persoanele dragi, apropiate s-o facă și cel mai probabil
beneficiarii serviciilor pe care le vom presta în calitate de asistenți sociali să sufere de depresie.
Atunci este de datoria noastră morală și profesională să cunoaștem foarte bine această tulburare
afectivă și să vedem cum trebuie să o abordăm, ce metode și tehnici sunt cele mai potrivite și
cum putem fi cât mai de ajutor celor ce suferă de depresie. Și am ales să pun accent pe rolul
religiei și a credinței în Dumnezeu în depășirea acesteia, pentru că din materialele citite, din
observațiile practicienilor, dar și propria experiență, am văzut că aceasta este una din cele mai
eficiente metode în depășirea depresiei.
Depresia este când nerecunoscută ca atare, când trăită ca ceva rușinos. Din cauza
complexității afecțiunii, dar și a omului în sine, aceasta a devenit adesea un obiect de
controverse din partea cercetătorilor și a clinicienilor. Frecvent nerecunoscută, mascată sau
ascunsă, ea apare ca ceva rușinos, semn de slăbiciune și ținta unor remarci de genul „n-ai decât
să faci și tu un efort”, „nu mai fi așa ipohondru”.
De asemenea, depresia este o dramă – mai întâi pentru cel care o trăiește, mai apoi pentru
anturajul și apropiații săi. Consecințele, atât pe termen scurt, cât și lung, sunt considerabile. În
primul rând este suferința pentru individ și familia sa sau alți oameni foarte apropiați, însoțiți
de sentimentul de incurabilitate care caracterizează majoritatea depresiilor. În al doilea rând,
costul social, direct, dat de consultațiile medicale, consumul de medicamente și spitalizările
(dacă e cazul). Indirect – prin răsfrângerea asupra activității productive, scăderea randamentului
sau a concediilor medicale.
Metoda tratată în această lucrare, de asistare și consiliere a depresiei este credința în
Dumnezeu. Deoarece acest subiect este unul foarte personal și foarte subiectiv, ca să înțelegem
această credință, le o vom prezenta prin formele de manifestare, simțămintele, concluziile
personale a subiecților, dar și a consilierilor practicieni din acest domeniu.

1
 Tema analizată în paginile acestei lucrări, face parte din domeniul consilierii, este o
intervenție la nivel microsocial și este orientată spre cunoașterea, prevenirea sau depășirea
depresiei prin intermediul credinței în Dumnezeu.
Lucrarea cuprinde: introducerea, cuprinsul, concluzii, anexe și bibliografie. Cuprinsul
se întinde de-a lungul a patru capitole: capitolul 1- aspecte teoretice, designul și rezultatele
cercetării vor fi în capitolul 3, iar în ultimul capitol va fi proiectul de intervenție.
În partea teoretică a lucrării, capitolul 1 sunt cuprinde definirea conceptelor de depresie
și credință. De asemenea, voi detalia despre semnele, cauzele și efectele depresiei. La fel, aduce
argumente despre rolul încrederii în Dumnezeu în consilierea acestei categorii de persoane,
argumente filosofice ale credinței și exemple practice.
În partea practică a lucrării, capitolul doi, am realizat Proiectul de cercetare. Scopul
principal al studiului fiind să identific în mod practic, din perspectiva persoanelor care au trecut
prin depresie și au depășit-o prin intermediul credinței în Dumnezeu, dar și a specialiștilor
practicieni din domeniul consilierii și al religiei (consilieri, pastori, preoți), mai multe aspecte
precum: situațiile generatoare ale depresiei, manifestările depresiei, forme de manifestare a
credinței și ce face mai specială metoda încrederii în Divinitate comparativ cu alte metode.
Cercetarea s-a bazat pe o cercetare calitativă. Ca instrument principal am folosit
interviul, deoarece este o metodă foarte potrivită de culegere a informațiilor subiective și
accesarea semnificațiilor singular-personale. Cercetarea s-a desfășurat în perioada de 20
ianuarie – 20 martie 2021, o parte din interviuri având loc fizic, o altă parte – online.
Partea de intervenție, adică capitolul trei, se referă la o serie de ședințe de consiliere a 5
persoane în vârstă, cu simptome de depresie, din centrul „Pro-Lumina”, din orașul Cahul, R.
Moldova.

2
 CAPITOLUL 1

ASPECTE TEORETICE PRIVIND FENOMENUL DEPRESIEI ȘI A

ELEMENTELOR DE CREDINȚĂ
1. Depresia – aspecte generale

Depresia este cunoscută ca o problemă comună de peste trei mii de ani. Acum este atât
de răspândită, încât a fost numită „răceala” sau „guturaiul afecțiunilor psihice”. „Printre
victimele sale au fost unii din cei mai mari lideri militari, politicieni, oameni de artă și de știință
și chiar teologi. Astfel, aceasta este una dintre cele mai larg răspândite, serioase și costisitoare
afecțiuni psihiatrice” (Adveev, 2007, p.6). În mod cert, nici o ființă umană nu este scutită de
perioade de depresie sau melancolie. În formele ușoare, depresia poate consta dintr-o perioadă
de tristețe trecătoare, care urmează unei dezamăgiri personale. O formă un pic mai accentuată
poate fi descurajarea, dispoziție abătută. Iar forma care pare să copleșească pacientul – forma
severă – constă în disperare, teamă, neajutorare, epuizare. Expresia acoperă o varietate de
simptome, care variază în frecvență, origine, durată și severitate, (Săndulache, 2009).
1.1.Semnele depresiei
Cele mai frecvente semne ale depresiei sunt:
- Tristețe, însoțite de neajutorare și pesimism
- Apatie, indiferență și inerție care face dificilă luarea sau administrarea unei hotărâri sau
decizii
- Fatigabilitate, tendință spre oboseală sau slăbiciune generală, însoțită de pierderea
energiei și lipsa interesului în activitate (sexuală, religioasă, socială)
- Imagine de sine scăzută, deseori acompaniată de autocritică și sentimente de vinovăție,
devalorizare, neajutorare, rușine
- Scăderea în mod considerabil sau chiar pierderea spontaneității
- Dificultăți de atenție și concentrare
- Insomnia
- Scăderea considerabilă sau chiar pierderea apetitului
- Plâns necontrolat
- Mânie, agresivitate neexprimată, negarea sentimentelor (mai ales în cazul depresiilor
mascate)
(Loo,2003), (Ene, 2011), (Adveev, 2007), (Larchet, 2009).

3
 1.2.Cauzele depresiei
Depresia poate avea mai multe cauze și, de obicei, acestea acționează complementar.
Descoperind și înțelegând cauzele depresiei, consilierea va fi mult mai eficientă. Cele mai
principale și des întâlnite cauze ale depresiei sunt:
• Cauzele ereditar-biologice. „Nu de puține ori depresia are o bază
fiziopatologică, biologică. Este cunoscut faptul că lipsa somnului, exercițiului
fizic insuficient, efectele secundare ale unor medicamente, drogurile, alimentația
necorespunzătoare, bolile fizice, toate, și mai ales când sunt complementare, pot
genera depresia” (Săundulache, 2009, p.373). De asemenea, femeile pot avea
sindromul premenstrual sau depresie post-natală. Alte influențe biologice
precum tulburările neuro-transmițătorilor cerebrali, tumorile cerebrale sau bolile
endocrine, contribuie la complicarea depresiei. La fel, s-a observat că la unele
familii, frecvența depresiei este mai mare și are o bază genetică.
• Cauze psihologic- cognitive. Depresia este o problemă de sănătate mintală și se
întâlnește cel mai frecvent printre adolescenți și la persoane de vârsta a treia.
Rezultatele statisticilor de specialitate conduc la concluzia că există factori care
influențează și determină apariția depresiei. Printre aceste condiții se regăsesc
factori de dezvoltare psihică, relaționali, spirituali și alte influențe nebiologice.
• Factori ce țin de background-ul personal și cauze familiale. „„Bagajele” din
copilărie pot genera mai târziu depresie. (A se vedea studiul realizat de Renee
Spitz privind copiii separați de părinți, instituționalizați și privați de căldura
umană). Depresia este frecventă atunci când părinții, în mod vădit sau subtil, își
resping copiii sau când aceștia impun cerințe nerealiste pe care copiii nu sunt
capabili să le îndeplinească. Atunci când aceste cote sunt prea înalte sau prea
rigide, eșecul este aproape inevitabil și urmează depresia” (Săndulache, 2009,
p.374).
• Stresul și pierderile semnificative. Este bine cunoscut că stresul este un
catalizator al depresie, mai ales dacă acesta implică amenințări sau pierderi
semnificative. Unele din cele mai dureroase lucruri percepute de oameni sunt
divorțul, decesul sau separările de lungă durată – și sunt cunoscute ca factori de
generare a depresiei.
• Cauze cognitive. Doar cu câteva excepții, majoritatea celor care suferă de
depresie, tind să-și însușească un anumit mod de gândire, de cele mai multe ori

4
 unul defectuos, negativist și fatalist. Psihiatrul Aaron Beck este de părere că
depresivii își manifestă negativismul în trei domenii principale:
- Percep lumea și viața în general ca o totalitate de experiențe negative. În
viziunea lor, viața este o succesiune de poveri, obstacole, înfrângeri, într-
o lume care nu face decât să te epuizeze.
- Pe ei înșiși se văd într-o lumină proastă. Se simt nepotriviți, fără valoare,
incapabili să realizeze ceva demn de laudă.
- Au o viziune negativă asupra viitorului. Nu-l văd decât plin de suferință,
de frustrări și lipsit de speranță.
„De fapt, într-o măsură mai mare sau mai mică, acest mod de gândire este o tentativă de a
manipula semenii și de a le influența răspunsurile. De exemplu, folosind un comentariu de genul
„nu sunt bun de nimic”, de cele mai multe ori se așteaptă de la interlocutor o replică corectivă:
„o, nu e adevărat! Ești o persoană cu totul deosebită!”” (Săndulache, p. 379). Cu toate acestea,
astfel de acțiuni nu generează satisfacție sau semnificație mai ales pe termen lung, de aceea
gândirea negativă și depresia își continuă evoluția.
• Păcatul și vinovăția. Nu este greu de înțeles de ce păcatul și vinovăția duce la depresie.
Când cineva simte că a eșuat, e conștient că a comis ceva rău, că a falimentat, apare
vinovăția și se manifestă prin dezaprobare și condamnare de sine, frustrare, neputință și
alte simptome ce caracterizează depresia. Interesant este că toți oamenii, chiar dacă o
numesc diferit, au o conștiință a binelui și a răului, acest lucru s-a dovedit a fi prezent
chiar și în triburile necivilizate, neexistând altă explicație chiar și din partea oamenilor
de știință, că aceasta ar fi o amprentă a Divinității în umanitate.
• (Săudulache, 2009), (Loo, 2003), (Adveev, 2007), (Larchet, 2009).

1.3. Efectele depresiei

Este de la sine înțeles că depresia nu poate fi prezentă fără a lăsa avea și consecințe, care
variază în funcție de timp, intensitate, etc.. Cele mai frecvente consecințe ale depresiei sunt:
• Nefericire și ineficiență. „Ticăloși, autocritici ți lipsiți de nădejde – așa se simt de obicei
depresivii. De aici derivă lipsa de entuziasm, nesiguranța, lipsa de energie și motivare
de a face și cele mai simple lucruri, cum ar fi să coboare din pat dimineața. Astfel viața
lor de definește prin ineficiență, nerealizări și o dependență crescândă față de ceilalți.”
(Adveev, 2008, p.98).

5
 • Afecțiuni psiho-somatice. „Sistemul imunitar este suprimat de supărarea, mânia,
singurătatea și tristețea caracteristice depresiei. De aceea, depresivii nu de puține ori
suferă de diverse boli, dereglări în funcționarea unor aparate, organe sau sisteme.”
(Săndulache, 2009, p.378)
• O proastă imagine de sine și retragere. Descurajarea, lipsa de motivare, cu o imagine
și încredere de sine scăzută și cu retragerea din prezența celorlalți sau însingurarea
cuiva, sunt într-o strânsă legătură de cauzalitate. Depresivii nu simt nevoia să comunice
– contactele sociale par a fi prea solicitante. În schimb, se complac în meditații, diverse
filosofii escapiste, în jocuri sau alte activități virtuale, în consum de alcool, droguri sau
chiar alte adicții.
• Suicidul. Modul cel mai desăvârșit de a scăpa de toate este cel de a-ți lua viața – cel
puțin așa gândesc cei mai mulți din cei care trec prin depresie. „Tentativa de a-și lua
viața se regăsește cel mai frecvent în rândul adolescenților, oamenilor ce trăiesc singuri
sau cei au stări intense de deprimare. Unele persoane din această categorie nici nu iau
în considerare suicidul, alții o fac din dorința sinceră de a scăpa de chinurile avute, iar
alții pentru a impresiona, a manipula sau a se răzbuna.” (Gilbert, 2011, p.445) În orice
caz, aceste stări, impactează și pe cei din jur. Studiile au demonstrat că cei care trăiesc
în preajma unor persoane deprimate, resimt și ei un sentiment de împovărare, oboseală,
plictiseală, sunt contaminați cu simțăminte de neajutorare, lipsa interesului în activități
sociale, activități care până în acel moment le considerau normale. 40 – atât este
procentajul persoanelor care trăiesc cu depresivi și apoi ei înșiși au nevoie de consiliere.
(Săndulache, 2009), (Loo, 2003), (Gilbert, 2011), (Hermes, 2009).
2.1. Rolul încrederii în Dumnezeu pentru prevenirea și tratarea depresiei
Apostolul Pavel care scria din închisoare epistolele care acum le regăsim în Biblie, ne
servește ca un bun exemplu despre ce înseamnă să depășești depresia prin intermediul
credinței în Dumnezeu. El învățase să facă față oricăror circumstanțe, știind că Dumnezeu îl
întărește și că nu i se dă mai mult decât poate duce. Conform Bibliei (Filipeni 4:11-13, 19), el
știa să trăiască fericit indiferent de circumstanțe. Pavel a ajuns să se încreadă în Dumnezeu,
iar această încredere l-a ajutat să depășească sau să prevină depresia. „Convingerea că
Dumnezeu este viu și îți este alături, că în mod divin are grija de noi și că nimic din ce ni se
întâmplă în viața noastră nu este la întâmplare, ne ajută în situații critice și descurajatoare să
prevenim sau să depășim depresia” (Popovici,2002, p.112), așa cum făcea și apostolul Pavel.

6
 2. Elemente de credință – aspecte generale
2.1. Încercări de a determina natura credinței în Dumnezeu
Conform Dicționarului limbii române, credința este „faptul de a crede în adevărul unui
lucru; convingere, siguranță, certitudine”, „convingere despre existența lui Dumnezeu;
mărturisire a acestei convingeri prin respectarea prescripțiilor bisericești; religie, cult.”
(Academia Română, 2006). Întrucât credința este mai mult „simțită”, „trăită”, decât explicată,
este destul de greu de a nominaliza o persoană credincioasă sau nu, mai ales punând accent și
pe autenticitatea credinței.
În această ordine de idei, pentru a determina nivelul credinței în Dumnezeu sau mai
bine zis a religiozității acestuia, recurgem la formele de manifestare ale acesteia, cu mențiunea
că și acestea au doar un caracter orientativ, și nu unul decisiv, total. Cele mai frecvente forme
de manifestare a credinței în Dumnezeu sunt citirea și studierea Bibliei și a altor literaturi
religioase, disciplina rugăciunii, frecventarea bisericii, ținerea posturilor, participarea la
diverse acțiuni de caritate, etc..(Sfinții Părinți, (traducere Badea), 2004)
2.2. Argumente filosofice despre existența și experimentarea lui Dumnezeu
Întrebări de genul „Cum putem descoperi și mai mult – experimenta, existența a Ceva
ce este ascuns și departe de noi?” putem spune că au fost din totdeauna. Mai degrabă unii vor
afirma că dacă nu putem ști nimic despre un fenomen, acesta nici nu există. Or poate faptul că
nu vedem în mod obișnuit organele interne, ele nu există? Sau undele magnetice, electronice,
bacteriile, hormonii – pe care nu le vedem în mod expres – înseamnă că nu există? (Popovici,
2002)
Există un șir de argumente filosofice care consimt necesitatea existenței lui
Dumnezeu. Aceste argumente nu doar au rezistat lungii istorii a criticii, dar în prezent propun
formulări care iau în considerare această critică, având fundamente în descoperirile științei
contemporane. Potrivit lui Stolyarov, printre aceste argumente se regăsesc argumentul
ontologic în formulele lui Alvin Plantinga, argumentul cosmologic în formularea lui Wiliam
Craing, argumentul moral în formularea lui Clive Lewis, etc..
În favoarea existenței lui Dumnezeu au fost propuse mai multe serii de argumente și
din partea filosofilor contemporani. Un set de astfel de argumente propune Richard
Swinburne, în cartea sa „Existența lui Dumnezeu”. Un alt exemplu este volumul de lucrări
„Noua teologie naturală” apărut sub redacția lui W. Craig și G. Morland, unde autorii
examinează zece forme noi de argumente contemporane în favoarea existenței lui Dumnezeu.
„Astăzi putem afirma cu încredere că în cercurile filosofice de la mijlocul secolului al
XX-lea s-a produs înfrângerea paradigmei ateiste și deja un mare număr de savanți susțin

7
anume viziunea teistă asupra lumii, în timp ce ateismul curat în filosofie cedează” (Stolyarov,
2020).
2.3. Mărturiile oamenilor despre viața și experiențele lor cu Dumnezeu
Probabil fiecare din noi am experimentat unele trăiri pe care le înțelegem cu mintea,
dar altele care nu au neapărat o explicație logică, decât cea a trăirii interioare. De exemplu,
noi percepem dragostea, bucuria, mulțumirea nu atât cu rațiunea, cât cu sufletul, cu
sentimentele, cu senzațiile noastre interioare – la fel este și cu credința în Dumnezeu. Ea se
bazează aproape mai mult pe întâlnirea personală cu Dumnezeu, decât pe dovezi exterioare.
Acest argument se consolidează mai ales mărturiilor a milioane de oameni a căror viață a fost
schimbată după întâlnirea cu Hristos.
În Biblie, în cartea Evrei, capitolul 11, versetul 6, scrie că „și fără credință este cu
neputință să fim plăcuți Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este și
că răsplătește pe cei care-L caută”. În acest verset vedem atât o atenționare pentru cei care nu
cred, cât și o promisiune pentru cei care cred în Dumnezeu. De aceea, când o persoană cere să
i se demonstreze doar în mod fizic că Dumnezeu există și abia apoi va crede în El, acea
persoană nu înțelege esențialul, și anume – credința nu se naște din dovezi, ci vine de la
Dumnezeu și mai ales din dorința omului de a-L găsi pe El.

8
 CAPITOLUL 2.

CERCETARE SOCIALĂ PRIVIND ROLUL ELEMENTELOR DE

CREDINȚĂ ÎN CONSILIEREA PERSOANELOR DEPRESIVE
2.1. DESIGNUL CERCETĂRII
2.1.1. Scopul și obiectivele cercetării
Scopul principal al studiului este analizarea metodei de asistare și consiliere a
persoanelor depresive prin intermediul elementelor de credință.
Obiective:
1. Identificarea cadrului general al apariției și manifestărilor depresiei;
2. Identificarea altor metode de depășire a depresiei (credinței în Dumnezeu) și
determinarea eficienței acestora ;
3. Definirea și descrierea conceptului de credință în Dumnezeu;
4. Determinarea eficienței metodei de încredere în Dumnezeu în prevenirea și depășirea
depresiei.

2.1.2. Întrebările cercetării

1. Cât de frecventă este depresia?
2. Care sunt situațiile ce generează de obicei depresia și ce manifestări are?
3. Ce manifestări ale credinței în Dumnezeu adoptă persoanele care au depășit depresia prin
acest mod?
4. Cât de eficientă este metoda de încredere în Dumnezeu în prevenirea și depășirea depresiei?
2.1.3. Populația și calendarul cercetării

Subiecții cercetării au fost reprezentați de două grupuri. Primul grup a fost constituit din
6 persoane care au trecut prin depresie și au reușit să o depășească prin intermediul religiei și a
credinței în Dumnezeu sau au reușit să o prevină prin intermediul aceleiași metode. Cel de-al
doilea grup, este constituit din 12 specialiști practicanți din domeniul consilierii: preoți, pastori,
psiholog, consilier școlar și asistenți sociali. Subiecții cercetării au fost din jud. Alba (România)
și raionul Cahul (R. Moldova).

Cercetarea s-a desfășurat în perioada 20 ianuarie – 20 martie. În intervalul 20 ianuarie

– 7 martie au fost efectuate interviurile din jud. Alba, iar din 9-20 martie, cele din rn. Cahul.

9
 2.1.4. Metodele și instrumentele de cercetare folosite
Metoda de cercetare folosită a fost interviul, considerându-l cel mai adecvat pentru
populația studiată și pentru atingerea scopului propus. Ca instrumentam utilizat a fost ghidul de
interviu semi-structurat, aplicat atât online, cât și fizic, prin care am dorit să descriu și să explic
fenomenul depresiei, văzut din perspectiva atât a persoanelor care au suferit de aceasta, cât și
din perspectiva specialiștilor care au consiliat și asistat astfel de persoane. „În general, ținta
urmărită este înțelegerea autentică a experiențelor oamenilor și, se crede că întrebările deschise
constituie calea cea mai eficientă de atingere a acestui scop” (Silverman David, 2004, apud
Runcan, 2010, p.176).
Metodologia cercetării calitative datează din sec. al XX-lea și presupune studierea
oamenilor în mediul lor natural de viață pentru a determina modul în care trăiesc, pentru a le
analiza comportamentul, pentru a surprinde evenimentele lor de viață, fericite sau mai puțin
fericite.
O altă metodă folosită este observația. Aceasta este o tehnică de bază în cercetarea
sociologică și ne poate oferi date cu valoare de fapte, ce pot completa volumul de informații
deținute. Astfel, observația poate reprezenta descrierea unor grupuri, situații, evenimente, stiluri
de relaționare diferite, ținând cont de contextul desfășurării ei, aceasta este o tehnică de lucru
ce necesită aplicare pe întregul proces de studiere a unei problematici, poate fi considerată și
analizată dintr-o dublă perspectivă. Informațiile obținute prin această metodă, m-au ajutat să
analizez gesturile și mimica persoanelor, dacă răspundeau sincer sau cu indiferență, etc. Aceste
informații au fost și mai facil observate la persoanele cu care interviul a fost realizat fizic.
Cercetarea a fost una empirică, am utilizat metode de cercetare calitative, ca modalitate
generală de abordare a realității personale și sociale. Cu ajutorul metodelor facem legătura între
teorie și realitate personală și socială. Realitatea socială este considerată ca un obiect de studiu
al sociologiei.
A.Comte este cel care propune, studiul faptelor sociale cu ajutorul unor metode
asemănătoare celor din științele naturii, făcându-se tranziția de la teoriile despre om și societate
(studiul calitativ) la cercetarea efectivă.

Ghidul de interviu pentru persoanele care au trecut prin depresie este constituit din 4
itemi, fiecare din acesta având alte subpuncte după cum urmează:

I. Date generale:
a) Cu cât timp în urmă ați avut starea/ episodul de depresie? (în ce an, câți ani
aveați atunci, cât timp a durat)

10
 II. Date specifice a cauzei și manifestărilor depresiei
a) Care a fost factorul/procesul sau care a fost contextul general al declanșării
stării de depresie?
b) Ce manifestări ați avut? (fizice, emoționale, comportamentale, social-
relaționale). Accentuați vă rog și diferențele care au fost înainte de depresie
și în timpul acesteia (de ex. înainte făceam de două ori pe săptămână sport,
după – doar o dată pe săptămână)
III. Alte încercări de a depăși depresia
a) La cine sau ce metode ați utilizat pentru depășirea stării? Cât de eficiente au
fost?
b) De către cine și cum ați fost încurajat să apelezi la Divinitate pentru a depăși
problema? În ce a constat aceasta (forme de manifestare)
IV. Rolul elementelor de credință în depășirea depresiei
a) Ce rol a jucat religia/ Divinitatea în depășirea situației? Ce forme de
manifestări ați adoptat? (detaliați vă rog cât mai specific, de ex. am început
să citesc Biblia de 3 ori pe săptămână, frecventam Biserica în fiecare
duminică ...)
b) Ce face mai specială religia/ Divinitatea comparativ cu de alte metode
pentru depășirea depresiei?

Ghidul de interviu pentru specialiștii practicanți ce asistă sau consiliază persoane depresive,
este constituit din itemi, fiecare din acesta având 3, respectiv 4 subpuncte, după cum urmează:

I. Date generale și specifice depresiei:

a) Cât de posibil este ca o persoană să nu treacă niciodată pe parcursul vieții
printr-un episod de depresie?
b) Care sunt de obicei situațiile ce generează depresia și ce manifestări are?
c) Are vreo implicare spirituală depresia sau cauzele acesteia sunt pur
psihologice- emoționale?* (întrebare doar pentru preoți/ pastori)
II. Rolul elementelor de credință în asistarea și consilierea persoanelor depresive:
a) Ce rol joacă elementele de credință în depășirea depresiei? Ce manifestări
ale credinței în Divinitate adoptă persoanele care au depășit sau previn
depresia prin acest mod?
b) Cât de eficientă este metoda de încredere în Dumnezeu (cu manifestările
acesteia) în depășirea depresiei?

11
 c) Ce face mai specială Divinitatea/ elementele de credință comparativ cu de
alte metode pentru depășirea depresiei?

2.2 REZULTATELE CERCETĂRII

2.2.1 Perspectiva persoanelor depresive

Alegerea de a cerceta acest fenomen din perspectiva persoanelor care au trecut prin
depresie sau au avut puternice stări depresive, se bazează pe faptul că „doar cine a trecut pe
aici, știe cel mai bine cum se mănâncă această pită”. Adică oricât de bine nu s-ar strădui
specialiștii teoreticieni să enumere sau să explice sentimentele, trăirile, gândurile și abordările
celor depresivi, doar cei ce au trecut pe acolo o pot face cel mai bine.

Or, un rol esențial în viața fiecărui individ, mai cu seamă a celor depresivi, îl joacă lumea
interioară proprie. Aceasta este deseori diferită de lumea exterioară. Altfel spus, lumea
interioară proprie este lumea văzută prin „ochelarii tăi”, iar dacă ochelarii sunt fumurii, se va
vedea totul gri, deformând perspectivele. Deci pentru a înțelege mai bine complexitatea
fenomenului depresiei, ținând cont că acesta implică multe percepții subiective, realizarea
interviurilor cu persoanele care au trăit aceste stări, au o importanță majoră.

2.2.1.1 Prezentarea subiecților

Ghidul de interviu a fost aplicat la 6 persoane, cuprinse între vârsta 21-60 ani, atât din
R. Moldova, cât și din România. În scurta prezentare a subiecților am descris vârsta actuală,
statutul social, vârsta și perioada în care au trecut prin depresie sau prin stările depresive, dar
și cauzele care le-au declanșat.

1. A. C. – 38 de ani, necăsătorită, dar a trăit în concubinaj aproape un an, cu un

cetățean german. A suferit de depresie în 2015, la vârsta de 33 ani. Cauzele
depresiei au fost: lipsa de comunicare (generată de plecarea în Germania), mai
multe evenimente nefericite consecutive (moartea bunicii cu care avea o relație
foarte strânsă, atacul cerebral al mamei, mai multe operații chirurgicale
dureroase).
2. C. M. - 60 de ani, căsătorit, tată a 4 copii. A suferit de depresie în anii 1991-
1992, la vârsta de 31 ani. Cauzele depresiei au fost: schimbările sociale majore,
surmenajul (fiind un tânăr pastor la o biserică foarte mare), asumarea unor noi
roluri ca cetățean în contextul marilor schimbări sociale.

12
 3. D.T. – 26 ani, masterandă. A suferit de depresie în 2015, la 20 de ani, din cauza
unui eșec în dragoste și a unui abuz sexual.
4. B.M. – 22 de ani, studentă. A avut predispoziții depresive din 2012, la 12 ani, a
durat mai mulți ani aceste accese, predispoziții. Cauzele declanșatoare au fost:
certurile și violența (fizică, verbală) dintre părinți la care a asistat, divorțul
părinților, lipsa mamei în perioada adolescenței, multitudinea de noi
responsabilități, șantaj psihologic din partea părintelui.
5. K. E. – 26 de ani. A avut predispoziții depresive în urmă cu un an. Cauzele
principale au fost: un accident la genunchi care a necesitat intervenții
chirurgicale, organizarea nunții în perioada de apogeu a pandemiei de Covid-19,
izolarea socială, schimbarea postului de muncă, îmbolnăvirea cu virusul Covid
atât ea, cât și soțul, dereglări hormonale generale.
2.2.1.2 Rezultatele ghidului de interviu

*Notă – itemul 1 este inclus în prezentarea subiecților:

Itemul 2: Date specifice a cauzei și manifestărilor depresiei

a) Care a fost factorul sau contextul general al declanșării depresie sau a stărilor
depresive?

S.1- lipsa de comunicare cu alți oameni, dureroase operații chirurgicale consecutive,

moartea unei rude dragi, atacul de cord al mamei.

S. 2 – surmenajul (eram un păstor tânăr la o biserică foarte mare, tată a 4 copii mici),
schimbări sociale mari, rapide.

S. 3 – eșec în dragoste, trădarea din partea persoanei iubite și un abuz sexual.

S. 4 – certurile dese dintre părinți la care eram martoră, violența fizică și verbală dintre
părinți și uneori și asupra noastră, divorțarea părinților și plecarea mamei mai ales în
perioada adolescenței, preluarea tuturor responsabilităților unei gospodine la vârsta de 12
ani, uneori șantaje din partea părinților, părinți care consumau destul de des băuturi
alcoolice.

S. 5 – un accident la genunchi care a necesitat intervenții chirurgicale, organizarea nunții

în perioada de apogeu a pandemiei de Covid-19, izolarea socială, schimbarea postului de
muncă, îmbolnăvirea cu virusul Covid atât ea, cât și soțul, dereglări hormonale generale.

13
 b) Ce manifestări ați avut? (fizice, emoționale, comportamentale, social-relaționale)?

S.1 – însingurarea, agresivitatea fizică, verbală la locul de muncă, acuzarea celor din jur
pentru ce se întâmplă, nu aveam poftă de mâncare, dormeam foarte rău, accese de isterii și
panică, nu mai aveam nici o motivație chiar pentru lucrurile elementare.

S. 2 – atacuri de panică, nu suportam sunetul telefonului, senzația de respirație grea, de

pierdere a cunoștinței, tendințe de a repezi pe cei din jur, de a ridica tonul.

S. 3 – nu mai voiam să trăiesc, am avut si o tentativă de suicid, nu îmi păsa de mine sau
persoanele din jurul meu, m-am avântat în adicții, nu mai aveam scopuri, vise, noaptea
aveam crampe musculare, am părăsit grupurile sociale de înainte.

S. 4 – am încercat să îmi găsesc refugiul în relații cu băieți – nu prea mergea, mai ales pe
termen mai lung. Avem momente când izbucneam în plâns și tremuram, eram
dezinteresată de activități obișnuite cotidiene, lipsită de motivație, rezultate proaste la
școală.

S. 5 – anxietate, stări de slăbiciuni, mâncam mai mult dulce, dezorganizată din punct de
vedere al mâncării, al muncii, plângeam din orice (uneori chiar de două ori pe zi), stări de
nervozitate, incapacitatea de a mă gândi sau de a lua decizii, îndepărtare de oameni și
scepticism față de ei, irascibilitate.

Itemul 3: Alte încercări de a depăși depresia sau stările depresive.

a) La cine sau ce metode ați utilizat pentru depășirea stării? Cât de eficiente au fost?

S.1 – desprinderea de mediu (întoarcerea din Germania în România), prea puțin s-a schimbat
situația – acasă aveam aceleași manifestări. Am luat și medicație prescrisă de specialiști, dar
nu rezolva problema total, doar parcă o amorțea. Fizic era mai în regulă, dar psihic, simțeam
că cedez.

S. 2 – ieșirile în natură, o medicație mai slabă, pomicultura, legumicultura. Mă ajutau să mă

relaxez, să îmi adun gândurile, să mă „conectez” cu Divinitatea.

S. 3 – prima metodă încercată a fost consumul de alcool, tutun – pe moment cât de cât
funcționa, a doua zi mă simțeam de două ori mai rău și tot așa în fiecare zi. Apoi am încercat
să îmi găsesc alin în relațiile cu băieții – chiar dac primeam flori, cadouri, atenție – tot

14
nefericită eram. În 2015 când au fost acele schimbări politice în Republică destul de
însemnate, m-am implicat mai mult, dar neîmplinirea și frustrările erau tot acolo.

S. 4 – singurul lucru care l-am încercat a fost să îmi creez relații sociale care să mă distragă de
la problemele mele. Ieșeam pentru perioade scurte cu băieți, m-am împrietenit cu o fată care
era cam în aceiași situație cu mine. Pe moment mă ajutau aceste lucruri, parcă mă simțeam
bine, dar când reveneam acasă, din nou năvăleau tot felul de gânduri, mânie față de situații,
repulsie.

S. 5 – plimbări, mă impuneam să socializez cu oamenii, vizionare de filme, timp de calitate cu

soțul meu. M-au ajutat destul de mult și aceste lucruri, dar nu mi-au rezolvat situația total.

b) De către cine și cum ați fost încurajat să apelezi la Divinitate pentru a depăși problema?
În ce a constat acestea? (forme de manifestare)

S. 1 – mama și bunica au fost femei credincioase și pană în copilărie, adolescență îmi mai
spuneau chestii despre Dumnezeu. Am început să mă rog mai mult și apoi să ascult cu
regularitate un predicator de pe rețelele de socializare.

S. 2 – eu singur știam că trebuie să continui să mă încred în Dumnezeu, căci El era în control.

Căutam să studiez mai mult Biblia, să îmi reîmprospătez cunoștințele despre credincioșia și
speranța care o dă Dumnezeu.

S. 3 – mă făceam un plan specific de a mă sinucide, cu o seară înainte de a-mi pune în

aplicare planul, mi-au venit gânduri serioase despre Divinitate, despre viața de apoi (eu ți
înainte am auzit câte ceva despre Dumnezeu. Personal consider acest lucru o intervenție
Divină.

S. 4 – familia mea nu a fost niciodată religioasă. Dar aveam o mătușă mai religioasă la care
mai dormeam la ea și mai povesteam, apoi o prietenă care tot îmi mai vorbea de Dumnezeu și
cum poate lucra în viețile oamenilor și când eram mică am fost la o tabără creștină de unde
îmi mai aminteam ceva chestii. Ca și comportament, mă rugam în fiecare seară, uneori mai
citeam din Biblie, purtam discuții pe tema aceasta.

S. 5 – și înainte de această perioadă apelam la Dumnezeu, am văzut de mai multe ori că asta
funcționa și în familia în care am crescut. Am început să studiez problema fricii din Biblie și
din alte cărți, mă rugam specific pentru problemele și fricile mele, discuții cu alte persoane
care au depășit stări asemănătoare prin intermediul elementelor de credință.

15
Itemul 4: Rolul elementelor de credință în depășirea depresiei

a) Ce rol a jucat religia/ Divinitatea în depășirea situației? Ce forme de manifestări

ați adoptat?

S. 1 – un rol esențial, mi-am recăpătat liniștea interioară, nu mă mai gândeam la sinucidere,

am primit nădejdea revederii cu mama și bunica, s-a aprins o dorință în mine să dau, nu doar
să primesc, să vreau să particip, să fiu parte a unui grup. Ca forme de manifestare, am început
să mă rog mai des, specific problemelor mele, am început să citesc mai multe cărți religioase,
să particip la un grup săptămânal de rugăciune.

S. 2 – nu consider nelegitime sau greșite sfaturile medicilor sau a altor specialiști, dar Cel care
oferă speranță în circumstanțele acestei vieți și a celei eterne este doar Dumnezeu. El e mai
presus de suferință și moarte, El este deasupra limitărilor omenești.

S.3 – a fost foarte important, nu mă mai gândeam deloc la sinucidere, am primit speranță,
mângâiere, valoare. Am început să citesc Biblia regulat și să mă integrez în grupurile sociale
de mai înainte. Am început să frecventez Biserica la început mai rar, apoi în fiecare duminică.
Relațiile cu familia s-au îmbunătățit esențial. La scurt timp, nu am mai consumat alcool, iar
după 6 luni, am reușit să renunț la fumat.

S. 4 – Religia ortodoxă nu neapărat mi-a câștigat încrederea, dar de exemplu atunci când
aveam vreo problemă sau vreo criză de plâns, mă rugam și acest lucru mă ajuta, mă liniștea,
mă mângâia.

S. 5 - nu consider că religia m-a ajutat, ci Dumnezeu. Cea dintâi este doar un instrument. M-a
ajutat să îmi dau seama că nu mereu va fi așa, că mai există speranță și să nu renunț.

b) Ce face mai specială religia/ Divinitatea comparativ cu de alte metode pentru

depășirea depresiei?

S. 1 – nu religia, ci Dumnezeu. Aduce eliberare deodată, iar vindecare treptat.

S. 2 – Dumnezeu m-a proiectat și creat, prin urmare El știe cel mai bine cum funcționez. El
oferă o perspectivă specifică asupra vieții mele și are cele mai bune soluții pentru mine.

S. 3 – celelalte metode spun „fă asta și asta”, Dumnezeu spune „Eu deja am făcut, acceptă”.

16
S. 4 – aceasta chiar funcționează, când mă rugam ceva, într-un mod sau altul primeam
rezolvarea. Ajută mult rugăciunea, dar chiar trebuie să crezi.

S. 5 – Dumnezeu are putere de vindecare. Și faptul că El a fost învingător chiar și asupra

morții și îmi promite și mie că pot fi biruitoare prin credință, datorită că am văzut în viața mea
că Își ține promisiunile, am și eu convingerea că pot fi învingătoare.

2.2.1.3 Concluzii

În concluzie, pot afirma că subiecții intervievați au avut atât elemente comune date în
răspunsurile lor, cât și elemente specifice. Aceasta ne demonstrează că sunt aspecte
generale a depresiei ce se regăsesc la toți cei ce suferă de aceasta, așa cum am văzut și în
documentarea teoretică, dar mult mai mult, depresia este „personalizată”, adică are
elemente specifice fiecărui individ, în funcție de background-ul circumstanțelor, a
bagajului genetic psiho-emoțional, etc.

Conform cercetării efectuate și conform răspunsurilor subiecților, depresia nu e ținut

cont de status social sau profesional, printre persoane fiind atât persoane care aveau
familie, cât și persoane care s-au despărțit de parteneri sau care erau necăsătoriți, atât
studente, și angajați.

Printre factorii sau contextele care au declanșat aceste stări s-au regăsit: probleme de
sănătate, evenimente nefericite cu cei din familie, dezamăgiri în dragoste, surmenaj,
schimbări sociale, situație tensionată în familie și mai nou – izolarea socială datorită
pandemiei de Covid-19.

Cele mai frecvente manifestări ale stărilor de depresie au fost izolarea față de ceilalți
oameni, iritabilitate crescută, comportament uneori violent, refugierea în adicții sau în
relații cu persoane de sex opus, dorința de a renunța la tot, gânduri frecvente de
sinucidere.

Pentru depășirea depresiei, subiecții au mai optat și la alte metode decât cea care ar
include elemente de credință. Printre metode au fost atât metode pozitive, cât și negative.
Plimbările în natură, medicația slabă, timpul de calitate cu persoane foarte apropiate – sunt
din categoria celor benefice. Refugiul în adicții, în relații sexuale cu mai mulți parteneri,
petrecerea în exces a timpului pe rețelele de socializare sau în vizionarea filmelor – nu au
făcut decât să se înrăutățească lucrurile, întrucât pe moment deși se simțeau bine, la scurt

17
 timp, după ce efectul de euforie trecea, subiecții se simțeau mai frustrați, mai devalorizați
și „starea din urmă devenea mai rea decât cea dintâi”.

Ideea de a apela la Dumnezeu și la elementele de credință în depășirea depresiei sau a

stărilor depresive a avut forme și uneori origini diferite. Adică unii din subiecți fie
proveneau din familii practicanți religioși, dar ei nu au îmbrățișat aceleași credințe ca ale
părinților și abia când s-au confruntat cu situații mai dificile sau crize în viață s-au reîntors
la elementele de credință învățate de la părinții. Alții, întotdeauna s-au considerat persoane
religioase și stările depresive au fost doar episodice și practicarea în continuare a formelor
de manifestare a credinței, le-au adus o revigorare spirituală și psihologică. Alți subiecți,
dimpotrivă, nu au fost niciodată religioși și doar această criză i-a făcut să se gândească și
să se apropie de Biserică și de credință. Majoritatea persoanelor intervievate au fost
îndemnate să apeleze la Divinitate de către rude apropiate, prieteni sau de către
experiențele religioase anterioare.

Întrebați fiind de rolul elementelor de credință și a trăirilor cu Dumnezeu și de ce e atât

de specială această metodă în tratarea depresiei și a stărilor depresive, subiecții – aproape
unanim- au afirmat că nu religia în sine sau anumite ritualuri religioase produce
schimbarea, ci credința sinceră în Dumnezeu. Aceasta aduce vindecare, speranță,
eliberare, perspectivă. Această metodă a câștigat teren, întrucât Dumnezeu este Creatorul
nostru și El știe cel mai bine ce avem nevoie și cum funcționăm, iar ascultând
instrucțiunile date de Inventator, vom avea doar de câștigat.

2.2.2 Perspectiva specialiștilor practicieni în asistarea și consilierea persoanelor

depresive

Nu cred că este nevoie de mari argumentări de ce am ales să realizez cercetarea calitativă

și cu specialiștii practicieni. Observațiile personale, reale făcute în timpul ședințelor de asistare
și consiliere, cauzele cele mai întâlnite, manifestările depresiei, dar și rolul elementelor de
credință în depășirea acestor stări sunt deosebit de importante, fiind „proaspete”, din teren,
actuale.

Or pentru a deveni un bun specialist, până ajungi să capeți propria experiență, e imperios să
înveți din experiența altora. În acest domeniu nu este timp și loc să faci „experimente”.

18
 2.2.1.1 Prezentarea subiecților

Ghidul de interviu a fost aplicat la 8 specialiști, atât din România, cât și din R. Moldova,
din diverse domenii (preot, pastor, asistent social, psiholog, consilier școlar), practicieni în
asistarea și consilierea persoanelor inclusiv depresive, de diferite vârste, statut social, economic,
etc.

În scurta prezentare a specialiștilor am menționat studiile avute, domeniul de activitate

și experiența din acest domeniu.

1. Dumitru Adrian Vanca – studii post universale, Cadru didactic la Universitatea „1

Decembrie 1918” din Alba Iulia (25 de ani vechime), Preot din 1991 (30 de ani
vechime), vorbitor la conferințe, ține cursuri și seminare pentru programele de licență,
master și doctorat în domeniul teologie.
2. Roșca Zinaida – studiile de licență și master la Universitatea „1 Decembrie 1918” din
Alba Iulia. Are experiență în domeniul social, inclusiv cel al consilierii, întrucât a lucrat
asistent social comunitar s. Colibași, a activat ca și asistent social în centrul de
consiliere ProLife „Iochebed” din Alba Iulia și la Asociația „Hospice Eliana” de îngrijiri
paleative la domiciliu din Alba Iulia.
3. Iulia Muntean - psiholog clinician și psihoterapeut format în psihoterapie cognitiv-
comportamentală. Studii de licență și masterat în cadrul Universității ”Babeș-Bolyai”
din Cluj-Napoca și și-a început activitatea profesională în urmă cu 10 ani în Alba Iulia.
A lucrat cu mai multe categorii de beneficiari, vârstnici, persoane cu dizabilități, copii,
adolescenți, în cadrul unor ONG-uri, iar în prezent își desfășoară activitatea în cadrul
Centrului de Informare, Consiliere și Orientare în Carieră al Universității ”1 Decembrie
1918” din Alba Iulia.
4. George Bota – studiile le are la Institutul Teologic Penticostal din București. Membru
în Biserica Penticostală „Salem” din Alba Iulia. Responsabil pentru lucrarea cu tinerii,
domeniul studiului biblic.
5. Maria Tucaciuc - a studiat la Facultatea de Sociologie și psihologie din Timișoara,
acum activează ca Mediator/Terapeut Feuerstein la Clubul Smiley Faces și este consilier
școlar la Școala 7, Grăd. "Prichindelul", Grăd. "Semenic", Reșița.
6. Mircea Vatamaniuc – Facultatea de Teologie Pastorală din București , secția de Drept
1993-1997, Master la „Covington Theological Seminary” ( 2016-2019), Institutul
Internațional „Precept Ministries” (din 1997). La moment este profesor la Institutul de

19
 studii biblice inductive „Precept Ministries” și slujește ca pastor în Alba Iulia , de 23 de
ani (din 1998).
7. Cordoș Angela – a absolvit cursurile de consiliere biblică la „Biblical Counseling
Center (2008 – 2012), a fost implicată activ în misiune și consiliere în Drăgănești – Olt,
iar din 1992, a condus grupe de studiu biblic, consiliere, iar până în prezent la grupele
dumneaei au participat aprox. 1500 persoane.

2.2.2 rezultatele ghidului de interviu

Itemul 1: Date generale și specifice ale depresiei

a) Cât de posibil este ca o persoană să nu treacă niciodată pe parcursul vieții printr-un

episod de depresie ?
1. Foarte posibil. Eu personal nu am trecut; sau cel puțin eu nu știu să fi trecut prin
așa ceva. Prin supărări, amărăciuni, nervi..., da am trecut. Dar astea sunt stări
firești. Ca și bucuria, tristețea, supărarea sunt stări temporale. Cu siguranță cunosc
și alte persoane care nu au trecut prin depresie; cel puțin nu prin depresia definită
ca un complex de simptome.
2. Din ce am observat și din cunoștințele anterioare, estimez că 10-15 % nu trec prin
depresie sau episoade depresive, prin stări mai severe – 30% și stări ușoare, cam
60%.
3. Dacă ne uităm la studiile din literatura de specialitate care au calculat sau estimat
prevalența diferitelor tulburări mentale, vom observa că prevalența pe parcursul
vieții a depresiei este cuprinsă undeva între 5% și 20% în cadrul diferitelor
populații din diferite țări. Acest lucru înseamnă că până la 20% dintre indivizi se
vor confrunta la un moment dat în viață cu depresie. Diagnosticul de tulburare
depresivă majoră presupune existența (în prezent sau în antecedent) a cel puțin
unui episod depresiv major. Sunt persoane care trec printr-un episod depresiv
singular, dar sunt și persoane care trec pe parcursul vieții prin episoade depresive
recurente/ repetate.
4. În general, în condiții normale (adică fără factori interni sau externi puternic
perturbatori) aproximativ 85% din oameni trec pe parcursul vieții prin episoade
depresive. Procentajul persoanelor care ajung chiar la depresie, cu forme și
manifestări mai grave (persistența în timp, manifestări vehemente), cred că ar
ajunge la 15-20%.

20
 5. Foarte posibil (vorbesc doar de depresia acută, nu de stările depresive ușoare). Un
om echilibrat, ancorat în realitate, care privește spre soluții și nu spre problemă, are
toate șansele să nu treacă prin această afecțiune psihică, sau să treacă prin ea fără
să-i dea atenție. Nu cunosc studii în acest sens și existența umană este unică. Este o
părere personală în care cred cu tărie.
6. Fiecare trece printr-o stare din aceasta, poate fi niște stări mai ușoare, dar trece
oricum.
7. Acest lucru depinde de mai muți factori, precum structura psiho-emoțională,
consistența crezurilor și valorilor, abordarea situațiilor. Oricum este puțin probabil
ca o persoană să nu treacă prin stări depresive măcar de câteva ori. La depresie în
tot sensul cuvântului, într-adevăr nu ajung toți.

b) Care sunt de obicei situațiile ce generează depresia și de manifestări are?

1. Din ce am citit, depresia este o manifestare pe o perioadă mai lungă a unei stări de
tristețe și neputință din care nu poți ieși (sau ai impresia că nu poți ieși).
2. Pierderea a ceva (a siguranței, materiale, persoanelor dragi, a controlului, a unei
părți din corp), stresul, o boală, relații tensionate ce persistă, surmenaj, așteptări
care nu se împlinesc. Studiile arată că iarna oamenii sunt mai predispuși la astfel
de stări, datorită cantității mai mici de vitamine în organism, a timpului mai redus
petrecut afară. De asemenea, lipsa speranței, a credinței în Dumnezeu și lipsa
sensului vieții (nu ai pentru ce lupta).
3. Tendința noastră, ca oameni, este să credem în general că o anumită situație
generează depresia sau orice altă problemă emoțională. Studiile de specialitate ne
confirmă însă faptul că situațiile cu care ne confruntăm pot avea cel mult rolul de
factori activatori, favorizanți sau de întreținere a anumitor probleme de sănătate
mentală, precum depresia. Factorii cauzali sau generatori ai depresiei sunt cel mai
adesea factori care țin de structura internă a individului, fie că vorbim de factori
genetici, fie că vorbim de factori psihologici, care cel mai adesea au legătură cu
tiparele personale de interpretare a unei anumite situații. Altfel spus, nu o anumită
situație generează depresia, ci felul în care interpretăm sau ne raportăm la acea
situație. Iar stilul propriu de interpretare a diferitelor situații ni l-am format pe
parcursul dezvoltării ca urmare a interacțiunii dintre factorii genetici și factorii de
mediu.

21
Depresia vine cu destul de multe manifestări, precum stare intensă de tristețe, lipsa
chefului, renunțarea la activitățile care anterior provocau plăcere, retragere sau izolare
socială, modificări ale apetitului (scăderea sau creșterea poftei de mâncare în paralel
cu modificări ale greutății), probleme legate de somn (insomnie sau hipersomnie),
dificultăți de concentrare, dificultăți în a lua decizii, învinovățire frecventă, idei legate
de moarte. Pentru a întruni diagnosticul de tulburare depresivă, e necesar ca aceste
simptome (sau cel puțin o parte dintre ele) să se manifeste pe o perioadă de cel puțin 2
săptămâni, mai multe zile da decât ba și să vină cu dificultăți de funcționare în
domenii ale vieții (personal/ profesional/ relațional/ familial).

4. De obicei într-o situație (sau un șir de situații) unde se declanșează depresia, există
mai multe cauze, deseori interconectate. De asemenea, cauzele sau situațiile ce duc
la instalarea depresiei pot fi grupate în mai multe categorii, în funcție de statut,
vârstă, originea conflictului (intrinsec sau extrinsec).
Cele mai frecvente situații observate de mine la acest capitol sunt: neacceptarea de
către cei din jur (în sp. La adolescenți), conflictele în familie (între părinți sau între
ei și părinți – în special adolescenții și tinerii), lipsa sprijinului familial, stima de
sine foarte scăzută și neîncrederea în propriile capacități (sentimentul inutilității și
a dictonului „eu nu sunt bun de nimic”, „eu nu pot face asta”), anumite insuccese
în dragoste ( de ex. respingerea de către persoana iubită), rezultate academice sub
așteptări, eșec în căsătorie (infidelitate, divorț, disfuncții sexuale, alte probleme
medicale ale partenerului), eșec (sau mediocritate) în carieră, decesul unei
persoane apropiate, diverse vicii personale sau a persoanelor apropiate (alcool,
droguri, pornografie...).
5. Cauzele sunt multe: stresul zilnic, presiune, tensiune, evenimente traumatice,
evenimente negative, despărțiri, dezamăgiri, pierderi, pierderea locului de muncă,
a locuinței, a unui copil, a unui părinte, eșecuri repetate, frica, bolile, lipsa de
scopuri și sens, anturaj nepotrivit, consum de droguri, etc.
Manifestările ei pot fi vizibile sau ascunse în spatele unei tristeți sau nemulțumiri
permanente. Atitudinea defensivă, îngrijorarea profundă, melancolia, oboseala,
letargia, deznădejdea, sentimentul incompetenței, lipsa de concentrare, plictiseala
emoțională, sentimentele de vinovăție, iritabilitatea, respectul de sine scăzut,
fobiile și izolarea sunt cele mai frecvente.

22
 6. Cele mai frecvente situații sunt cele în care sunt anumite pierderi precum: relații,
sentimentale, fizice , un deces, lipsa sănătății, respingerea socială sau inadaptare
într-un anumit moment la un anumit context sau cineva care nu poate să își
depășească situația financiară sau o altă criză.
Printre manifestări se numără: tulburări de somn, gânduri negre, incapacitate de a
vedea vreo soluție, respingerea unor contacte sociale, însingurare, victimizare,
exagerarea situațiilor, tulburări fizice (stare de rău, incapacitate de concentrare,
lipsa de putere, de energie).
7. Cauzele sunt diverse: un eșec (în dragoste, în educație), respingerea, lipsa de
afecțiune, la femei mai este depresia postnatală sau cea din perioada menopauzei,
crize majore (pierderea cuiva drag, lipsuri mari, boala, izolarea.
De obicei se închid în ei înșiși, nu mai comunică, teamă, anxietate, neîncredere în
ei sau în alți oameni, sentimentul că nu mai ai nici o șansă, vezi totul negativ,
tendința de a fugi de problemă, sentimentul că ești inutil, că nu mai faci față
problemelor. Toate acestea pot duce chiar la suicid.

c) Are vreo implicare spirituală depresia sau cauzele acesteia sunt pur psihologic-
emoționale? (doar pentru preoți și pastori)
1. D.V. - Da, lumea spirituală este mai prezentă în toate domeniile decât credem. Atât în
cauzele depresiei, ct mai ales în depășirea acesteia există o mare implicare spirituală.
Lumea modernă însă, încearcă să scoată acest important element al spiritualității, ceea
ce nu doar că este greșit, dar are și consecințe negative.
2. G. B. - Lumea spirituală este mai prezentă în toate domeniile vieții decât credem, mai
ales în delicatul triunghi suflet- trăire– gândire, care de altfel sunt foarte
interconectate. Depresia se sălășluiește în „lumea interioară” și afectează „starea
sufletească”. Cele două elemente (lumea interioară și starea sufletească) le au toți (și
creștinii autentici, și cei nominali, și chiar cei care se declară atei), indiferent dacă sunt
conștienți și le admit sau nu. E ca și cum cineva ar nega faptul că are inimă sau un alt
organ intern indispensabil (argumentând că nu-l vede sau simte), dar faptul că neagă
acest lucru, inima sau acel organ nu dispare sau încetează să funcționeze – așa e și cu
sufletul și lumea spirituală.
3. V. M. - Are și o parte de implicație spirituală - poate fi o cunoaștere incompletă a
valorilor spirituale și a valorii de sine din prisma Scripturii, neasumarea promisiunilor
din Biblie, o conectare incompletă și incorectă a comunității religioase locale (credem

23
 ca in Biserica fiecare are un dar, daca omul se simte singur, ca o unitate individuală, el
nu poate beneficia de ajutorul comunității, el se adâncește în groapa în care se află, e
ca într-o spirala care se duce tot mai jos, și nu poate ieși de acolo). Lipsa
supranaturalului din viață (lipsa dovezilor implicării Supranaturalului din viața lui,
unul care a experimentat o vindecare sau rezolvare miraculoasă, el va fi mai puțin
vulnerabil în situații de criză. Acordarea atenției exagerate domeniul emoțional al
trăiri (de ex. „nu-L mai simt pe Domnul”).

Itemul 2: Rolul elementelor de credință în asistarea și consilierea persoanelor depresive.

a) Ce rol joacă elementele de credință în depășirea depresiei? Ce manifestări ale

credinței în Divinitate adoptă de obicei persoanele care previn sau au depășit
depresia prin aceste metode?
1. Dacă o astfel de tristețe prelungită este definită drept depresie, și vrem să o luăm în
considerare, depresia este poate fi valorificată ca o stare de resetare, de criză (Krinō= a
judeca, a analiza) din care nu poți ieși decât „cu un punct de sprijin potrivit”, din afara
sistemului (Este ca sintagma lui Arhimede: Dați-mi un punct de sprijin și pot răsturna
pământul). De aceea cred că prin ajutor potrivit (un bun și priceput duhovnic), cineva
se poate reinventa, luând cele mai bune decizii pentru viitorul lui.

În situația contrară, fără sprijin din afară, este posibil și ca cineva să simtă că se „îneacă”...
Literal, cineva în depresie simte că totul este fluid în jurul lui, nimic nu mai e stabil. Din
acest motiv are nevoie de un punct din afara sistemului propriu. Dacă nu îl găsește, se
scufundă.

Mai cred că există și o a treia soluție: sunt oamenii credincioși, cei din a căror viață
Dumnezeu face parte constant. Aceștia se încred ajutorului Lui. Sunt nenumărate astfel de
cazuri de oameni care au trecut prin situații dificile, dureroase, imposibile, dar care s-au
încredințat ajutorului lui Dumnezeu iar El i-a scos la lumină. Din acest motiv, răspunsul
scurt la întrebare este: Da, există. Omul spiritual / credincios are capacitatea de a se
sprijini pe un punct din afara sistemului său. Din acest motiv, legătura cu Dumnezeu
(uneori cu sprijinul duhovnicului) este foarte importantă.

Lumea modernă face universul interior al multora dintre noi să intre în colaps pentru că
scoate religia, implicit pe Dumnezeu din viața noastră. Lipsiți de un sistem stabil (cel
religios) oamenii se îneacă pe capete. Din acest motiv lumea e tot mai depresivă.

24
2. În general, aceasta dă speranță, o cărare, o viziune, iar când omul are o viziune, un
scop, trece mai ușor, dar dacă își pierde rostul, se dă mai ușor bătut.
De obicei bisericile sunt comunități mai restrânse, se întâlnesc mai des, relaționează,
au părtășie împreună, se roagă, citesc din Biblie sau alte cărți religioase, își hrănesc
mintea cu lucruri bune.
3. Religia poate juca un rol adjuvant în tratamentul depresiei, pentru persoanele
religioase. De ce spun acest lucru? Pentru că, în general, persoanele care se confruntă
cu depresia au dificultăți în a-și construi și defini sensul în viață, iar religia sau
încrederea în Divinitate poate sprijini procesul de construire de sens. Mai mult, de
foarte multe ori persoanele depresive trăiesc o stare de neajutorare care poate fi
depășită prin raportarea la Divinitate.

Este important însă de reținut faptul că și în cazul persoanelor religioase care se confruntă
cu depresia este necesară intervenția psihoterapeutică de specialitate, în care terapeutul
poate construi alte tipare de interpretare a situațiilor folosindu-se chiar de conținutul
biblic, pentru că în acest fel va fi mai ușor de integrat de către client.

Legat de a doua parte a întrebării, nu am suficient de multe informații cu privire la

manifestările religioase ale persoanelor care au depășit depresia. Cel mai probabil, prin
raportarea la Divinitate, aceste persoane reușesc să depășească pesimismul și focalizarea
strict pe negativ, să găsească sens și semnificație cu privire la propria situație. E posibil,
de asemenea, ca practicile religioase și apartenența la o comunitate religioasă să îl susțină
pe individ să nu recurgă la izolare sau la însingurare și să îi ofere suportul social de care
acesta are nevoie.

4. Din punctul meu de vedere nu religia este cea care face diferența, ci credința sinceră,
autentică în Divinitate. De multe ori există o confuzie între cele două și chiar se pune
semnul egalității între ele, ceea ce este, din punct de vedere teologic (și nu numai!) –
greșit. Religia este doar carcasa, esența este credința. Credința înseamnă relație, nu
formalitate.
5. Religia cred că are rolul de a-L face cunoscut pe Dumnezeu. Însă omul este cel care
trebuie să fie preocupat de descoperirea Lui și de o înțelegere personală a Acestuia.
Prin această preocupare, de descoperire personală și de cunoaștere profundă, omul își
abate atenția de la ce nu are și va începe să privească viața cu alți ochi, descoperind în

25
 ea un sens și un scop, pornind de la cine este el și care este rostul lui, cum a apărut, de
unde, etc.
Viktor Frankl chiar are o întreagă lucrare în acest sens “Descoperirea sensului vieții”.
Nu cunosc personal persoane care să fii trecut prin acest proces, însă am citit multe
întâmplări și prin modul de acțiune al acelor persoane, am înțeles cum au evitat
instalarea depresiei. Cred că e important să avem un comportament preventiv. Să știm
că există depresia, că se poate instala pe nesimțite și atunci e bine să știm spre ce este
indicat să ne uităm, atunci când vine o problemă și care sunt ancorele pe care trebuie
să le folosim.
6. Depinde de nivelul de cultură, de maturitate sociala, intelectuală. De obicei elementele
de credință te ajută să faci o reevaluare a valorilor și relațiilor din viața ta.. Un grad
înalt de recunoștință față de Divinitate, exprimarea mulțumirii, a gratitudinii în mod
public, joacă un rol esențial în procesul de prevenire a depresiei sau chiar de
vindecare.
7. Dacă e să ne referim la religie (ritualuri), acestea pot înrăutăți situația, întrucât aceasta
e lipsit de substanță, iar când vezi că nu te ajută, cazi într-o mai mare deznădejde.
Relația personală cu Dumnezeu (studierea Bibliei, rugăciunea), comuniunea cu alți
credincioși, încurajarea și vorbirea din experiența lor. Elementele de credință te ajută
să te definești și să te valorizezi așa cum ești, acest lucru e important mai ales în cazul
abuzurilor sau a abandonurilor.
Printre manifestările observate, se numără:
- Își pun încrederea totală în Dumnezeu, citează/memorează versete despre
încrederea în Dumnezeu
- Frecventează Biserica, comunitatea are un rol esențial
- După ce depășesc ei starea de depresie, îi ajută și pe alții să o facă, mai ales
prin propriul exemplu

b) Cât de eficientă este metoda de încredere în Dumnezeu în depășirea stărilor depresive

sau a depresie?
1. Extrem de eficientă. Trebuie luate exemplele cele mai evidente. Cei care au
supraviețuit iadului din închisorile comuniste au fost cei care și-au păstrat credința în
Dumnezeu (sau cei care L-au găsit pe Dumnezeu). Doar un astfel de om își poate numi
jurnalul de pușcărie Jurnalul fericirii (Steindhardt). Într-un dialog personal cu un astfel
de deținut, care mi-a spus textual acest adevăr: Au supraviețuit doar cei care și-au pus

26
 viața în mâna lui Dumnezeu; ceilalți fie au murit, fie au devenit niște brute – suflete
moarte.
2. Este eficientă direct proporțional cu cât de autentică este credința. O relație personală
cu Creatorul duce la conștientizarea faptului că Dumnezeu are un plan personal de
mântuire pentru fiecare și aceasta se realizează doar prin Isus Hristos. Credința duce la
ascultare de El, duce la facerea faptelor bune, duce la sens și semnificație.
3. Așa cum spuneam mai sus, încrederea în Divinitate poate sprijini demersul terapeutic
pentru depășirea depresiei, dar intervenția de bază este necesar să rămână psihoterapia
validată științific, deoarece în cadrul demersului psihoterapeutic clienții învață să
lucreze pe cauze și nu pe simptom. Un bun terapeut va știi să folosească încrederea în
Divinitate în demersul terapeutic pentru a asigura recuperarea clientului.
Cred că are legătură cu ceea ce spuneam mai sus. Că îl susține pe individ în a-și
construi sens și semnificație inclusiv în momentele dificile, că îi transmite faptul că nu
este singur și că îi dă ocazia (prin practicile religioase) să își crească nivelul de control
perceput asupra propriei vieți.
4. Fără credință și nădejde lupta împotriva depresiei aproape că nu are sorți de izbândă.
Isus a afirmat că El a venit ca oile (metaforic numind creștinii) să aibă viața și s-o aibă
din belșug (Ioan 10:10) – această „viață din belșug” implică și viața emoțională.
Biblia, cartea de căpătâi a creștinilor, conține o mulțime de promisiuni și afirmații
unice și vindecătoare, precum speranța că eforturile îi vor fi răsplătite, că va fi ajutat la
nevoie și mai ales că are mare valoare în ochii lui Dumnezeu. Scriptura pune un mare
accent pe faptul că omul a fost creat unic, de aceea nu trebuie să se simtă complexat
sau să se compare cu alții. Hristos S-a jertfit pentru fiecare în parte, același preț l-a
plătit atât pentru un rege, cât și pentru un rob – câtă valoare, însemnătate și preț are
fiecare om, fără excepție, în fața Creatorului!
Cele mai clasice manifestări a persoanelor ce aleg să se încreadă în Divinitate sunt
studierea Bibliei și rugăciunea. Creștinul practicant se „hrănește” (prin citire,
meditare) din Scripturi și aplică principiile scripturale în viața lui. Rugăciunea este
respirația sufletului, este un mijloc de comunicare cu Dumnezeu, având o funcție
bivalentă (de „descărcare”, dar și de primire a răspunsurilor, văzându-le, simțindu-le).
5. Din punctul meu de vedere sunt foarte eficiente. Cuvântul lui Dumnezeu este energie
vie, înfăptuiește, creează, schimbă, transformă. Prin urmare dacă știm să-l folosim,
creăm în jurul nostru armonie, pace, bunătate, încredere, compasiune, generozitate,
prietenie, relație, iertare, implicare, dragoste, bucurie, devotament de care profităm și

27
 noi, în aceeași măsură. Iar într-o astfel de atmosferă ceea ce este negativ, rău, depresiv
nu poate supraviețui.
6. Este atât de eficientă pe cât omul e dispus să colaboreze. Dumnezeu nu intră cu
arcanul în sufletul omului. Be obicei depășirea depresie prin acest mod, îi ajută pe
oameni să devină persoane mai profunde, le schimbă prioritățile ( de ex. de la bani, la
relații). Nu exclud faptul că omul poate într-adevăr să rămână cu o anumită
predispoziție, sau alte urmări mai ușoare, dar partea cea mai grea și periculoasă a fost
depășită.
7. Din ce am observat eu, e foarte eficientă. Oricum, consilierea biblică include și
elemente ale consilierii laice, dar cu un plus de solidaritate. Aceasta lucrează și la
motivațiile tale, altfel spus Dumnezeu are resursele și mijloacele pentru a depăși
starea. Unii însă se eschivează să apeleze la pastor sau duhovnic din cauza mentalității,
rușinii, mândriei, dar cei care sunt sinceri și sunt gata să accepte schimbarea, metoda
este foarte eficientă – personal am cunoscut nu doar persoane, ci chiar familii cărora
le-a fost foarte utilă metoda.

c) Ce face mai specială Divinitatea/ elementele de credință comparativ cu alte metode

pentru depășirea depresiei?
1. Psihologul (celelalte metode) te poate ajuta să te regăsești, să îți găsești calea, dar nu
este cert că la următorul obstacol nu vei avea nevoie de o nouă resetare. Credința în
Dumnezeu este ca și cum ai avea psihologul la purtător... poți să nu îl ai neapărat pe
duhovnic lângă tine, sau poate că nu ai neapărat un duhovnic foarte priceput, dar îl ai
pe Dumnezeu.
2. Psihologii folosesc metode care le consideră ei bune, dar Dumnezeu e Cel care a creat
omul și știe cum funcționează. În general, elementele de credință și credința, dă un
scop mai măreț decât ceea ce vedem în jur și dă un sens și o semnificație mult mai
măreață. Când cunoști Divinitatea așa cum o descrie Biblia, rămâi copleșit de
adâncimea și jertfitoarea dragoste a lui Dumnezeu și nu poți rămâne indiferent. Când
înțelegi felul în care lucrează Dumnezeu, te poți încrede în El și poți depăși acel
episod al depresiei, cu nădejdea și speranța că o să treacă, întrucât Cineva care îți
dorește binele este în control.
3. Religiozitatea și practicile religioase îl pot susține pe individ în procesul de recuperare
ca urmare a unui diagnostic de tulburare depresivă majoră, dar nu reprezintă
întotdeauna focusul principal sau intervenția de bază. De asemenea, religiozitatea și

28
 încrederea în Divinitate pot avea și un rol protectiv împotriva dezvoltării tulburărilor
depresive. Acest lucru se întâmplă atunci când credințele religioase sunt flexibile și
determină un climat emoțional sănătos și nu unul în care persoana religioasă trăiește
mai degrabă anxietate, vinovăție, rușine sau frică intense.
4. Însuși conceptul de Divinitate evocă ceva superior condiției umane, ceva care poate
împlini toate nevoile noastre, întrucât suntem creți de El și știe exact cum funcționăm.
Psihologul este limitat în cunoașterea lui și uneori poate interpreta greșit „semnalele”
care omul le dă. Mai mult, el nu are atribuția sau autoritatea de a produce schimbarea.
Nu vreau să zic că psihologul și metodele lui sunt total irelevante, ci doar faptul că
este mult mai limitat comparativ cu metoda încrederii autentice în Divinitate. Adică
psihologul este la fel ca un doctor: poate face o operație total reușită din punct de
vedere științific și medical sau poate prescrie niște medicamente foarte potrivite, dar
asta nu garantează 100% eficacitatea, adică el a făcut foarte bine tot ce a ținut de el,
dar asta nu e suficient.
5. Bună întrebare!
Religia în sine, în ultima perioadă am impresia că a dezbinat mai mult. Însă ea dă un
scop aparte omului, distrăgându-l de la problema lui și ancorându-l în altceva mai
presus de el. Astfel căutarea în sine a lui Dumnezeu, este un proces miraculos,
transformator, vindecător. Nu poți ieși din această experiență la fel cum ai fost.
Relația personală cu Iisus Hristos-Fiul, cu Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu Duhul Sfânt
te umple de ceva ce nu găsești nicăieri în lume și te transformă, astfel încât nimic nu te
mai afectează. Soluția la o problemă o are inventatorul, Creatorul. Prin urmare, dacă
am probleme, e important să mă duc la Cel care m-a creat. La Cel care știe de ce a pus
totul în mine, ce rol are fiecare organ și ce legătură există între ele. Și de aici începe
totul!
Spuneam într-o vreme, că omul nu vine pe pământ cu o schiță a corpului și cu un ghid
de funcționare și de utilizare. Acum, după câțiva ani de studiu al Cuvântlui lui
Dumnezeu, îmi dau seama ce nepotrivit suna ceea ce afirmam. Dar necunoașterea ne
face de multe ori să vorbim pe lângă subiect. Studiind Geneza și Vechiul Testament
am descoperit grija lui Dumnezeu pentru om, ghidajul și dragostea Lui fără margini.
De aceea astăzi, afirm altceva și aceste ziceri îmi aparțin ”Omul a fost creat de un
Dumnezeu minunat, magnific și maiestuos, impresionant de creativ și nelimitat. Omul
a trăit o vreme cu EL, iar când omul L-a pierdut, deși Dumnezeu a fost supărat,
dragostea Lui a fost mai puternică și chiar supărat fiind nu l-a lăsat pe om de izbeliște.

29
 I-a dat instrucțiuni clare cum să trăiască în casa lui (Pământul), unde l-a așezat, cum să
crească și să se maturizeze, cum să-și învețe lecțiile, cum să-și îndeplinească misiunea
pentru care este aici și apoi i-a arătat și explicat care este calea de întoarcere în locul
inițial și pentru scopul inițial ”. L-a dat chiar pe Unicul Său Fiu, ca să ne arate că ne
iubește și ne poartă de grijă și ne are în vedere pentru un altfel de viitor și o altfel de
viață (Ioan 3:16)
6. Joacă un rol foarte important, de exemplu oamenii care au fost în lagăre sau în
închisori din cauza credinței, anume asta i-a și salvat – toți cei ca au supraviețuit, au
avut în comun credința. Pentru că credința îl ajută pe om să treacă dincolo de
materialism si hedonism, cultivând valori morale înalte: sacrificiu suprem, iubirea
aproapelui, dragostea de bine, dragostea la nivelul absolut care dăruiește fără condiții.
7. Ca și oameni, indiferent cât de buni profesioniști suntem, nu putem aduce decât soluții
omenești. Apelarea la elementele de credință te ajută să te conectezi cu Adevărul
absolut și îți arată ce se poate de depășit situații de criză concrete, cum a fost în cazul
lui Ilie, lui Ioan Botezătorul, Ieremia. Deci Biblia vorbește de oameni reali, ce au
beneficiat de ajutorul lui Dumnezeu în mod real și faptul că și noi putem beneficia în
zilele noastre de acest ajutor real.
2.2.2 Concluzii

Astfel, analizând itemul 1, la prima întrebare despre cât de posibil este ca o persoană să
nu treacă niciodată prin depresie, cinci din specialiști au afirmat că acest lucru nu este posibil,
justificând însă că nu e vorba despre o depresie în tot sensul cuvântului, ci in proporție de 80%
fiind vorba de fapt doar de niște stări depresive. Doi dintre specialiști au afirmat însă, că este
posibil ca unii oameni să nu treacă prin astfel de stări, ilustrând acest lucru prin propriul
exemplu sau prin alte cunoștințe personale.

Situațiile care generează depresia și stările depresive sunt, în majoritate, cele enumerate
și de persoanele intervievate, dar și cele din literatura de specialitate. Printre cele mai evidente
au fost: diferite pierderi (materiale, a persoanelor dragi), eșecuri (profesionale, în dragoste),
stres, surmenaj, alte condiții fizice și fiziologice, structură psihică mai firavă, lipsa susținerii, a
încurajării, neacceptarea celor din jur. Iar manifestările cele mai frecvente sunt: lipsa motivației
de a face lucrurile cele mai elementare, program zilnic haotic, neorganizat, mâncat compulsiv
sau lipsa poftei de mâncare, lipsa somnului sau dormit în exces, însingurare, sentiment de
neputință, victimizarea, acuzarea celor din jur și chiar gânduri de sinucidere.

30
 Din punctul de vedere al specialiștilor din domeniul religios (pastorii și preoți),
consideră că fenomenul depresiei într-adevăr are și implicări spirituale, dar nu numai. Cu alte
cuvinte, săvârșirea păcatelor în mod conștient și repetat, cunoașterea incompletă a valorilor
spirituale și a valorii de sine din prisma Scripturii, neasumarea promisiunilor din Biblie, o
conectare incompletă și incorectă a comunității religioase locale – toate acestea contribuie la
aceste stări.

În concluzie, pot afirma că toți practicienii intervievați, au avut atât răspunsuri similare,
cât și deosebiri specifice propriei experiențe profesionale și situații cu care s-au confruntat.
Acest lucru indică că în practica specialiștilor, indiferent de domeniul de activitate (social,
psihologic, religios) depresia sau stările depresive au multe caracteristici în comun. De
asemenea, toți din ei au specificat că elementele de credință joacă un rol deosebit de important.
O parte din specialiști au specificat că anume o relație zilnică cu Divinitatea face ca această
metode să fie atât de eficientă, pe când cealaltă parte susțin că o credință în ceva ajută individul
să meargă mai departe.

3.CONCLUZIILE CERCETĂRII

În concluzie, pot afirma că această cercetare, deși a fost efectuată pe două eșantioane
diferite de persoane, din perspective diferite (cea a protagonistului și cea a specialistului
practician), aproximativ 80% din lucruri (cauze, manifestări ale stărilor depresive, manifestări
ale elementelor de credință și importanță a acesteia), au fost similare. Chiar și din partea de
teorie studiată, am regăsit mai multe elemente ulterior în răspunsurile celor intervievați. Cu
toate că informațiile din cea de a doua categorie menționată au fost mai detaliate și subiective,
ceea ce au dat un plus valoare la cele studiate.

Astfel, printre cauzele stărilor depresive enumerate de cele două categorii se regăsesc:
abuzurile fizice și psihice repetate, pierderi materiale sau a unor persoane, așteptări
nerealizate, presiuni din partea grupurilor, lipsa susținerii mai ales a persoanelor dragi, mod
continuu și conștient în păcate. Iar manifestările cele mai dese sunt: lipsa motivației, viață
dezorganizată, mâncat excesiv sau lipsa poftei de mâncare, însingurarea, închiderea în sine,
lipsa speranței, lipsa viziunii, refugierea în adicții, victimizarea, oboseala psihică, crize de
plâns și isterii, gânduri sau chiar acte de sinucidere.

31
 Abordând eficiența și importanța elementelor de credință, în urma analizării celor două
categorii de persoane cărora le-a fost aplicat ghidul de interviu, am constatat că acestea joacă
un rol esențial, mai ales în măsura în care omul lasă ca aceste elemente să lucreze. Omul prin
natura sa este setat să aspire mai departe decât lumea materială care se vede. Încrederea în
Dumnezeu dă speranță, o cărare, o viziune, iar când omul are o viziune, un scop, trece mai
ușor, dar dacă își pierde rostul, se dă mai ușor bătut.

Psihologul (celelalte metode) te poate ajuta să te regăsești, să îți găsești calea, dar nu
este cert că la următorul obstacol nu vei avea nevoie de o nouă resetare. Pe când o relație
personală cu Creatorul duce la conștientizarea faptului că Dumnezeu are un plan personal de
mântuire pentru fiecare și aceasta se realizează doar prin Isus Hristos. Credința duce la
ascultare de El, duce la facerea faptelor bune, duce la sens și semnificație.

32
 CAPITOLUL 3

PROIECTUL DE INTERVENȚIE
CONSILIEREA A 6 PERSOANE CU SIMPTOME DE DEPRESIE DIN
CENTRUL DE ZI „PRO-LUMINA” DIN CAHUL, R.MOLDOVA
Evoluția serviciilor sociale în ultimele decenii a fost marcată de o sensibilă modificare
a opticii asupra rolului asistentului social în relația de ajutorare: dacă modelul medical insista
asupra capacităților profesionale ale asistentului, considerat pionul principal al rezolvării
problemelor sociale, modelul intervenției are la bază concepția potrivit căreia lucrătorul social
nu este un demiurg care tratează sau previne crizele, ci doar un „agent al schimbării”. (Bocancea
C.), din Asistență socială, Studii și Aplicații (2005).
În felul acesta văd și eu proiectul de intervenție, ca un “agent de schimbare”. Este de la
sine înțeles că acest proiect nu e o baghetă magică care să rezolve toate lucrurile, dar măcar
poate contribui la ameliorarea lucrurilor. Acest proiect este conceput să facă să miște lucrurile
în spre bine, care să le transforme, să le urce cu o treaptă mai sus, să revigoreze și să încurajeze.

3.1 Descrierea pe scurt a proiectului de intervenție

Nu cred că mai sunt nevoie de mari prezentări pentru a argumenta efectele depresiei sau a
stărilor depresive, care netratate la timp, pot degenera mult. În schimb, sprijinul și asistarea
persoanelor care suferă de aceste stări este deosebit de important și poate schimba radical
situația. Una din categoriile cele mai predispuse depresiei sau stărilor depresive sunt persoanele
în vârstă. Plasați într-un centru, de bunăvoie sau siliți de situație, uitați sau doar din când în
când telefonați de cei dragi, cu copii plecați peste hotare sau chiar „singuri pe lume” – centrul
„Pro-Lumina” din or. Cahul, își propune să crească calitatea vieții și să aducă un zâmbet, o rază
de lumină și speranță, bunicilor noștri.
Proiectul meu de intervenție a constat în organizarea a câtorva ședințe cu șase persoane în
vârstă, cu simptome de depresie, din centrul „Pro-Lumina”, din orașul Cahul, R. Moldova, întru
cât în perioada stagiului de practică am observat anumiți vârstnici care păreau să aibă simptome
de depresie. Fiindcă centrul nu dispune de cadre cu cunoștințe în acest domeniu – întru cât
această boală nu a apărut decât recent (sau mai bine zis recunoscută și acceptată) în R.
Moldova– pentru a ajuta un beneficiar în acest sens, mi s-a părut potrivit pentru personalul de
acolo cât și pentru beneficiarii centrului, câteva ședințe de consiliere cu privire la formele
ușoare de depresie. De asemenea am intenționat să motivez personalul în a-și lărgi cunoștințele

33
cu privire la această problemă, astfel încât să fie oricând de folos și beneficiarilor viitori ai
centrului.
Am implementat acest proiect de intervenție pornind de la premisa că personalul din
cadrul centrului sunt dornici să se implice, să afle mai multe și să își ajute beneficiarii, la fel
presupun că aceștia au cunoștințe generale în acest domeniu, îndeajuns cât ca ședințele să
decurgă bine și să fie folositoare.
Asistentul social a fost cel care a coordonat activitățile și a avut grijă ca totul să fie făcut
profesional, conform cadrului teoretic. Când este vorba de o ședință de consiliere, nu o poți face
oricum, aceasta trebuie făcută cu mare grijă, deoarece fiecare persoană este unică, poate avea
trăiri diferite, fiind influențată de-a lungul vieții de o mulțime de factori precum, mediul de
proveniență, familia, locul de muncă, copilăria, etc., aceasta face orice ședință de consiliere un
proces complex și complicat.
Consilierea, uneori, dacă nu este realizată corect, fără măsurarea unora dintre
caracteristicile esențiale ale persoanei în cauză, fără sondarea prealabilă a cauzelor care au
favorizat depresia apărută, este mai periculoasă decât dacă nu s-ar fi intervenit deloc. De aceea,
am avut grijă de felul în care am ales persoanele ce au beneficiat de aceste ședințe de consiliere,
cu ajutorul personalului care le cunoaște în de-ajuns, încât am reușit să luăm o decizie în acest
sens.
Trebuie să menționez că câteva persoane au cerut ele singure să li se ofere o ședință de
consiliere în a-și rezolva anumite probleme ce țin de depresie. Ceea ce ne-a făcut munca mult
mai ușoară, întru cât nu poți ajuta pe cineva dacă nu dorește să fie ajutat. La fel oamenii din R.
Moldova au o personalitate mai închisă în sine, astfel de ședințe li s-ar părea suspecte, de aceea
am încercat să conferim ședințelor un aer mai relaxat și lejer, astfel încât beneficiarii ședințelor
să se simtă liberi și chiar confortabili în cadrul ședinței.
3.2 Descrierea pe scurt a centrului
Centrul „Pro-Lumina” din or. Cahul, este un centru socio-cultural, care îmbină și
elementele religioase. Acesta funcționează din anul 2002 și derulează servicii social-culturale,
catehetice, de prevenire și de protecție socială pentru diferite vârste, iar în ultimii 6 ani au
acordat o atenție deosebită persoanelor în vârstă.
Acest centru a fost înființat de către Vasile Dincă, care acum este și director, originar
din or. Alba Iulia, România. Centrul este amplasat aproape de centrul orașului. Peste 25 de
persoane în vârstă sunt beneficiarii acestui centru. Acesta este un centru de zi, oferă două mese
calde (iar pentru cei deserviți la domiciliu, doar o masă caldă), beneficiarii sunt antrenați în
diverse discuții și activității socio-culturale, în discuții, de obicei cu ocazia sărbătorilor mai

34
însemnate, pregăteau un program artistic ce prezentau la Palatul de Cultură sau în alte instituții.
De asemenea, beneficiarii puteau solicita consiliere spirituală.

3.3 Scopul și obiectivele intervenției

Scop: Prevenirea și combaterea dezvoltării depresiei la vârstnicii beneficiari ai centrului ‚Pro-
Lumina” din or. Cahul, R. Moldova cu ajutorul elementelor de credință.
Obiective:
1. Îmbunătățirea cunoștințelor personalului din cadrul centrului „Pro-Lumina” din or.
Cahul, R. Moldova;
2. Creșterea nivelului de informare a beneficiarilor centrului cu privire la combaterea
depresiei;
3. Implicarea personalului în problematica prevenirii depresiei;
4. Observarea și confirmarea oamenilor care sunt dispuși să facă ceva cu privire la
prevenirea depresiei la persoanele vârstnice din cadrul centrului;

3.4 Descrierea subiecților consiliați

Doamna A.L. – este o doamnă învârstă, de 72 de ani a cărei familie este decedată. Primii
au murit cei doi fii într-un accident, încercând să salveze pe cineva dintr-un incendiu, aceștia
fiind implicați ca pompieri voluntari în localitatea de baștină. După care, zece ani mai târziu
soțul acesteia a decedat răpus de o boală necunoscută medicilor de atunci. Frații și surorile care
le aveau au decedat și ele câte unul pe rând. Aceasta mai are o soră mai mică, care este în viață,
care o mai vizitează, însă de jumate de an vizitele s-au rărit tot mai mult din cauza poliartritei
care s-a accentuat. Doamna A.L. mai are și nepoți de la frați și surori însă aceștia sunt împrăștiați
prin lume din cauza situației financiare din țară. Vizite îi mai face păstorul ei, cel care
priveghează biserica sau adunarea, cum zice ea, din care face parte și câteva doamne din aceeași
congregație, pe care ea le numește surori.
Aceasta a lucrat toată viața în colhoz, munca ei constând în lucrul pe câmp. Datorită
muncii grele acum arăta arsă de soare și puțin mai învârstă decât este de fapt. Nu este o femeie
cu multă carte, dar una cu o minte ageră și bună.
Doamna A.L. este în general optimistă având o speranță de neclintit că își va revedea fii
și soțul dincolo de moarte. Însă în ultima perioadă starea de spirit a acesteia s-a înrăutățit
considerabil. Nu mai este atât de comunicativă, preferă să stea singură, precizează pe alocuri că
demult ar fi trebuit să nu mai fie în viață și se întreabă de ce întârzie luarea ei ‚acasă’.

35
 Doamna E.F. – este o doamnă în cărucior, în vârstă de 69 ani soțul acesteia este și el
beneficiar al centrului. În general doamna E.F. a fost o persoană depresivă, cu un caracter mai
melancolic. Aceasta mai are un fiu care îi poartă de grijă, însă acesta deseori este nevoit să plece
în Romania pentru a lucra pentru câteva luni. Nora acesteia nu este foarte dornică să o
îngrijească, totuși o ajută cu minimul necesar, iar nepotul adolescent preferă să își ofere atenția
telefonului decât bunicii lui. Partea bună este că această doamnă are un soț foarte grijuliu și
iubitor, acesta de aproximativ 10 ani frecventează biserica Baptistă, iar soția lui a început să o
facă și ea de aproximativ un an. Totuși starea ei depresivă persistă.
Domnul C.R. – este un domn singuratic în vârstă de 86 ani. Îi este dor de vremurile
tinereții. Acesta a luptat în război, iar amintirile acestui încă îl macină. La fel majoritatea
camarazilor lui nu mai sunt, ceea ce îl face mai trist și posomorât. De câteva săptămâni refuză
să se mai implice activ în activitățile centrului scuzându-se că este foarte obosit. Nu este vizitat
de nimeni, dar nici nu spune că ar fi avut nevoie să o facă cineva. El se descurcă foarte bine
singur. Mai are un prieten foarte apropiat care este preot, acesta se bucură de prezența lui.
Doamna M.B. – este o doamnă pioasă și religioasă. Are 78 de ani și este văduvă de
patru ani. Are două fete care locuiesc în Chișinău care o mai vizitează. Nepoții acesteia la fel o
vizitează ocazional. Doamna umblă în negru aproape tot timpul, iar când n-o face poartă haine
sumbre și închise la culoare, totuși cu gust. Povestește des despre soțul acesteia și dorește să
discute despre el aproape cu oricine. Menționa că i-ar place să aibă o ședință de consiliere pentru
că în ultima perioadă se simte tot mai absentă față de lucrurile care se petrec în jur și nu mai
vede nici un sens în a trăi. Aceasta frecventa cu regularitate biserica ortodoxă, însă în ultima
perioadă obosește foarte repede din cauza unei boli la inimă.
Domnul C.P. - este un vârstnic liniștit, melancolic, cu amintiri multe, totuși un om
deschis și dornic de a purta discuții bune. Are 71 de ani. Acesta a fost un director al unei instituții
de stat. Un om cu gusturi bune și pretenții pe măsură. Acum însă este singur, are aproape de el
un fiu care îl îngrijește și îl ajută cu cele necesare. Însă deseori fiul este ocupat cu locul de
muncă și familia. Din cauza unui diagnostic aflat acum un an, ale cărui simptome se înrăutățesc,
îl fac pe beneficiarul centrului mult mai supărat și întristat. Obosește repede, nu are poftă de
mâncare.
Acesta mai frecventa din când în când Biserica Ortodoxă din localitatea de baștină. Însă
nu s-a prea gândit la credința lui prea mult, acum însă, o dată cu boala sa, pomenește tot mai
des despre nevoia lui de iertare și de apropiere de Dumnezeu.
Doamna N.F. este o doamnă cu o viață interesantă. Din tinerețe părinții i-au „aranjat” viața
astfel încât să o ducă bine, și a dus-o într-adevăr bine. A fost farmacistă, a avut un soț bun, însă

36
nu a urmat visul ei, ceea ce acum o macină. Consideră că ar fi trebuit să aibă mai mult curaj
pentru a spune ce gândește și a-și urma cursul vieții fără alte „aranjări”. A ajuns la concluzia că
viața nu se merită trăită decât pentru un scop mai suprem, pentru ceva ai mult decât să o duci
bine pe acest pământ, să îți faci un nume, să faci poate ceva fapte bune și atât.
Aceasta frecventa biserica mare și vestită din localitatea unde s-a născut și a crescut, cu
toate că muncea în oraș. O biserică, de altfel cu multe plusuri și minusuri, dar care totuși o găsea
foarte plăcută și importantă pentru viața ei.

3.5 Activități desfășurate

Obiectiv 1. Îmbunătățirea cunoștințelor personalului din cadrul centrului „Pro-Lumina” din or.
Cahul, R. Moldova:
O ședință cu personalul doritor de a afla mai multe cu privire la combaterea și prevenirea
depresiei cu ajutorul elementelor de credință.
Obiectivele 2, 3 și 4 se vor realiza prin organizarea ședințelor de consiliere pentru persoanele
cu simptome de depresie din cadrul centrului.
Ședința pentru personalul centrului
Tema ședinței: Ajută și tu pe cel de lângă tine, combaterea și prevenirea depresiei la
persoanele vârstnice cu ajutorul elementelor de credință
Descriere: Mai întâi am vorbit cu directorul centrului, pentru a cere aprobarea ședințelor din
cadrul proiectului de intervenție. După ce am obținut aprobarea acestuia, cu ajutorul dumnealui
am anunțat personalul centrului cu privire la ședința care va avea loc, doar cu personalul
centrului, la fel au fost invitați și alte persoane cheie care colaborează cu centrul „Pro-Lumina”
precum, preoți, pastori, etc. Personalul a fost anunțat cu 5 puțin trei zile înainte de ședința
propriu-zisă.
În ziua ședinței am amenajat sala cu ajutorul personalului care a fost dispus pentru a
oferi o mână de ajutor. Am aranjat scaunele în semicerc pentru a ne vedea mai ușor și pentru a
putea relaționa unii cu alții. La fel, am dispus și de mese pe care au fost diferite materiale cu
privire la depresie, la cauzele acesteia, la combaterea ei, etc.
Timpul: Ședința a avut loc în prima parte a zilei și a durat o oră.
Resurse necesare: Pliante informative cu privire la depresie, conform anexei; 10 mape care
vor conține câte un pix, caiet de notițe.

37
 Ședințele cu beneficiarii centrului
După prima ședință cu cadrele centrului, am identificat persoanele dornice să se implice
mai mult în combaterea și prevenirea depresiei la persoanele vârstnice, cu ajutorul elementelor
de credință. În dependență de relevanța persoanei am invitat-o la una sau la mai multe ședințe.
După ce am interacționat câteva zile cu beneficiarii centrului pentru a observa
persoanele cu simptome de depresie și pe cele care sunt deschise pentru a participa la o ședință
de consiliere, cu ajutorul unei fișe de observație conform anexei. După ce am analizat fișele de
observație și după ce am vorbit cu două persoane angajate în cadrul centrului, am ales șase
persoane cele mai relevante pentru ședințele noastre de consiliere.

Ședința nr. 1. Doamna A.L.

Tema ședinței: Ședință de consiliere pentru prevenirea sau combaterea depresiei
Descriere: Pentru început am invitat pe pastorul doamnei A.L. și un angajat al centrului, cu
care doamna se simte cel mai confortabil. Am amenajat spațiul, am ales o cameră primitoare,
cu scaune confortabile, cu o măsuță în mijloc unde am avut posibilitatea să servim un ceai,
(întrucât persoana respectivă deseori stătea la ceai cu cei care o vizitau, ceaiul o ajută să se
destindă și îi aduce amintiri plăcute din trecut). Am încercat să nu am prea multe piese de
mobilier pentru a nu sustrage atenția persoanei consiliate. Camera a conținut ceea ce persoanei
îi este cunoscut, pentru a nu se simți pe un teritoriu străin.
În cadrul ședinței am discutat motivele care o fac pe dna. A.L. să nu mai dorească să
trăiască. A fost cazul să amintim elementele de credință precum că Dumnezeu este suveran și
știe de ce o mai lasă încă pe pământ, poate mai este încă cineva care are nevoie de ajutorul,
sfatul ei, întrucât este o persoană trecută prin viață, a cărei înțelepciune este de mare folos.
Timpul: ședința nu a durat mai mult de o oră
Resurse necesare: Spațiu și piese de mobilier din cadrul centrului, elementele necesare unui
ceai relaxant. Fișe de observare, diferite materiale necesare unei observări eficiente.

Ședința nr. 2. Doamna E.F.

Tema ședinței: Ședință de consiliere pentru prevenirea sau combaterea depresiei
Descriere: Pentru început am invitat pe pastorul doamnei E.F. și un angajat al centrului, cu care
doamna se simte cel mai confortabil. Am amenajat spațiul, am ales o cameră primitoare, cu
scaune confortabile, în semicerc unde am reușit să ne vedem cu toții. Am încercat să nu am
prea multe piese de mobilier pentru a nu sustrage atenția persoanei consiliate. Camera a

38
conținea ceea ce persoanei îi este cunoscut, pentru a nu se simți pe un teritoriu străin. La fel,
am aflat că doamnei E.F. îi place în mod deosebit parfumul de lavandă, de aceea am inclus acest
element în decorul camerei.
În cadrul ședinței am discutat motivele care o face pe dna. E.F. să fie depresivă și
pesimistă. În general a fost vorba de familia fiului acestea, de boală sau orice altceva, și am
încercat să găsim soluții cu resursele disponibile. Am adus aminte elementele de credință
precum că încercările vieții aduc răbdare, iar această răbdare aduce biruință în încercare, iar
biruința aceasta aduce nădejde, însă nu o nădejde care înșală pentru că știm în Cine am crezut.
La fel, ne-am rugat împreună pentru diferitele motive care doamna E.F. le-a propus.
Timpul: ședința a durat 50 minute.
Resurse necesare: Spațiu și piese de mobilier din cadrul centrului, elementele necesare unui
mediu cât mai frumos pentru beneficiară. Fișe de observare, diferite materiale necesare unei
observări eficiente.

Ședința nr. 3. Domnul C.R.

Tema ședinței: Ședință de consiliere pentru prevenirea sau combaterea depresiei
Descriere: Pentru început am invitat pe prietenul domnului C.R. și un angajat al centrului, cu
care domnul s-a simțit cel mai confortabil. Am amenajat spațiul, am ales o cameră primitoare,
cu scaune confortabile, în semicerc unde să ne vedem cu toții. Am încercat să nu am prea multe
piese de mobilier pentru a nu sustrage atenția persoanei consiliate. Camera a avea elemente ce
persoanei îi este cunoscute, pentru a nu se simți pe un teritoriu străin.
În cadrul ședinței am discutat motivele care o fac pe dl. C.R. să fie depresiv și pesimist.
În general, a fost vorba de viața acestuia din timpul războiului, de boală și de faptul că nu mai
e în putere așa cum ar fi dorit să fie. Astfel am încercat să găsim soluții cu resursele disponibile.
La fel, a fost cazul să amintim elementele de credință precum ritualuri necesare, citirea anumitor
rugăciuni.
Timpul: 50 de minute
Resurse necesare: Spațiu și piese de mobilier din cadrul centrului, elementele necesare unui
mediu cât mai frumos pentru beneficiară. Fișe de observare, diferite materiale necesare unei
observări eficiente.

Ședința nr. 4. Doamna M.B.

Tema ședinței: Ședință de consiliere pentru prevenirea sau combaterea depresiei

39
Descriere: Pentru început am invitat preotul de la biserica care doamna obișnuia să o viziteze
și un angajat al centrului, cu care doamna se simte cel mai confortabil. Am amenajat spațiul,
am ales o cameră veselă, cu scaune confortabile, în semicerc unde să ne vedem cu toții. Am
încercat să nu am prea multe piese de mobilier pentru a nu sustrage atenția persoanei consiliate.
Camera a conținut ceea ce persoanei îi este cunoscut, pentru a nu se simți pe un teritoriu străin.
În cadrul ședinței am discutat motivele care o face pe dna. M.B. să fie depresivă și
pesimistă. Am amintit elementele de credință precum ritualuri necesare, citirea anumitor
rugăciuni.
Timpul: 50 de minute
Resurse necesare: Spațiu și piese de mobilier din cadrul centrului, elementele necesare unui
mediu cât mai frumos pentru beneficiară. Fișe de observare, diferite materiale necesare unei
observări eficiente.

Ședința nr. 5. Domnul C.P.

Resurse necesare: Spațiu și piese de mobilier din cadrul centrului, elementele necesare unui
mediu cât mai frumos pentru beneficiară. Fișe de observare, diferite materiale necesare unei
observări eficiente.
Tema ședinței: Ședință de consiliere pentru prevenirea sau combaterea depresiei
Descriere: Pentru început am invitat pe preotul domnului C.P. și un angajat al centrului, cu
care domnul se simte cel mai confortabil. Am amenajat spațiul, am ales o cameră primitoare,
cu scaune confortabile, cu o măsuță în mijloc. Am încercat să nu am prea multe piese de
mobilier pentru a nu sustrage atenția persoanei consiliate. Camera conținea elemente ce
persoanei îi era cunoscut, pentru a nu se simți pe un teritoriu străin.
În cadrul ședinței am discutat motivele care îl fac pe dl. C.P. să nu mai dorească să
trăiască. Am amintit elementele de credință precum ritualuri necesare, citirea anumitor
rugăciuni.
Timpul: 50 de minute
Resurse necesare: Spațiu și piese de mobilier din cadrul centrului, elementele necesare unui
ceai relaxant. Fișe de observare, diferite materiale necesare unei observări eficiente.

Ședința nr. 6. Doamna N.F.

Tema ședinței: Ședință de consiliere pentru prevenirea sau combaterea depresiei
Descriere: Pentru început l-am invitat pe pastorul doamnei N.F. și un angajat al centrului, cu
care doamna se simte cel mai confortabil. Voi amenaja spațiul, am ales o cameră primitoare, cu

40
scaune confortabile, cu o măsuță în mijloc. Am încercat să nu am prea multe piese de mobilier
pentru a nu sustrage atenția persoanei consiliate. Camera conținea ceea ce persoanei îi era
cunoscut, pentru a nu se simți pe un teritoriu străin.
În cadrul ședinței am discutat motivele care o face pe dna. N.F. să fie depresivă. Am
amintit elementele de credință precum că Dumnezeu este suveran și știe de ce o mai lasă încă
pe pământ, poate mai este încă cineva care are nevoie de ajutorul, sfatul ei, întrucât este o
persoană trecută prin viață, a cărei înțelepciune este de mare folos. La fel poate ajuta enorm
lumea acesta rugându-se pentru diferite persoane care ar avea nevoie de susținere în rugăciune.
La fel trebuie să știe că Dumnezeu poate fi glorificat și prin o viață de creștin trăită, simplu,
frumos, în smerenie și cu credincioșie.
Timpul: 50 de minute
Resurse necesare: Spațiu și piese de mobilier din cadrul centrului, elementele necesare unui
ceai relaxant. Fișe de observare, diferite materiale necesare unei observări eficiente.

3.6 Rezultate intervenției

În urma proiectului de intervenție, 4 angajați ai centrului și 5 persoane de referință
pentru beneficiari, au fost informați cu privire la depresie, la cauze, metode de combatere și
prevenire cu ajutorul elementelor de credință.
Cei șase beneficiari ai ședințelor și-au îmbunătățit calitatea vieții și și-au depășit starea
ușoară de depresie. De asemenea, s-au revigorat spiritual și psihologic. Ameliorarea stării de
sănătate și a stării de bine în general al subiecților a constat în faptul că nu s-au mai simțit atât
de inutili, au început să participe din nou la activitățile organizate în cadrul centrului, au
reînceput să comunice cu cei din jur, în dialogurile cu ei s-a resimțit un ton optimist semnificativ
și au început să își găsească mângâiere, sens și semnificație, practicând elementele de credință
atât pentru sănătatea lor psiho-emoțională și spirituală, dar și pentru cei din jur (de exemplu,
rugându-se pentru alții). Elementul principal al măsurării rezultatelor a fost observația și ghidul
de interviu.

41
ANEXE
Fișă de observație nr. _______
Observarea vârstnicilor cu simtome de depreisie care vor beneficia de ședințele de consiliere.
Profesionistul care a completat fișa ___________________________________________

Numele persoanei observate _________________________________________________

1. Gradul de implicare în activitățile centrului

(1 – total absent, 5 – foarte implicat și dornic de a se implica).

1. Gradul de implicare în cativitățile 1 2 3 4 5

centrului.
2. Gradul dorinței de relaționare cu cei din jur 1 2 3 4 5
3. Gradul dorinței de a mânca 1 2 3 4 5
4. Gradul dorinței de a trăi 1 2 3 4 5
5. Gradul oboselii 1 2 3 4 5
6. Gradul de mulțumire 1 2 3 4 5

7. Personalul centrului o consideră o persoană depresivă

Da ____ Nu ____ rolul persoanei în cadrul centrului _________________________

Da ____ Nu ____ rolul persoanei în cadrul centrului _________________________

Da ____ Nu ____ rolul persoanei în cadrul centrului _________________________

8. Alte observații relevante (atitudine, statut social, material, comportamente, boală, etc.)

_____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

9. Persoana dorește să fie consiliată

Da ________ Nu ________

Cum și-a exprimat dorința? (verbal, direct, prin personalul centrului, etc.)

_____________________________________________________________________

42
Bibliografie:
1. Adveev D. (2008), Psihiatria pentru duhovnici, București, Editura Sophia;
2. Adveev D. (2005), Când sufletul este bolnav, București, Editura Sophia
3. Agabrian M., (2004), Cercetarea calitativă a socialului: design și preformare, Iași,
Institutul European;
4. Chelcea S. (2001), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative,
București, Editura Economică;
5. Chelcea S. (2003), Cum să redactăm o lucrare de diplomă, o lucrare de licență, de
doctorat, un articol științific în domeniul științelor socio-umane, București,
Comunicare.ro;
6. Cojocaru Șt. (2005), Metode apreciative în asistența socială: ancheta, supervizarea și
managementul de caz, Iași, Editura Polirom;
7. Dumitrașcu H. (2012), Consilierea în asistența socială, Iași, Editura Polirom
8. Faros F. (2013), Criza vârstei mijlocii, București, Editura Sophia;
9. Faros F. (2018), Călătorie auto-descoperitoare, București, Editura Sophia;
10. Făgețean C. (2008), Dascăli despre cum să depășim depresia, București, Editura Sophia;
11. Gilbert P. (2011), Depresia. Psihoterapia și consiliere, Iași, Editura Polirom
12. Gouti D. (2011), Criza familiei, București, Editura Sophia;
13. Hermes K. J. (2009), Depășind depresia – o abordare creștină, București, Editura
Pauline
14. Howe D. (2001), Introducere în teoria asistenței sociale. Importanța aplicării teoriei în
practică, București, Editura MarLink;
15. Joyce P. (2010), Psihoterapie și consiliere gestalt, București, Editura Heralnd
16. Larchet J.C. (2004), Creștinul în fața bolii, suferinței și morții, București, Editura
Sophia;
17. Larchet J.C. (2015), Dumnezeu este iubire, București, Editura Sophia;
18. Loo H. (2003), Depresia, București, Editura Corint;
19. Nicolas mitropolit de Misogheea și Lavreotiki, (2014), Acolo unde Dumnezeu nu se
vede, București, Editura Sophia;
20. Nuț S. (2003), Anxietatea și performanța la tineri, Timișoara, Editura Eurostampa
21. Popovici P. (2002), Graiul proorocilor, București, Editura Stephanus
22. Popovici P. (2002), Promisiunile lui Dumnezeu, București, Editura Stephanus
23. Săndulache S. (2001), Filosofia creștină despre sănătate, București, Editura Sophia;
24. Săndulache S. (2009), Consiliere și psihoterapie pastorală, București, Editura Sophia;

43
25. Stavrosk K. (2012), Căsnicia, București, Editura Sophia;
26. Zorin K. (2008), Alinarea suferințelor trupești prin mijloace duhovnicești, București,
Editura Sophia;
27. Zorin K. (2016), Ce ne împiedică să fim cu Dumnezeu, București, Editura Sophia;

44
45