UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MOAŞE ŞI ASISTENŢĂ MEDICALĂ

PROPUNERI TESTE LICENŢĂ

2019

1
 AUTORI:

ALBULESCU DANA MARIA MOCANU CARMEN

ALEXANDRU DRAGOŞ MOGOANTĂ LAURENŢIU
ANGHELINA LILIANA MOŢA MARIA
BIGHEA ADRIAN NECHITA DAN
BONDARI SIMONA NECHITA FLORINA
BRAILA ANCA NICOLESCU IULIANA
BOLOCAN VIAŞU LIANA NOVAC MARIUS
BUSUIOC CRISTINA OSIAC EUGEN
CERNEA DANIELA PĂTRAŞCU ANCA
CHIUŢU LUMINITA PĂTRAŞCU VIRGIL
CIOROIANU DAN PĂTRU EMILIEA
COLETA ELENA PIRLOG MIHAI
CORNIŢESCU FLORINEL POPESCU MIHAELA
CORNIŢESCU GEORGETA POPESCU ROXANA
COTOI BOGDAN -VIRGIL PURCARU OANA
DĂNCIULESCU MIHAELA RĂDUCANU-LICHIARDOPOL CORINA
DRĂGOESCU ALICE ROSU LUCICA
DUMITRESCU ELENA MĂDĂLINA ROTARU LUCIANA
ENE GABRIELA SILOSI CRISTIAN
FIRU DANUT STANCA LILIANA
GEORGESCU DANIEL STOICA MARIA
GEORMĂNEANU CRISTIANA STREBA LETIŢIA
GHEORMAN VALERIU SURDULESCU MIHAI
GHERGHINA FLORIN STĂNOIU BOGDAN
GOLLI ANDREEA LOREDANA TAISESCU CITTO
HUREZEANU ADRIANA TANASE FLORENTINA
HUREZEANU DAN TICA ANDREI
IANOŞI SIMONA TICA OANA
ILIESCU ADRIANA IOANA TIUGAN ALEXANDRU
IOVĂNESCU LIVIU - CONSTANTIN TRAŞCĂ EMIL
MANEA MĂDĂLINA TRĂISTARU ANA MARIA
MARIA ELENA VERONICA TRĂISTARU RODICA
MARINESCU LUMINIŢA TUDORACHE STEFANIA
MĂRGĂRITESCU CLAUDIU ZAVOI ROXANA EUGENIA
MERCUŢ DORIN
MITROI GEORGE

2
 PARTEA I -
GRILE COMUNE ASISTENŢĂ MEDICALĂ + MOAŞE

3
DISCIPLINA BIOCHIMIE – MOAŞE ŞI ASISTENŢĂ MEDICALĂ
Autori: Sef lucr.Dr. Firu Danut; Sef lucr.Dr. Oana Purcaru

1. Prin decarboxilarea cărui aminoacid rezultă un neurotransmiţător:

a. Serinei
b. Acidului glutamic
c. Lizinei
d. Ornitinei
e. Cisteinei
R:b
2. Care dintre următorii aminoacizi este considerat a fi ”semiesenţial”?
a. Glicina
b. Acidul glutamic
c. Arginina
d. Triptofanul
e. Metionina
R:c
3. Hemoglobina este formată din:
a. Protoporfirina X, Fe 2+ şi globină
b. Protoporfirina IX, Fe 3+ şi globină
c. Protoporfirina IX, Fe 2+ şi globină
d. Protoporfirina XI, Fe2+ şi globină
e. Nici una din componentele de mai sus
R:c
4. Hb glicozilată (HBA1c) :
a. se obţine prin legarea glucozei la valina catenei 
b. se obţine prin legarea glucozei la valina catenei α
c. se obţine prin legarea glucozei la serina catenei 
d. se obţine prin legarea fructozei la valina catenei 
e. este folosită la monitorizarea diabetului zaharat

R: a, e
5. Sunt adevarate următoarele afirmaţii despre enzime, cu excepţia:
a. Sunt catalizatori specifici ai reactiilor metabolice
b. Îşi exercita rolul de catalizatori biologici în mediu apos
c. Enzimele sunt sintezate în organism, dar îşi pot exercita acţiunea şi în afara acestuia
d. Se cunoaşte în totalitate controlul genetic al sintezei enzimelor
e. Enzimele nu sunt sintetizate în organism
R:d,e
6. Acizii graşi esenţiali:
a. Se pot sintetiza în organism
b. Se obţin din alimentaţie
c. Sunt reprezentaţi de acidul linoleic
d. Sunt reprezentaţi de acidul linolenic
e. Sunt reprezentaţi de acidul oleic
R:b,c,d

7. Colesterolul:
a. Provine din grăsimea de origine animală
b. Provine din grăsimea de origine vegetală
c. Este precursorul acizilor biliari
d. Este format din glicerol şi acizi graşi superiori
e. Este transportat de către LDL (low density lipoproteins) de la ficat la ţesuturi
R:a,c,e

4
 8. Acizii nucleici:
a. Reprezintă moleculele care păstrează, transportă şi procesează informaţia în orice celulă vie
b. Sunt singurele biomolecule capabile de autoreglare, servind drept matrice pentru propria lor
replicare
c. Sunt componentele de bază din structura colagenului
d. Iniţial au fost izolaţi din nucleii celulari, ulterior demonstrându-se prezenţa lor şi în celelalte
compartimente celulare
e. Sunt formaţi din aminoacizi
R:a,b,d
9. Afirmaţiile adevărate despre lactat-dehidrogenază (LDH) sunt:
1. Este un oligomer format din doi monomeri B (brain) şi M (muscle)
2. Nu are substratul în plasmă
3. După infarctul de miocard creşte concentraţia plasmatică a LDH1, LDH2
4. În afecţiunile hepatice nu variază concentraţia plasmatică a enzimei
5. Prezintă cinci izoenzime
R:b,c,e
10. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:
a. Toate membranele biologice sunt formate dintr-un dublu strat lipidic în care sunt inserate
proteine
b. Amidonul este un polizaharid
c. Proteinele sunt formate din aminoacizi
d. Lipidele sunt molecule solubile în apă
e. Enzimele sunt compuşi de natură proteică
R:a,b,c,e

DISCIPLINA BIOFIZICA – MOAŞE ŞI ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor:Conf. univ. dr. Eugen Osiac

1. Undele mecanice cu frecvenţa peste 20000 Hz sunt:

a. infrasunete
b. ultrasunete
c. sunete
d. unde luminoase
e. unde infraroşii

R: b
2. Principiul de excluziune al lui Pauli afirmă că:
a. In jurul aceluiaşi nucleu nu pot exista doi electroni care să aibă toate numerele cuantice identice
b. In jurul aceluiaşi nucleu pot exista 2 (doi) electroni care să aibă toate numerele cuantice identice
c. In jurul aceluiaşi nucleu pot exista 3 (trei ) electroni care să aibă toate numerele cuantice identice
d. In jurul aceluiaşi nucleu pot exista 4 (patru) electroni care să aibă toate numerele cuantice identice
e. In jurul aceluiaşi nucleu pot exista 5 (cinci) electroni care să aibă toate numerele cuantice identice

R: a
3. Razele X sunt:
a. Unde mecanice
b. Unde gravitaţionale
c. Unde elastice
d. Unde electromagnetice
e. Unde infraroşii

R: d
4. Care dintre următoarele metode imagistice foloseşte razele X
a. Ecografia
b. Radiografia
c. Tomografia computerizată
d. IMR (imagistica cu rezonanţă magnetic)
5
e. Electrocardiograma

R: b,c
5. Presiunea osmotică într-o substanţă este:
a. Proporţională cu temperature absolută a substanţei
b. Invers proporţională cu temparatura absolută a substanţei
c. Proporţională cu concentraţia moleculară a substanţei
d. Invers proporţională cu concentraţia moleculară a substanţei
e. Proporţională cu intensitatea curentului electric

R: a,c

6. Prin dezintegrare nucleară se pot obţine:

a. Particule α (alfa)
b. Ultrasunete
c. Radiaţie β (beta)
d. Sunete
e. Neutroni
R: a, c, e
7. Legăturile molecular pot fi:
a. Covalente
b. Ionice
c. Mecanice
d. Punţi de hidrogen
e. van der Waals

R: a, b, d, e

8. Legea lui Bernoulli se referă la suma presiunilor:

a. osmotică
b. statică
c. dinamica
d. atmosferică
e. de poziţie

R: b, c, e
9. Activitatea unei surse radioactive se măsoară în:
a. Becquerel (Bq)
b. Rem
c. Curie (Ci)
d. Sievert
e. Joul

R: a, c
10. Etapele interacţiei radiaţiei ionizante cu ţesutul biologic sunt:
a. fizică
b. fizico-chimică
c. chimică
d. mecanică
e. biologică

R: a, b, c, e

6
 DISCIPLINA - PATOLOGIE CHIRURGICALA
Autori: Prof. univ. Dr. Dorin Mercut; Asist. univ. dr. Emil Trasca, Asist.univ. dr. Cristian Silosi

Întrebări tip complement simplu:

1. Ocluziile intestinale dinamice pot fi :

a. Mecanice
b. Organice
c. Reflexe
d. Toate răspunsurile de mai sus
e. Nici un răspuns de mai sus nu este corect.
R: c
2. Semnele radiologice patognomonice pentru ocluziile intestinale sunt reprezentate de :
a. Nişa
b. Ascensionarea hemidiafragmului stâng
c. Opacitate la nivelul hipocondrului stâng
d. Imagini hidroaerice
e. Pneumoperitoneu subdiafragmatic
R: d

3. ,,Sindromul peritonitic’’ comun peritonitelor acute difuze prezintă următoarele elemente clinice
esenţiale:
a. vărsăturile şi diareea
b. sughiţul şi vărsăturile
c. durerea şi vărsăturile
d. durerea şi contractura abdominală
e. diareea şi sughiţul.
R: d
4. Complicaţiile mecanice ale colecistitei cronice litiazice sunt:
a. Piocolecistita acută
b. Pancreatita acută de etiologie biliară
c. Migrarea calculilor în CBP
d. Degenerescenţa malignă a veziculei biliare
e. Nici una de mai sus
R:c

5. Forma clasică de litiază a căii biliare principale (CBP) prezintă următorul tablou clinic:
a. Durere, vărsături şi inapetenţă
b. Febră, frison şi stare generală alterată
c. Durere, febră, icter
d. Accese febrile, frisoane pseudo-palustre şi vărsături
e. Frisoane, pirozis, eructaţii
R: c

Întrebări de tip complement multiplu:

6. Simptomele caracteristice ocluziei intestinale sunt :

a. Accelerarea tranzitului intestinal, sughiţul şi inapetenţa
b. Vărsăturile, diareea şi meteorismul abdominal
c. Pirozisul, eructaţiile, regurgitaţiile
d. Durerile abdominale şi vărsăturile

7
e. Întreruperea tranzitului intestinal şi meteorismul abdominal.
R : d,e
7. Criteriile clinice care definesc SIRS (sindromul de răspuns inflamator sistemic) din peritonitele acute
sunt :
a. Temperatura rectală <38˚ C sau >36˚ C
b. Temperatura rectală >38˚ C sau <36˚ C
c. Ritm cardiac >90/min
d. paCO2 <32 mmHg
e. leucocite <12000 sau >4000 sau 10% granulocite
R : b,c,d
8. Examenul radiologic al abdomenului în peritonitele acute poate evidenţia:
a. Distensia anselor intestinale
b. Pneumoperitoneu
c. Ştergerea umbrei psoasului
d. Ştergerea reliefului mucos intestinal
e. Nici una de mai sus.
R: a,b,c,d

9. Din punct de vedere morfopatologic se deosebesc următoarele forme de pancreatită acută :

a. Forma congestivă
b. Forma edematoasă
c. Forma flegmonoasă
d. Forma supurată
e. Forma necrotico-hemoragică.
R : b,d,e
10. Complicaţiile evolutive propriu-zise din pancreatita acută sunt :
a. Sechestrul pancreatic
b. Pseudochistul pancreatic
c. Abcesele pancreatice
d. Hemoragii pancreatice
e. Nici una de mai sus.
R : a,b,c,d
11. Sindromul dispeptic din colecistita cronică litiazică se caracterizează prin următoarele manifestări
clinice:
a. Meteorism abdominal
b. Eructaţii
c. Somnolenţă postprandială
d. Disfagie
e. Migrene intolerabile
R :a,b,c,e
12. Următoarele afirmaţii privitoare la colecistectomia laparoscopică sunt false:
a. Este cea mai modernă tehnică de extirpare a colecistului
b. Este o tehnică mini-invazivă
c. Se adresează în special formelor complicate
d. Principiile operaţiei sunt diferite faţă de cele din tehnica clasică
e. Mijloacele de realizare a tehnicii sunt aceleaşi cu cele folosite în colecistectomia clasică
R: c,d,e
13. În litiaza căii biliare principale (CBP) se întâlnesc următoarele forme clinice:
a. Forma clasică cu durere, febră, icter
b. Forma cu icter continuu
c. Icter cu angiocolită gravă
d. Angiocolita ictero-uremigenă (CAROLI)
e. Forma gangrenoasă
R: a,b,c,d
14. Manifestarile clinice generale care apar in hipertiroidism sunt urmatoarele:
a. Pierdere ponderala importanta in timp scurt
b. Sudoratie crescuta
c. Temperatura centrala moderat scazuta
d. Temperatura centrala moderat crescuta

8
 e. Crestere in greutate.
R : a,b,d
15. Tratamentul chirurgical al herniilor peretelui abdominal urmăreşte realizarea următoarelor obiective:
a. reintegrarea intraabdominală a viscerelor herniate;
b. suprimarea sacului;
c. refacerea solidă a peretelui, în aşa fel încât să se evite recidiva.
d. radioterapia
e. chimioterapia.
R: a,b,c
16. Sindromul clinic din boala de reflux gastro-esofagian este caracterizat de triada:
a. Pirozis retrosternal
b. Sudoratie crescuta
c. Regurgitatie
d. Temperatura centrala moderat crescuta
e. Disfagie.
R: a,c,e
17. Sindromul clinic dureros de tip ulceros din ulcerul duodenal are urmatoarele caractere:
a. Apare postprandial precoce la ½ - 2 ore
b. Are caracter de arsura, crampa sau torsiune epigastrica
c. Are caracter sezonier, cu crize dureroase primavara si toamna
d. Are caracter sezonier, cu crize dureroase vara si iarna
e. Nici unul de mai sus..
R : a,b,c

18. Complicatiile acute ale ulcerului gastric pot fi urmatoarele:

a. Stenoza mediogastrica
b. Hemoragia
c. Perforatia
d. Malignizarea
e. Penetratia..
R : b, c
19. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric pot fi urmatoarele:
a. Stenoza mediogastrica
b. Hemoragia
c. Perforatia
d. Malignizarea
e. Penetratia..
R: a, d, e
20. Simptomul clinic major in apendicita acuta este urmatorul, cu exceptia:
a. Inapetenta
b. Greturile si varsaturile
c. Febra
d. Tulburarile de tranzit intestinal
e. Durerea abdominala.
R : a, b, c, d

DISCIPLINA: FIZIOLOGIE NORMALĂ ŞI PATOLOGICĂ

Autor : Sef. Lucr. Dr. TAISESCU CITTO

1.Derivaţiile aVR, aVL, aVF, sunt :

a. bipolare
b. standard
c. precordiale
9
d. unipolare ale membrelor
e. bipolare ale membrelor
R: 1d

2 . Complexul qRS al EKG reprezintă :

a. depolarizarea atrială
b. depolarizarea ventriculară
c. conducerea atrio-ventriculară
d. repolarizarea ventriculară
e. repolarizarea atrială
R: 2b

3. Centrul primar al automatismului cardiac este reprezentat de :

a. nodulul atrio-ventricular
b. fasciculul His
c. nodulul sinusal
d. reţeaua Purkinje
e. septul atrio-ventricular
R: 3c

4. Ritmul nodal asigură o frecvenţă de :

a. 20-40 / min.
b. 40-60 /min.
c. 60-100 / min.
d. 120 /min.
e. 10-20 / min.
R: 4b

5. Valorile normale ale VEMS sunt :

a. 1800-2600 ml
b. 2800-4000 ml
c. 800-1500 ml
d. 5500-7000 ml
e. 3500-5000 ml
R: 5b

6. Capacitatea vitală normală, are valorile :

a. 1800-2600 ml
b. 800-1500 ml
c. 5500-7000 ml
d. 3500-5000 ml
e. 2800-4000 ml R :6 d

7. La recoltarea sucului biliar, bila A reprezintă :

a. bilă hepatică
b. bilă coledociană
c. bilă veziculară
d. bilă liberă
e. bilă neconjugată R :7 b

10
8. Secreţia de acid clorhidric – din componenţa sucului gastric – este realizată de :

a. celulele principale
b. celulele oxintice
c. celulele endocrine
d. celulele endotelia le
e. celulele enterocromafine R: 8b

9. În timpul digestiei, enterokinaza activează :

a. pepsinogenul secreţiei gastrice

b. tripsinogenul secreţiei biliare
c. lipaza pancreatică
d. lipaza gastrică
e. tripsinogenul secreţiei pancreatice R: 9e

10. La nivel renal, principala forţă care favorizează filtrarea glomerulară, este :

a. presiunea coloid-osmotică
b. presiunea interstiţială
c. presiunea hidrostatică
d. presiunea elastică
e. forţa gravitaţională R : 10 c

11. Caracteristicile undei P de pe EKG sunt :

a. reprezinta depolarizarea atrială

b. reprezinta depolarizarea ventriculară
c. conducerea atrio-ventriculară
d. are durata 0,08-0,10s
e. are dutata 0,10-0,30s R : 11 a,d

12. Apreciaţi elementele criteriului EKG în cazul ritmului sinusal :

a. prezenta undei P in fata complexului QRS

b. segmentul Pq = 0,12 – 0,21 s
c. distanţa PP constanta pe durata integistrarii
d. unda P pozitiva
e. unda P negativa si bifida R : 12 a,c,d

13. Apărarea nespecifică a organismului este asigurată de :

a. granulocitul neutrofil
b. limfocitul T
c. monocit
d. plasmocit
e. limfocitul B R : 13 a,c

14. Apreciaţi care sunt etapele coagulării :

a. activarea trombinei la contactul cu peretele lezat

b. formarea complexului activator al protrombinei

11
 c. retracţia cheagului
d. trombinoformarea
e. fibrinoformarea R : 14 b,d,e

15. Grupa sanguina AII primeste sange de la :

a. OI
b. AII
c. ABIV
d. BIII
e. OI şi ABIV R : 15 a,b

16. Enzimele din sucul gastric sunt :

a. pepsina
b. chemotripsina
c. lipaza gastrica
d. tripsina
e. e) carboxipeptidazele R: 16 a,c

17. De concentraţia căror substanţe depinde valoarea presiunii coloid-osmotice :

a. glucide
b. lipide
c. albumine
d. globuline
e. fibrinogen R : 17 c,d, e

18. Factorul central al presiunii arteriale depinde de :

a. sectorul rezistiv
b. elasticitatea peretelui vascular
c. debitul cardiac
d. forţa de contracţie a inimii
e. numărul elementelor figurate R : 18 c,d

19. Indicele Tiffneau sau indicele de permeabilitate bronsica :

a. VEMS/CV x 100
b. CV/VEMS x 100
c. 70-90%
d. 50-60%
e. 40-50% R: 19 a,c

20. Centrii de automatism cardiac sunt reprezentati de :

a. nodulul atrio-ventricular
b. fasciculul His
c. nodulul sinusal
d. reţeaua Purkinje
e. septul atrio-ventricular R : 20 a,b, c

21. Din punct de vedere fiziopatologic, BPOC se caracterizează prin :

a. bronhospasm

12
 b. edem
c. calibrul căilor aerifere
d. hipersecreţie
e. afectarea ţesutului elastic peribronşic R : 21 a, b, d, e

22. În edemul pulmonar acut – cardiogen – se constată :

a. lichid în cavităţile alveolare

b. distrugeri de septuri alveolare
c. exudat alveolar
d. transudat alveolar
e. creşterea frecvenţei respiratorii R : 22 a, c, e

23. Disfuncţia hepato-celulară – în cazul cirozei hepatice – duce la :

a. scăderea sintezei proteinelor

b. hiperbilirubinemie
c. scăderea ratei proceselor de detoxifiere – normală
d. poliglobulie
e. apariţia corpilor Heinz R : 23 a, b, c

24. Hipertensiunea portală, din cadrul cirozei hepatice, este răspunzătoare pentru :

a. hemoragie varicoasă
b. ascită
c. carcinom hepatocelular
d. encefalopatie hepatică
e. apariţia corpilor Heinz R : 24 a, b, d

25. Glomerulonefritele se caracterizează în general prin :

a. leziuni iniţiale ale ţesutului interstiţial ce separă tubii

b. leziuni inflamatorii ale glomerulilor
c. prezenţa anticorpilor anti-membrană bazală
d. apariţia anemiei drepanocitare
e. existenţa unor complexe antigen-anticorp la nivel glomerular
R : 25 b, c, e

26. Insuficienţa renală cronică este caracterizată prin :

a. distrugerea ireversibilă a unui număr de nefroni

b. alterarea rapidă şi potenţial reversibilă a funcţiei renale
c. suprasolicitarea funcţională a nefronilor restanţi
d. apariţia de leziuni tubulare
e. scăderea perfuziei renale R : 26 a, c

27. Diabetul zaharat de tip II :

a. este secundar unor afecţiuni pancreatice repetitive

b. se datorează lipsei relative de insulină
c. este insulinoindependent
d. este insulinodependent
e. se datorează lipsei totale de insulină din organism R : 27 b, c

13
28. Apariţia HTA esnţială se datorează :

a. unor anomalii în metabolismul sodiului

b. alterării mecanismelor reglatoare renale
c. factorilor neurogeni
d. apariţiei corpilor Heinz
e. disfuncţiei hepto-celulare R : 28 a, b, c

29. Substratul fiziopatologic al cardiopatiei coronariene este reprezentat de :

a. irigaţia deficitară a miocardului contractil

b. deprimarea funcţiei de pompă a inimii
c. apariţia unui dezechilibru între aportul şi necesarul de O2
d. disfuncţia hepato-celulară
e. prezenţa corpilor cetonici R : 29 a, c

30. Insuficienţa cardiacă poate apare prin :

a. deprimarea funcţiei de pompă a inimii

b. irigaţia deficitară a miocardului contractil
c. alterarea funcţiei diastolice prin deficit de umplere ventriculară
d. scăderea numărului de trombocite
e. alterarea funcţiei sistolice de ejecţie R : 30 a, c, e

DISCIPLINA INFORMATICĂ ŞI BIOSTATISTICĂ – MOAŞE ŞI ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor Conf. univ. dr. ing. Georgescu Daniel
Asist. univ. dr. Alexandru Dragos

1. Pentru un calculator numeric esenţiale în funcţionare sunt:

a. Blocul de intrare, blocul de ieşire, blocul de memorie, blocul de calcul, blocul de comandă şi control
b. Blocul de intrare, blocul de ieşire, blocul de conversie analog numerică, blocul de comandă şi control
c. Blocul fişierelor electronice, blocul de programelor, blocul de digitizare
d. Blocul de multiplexare, blocul de eşantionare, blocul de calcul
e. Amplificatoarele pentru biosemnale
R: a
2. În funcţionarea sa, orice calculator numeric:
a. Arhivează şi prelucrează informaţia
b. Organizează baze de date
c. Foloseşte sistemul de operare pentru a genera imagini complexe
d. Foloseşte intern o reprezentare analogică a informaţiei
e. Digitizează biosemnale
R: a
3. Reprezentarea internă in calculator a informaţiei este realizată :
a. Cu ajutorul sistemului binar
b. Prin conversie analog numerică
c. Prin utilizarea calculului diferenţial
d. Prin folosirea de tabele de incidenţă
e. Prin utilizarea calcului integral
R: a
4. O baza de date este:
a. In sens larg un sistem proiectat pentru a oferi un mecanism organizat, capabil să stocheze, să actualizeze şi să
regăsească informaţia
b. O colecţie organizată de informaţii
c. Intotdeauna un fişier electronic
d. Un folder cu mai multe fişiere
e. O modalitate de întocmire de rapoarte statistice.
14
 R: a
5. Utilizarea tehnicii de calcul în diagnosticare:
a. Oferă un instrument util ce uşureaza sarcina personalului medical
b. Elimină existenţa specialiştilor la stabilirea diagnosticului
c. Este absolut necesară, fiind sursa erorilor medicale
d. Este obligatorie în stabilirea tratamentelor
e. Este posibilă doar în cazul sistemelor expert
R: a

6. Media unei serii de valori numerice este:

a. Suma valorilor împărţită la numărul lor
b. Valoarea minimă din serie
c. Valoarea maximă din serie
d. Valoarea minimă plus valoarea maximă împărţită la doi
e. Suma dintre prima şi ultima valoare, impărtita la doi.
R: a

7. Media unei serii de valori numerice este un indicator al:

a. Tendinţei centrale a valorilor seriei
b. Împrăştierii valorilor seriei
c. Plajei de valori între care sunt cuprinse valorile seriei
d. Media nu este indicator statistic
e. Depărtării de mediana şirului
R: a

8. Dispersia unei serii de valori numerice este un indicator al:

a. Tendinţei centrale a valorilor seriei
b. Împrăştierii valorilor seriei
c. Plajei de valori între care sunt cuprinse valorile seriei
d. Simetriei distribuţiei valorilor seriei în jurul mediei
e. Depărtării de mediana şirului
R: b

9. Mediana unei serii de valori numerice este:

a. Valoarea pentru care jumătate din valorile seriei sunt mai mari şi jumătate mai mici
b. Orice valoare situată între minimul seriei şi maximul seriei
c. Valoarea cea mai frecvent întâlnită printre valorile seriei
d. Un indicator al excentricităţii valorilor seriei
e. Suma valorilor împărţită la numărul lor
R: a
10. Histograma este un grafic ce reprezintă:
a. Frecvenţele absolute ale unui tabel de frecvenţă
b. Fiecare valoare în parte dintr-o serie de valori
c. Frecvenţa cu care valorile seriei sunt cuprinse în clasele stabilite la construcţia ei
d. Indicatorii tendinţei centrale ale seriei
e. Un grafic disc ce prezintă procentual părţile reprezentate
R: c

DISCIPLINA MEDICINĂ INTERNĂ - MOASE SI ASISTENTA MEDICALA

Autor: Dr. ENE Gabriela

1. Numai unul este agentul etiologic al glomerulonefritei difuze acute; care este?
a. streptococul hemolitic grup A, tip 12
b. enterococul
15
c. b. Koch
d. nici unul de la a, b, c
e. doar gonococul.
R - a.
2 . Tratamentul de elecţie în endocardita bacteriană subacută se face cu:
a. antibiotice în asociaţii şi conform antibiogramei
b. diuretice
c. citostatice
d. vitamine
e. vasodilatatoare cu diuretic.
R - a.
3. Principala manifestare a reumatismului poliarticular acut(RAA) este:
a. endocardita nebacteriană
b. diareea şi vărsăturile
c. frisonul şi febra "în platou"
d. dispneea expiratorie cu whising
e. dispneea.
R - a.

4. Profilaxia RAA se face cu:

a. penicilina V
b. b.benzatin penicilină (Moldamin)
c. c.cortizon
d. d.nitriţi retard
e. RAA nu impune profilaxie.
R: b.
5. Corticoterapia este indicată în RAA, doar când:
a. coexistă cardita
b. apare cistita
c. apare edemul fugace al genunchilor
d. apare sinuzita
e. niciodată.
R - a.
6. Boala mitrală este atunci când:
a. se asociază stenoza mitrală cu insuficienţa mitrală
b. se asociază RAA cu stenoza mitrală
c. se asociază RAA cu poliartrita reumatoidă
d. se asociază stenoza aortică cu stenoza mitrală
e. toate de mai sus sunt adevărate.
R - a.
7. Ce informaţie ne oferă urocultura?
a. indică natura germenului din urină şi sensibilitatea sa la antibiotice
b. indică nivelul de glucoză în sânge
c. indică pH-ul urinei
d. apreciază cantitatea de urină/24 ore
e. indică gradul de oxigenare tisulară.
R - a.

8. Una din următoarele afirmaţii este falsă:

a. hemoragia gastroduodenală este cea mai frecventă complicaţie a ulcerului gastroduodenal
b. ulcerul duodenal este mai predispus la perforaţie, faţă de ulcerul gastric

16
c. malignizarea este mai frecventă la ulcerul gastric
d. stenoza pilorică prezintă vărsături cu alimente ingerate cu 36 de ore înainte
e. perforaţia stomacului în peritoneul liber este complicaţia caracteristică pancreatitei acute.
R - e.
9. Rectocolita ulcerohemoragică este stare precanceroasă pentru:
a. neoplasmul rectosigmoidian
b. neoplasmul gastric
c. cancerul de sân
d. neoplasmul esofagian
e. cancer de prostată.
R - a.

10. Care este tratamentul de elecţie în rectocolita ulcerohemoragică?

a. salazopirină şi cortizon
b. vasodilatatoare şi betablocante
c. cimetidină si omeprazol
d. diuretice
e. clisme cu muşeţel.
R - a.
11. Endocarditele sunt boli inflamatorii evolutive ale endocardului, care au leziunile caracteristice:
a. vegetaţii localizate pe valva mitrală şi aortică
b. vegetaţii veneriene
c. noduli subcutanaţi
d. microgeode
e. nici una nu este valabilă.
R - a.
12. Cum trebuie să fie aportul de sodiu în dieta unui pacient cu hepatită cronică, tratat cu prednison?
a. scăzut
b. crescut
c. nu are importanţă
d. 10,5 grame/zi.
e. corecte b şi d.
R - a.
13. Care este etiologia cea mai frecventă a cirozei hepatice?
a. post virală B, post virală C
b. post virală B, post virală C, consum cronic de alcool
c. consum de anticoncepţionale
d. toxic - etanolică
e. corticosteroizii.
R - b.
14. În lupusul eritematos sistemic, semnul clinic cel mai frecvent este:
a. diareea
b. febra cu remisie la cortizon
c. pirozisul
d. cefaleea
e. artrita.
R - b.
15. Care din următoarele afirmaţii sunt false?
a. în insuficienţa renală cronică severă, ureea serică este mult crescută
b. în insuficienţa renală cronică severă, K+ seric este crescut
c. în stadiul de uremie, valorile ureei şi creatininei serice sunt normale
d. uremia este stadiul terminal al insuficienţei renale cronice
e. toate sunt false.
R - c.
17
16. În faza compensată a insuficienţei renale cronice, dieta trebuie să fie:
a. normocalorică, moderat hipoproteică, normolipidică şi hiperglucidică
b. hiperproteică şi hipoglucidică
c. numai hiperlipidică
d. fără proteine.
e. nu există dietă specifică.
R – a,b,c
17. Ragocitele sunt polinucleare cu incluziuni caracteristice bolii:
a. poliartrită reumatoidă
b. endocardită bacteriană subacută
c. spondilită ankilozantă
d. insuficienţă renală cronică
e. BPCO.
R - a.
18. Care este semnul paraclinic precoce în poliartrita reumatoidă:
a. osteoporoza
b. pirozisul
c. eritemul nodos al gambelor
d. edemul genunchilor
e. mialgia.
R - a.
19. În gută, examenul de laborator caracteristic este:
a. acidul uric crescut
b. glicemia crescută
c. hemoglobina scazută
d. în ser apar hematii "în semn de tras la ţintă"
e. uree mult scă zută.
R - a.
20. În spondilita ankilozantă, predispoziţia genetică este evidenţiată prin testul:
a. urocultură
b. HLA B 27
c. HLA B 50
d. Waller Rose
e. VSH.
R - b.

21. În colica renală, tratamentul de primă intenţie se face cu:

a. antispastice
b. prednison
c. diuretice
d. betablocante
e. omeprazol.
R - a.

22. Complicaţiile locale pe bontul gastric, la stomacul operat sunt:

a. gastrita de bont
b. ulcerul de bont
c. cancerul de bont
d. invaginările jejunale
e. refluxul biliar.
R - a.
23. Semnele clinice de insuficienţă cardiacă dreaptă sunt:?

18
a. spute hemoptoice şi lipotimie
b. tuse seacă
c. poliurie cu nicturie şi disurie
d. tahicardie
e. epigastralgii nocturne.
R - a,b,d.
24. Manifestările clinice în pielonefrita acută sunt:
a. dureri lombare uni/bilaterale, cu polachiurie nocturnă şi micţiuni dureroase
b. febră, frisoane,transpiraţii, cefalee
c. dureri epigastrice, pirozis,eructaţii şi flatulenţă
d. tuse cu expectoraţie hemoptoică
e. crize de dispnee paroxistică nocturnă.
R - a,b.

25. Insuficienţa cardiacă stângă acută poate avea ca formă de manifestare:

a. astmul cardiac
b. edemul pulmonar acut
c. insuficienţă renală acută
d. nici unul din cele de mai sus
e. doar cefalee matinală.
R - a,b.

26. Cauzele prerenale în insuficienţa renală acută sunt:

a. hipovolemia prin hemoragii, diaree, vărsături
b. septicemia şi infarctul acut de miocard
c. obstruarea arterei renale
d. tamponada cardiacă.
e. nici una din cele de mai sus.
R - a,b,c,d.
27. Factorii de risc incriminaţi în boala cardiacă ischemică sunt:
a. fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, obezitatea, stressul
b. valorile crescute ale colesterolului
c. sedentarismul
d. valorile scă zute ale colesterolului şi tensiunii arteriale
e. sexul feminin.
R - a,b.
28. Boala Raynaud recunoaşte următoarele afirmaţii:
a. crize cu apariţia unui spasm bilateral şi simetric la arterele digitale, induse de frig
b. între crize, starea tegumentelor este normală
c. există 3 stadii evolutive: cu tegumente palide, cianotice şi roşii
d. apare în sindromul de "coastă cervicală"
e. a,b,c sunt false.
R - a,b,c.
29. Hemocultura este examenul de laborator capital pentru endocardita bacteriană şi se recoltează astfel:
a. în apogeul febrei şi după frison, seara
b. pe mai multe tipuri de medii de cultură
c. numai din sânge
d. din urină şi materii fecale
e. din sputa de dimineaţă.
R: a,b,c.
30. Care din semnele clinice de mai jos nu corespunde sindromului nefrotic pur?
a. edem alb, moale, nedureros
b. revărsate seroase pleurale, pericardice şi peritoneale
19
c. revărsate seroase viscerale
d. eritem nodos
e. hepatalgia de efort.
R - d, e.

DISCIPLINA METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Autor: Conf. univ. Dr. Eugen Osiac
11. Vignettele sunt:
a. Chestionare cu format fix
b. Chestionare cu format liber
c. Interviuri structurate
d. Interviuri semi-structurate
e. Interviuri calitative

RASPUNS: b)

12. Ipoteza nulă (H 0):

a. Prezice că nu exista nicio diferenţă între variabilele studiate
b. Prezice că exista o diferenţă semnificativă între variabilele studiate
c. Prezice rezultatul numeric al studiului
d. Controlează numărul de participanţi la studiu
e. Controlează eficienţa financiară a studiului

RASPUNS: a)

13. Variabilele independente sunt:

a. Cele care au valori prestabilite
b. Cele care influenţează rezultatele studiului şi sunt controlate de către cercetător
c. Cele care sunt rezultate ale studiului şi nu sunt controlate de către cercetător
d. Cele care au numai valori pozitive
e. Cele care au numai valori negative

RASPUNS: b)
14. Cercetarea (studiul) poate fi:
a. Descriptivă
b. Periodică
c. Corelaţională
d. Experimentală
e. Consecventă RASPUNS: a), c), d)

15. Chestionarele pot fi:

a. Cu format fix
b. Cu format liber
c. Fundamentale
d. Adiţionale
e. Relative

RASPUNS: a),b)

16. Datele obţinute în urma măsurătorilor pot fi a ranjate în scale de măsură:

20
a. De tip nominal
b. De tip ordinal
c. De tip interval
d. De tip aditiv
e. De tip raport/fracţie

RASPUNS: a), b), c), e)

17. Variabilele într-un studiu pot fi:

a. Dependente
b. Fixe
c. Independente
d. Adiţionale
e. Derivative

RASPUNS: a), c),

18. Pentru elaborarea unei lucrări (studiu) ştiinţifice trebuie:
a. Să alegeţi variabilele de lucru în acord cu ipoteza făcută
b. Să folosiţi definiţii operaţionale
c. Să înlăturaţi toate sursele de erori posibile
d. Să copiaţi din lucrările altor autori care au aceiaşi temă fara sa-i citaţi
e. Să alegeţi metodele experimentale potrivite

RASPUNS: a), b), c), e)

19. Avantajele chestionarelor sunt:

a. Pot fi folosite pe un număr mare de participanţi
b. Nu sunt afectate de „efectul de interviu”
c. Găsesc întotdeauna un efect pozitiv din partea subiecţiilor
d. Sunt uşor de construit, oferind informaţii foarte detaliate
e. Sunt potrivite pentru orice subiect şi tip de cercetare

RASPUNS: a), b)

20. Validarea rezultatelor unui studiu se poate face:

a. Intern
b. Extern
c. Prin încercări
d. Statistic
e. Variabil

RASPUNS: a), b), d)

21
 DISCIPLINA NEUROLOGIE
CONF. UNIV. DR. CIOROIANU DAN

1. Apreciaţi manifestările clinice din sindromul de hipertensiune intracraniană (HIC) :

a) cefalee
b) stază papilară
c) vărsături în jet
d) hemianopsie laterală homonimă
e) tulburări psihice R : 1 a, b, c

2. AIT –urile se caracterizează – în general – prin :

a) debut brusc
b) durată maximă 24 de ore
c) carcter repetitiv
d) deficit motor persistent peste 24 de ore
e) reversibilitate în totalitate R : 2 a, b, c, e

3. AIT –urile în teritoriul carotidian prezintă :

a) cecitate unilaterală
b) deficit motor sub 24 de ore
c) hemianopsie
d) parestezii
e) paralizii de nervi cranieni, în basculă R : 3 a, b, c, d

4. AIT –ul în teritoriul vertebro-bazilar este caracterizat prin :

a) deficit motor în basculă
b) vertij
c) paralizii de nervi cranieini
d) hemianopsie
e) tulburări de sensibilitate cu nivel R : 4 a, b, c

5. Paralizia perechii a III a de nervi cranieini, de aceeaşi parte cu o leziune printr-un

AVC, concomitent cu un deficit motor de partea opusă, este tipic pentru o leziune în :
a) punte
b) mezencefal
c) bulb
d) cerebel
e) hipotalamus R: 5b

6. . Paralizia perechii a VII a de nervi cranieini, de aceeaşi parte cu o leziune printr-un

AVC, concomitent cu un deficit motor de partea opusă, este tipic pentru o leziu ne în :
a) mezencefal
b) punte
c) bulb
d) cerebel
e) talamus R: 6b

7. Apreciaţi elementele tratamentului în AVC-urile ischemice :

a) tratamentul edemului cerebral
b) folosirea antiagregantelor plachetare
c) folosirea anticoagulantelor
d) utilizarea de Nimotop
e) trofice cerebrale R : 7 a, b, c, e

8. Semnul Foville cortical, apare în leziunile :

22
 a) emisferice
b) bulbare
c) măduvei spinării
d) de la nivelul decusaţiei bulbare
e) înainte de încrucişarea fibrelor ce coordonează mişcările R : 8 a, e
oculare de lateralitate

9. Apreciaţi semnele AVC în teritoriul arterei cerebrale medii (ACM) :

a) Foville cortical
b) deficit motor egal distribuit pe membrele superioare şi inferioare
c) hemianopsie
d) deficit motor prevalent brahial
e) tulburări psihice R : 9 a, b, c

10. Apreciaţi semnele AVC în teritoriul arterei cerebrale anterioare (ACA) :

a) deficit motor cu prevalenţă brahială sau crurală
b) deficit motor egal distribuit pe membrele superioare şi inferioare
c) tulburări psihice
d) Foville cortical
e) Jacksonisme motorii R : 10 a, c, d, e

11. Boala Parkinson se caracterizează în general prin :

a) hipertonie musculară – „ în lamă de briceag”
b) akinezie
c) tremor de intenţie
d) hipertonie musculară – „ în ţeavă de plumb”
e) tremor de repaus / postură R : 11 b, d, e

12. Tratamentul bolii Parkinson presupune :

a) refacerea concentraţiei de dopamină la nivel central
b) refacerea concentraţiei de acetilcolină la nivel central
c) utilizarea anticolinergicelor
d) utilizarea agoniştilor dopaminergici
e) utilizarea inhibitorilor de MAO (monoaminooxidază) R : 12 a, c, d, e

13. Boala Parkinson aparţine grupului de sindroame :

a) piramidale
b) extrapiramidale
c) cerebeloase
d) talamice
e) mezencefalice R : 13 b

14. În care din următoarele afecţiuni neurologice este contraindicat tratamentul cu

anticoagulante :
a) hemoragia cerebrală
b) hemoragia subarahnoidiană (HSA)
c) hematomul cerebral
d) accidentul isckemic tranzitor (AIT)
e) lacunarismul cerebral R : 14 a, b, c

15. Sindromului de neuron motor central îi sunt caracteristice :

a) deficit motor extins
b) hiperreflectivitate osteo-tendinoasă
c) deficit motor limitat la un grup de muşchi
d) hipotonie musculară
e) reflexe osteo-tendinoase (ROT) diminuate /abolite R : 15 a, b

23
16. Sindromului de neuron motor periferic îi sunt caracteristice :
a) deficit motor limitat la un grup de muşchi
b) reflexe osteo-tendinoase (ROT) diminuate /abolite
c) hipertonie musculară
d) deficit motor extins
e) hiperreflectivitate osteo-tendinoasă R : 16 a, b

17. Hemiplegia capsulară prezintă :

a) deficit motor egal repartizat la membrele de partea opusă leziunii
b) spasticitate mare
c) sindroame alterne
d) deficit motor de aceeaşi parte cu leziunea
e) crize epileptice R : 17 a, b

18. Degenerescenţa hepato-lenticulară (DHL) este determinată de :

a) tulburări ale metabolismului fierului
b) tulburări ale metabolismului cuprului
c) consum exagerat de alcool
d) anemie
e) anomalii ale sintezei ceruloplasminei R : 18 b, e

19. Simptomatologia generală a sindromului cerebelos constă în :

a) ataxie cerebeloasă
b) tremor intenţional
c) tremor de repaus
d) mers ebrios
e) tulburări de sensibilitate profundă R : 19 a, b, d

20. Apreciaţi etiologia sindromului cerebelos :

a) vasculară
b) toxică (alcolism)
c) tumorală
d) metabolică prin scăderea pH-ului sanguin
e) metabolică prin scăderea pH-ului sanguin R : 20 a, b, c

21. Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin :

a) dismetrie
b) asinergie
c) adiadocokinezie
d) tulburări de deglutiţie pentru solide
e) tulburări de vedere monoculare R : 21 a, b, c

22. În poliradiculonevrită (sd. Guillain-Barré ) apar :

a) ROT abolite de la început
b) ROT diminuate după o perioadă de exacerbare
c) hipertonie extrapiramidală
d) hipotonie musculară
e) tulburări de sensibilitate cu caracter radicular R : 22 a, e

23. Tratamentul poliradiculonevritei presupune :

a) corticoterapie
b) vitaminoterapie
c) antiagregante plachetare
d) diuretice
e) agonişti dopaminergici R : 23 a, b

24
24. Mecanismele fiziopatologice incriminate în apariţia epilepsiei sunt :
a) diminuarea inhibiţiei corticale produse de GABA
b) diminuarea concentraţiei de dopamină în nucleii bazali
c) amplificarea mecanismelor excitatorii corticale
d) anomalii ale eliberării de acetilcolină la nivelul joncţiunii neuro-musculare
e) creşterea tromboembolismului R : 24 a, c

25. Apreciaţi măsurile terapeutice într-un status epileptic :

a) internare în ATI pentru anestezie generală
b) administrare 1f diazepam i.v şi apoi, la nevoie 1 f fenobarbital
c) administrare de fenitoin la repetarea crizelor
d) administrare de furosemid i.v, rapid
e) se instituie rapid terapie neuroprotectoare cu piracetam R : 25 a, b, c

26. Apreciaţi factorii de risc în AVC ischemic :

a) diabetul zaharat
b) fumatul
c) alcoolul
d) fibrilaţia atrială
e) anotimpurile R : 26 a, b, c, d

27. Apreciaţi principiile de tratament în AVC hemoragic :

a) repaus la pat
b) tratamentul edemului cerebral
c) tratament cu anticoagulante
d) terapie cu trofice cerebrale
e) vitaminoterapie R : 27 a, b, d, e

28. În producerea ischemiei cerebrale, intervin următoarele mecanisme :

a) tromboembolic
b) vasospasmul
c) hemodinamic
d) creşterea pH-ului în parenchimul cerebral
e) ruptura vasculară R : 28 a, b, c

29. În producerea hemoragiei cerebrale, intervin următoarele mecanisme :

a) ruptura vasculară
b) tromboembolic
c) HTA
d) creşterea pH-ului în parenchimul cerebral
e) diapedeza R : 29 a, c, e

30. În cazul tumorilor de lob frontal, simptomatologia se caracterizează prin :

a) deficit motor cu carcter piramidal
b) tulburări psihice
c) crize epileptice
d) tulburări de auz
e) tulburări de sensibilitate R : 30 a, b, c

31. În cazul tumorilor de lob occipital, simptomatologic se pot constata :

a) cecitate corticală
b) cecitate monoculară
c) îngustarea câmpului vizual
d) tulburări psihice
e) tulburări sfincteriene R : 31 a, c

25
32. Apreciaţi simptomatologia clinică evolutivă în cazul neurinomului de acustic :
a) hipoacuzie
b) vertij cu nistagmus
c) dilatarea orificiului auditiv (imagine Rx)
d) tulburări psihice
e) tremor de repaus R : 32 a, b, c

33. În cazul tumorilor de lob frontal, simptomatologia se caracterizează prin :

a) tulburări psihice
b) crize epileptice temporale
c) tulburări de limbaj de tip afazic
d) cecitate corticală
e) hemianopsie homonimă R : 33 a, b, c

34. Coreea cronică reprezintă un sindrom :

a) hipoton – hiperkinetic
b) hiperton – hipokinetic
c) hipoton – hipokinetic
d) extrapiramidal
e) arhicerebelos R : 34 a, d

35. Hemiplegia cu origine corticală prezintă :

a) deficit motor prevalent brahial sau crural
b) deficit motor egal distribuit la membre
c) crize jacksoniene motorii
d) deficit motor de aceeaşi parte cu leziunea
e) deficit motor de partea opusă leziunii R : 35 a, c, e

36. Hemiplegia cu origine în trunchiul cerebral prezintă :

a) sindroame alterne
b) deficit motor prevalent crural
c) crize epileptice
d) tulburări psihice
e) deficit motor de partea opusă nervului cranian afectat R : 36 a, e

37. Apreciaţi etiologia hemoragiei subarahnoidiene (HSA) :

a) malformaţie vasculară
b) anevrismul vascular
c) modificări ale pH-ului
d) fibrilaţia atrială
e) ateromatoza R : 37 a, b

38. Apreciaţi măsurile terapeutice în cazul hemoragiei intra -parenchimatoase :

a) manitol
b) glucoză hipertonă
c) anticoagulante
d) asigurarea funcţiilor vitale
e) vasodilatatoare puternice R : 38 a, d

39. Sindromul de paleostriat (globus palidus şi substanţa neagră) se caracterizează prin :

a) hipertonie şi hipokinezie
b) hipotonie şi hiperkinezie
c) tremor de repaus
d) tremor intenţional
e) hipotonie cu hipokinezie R : 39 a, c

26
40. Apreciaţi caracteristicile clinice ale neuropatiei alcoolice :
a) senzaţie de arsuri în tălpi
b) dureri la compresiunea maselor musculare gambiere
c) parestezii în membrele inferioare
d) tulburări de sensibilitate cu caracter proximal
e) tulburări de sensibilitate cu caracter distal R : 40 a, b, c, e

41. Miastenia Gravis este o boală a :

a) sistemului extrapiramidal
b) sinapsei neuro-musculare
c) neuronului motor central
d) sistemului piramidal
e) hipotalamusului R : 41 b

42. Apreciaţi simptomatologia clinică în cazul Miasteniei Gravis :

a) greutate la mers şi urcat de scări accentuate către seară
b) tulburări de fonaţie
c) ptoză palpebrală
d) hipertonie musculară de tip piramidal
e) tulburări de sensibilitate mioartrokinetică R : 42 a, b, c

43. Trtamentul Miasteniei Gravis se referă la :

a) administrarea de inhibitori ai colinesterazei
b) administrarea de inhibitori ai Dopa-decarboxilazei
c) administrarea de prostigmină / mestinon
d) plasmafereză pentru îndepărtarea anticorpilor
e) antiagregante plachetare R : 43 a, c, d

44. Sindromul meningean se caracterizează prin :

a) cefalee
b) vărsături în jet
c) contractură musculară
d) stază papilară
e) asinergie R : 44 a, b, c

45. În boala Parkinson, pacientul poate prezenta :

a) mers „cosit”
b) mers stepat
c) mers cu paşi mici, aplecat în faţă
d) mers talonat
e) mers dansant R : 45 c

46. Mersul pacientului cu afecţiuni cerebeloase este :

a) talonat
b) legănat, de „răţuşcă”
c) ebrios, titubant
d) dansant
e) „cosit” R : 46 c

47. Apreciaţi mersul unui pacient cu scleroză multiplă (SIP, scleroză în plăci) :
a) spastico-cerebelos
b) dansant
c) „cosit”
d) legănat, de „răţuşcă”
e) stepat R : 47 a

27
48. Un pacient hemiparetic va avea un mers :
a) stepat
b) „cosit”
c) dansant
d) talonat
e) ebrios R : 48 b

49. În afectarea nervului radial, pacientul va avea ca atitudine particulară :

a) mână în epolet
b) mână în „gât de lebădă”
c) mână „simiană”
d) mână în „limbă de clopot”
e) grifă cubitală R : 49 b

50. În afectarea nervului median, pacientul va avea ca atitudine particulară :

a) mână în „gât de lebădă”
b) mână „simiană”
c) mână în „limbă de clopot”
d) grifă cubitală
e) mână în epolet R : 50 b

51. Scleroza multipla – reprezinta :

a) o maladie extrapiramidala
b) o boala trombo-embolica
c) o afectiune demielinizanta
d) o afectare hipotalamica
e) o patologie a sinapsei neuro-musculare R : 51

52. Indicati examenele paraclinice utile in Scleroza multipla :

a) punctia lombara
b) ex. RMN
c) radiografie de sa turcica
d) potentiale evocate
e) radiografie de stinca temporal R : 52 a, b, d.

53. Apreciati elementele clinice ale debutului sclerozei multiple :

a) semne oculare
b) semne vestibulare
c) semne piramidale
d) tulburari afazice
e) tremor de repaus R : 53 a, b, c.

DISCIPLINA: NURSING GENERAL - TEORIE

Autor: Conf Univ Dr Manea Madalina

1. Nursingul reprezintă:

a. activitatea de a îngriji persoanele bolnave

b. activitatea autonomă de promovare a bolilor

c. activitatea sa nu se referă la persoanele cu dizabilită ţi

d. activitatea autonomă de îngrijire a persoanelor sănătoase

28
e. activitatea de asistenţă socială a indivizilor

R: d

2. Persoana care pune în practică principiile nursingului se numeşte:

a. asistent medical

b. asistent social

c. nursă

d. oficiant sanitar

e. infirmieră
R: c

3. Bazele nursingului modern au fost puse de:

a. genera ţia Abdelah

b. genera ţia Nightingale

c. genera ţia Henderson

d. genera ţia Rogers

e. genera ţia Orem

R: b

4. Comisia Comunităţii Europene a recomandat, în 1989, ca pregătirea nurselor secolului XXI să se facă:

a. la nivel universitar

b. la nivel liceal

c. la nivel postliceal

d. la nivel postliceal şi universitar deopotrivă

e. la orice nivel doreşte statul european respectiv

R: a

5. Drepturile de natură etică ale bolnavului sunt:

a. dreptul la informare

b. dreptul de a -şi da consimţământul

c. dreptul la confidenţialitate

d. dreptul la îngrijiri sigure

e. dreptul la îngrijiri pentru a deveni independent

R: e

29
6. Intervenţia de nursing general în caz de eliminare vaginală şi menstruală inadecvată se referă la:

a. poziţia pe care trebuie să o adopte o pacientă cu hemoragie uterină este la pat cu capul ridicat la 45 grade (p o zi ţ ia
fowler)

b. nursa asigură condiţiile de igienă personală ale pacientei cu hemoragie uterină la pat

c. nursa recoltează secreţiile vaginale inadecvate din proprie iniţiativă

d. înainte de recoltarea secreţiilor vaginale nursa va recomanda pacientei să -şi facă toaleta vaginală

e. nursa recomandă sedative pacientei speriate de prezenţa hemoragiei uterine

R: b

7. Care sunt afirmaţiile corecte pentru intervenţia de nursing general în cazul expectoraţiei?

a. Expectora ţia rezultată în urma tusei poate fi înghiţită deoarece acidul clorhidric din stomac anihilează
microbii

b. Scuipătoarele din spital trebuie sterilizate după folosinţă

c. Dezinfectarea scuipătoarelor se face cu soluţie de Fenol 3%

d. Tapotajul toracic este interzis în caz de tuse umedă

e. Bolnavului i se va recomanda să pună mâna la gură atunci când tuşeşte

R: c

8. În protocolul operativ nursing, notaţiile ”a,b şi c” care însoţesc gradul de dependenţă al f iecărei n evo i î n p art e
reprezintă cauzele dependenţelor, astfel:

a. ”a” cauze datorate pacientului, ”b” cauze care ţin de nursă şi ”c” cauze independente de nursă şi pacient

b. ”a” cauze independente de nursă şi pacient, ”b” cauze care ţin de nursă şi ”c” cauze care ţin de pacient

c. ”a” cauze care ţin de nursă, ”b” cauze independente de nursă şi pacient şi ”c” cauze care ţin de pacient

d. ”a” cauze care ţin de pacient, ”b” cauze independente de nursă şi pacient şi ”c” cauze care ţin de pacient

e. ”a” cauze care ţin de nursă, ”b” cauze care ţin de pacient şi ”c” cauze independente de nursă şi pacient

R: e
9. Tulburările de ordin senzorial care împiedică comunicarea sunt date de:

a. paralizia

b. surditatea

c. bolile psihice

d. mutismul

e. halucinaţiile

R: b

30
10. Factorii de ordin intelectual care împiedică comunicarea sunt:

a. amnezia faptelor recente sau a faptelor îndepărtate

b. hipoacuzia şi surditatea

c. pareza şi paralizia

d. disartria şi dislalia

e. agita ţia şi anxietatea

R: a

11. Care din următoarele afirmaţii reprezintă una din etapele comunicării terapeutice?

a. povestirea activă

b. întreruperea naraţiunii

c. abţinerea de la a adresa întrebări

d. pacientul îşi clarifică explicaţiile

e. pacientul este informat

R: e

12. Care dintre următorii factori este factorul biologic care influenţează nevoia de a evita pericolele?

a. emoţii

b. anxietate

c. stres

d. vârsta

e. mediul ambiant

R: d

13. Care sunt valorile optime ale parametrilor care determină un mediu ambiant propice pentru fiin ţa umană?

a. temperatura peste 4 0c

b. umiditate sub 30%

c. luminozitatea scăzută

d. zgomot cu intensitate până la 120 decibeli

e. cantitatea de microbi nu este importantă

R: d

14. Unul din factorii iatrogeni care influenţează nevoia de a evita pericolele este:

31
a. durerea

b. comportamentul individului

c. tratamentul efectuat de către nursă

d. starea depresivă a pacientului

e. pierderea stimei şi imaginii de sine

R: c

15. Care dintre următoarele manifestări patologice este specifică nevoii de a evita pericolele?

a. durerea

b. euforia

c. încrederea în sine

d. lipsa de cunoştinţe

e. excesul de putere

R: a

16. Care dintre următoarele intervenţii nursing este cea specifică nevoii de a evita pericolele?

a. asigură o dietă adecvată stării de sănătate a pacientului

b. aplică măsuri de prevenire a transmiterii infecţiilor

c. înva ţă pacientul exerciţiile fizice adecvate suferinţei

d. stimulează comunicarea cu membrii familiei pacientului

e. dezvoltă măsuri educative

R: b

17. Intervenţia de nursing general specifică nevoii de a respecta religia se referă la:

a. nursa informează pacientul că în spital nevoia de a practica religia nu este luată în considerare

b. indiferent de specificul religiei proprii, individul primeşte în spital acelaşi tip de îngrijiri

c. doar la domiciliu nursa trebuie să respecte cerinţele religioase ale individului

d. nursa trebuie să respecte valorile spirituale ale individului indiferent de moment sau loc

e. nursa trebuie să interzică practicile religioase în procesul de îngrijire

R: d

18. Care dintre următorii factori este factorul psihologic care influenţează nevoia de a se recrea?

a. comunitatea

b. vârsta
32
c. condiţia fizică

d. situa ţia financiară

e. personalitatea

R: e

19. Care dintre următoarele afirmaţii este cea specifică nevoii de a se recrea?

a. nursa culege datele

b. nursa stabileşte diagnosticul nursing

c. nursa programează activităţile recreative

d. nu nursa este cea care organizează activităţile recreative

e. activităţile recreative fac parte din portofoliul asistentului social

R: c
20. Cea mai importantă activitate recreativă pentru bolnavii internaţi este:

a. cititul

b. plimbarea

c. privitul la televizor

d. discuţia cu aparţinătorii

e. discuţia cu nursa

R: b

21. Una dintre cele mai importante teoreticiene nursing, Orem, enunţă ”teoria nursing a deficitului de a u toî ngrij ire”.
Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la această teorie sunt adevărate?:

a. Inabilitatea de a se autoîngriji necesită nu doar ajutorul nursei ci mai ales autoîngrijire

b. Conceptul de bază nu este autoîngrijirea exclusivă ci forţa de a acţiona în mod deliberat

c. Interacţiunea între sisteme se face pe baza unor concepte interdependente

d. Mediul înconjurător este în strânsă corelaţie cu fiinţa umană, ca urmare trebuie apărat

e. Identificarea conceptelor serveşte la dezvoltarea bazei de cunoştinţe a nursingului

R: a b

22. În perioada celei de-a patra generaţii de teoreticieni se poate observa:

a. există un pluralism de scopuri liberale

b. îngrijirea este conceptul nursing principal
c. ruptura dintre teorie şi practică datorată priorităţilor tehnologice
d. teoria narativă ca suport pentru nurse
e. implicarea directă a filozofilor în profesiunile din sănătate

33
 R: a c d e

23. Conceptele de bază ale practicii nursing sunt:

a. Conceptul despre om

b. Conceptul despre societate

c. Conceptul despre adevăr

d. Conceptul despre bine şi rău

e. Conceptul despre sănătate

R: a e

24. Elementele definitorii ale procesului de îngrijire pentru sănătate sunt:

a. elementele care se referă la profesie

b. elementele care se referă la societate
c. dificultăţile pacientului
d. natura şi consecinţele intervenţiei
e. posibilită ţile financiare ale statului

R: a d

25. Rolul nursei în societate este astfel definit de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii:

a. să asiste medicul în activitatea sa

b. să asiste indivizi, familii şi grupuri

c. să optimizeze activitatea medicală

d. să optimizeze şi să integreze funcţiile fizice, psihice şi metale ale persoanelor asistate

e. să ofere asistenţă exclusiv persoanelor bolnave, conform recomandărilor medicului

R: b d

26. În nursing, intervenţia aplicată persoanei trebuie:

a. să fie orientată de diagnosticele medicale ale bolnavului

b. să ţină totdeauna cont de globalitatea individului (bio-psiho-socială)

c. să fie orientate pe recomandarea medicului

d. să fie nu fie independentă

e. să fie orientată pe creşterea independenţei persoanei (în realizarea nevoilor proprii)

R: b e

27. Consecinţele procesului nursing sunt:

34
a. câştigarea independenţei pacientului

b. realizarea actului medical

c. ameliorarea dependenţelor persoanei asistate

d. aplicarea unor intervenţii conforme cu diagnosticul nursing

e. aplicarea unor intervenţii conforme cu diagnosticul medical

R: a c

28. Sursele de dificultate cu care se confruntă nursa sunt:

a. lipsa personalului medical

b. lipsa forţei pacienţilor

c. lipsa voinţei pacienţilor

d. lipsa personalului auxiliar din spitale

e. lipsa cunoştinţelor pacienţilor

R: b c e

29. Funcţiile cu caracter independent ale nursei sunt:

a. asistă pacientul doar la recomandarea medicului

b. asistă pacientul din proprie iniţiativă

c. oferă îngrijiri de confort

d. stabileşte relaţii de încredere

e. promovează condiţii mai bune de sănătate şi de viaţă

R: b c d e

30. Funcţiile cu caracter de dependenţă ale nursei sunt:

a. observă evoluţia bolnavului în mod autonom

b. observă evoluţia bolnavului când acesta o solicită

c. observă evoluţia bolnavului la solicitarea medicului

d. anunţă familia orice modificare în starea de sănătate a bolnavului

e. anunţă medicul în cazul modificării stării de sănătate a bolnavului

R: c e

31. Funcţia profesională a nursei se referă la:

35
 a. Aplicarea de tehnici specifice nursei

b. Activitatea sanitară preventivă

c. Activitatea de psihologie sanitară

d. Activitatea de educaţie sanitară

e. Activitatea de diagnostic şi tratament a bolilor

R: a b c d

32. Funcţiile specifice ale nursei sunt:

a. funcţia de cercetare

b. funcţia profesională

c. funcţia de îngrijire nursing

d. funcţia economică

e. funcţia educativă

R: a b d e

33. Funcţia de cercetare a nurselor are ca scop:

a. identificarea unor fonduri suplimentare de venit

b. colaborarea cu alţi specialişti din comunitate

c. identificarea unor soluţii optime de îngrijire

d. identificarea factorilor de mediu care acţionează asupra sănătăţii

e. evaluarea tării de sănătate a populaţiei

R: c d e

34. Raportul OMS de la Copenhaga din 1990 intitulat ”Dezvoltarea nursei generaliste” pentru Comunitatea Europeană
arată că:

a. nursa are funcţii diferite în diferitele ţări europene

b. funcţiile nursing derivă din nursingul în societate

c. funcţiile nursei sunt universale şi rămân constante

d. funcţiile nursei sunt diferite, în funcţie de locul desfă şurării activită ţii (casă, spital, fabrică, şcoală, sistem de
îngrijiri primare)

e. funcţiile nursei rămân constante, în funcţie de locul desfăşurării activităţii (casă, spital, fabrică, şcoală, sist em d e
îngrijiri primare)

R: b c e

36
35. Care dintre următoarele funcţii enumerate sunt caracteristice pentru nurse?

a. acordă ajutor financiar persoanelor aflate în dificultate

b. clasifică nevoile individului pe priorităţi

c. evaluează interacţiunea cu persoana îngrijită pentru a îmbunătăţi activitate nursing

d. supraveghează şi controlează mediul ambiant

e. supraveghează educaţia sanitară din şcoli

R: b c d

36. Educaţia trebuie să-i permită nursei (conform Oficiului Regional OMS pentru Europa, 1990):

a. să aplice cercetarea corespunzătoare practicii de nursing

b. să răspundă pentru îngrijirile pe care le acordă

c. să aplice un demers de rezolvarea a problemei de sănătate a persoanei asistate

d. să participe la predarea, monitorizarea şi supervizarea studenţilor la nursing

e. să secondeze medicul în activitatea sa medicală

R: a b c d

37. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la modele de nursing sunt adevărate?

a. Există un mare număr de modele de nursing

b. Singurul model nursing adoptat pentru practica zilnică este modelul Virginiei Henderson

c. Modelul acceptat la scară largă este modelul Roper (1985) bazat pe cel al V Henderson

d. Modelul nursing adoptat în practica din ţara noastră este cel al V Henderson

e. Nu există modele pentru practica nursing în Europa

R: a c

38. Principiile etice aplicabile în domeniul sănătăţii sunt:

a. principiul binefacerii

b. primum non nocere

c. principiul dreptăţii

d. principiul cunoaşterii

e. principiul autonomiei personale

R: a b c e
37
39. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la principiul etic al ”absenţei răului” este corectă?

a. a nu face rău este o îndatorire specifică medicilor, nursele fiind absolvite de vină

b. principiul absenţei răului se realizează prin oferirea de îngrijiri doar la recomandarea medicului

c. principiul absenţei răului se realizează prin oferirea de îngrijiri sigure

d. moartea, ca expresie a ”răului”, poate fi considerată o alternativă bună în cazul bolnavilor aflaţi în stadiul terminal

e. modalitatea de evitare a ”răului” este pregătirea temeinică profesională

R: c e

40. Principiul etic al ”autonomiei” se referă la:

a. independenţa propriei fiinţe

b. absenţa restricţiilor fizice sau psihologice din partea altor persoane

c. îngrijiri în conformitate cu decizia nursei chiar şi în absenţa consimţământului bolnavului

d. principiul autonomiei stă la baza consimţământului bazat pe informare

e. oamenii trebuie ajutaţi să se implice în deciziile care îi privesc

R: a b d e

41. Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la principiul etic al binefacerii sunt adevărate?

a. conform cu acest principiu, nursele furnizează servicii ţinând cont de experienţa proprie

b. conform cu acest principiu, nursele furnizează servicii ţinând cont de calitatea de asigurat a pacientului

c. conform cu acest principiu, nursele furnizează servicii ţinând cont de vârsta persoanei

d. conform cu acest principiu, nursele furnizează servicii ţinând cont de demnitatea umană

e. conform cu acest principiu, nursele furnizează servicii ţinând cont de unicitatea pacientului

R: d e

42. Drepturile legale ale bolnavului sunt:

a. dreptul la demnitatea personală

b. dreptul la îngrijire personalizată

c. dreptul la informare

d. dreptul de a se plânge de îngrijiri

e. dreptul la autodeterminare

R: c e

38
43. Care sunt situaţiile considerate speciale de obţinere a consimţământului:

a. consimţământul sugarilor

b. consimţământul pacienţilor cu tulburări mentale severe

c. consimţământul în urgenţe

d. consimţământul pacienţilor aflaţi în faze terminale ale unor boli oncologice

e. consimţământul persoanelor cu vârste de peste 80 de ani

R: b c d

44. Care dintre următoarele fapte reprezintă ”abateri simple” de la Codul de etică al nurselor?

a. divulgarea suferinţelor fără acordul pacientului faţă de alte persoane din anturajul acestuia

b. neinformarea pacientului ce are ca rezultat punerea în primejdie a vieţii

c. neîndeplinirea recomandărilor medicului deoarece prin aceasta pacientul ar fi suferit

d. acordarea îngrijirilor în mod discriminatoriu

e. îngrădirea comunicării cu familia

R: c d e

45. Constituie abateri grave de la Codul etic următoarele fapte:

a. neacordarea primului ajutor

b. procurarea pentru sine a unui avantaj material nejustificat sau ilicit

c. atingerile aduse demnităţii pacientului

d. folosirea constrângerii fizice în exercitarea profesiei

e. obţinerea consimţământului prin intimidare

R: a d e

46. Teoria lui Abraham Maslow se referă la.

a. identificarea a 14 nevoi fundamentale ale fiinţei umane

b. primul nivel al piramidei este de ordin biologic, al doilea social şi ultimele trei nivele sunt de ordin psihologic

c. ierarhizează nevoile fiinţei umane în funcţie de nevoile biologice ale omului

d. identifică cinci categorii de necesităţi ale fiinţei umane

e. este o teorie specifică nursingului

R: b d

47. Cauzele care determină incapacitatea individului de a -şi realiza nevoile fundamentale sunt:

a. lipsa de cunoaştere

39
b. lipsa de voinţă

c. lipsa de timp

d. lipsa de forţă

e. lipsa de bani

R: a b d e

48. Care dintre afirma ţiile cu privire la dependenţa în realizarea nevoilor fundamentale ale fiinţei umane sunt
adevărate?

a. dependenţa poate fi un instrument în aplicarea procesului nursing

b. aprecierea gradelor de dependenţă se poate face cu precizie

c. dependenţa poate fi calitativă şi cantitativă

d. gradele de dependenţă variază de la 0 la 100 de puncte

e. nivelul de dependenţă este o unitate de apreciere care orientează îngrijirea

R: c e

49. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la dependenţa în realizarea nevoilor fundamentale a le f iin ţ ei u mane
sunt corecte?

a. dependenţa potenţială este dată de predispoziţia individului

b. dependenţa actuală poate beneficia de acţiuni corective

c. dependenţa descrescândă caracterizează perioada de convalescenţă

d. dependenţa permanentă este caracteristică bolilor acute

e. dependenţa crescândă este caracteristică bolilor cronice

R: a b c

50. Sursele de dificultate în realizarea independentă a nevoilor fundamentale ale fiin ţei umane sunt:

a. obstacole de natură necunoscută

b. obstacole de natură fizică

c. obstacole de natură extrinsecă

d. obstacole de natură intrinsecă

e. anturajul social al individului

R: b c d e

51. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la sursele de dificultate în satisfacerea nevoilor fundamentale ale fiinţei
umane sunt adevărate?

a. există peste 200 de surse de dificultate de ordin fizic identificate de v henderson

b. nursa trebuie să identifice sursele de dificultate pentru a adapta intervenţia nursing

c. sursele de dificultate de ordin social includ şi problemele de mediu

40
d. sursele de dificultate de ordin fizic includ şi problemele rela ţionale

e. sursele de dificultate de ordin psihologic se pot întâlni la alcoolici

R: a b c e

52. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la manifestările de independenţă ale respiraţiei sunt adevărate?

a. tipul de respira ţie abdominal este specific copilului mic

b. adeseori hemitoracele drept are o amplitudine respiratorie diferită de cea a hemitoracelui stâng

c. în mod normal respira ţia este aritmică

d. frecvenţa respiraţiei este influenţată de vârstă şi sex

e. nou născutul are o frecvenţă respiratorie medie de 40 respiraţii pe minut

R: a d e
53. Intervenţiile de nursing general în cazul dispneei se referă la:

a. nursa trebuie să identifice caracteristicile pulsului

b. nursa trebuie sa evalueze raportul ingesta/excreta

c. nursa trebuie să oblige bolnavul să stea într-o anumită poziţie

d. nursa trebuie să elibereze şi să menţină libere căile aeriene

e. nursa trebuie să combată anxietatea prin liniştirea bolnavului

R: d e

54. Intervenţiile de nursing general în caz de durere toracică se referă la:

a. observarea caracteristicilor durerii toracice nu intră în atribuţia nursei

b. nursa evaluează eficienţa tratamentului administrat

c. nursa pregăteşte bolnavul pentru efectuarea unor manevre exploratorii

d. nursa administrează oxigen în doze şi interval de timp pe care îl consideră util

e. nursa duce din proprie iniţiativă bolnavul la radiologie dacă acesta are durere toracică

R: b c
55. Intervenţiile autonome de nursing general în caz de tuse productivă se referă la:

a. recoltează probe din spută pentru determinările de laborator

b. încurajează bolnavul să tuşească şi să colecteze sputa în scuipătoare

c. hidratează suplimentar bolnavul

d. realizează tapotamentul toracic

e. realizează nebulizarea încăperii adăugând medicamente în nebulizor

R: b c d

56. Exerciţiile respiratorii se referă la:

41
a. respira ţia profundă

b. respira ţia superficială

c. respira ţia diafragmatică

d. respira ţia costală

e. respira ţia prelungită

R: a c
57. Intervenţiile autonome de nursing general în cazul hemoptiziei se referă la:

a. nursa realizează un acces venos imediat ce constată o hemoptizie cu sânge în cantitate mare

b. monitorizează funcţiile vitale ale pacientului

c. pacientul este a şezat în poziţie semişezândă

d. recoltează sânge pentru determinarea grup sanguin şi Rh în caz de hemoptizie cu sânge în cantitate mare

e. efectuează transfuzii izo-grup şi izo-Rh în caz de hemoptizie cu sânge în cantitate mare

R: a b c d

58. Intervenţiile de nursing general în cazul obstrucţiei căilor respiratorii superioare sunt:

a. eliberarea căilor respiratorii superioare

b. intubaţia oro-traheală

c. menţinerea deschisă a căilor aeriene superioare

d. evaluarea respiraţiei şi circula ţiei

e. monitorizarea funcţiilor vitale

R: a c d e
59. Tripla manevră de deschidere a căilor aeriene Saffar se referă la:

a. hiperflexia capului

b. se aşează pacientul în decubit lateral (poziţia de siguranţă)

c. hiperextensia capului

d. se ridică mandibula

e. se subluxează mandibula

R: c d e
60. În cazul pulsului, nursa trebuie să aprecieze:

a. prezenţa pulsului

b. simetria pulsului

c. valoarea tensiunii arteriale maxime

d. ritmul cardiac (bătăi/minut)

e. frecvenţa pulsului

42
 R: a b d e

61. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la măsurarea tensiunii arteriale sunt adevărate?

a. prin măsurarea tensiunii arteriale aflăm o valoare care este mai mare faţă de cea reală

b. determinarea corectă a valorilor tensionale se face fără a permite pacientului să se odihnească

c. valorile tensiunii arteriale ale unei persoane la două măsurători diferite trebuie să fie aceleaşi
d. măsurarea tensiunii arteriale prin metoda palpatorie ne oferă date doar despre valoarea maximă a acesteia

e. măsurarea corectă a tensiunii arteriale se face în clinostatism şi în poziţie şezândă, la ambele braţe

R: d e

62. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a. bolnavii cardiaci care prezintă dispnee sunt adeseori capricioşi, anxioşi sau deprimaţi

b. nursa nu trebuie să acorde atenţie sporită bolnavilor cardiaci care p rezin tă d isp nee d eoarece p oate accent ua
irascibilitatea acestora

c. bolnavii cardiaci care prezintă anxietate au ca şi caracteristică somnolenţa

d. bolnavilor cu dispnee cardiacă nursa trebuie să le recomande plimbarea în aer liber pen t ru a f avoriza rela xarea
acestora

e. nursa trebuie să monitorizeze bolnavul cardiac ce prezintă dispnee pentru a depista semnele şi simptomele
anxietăţii

R: a e

63. Intervenţia de nursing general în caz de durere precordială se referă la:

a. pacientul este a şezat imediat în decubit dorsal

b. nursa realizează accesul venos sigur şi stabil

c. nursa ia măsuri pentru scăderea necesarului de oxigen

d. nu se administrează oxigen în timpul durerii precordiale

e. se administrează rapid o fiolă de algocalmin intra venos

R: b c

64. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la sincopă sunt adevărate?

a. sincopa reprezintă pierderea tranzitorie a stării de conştienţă

b. sincopa se datorează scăderii bruşte a debitului cerebral

c. sincopa nu poate fi diferenţiată de stopul cardio-respirator

d. în caz de sincopă nursa trebuie să menţină poziţia de clinostatism a pacientului

e. sincopa necesită întotdeauna tratament medicamentos

R: a b d

43
65. Intervenţiile de nursing general în cazul hipertensiunii arteriale se referă la:
a. nursa prescrie tratamentul medicamentos

b. nursa explică bolnavului principiile regimului dietetic din hipertensiunea arterială

c. nursa urmăreşte şi notează efectele tratamentului medicamentos

d. dieta din hipertensiune trebuie să fie hiposodată

e. nursa interzice bolnavului hipertensiv să facă activităţi fizice

R: b c d

66. Obiectivele îngrijirii nursing în cazul hipotensiunii arteriale sunt:

a. pacientul trebuie să aibă pulsul periferic palpabil

b. valorile tensiunii arteriale maxime trebuie să fie menţinute peste 90 mmHg

c. tegumentele trebuie să fie reci

d. debitul urinar trebuie să fie mai mare de 0,5 ml/h

e. mucoasele pot fi cianotice

R: a b d

67. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a. polifagia reprezintă alimentaţia inadecvată prin deficit

b. bulimia reprezintă nevoia exagerată de a mânca, permanentă

c. anorexia reprezintă alimentaţia inadecvată prin surplus.

d. parorexia reprezintă pervertirea apetitului.

e. tulburările comportamentului alimentar necesită consult medical în toate cazurile.

R: d e

68. Care dintre afirmaţiile ce se referă la factorii care influenţează nevoia de a mânca sunt adevărate?

a. nevoile alimentare sunt mai crescute la copii

b. cu cât efortul fizic este mai mare cu atât cresc nevoile alimentare

c. în condiţii de stres poate apare fie bulimia, fie anorexia

d. temperatura scăzută necesită un aport caloric scăzut

e. alimentaţia nu este influenţată de cultura şi religia individului

R: a b c

69. Intervenţiile de nursing general în cazul nevoii de a mânca se referă la:

a. în condiţiile spitalizării, nursa este cea care prescrie dieta pacientului

b. nursa trebuie să cunoască normele de greutate ideală pentru a îndruma pacientul spre o dietă echilibrată

44
c. rolul de bază al nursei generaliste în spital este acela de a încuraja alimentare şi hidratarea individului

d. alte căi de alimentaţie enterală sunt alimentarea pe sondă nazo-gastrică şi prin stomă

e. calea de alimentaţie parenterală este prin perfuzie endovenoasă.

R: b c d e

70. Variaţiile fiziologice ale urinei ce trebuie cunoscute de către nursă arată că:
a. nou născuţii au până la 10 micţiuni pe zi în timp ce adulţii au până la 5 micţiuni pe zi.

b. în caz de stres numărul micţiunilor creşte

c. urina este închisă la culoare dacă alimentaţia este bogată în proteine

d. urina poate avea un miros puternic atunci când este păstrată mai mult timp în recipient

e. urina poate avea culoare roşie în caz de ingestie de aspirină

R: a c d

71. Intervenţiile de nursing general în cazul eliminării urinei se referă la:

a. în caz de glob vezical nursa realizează puncţia vezicală

b. persoanei imobilizate la pat nu i se poate determina volumul de urină eliminat deoarece nu poate micţiona în borcan

c. în caz de glob vezical se recomandă administrarea de antispastice pentru combaterea durerii

d. în caz de incontinenţă urinară se recomandă utilizarea de dispozitive absorbante

e. pacientul poate fi învăţat să realizeze controlul sfincterian prin exerciţii

R: d e

72. Particularităţile fiziologice ale eliminării fecalelor se referă la:

a. sugarul poate prezenta scaun la fiecare supt ca urmare a reflexului gastro-colic

b. la adult scaunul apărut ca reflex gastro-colic are semnificaţie patologică

c. eliminarea însoţită de tenesme rectale este normală la bătrâni

d. incontinenţa de materii fecale la adult are întotdeauna semnificaţie patologică

e. pentru vârstnic este normal să prezinte un scaun la 4-5 zile

R: a d

73. Îngrijirile de nursing general în caz de diaree se referă la:

a. pentru aprecierea cantităţii de materii fecale eliminate nursa măsoară greutatea pacientului înainte şi după defecaţie

b. nu este necesar realizarea bilanţului hidric în cazul diareii

c. dezinfecţia regiunii anale se poate face cu acid boric 2%

d. nursa trebuie să respecte normele de protecţia muncii atunci când lucrează cu pacienţi cu diaree

45
e. bolnavul cu diaree va primi o alimentaţie bogată în carne

R: a c d
74. În cazul constipaţiilor nursa trebuie să procedeze astfel:

a. să recomande pacientului alimentaţie bogată în fibre de celuloză

b. pacientul va fi hidratat cu o cantitate cât mai mare de lichide

c. se va recomanda pacientului să facă cât mai multă mişcare

d. se va recomanda pacientului să bea o cafea de dimineaţă, înainte de micul dejun

e. clisma evacuatorie reprezintă opţiunea de primă intenţie în cazul constipaţiei

R: a b c

75. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la intervenţia nursei în cazul vărsăturilor este corectă?

a. dacă vărsătura apare când pacientul este la pat nursa se asigură că acesta se află în decubit dorsal

b. dacă pacientul se poate mobiliza, nursa se va afla în spatele lui şi îl va strânge cu ambele mâini de mijloc în tim pu l
vărsăturii pentru a -l ajuta (metoda Heimlich)

c. în caz de vărsătură pacientul va primi medicaţie orală antiemetică

d. după oprirea vărsăturii pacientul va fi hidratat oral cu cantităţi mici de apă, tatonând toleranţa digestivă a acestuia

e. pentru o hidratare corectă după vărsătură se va realiza bilanţul ingesta-excreta

R: d e
76. Termoliza se realizează prin (identificaţi afirmaţiile corecte):

a. conducţie

b. creşterea tonusului muscular

c. convecţie

d. procese metabolice

e. radia ţie R: a c e

77. Care din următoarele afirmaţii este corectă?

a. limitele extreme ale temperaturii compatibile cu starea de conştienţă sunt: 32 0 şi 43 0

b. la peste 40 0 mecanismele de reglare nu mai pot funcţiona

c. activitatea eficientă se desfăşoară în intervalul termic 360 - 39 0c

d. moartea apare la 310c

e. în condiţii extreme şi la persoanele adaptate la frig temperatura pielii poate să scadă la 0 0c

R: a b c e
78. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a. aclimatizarea la rece constă în vasodilataţia de la nivelul tegumentelor

b. aclimatizarea la cald constă în creşterea debitului sudoral

46
c. la femei temperatura corpului este mai mare decât la bărbat ca şi debitul sudoral

d. la femei frecvenţa cardiacă este mai mică decât la bărbat pentru niveluri egale de stres termic

e. adaptabilitatea femeii la căldură se realizează mai greu decât la bărbat

R: b e
79. Modificările patologice prin acumulare de căldură sunt următoarele:

a. febra

b. insola ţia

c. degerătura

d. sincopa

e. hipotermia
R: a b d

80. Intervenţia nursei în cazul modificărilor prin acumulare de căldură este:

a. în caz de febră mare bolnavul va fi introdus în cada cu apă rece sau sub duşul cu apă rece

b. în caz de febră mare se acţionează imediat medicamentos

c. febra poate apare ca urmare a deshidratării, motiv pentru care hidratarea este primul gest terapeutic

d. ştergerea corpului febril se face cu apă călduţă pentru a preveni frisonul

e. afecţiunile severe bacteriene se însoţesc de febră remitentă, adică acea febră care revine seara

R: c d

81. Pentru a evita degerăturile următoarele recomandări sunt corecte:

a. regula după care persona trebuie să se îmbrace este ”regula verzei”

b. este nevoie de îmbrăcăminte protectoare de vânt peste haine pentru a evita scăderea punctului termic

c. capul trebuie protejat cu o căciulă groasă şi fixă

d. ochelarii de protecţie previn degerătura

e. trebuie puse 2-3 perechi de şosete în bocanci

R: a b

82. Intervenţia corectă în caz de degerătură este următoarea:

a. tratamentul degerăturii trebuie amânat până la obţinerea unei stări generale bune

b. persoana degerată va fi adusă într-o cameră caldă şi aşezată lângă sursa de căldură (sobă)

c. părţile de corp degerate for fi frecate cu blândeţe pentru a pune sângele în mişcare

d. persoana degerată va primi treptat lichide calde

47
e. flictenele hemoragice nu se sparg şi nu se aplică pudre cu antibiotice pe ele

R: d e

83. Dintre afirmaţiile care se referă la imobilitate, care sunt cele corecte?

a. imobilitatea reprezintă incapacitatea individului de a se transfera de pe o suprafaţă pe alta

b. cauzele imobilită ţii pot fi boala parkinson şi frica.

c. cea mai frecventă cauză a imobilită ţii este durerea.

d. problema principală în cazul imobilizării prelungite este riscul de apariţie al escarelor

e. programul de activitate planificat de către nursă este în funcţie de cauza imobilizării şi d o rin ţ a b o lnavulu i d e a
colabora

R: a c d e

84. În caz de hiper-reactivitate şi hiper-excitabilitate nursa trebuie să intervin astfel:

a. asigură mediul optim pentru pacient (semi-obscuritate, linişte)

b. utilizează constrângerile fizice chingi, cămaşa de forţă (la nevoie)

c. administrează tranchilizante când consideră ea că este cazul

d. nu este nevoie de supraveghere permanentă deoarece nursa ţine sedat un pacient agitat

e. nursa înlătură obiectele din încăpere care ar putea răni bolnavul

R: a b e

85. Manifestările de dependenţă ale nevoii de a se odihni sunt:

a. hipersomnia

b. disconfortul

c. oboseala

d. insomnia

e. nervozitatea

R: b c

86. Îngrijirile de bază pentru menţinerea independenţei nevoii de a dormi în unităţile medicale se referă la:

a. combaterea durerii şi agitaţiei psihice

b. utilizarea somniferelor încă de la primele acuze de insomnie

c. favorizarea activităţilor relaxante

d. impunerea unui ”ritual de culcare”

e. tratamentele trebuie efectuate la orice oră, chiar dacă duc la trezirea bolnavilor din salon
48
 R: a c d

87. Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a fi curat acţionează astfel:

a. efortul fizic accentuează transpiraţia

b. educaţia care permite deprinderea măsurilor de igienă

c. alimentaţia bogată în vitaminele a, d, e şi hidratarea adecvată menţin o piele sănătoasă

d. vârsta – cu cât mai mic individul are dependenţă mai mare în realizarea autonomă a nevoii

e. condiţiile socio-economice nu influenţează această nevoie

R: a b c d

88. Carenţa de igienă se referă la:

a. individul nu-şi spală tegumentele şi mucoasele

b. individul nu se piaptănă

c. individul nu-şi schimbă obiceiurile

d. individul nu-şi schimbă hainele

e. individul nu-şi face toaleta cavităţii bucale

R: a b e

89. Identificaţi care sunt deprinderile corecte în ceea ce priveşte igiena personală:

a. duşul se face zilnic

b. spălarea dinţilor se face după fiecare masă

c. spălarea dinţilor se face dimineaţa şi înainte de culcare

d. spălarea regiunii perianale se face după fiecare scaun

e. spălarea părului nu se face mai devreme de 7 zile

R: a b d

90. Manifestările de dependenţă ale nevoii de a se îmbrăca se referă la:

a. dificultatea în a se îmbrăca şi dezbrăca

b. ţinute extravagante

c. dezinteresul pentru ţinuta vestimentară

d. lipsa de cunoştinţe în alegerea potrivită a hainelor

e. dezaprobarea felului în care se îmbracă ceilalţi

R: a c d

49
91. Factorii care influenţează nevoia de a comunica sunt:

a. inteligenţa

b. boli ce afectează musculatura netedă

c. emoţiile

d. anturajul

e. personalitatea

R: a c d e

92. Manifestările patologice ale nevoii de a respecta credinţa sunt:

a. culpabilitatea

b. sentimentul de frustrare

c. dificultatea de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori

d. nelinişte faţă de semnificaţia propriei existenţe

e. uşurinţa de a participa la manifestările religioase

R: a b c d

93. Factorii care influenţează nevoia de a fi ocupat pentru a fi util sunt:

a. sexul

b. vârsta

c. capacitatea fizică a individului

d. veniturile băneşti

e. educaţia
R: b c e

94. Manifestările patologice ale nevoii de a fi ocupat pentru a fi util sunt:

a. devalorizarea

b. dificultatea de a -şi asuma roluri sociale

c. dificultatea de a se realiza

d. dificultatea de a învăţa

e. neputinţa
R: a b c e

95. Pentru realizarea nevoii de a fi util nursa trebuie să intervină astfel:

a. trebuie să identifice posibilităţile intelectuale şi fizice ale individului

50
b. trebuie să -i găsească loc de muncă individului

c. trebuie să orienteze individul asupra activităţilor corespunzătoare capacităţilor lui

d. trebuie să susţină individul pentru a obţine performanţe

e. trebuie să evite discuţiile cu privire la tipul de activităţi realizate de individ deoarece nu are cum să -l ajute

R: a c d
96. Nesatisfacerea nevoii se a se recrea se manifestă prin:

a. hipertensiune arterială

b. tristeţe

c. inactivitate

d. dezinteres

e. tahicardie

R: b c d
97. Care sunt cauzele manifestărilor patologice ale nevoii de a se recrea?

a. lezarea integrităţii fizice

b. lezarea orgoliului

c. tulburările de gândire

d. tulburările de memorie

e. singurătatea

R: a c d e

98. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la tehnicile de relaxare sunt adevărate?

a. Sunt metode simple şi eficiente pentru îmbunătăţirea puterii de muncă

b. Există metode de relaxare activă şi pasivă

c. Tehnica poate fi respiratorie şi de destindere musculară (relaxarea activă)

d. Există şi procedee de concentrare asupra percepţiilor senzoriale unde recreerea se face cu ajutorul imaginaţiei
(relaxarea pasivă)

e. Tehnicile de relaxare aparţin nevoii de a se odihni

R: a b c d
99. Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a învăţa sunt:

a. motivaţia

b. emoţiile

c. capacitatea fizică

d. capacitatea respiratorie

e. dorinţa părinţilor

R: a b c
51
100. Manifestările patologice ale nevoii de a învăţa sunt:

a. pierderea imaginii de sine

b. ignoranţa

c. dificultatea de a se realiza

d. dificultatea de a învăţa

e. dezinteresul pentru ţinuta vestimentară

R: b d
NURSING GENERAL - tematica cursuri - sem II
Autori: Conf. Univ. Dr. Mădălina Manea, Şef Lucr. Dr. Cristiana Geormăneanu, Asist. Univ. Dr. Bogdan
Cotoi, Asist. Univ. Dr. Adriana Iliescu

1. Bolnav de 46 de ani acuză durere retrosternală cu caracter constrictiv, dispnee, transpiraţii abundente, anxietate.
Nu doreşte să vorbească, răspunde cu dificultate la întrebările puse de către asistentă. Diagnosticele nursing sunt:

a. problemă de a dormi şi a se odihni dată de agitaţie şi manifestată prin anxietate

b. problemă de a avea o bună circlaţie cauzată de durerea toracică şi manifestată prin dispnee
c. problemă de a respira şi a avea o bună circulaţie cauzată de un infarct mio cardic şi m a n ifestată p rin d u rere
retrosternală, dispnee, transpiraţii abundente
d. problemă de a comunica dată de anxietate şi manifestată prin faptul că nu vorbeşte
e. problemă de eliminare dată de boală şi manifestată prin durere

R: c.
2. În cazul de mai sus veţi proceda în modul următor:
a. aşezati pacientul în decubit lateral stânga, îi explicaţi faptul că trebuie să stea liniştit şi îi administraţi oxigen
b. aşezaţi pacientul în poziţie şezând, îi administraţi oxigen şi nitroglicerină 1 cpr. Sublingual
c. administraţi 1 cpr. De diezepam şi după ce se linişteşte bolnavul îi efectuaţi o ECG
d. aşezaţi bolnavul în poziţie şezând, îi administraţi oxigen, realizaţi un acces v en os, ef ectuaţ i EC G şi a n u nţaţ i
medicul
e. administraţi antialgic (Piafen)

R: d.

3. Copil de 12 ani tuşeşte frecvent, cu expectoraţie muco-purulentă redusă, nu se poate odihni. La orele 17 prezintă
o temperatură de 39 de grade. Ce îngrijiri nursing aplicaţi?

a. administraţi codeină pentru a inhiba tusea şi diazepam pentru a se putea odihni

b. efectuaţi manevre pentru mobilizarea secreţiilor traheo-bronşice
c. administraţi expectorante
d. administraţi antitermice (Paracetamol, Algocalmin)
e. informaţi medicul despre această situaţie

R: b, e.

4. Diagnosticele nursing ce se pot formula în cazul prezentat anterior sunt:

a. problemă de a respira cauzată de o afecţiune pulmonară şi manifestată prin tuse cu expectoraţie muco-purulentă
b. problemă de a dormi dată de tuse şi manifestată prin tuse cu expectoraţie muco -purulentă
c. problemă de a elimina cauzată de o afecţiune traheo-bronşică şi manifestată p rin t u se cu ex pecto raţ ie m uco-
purulentă
d. problemă de a -şi menţine temperatura corpului constantă cauzată de boala pulmonară şi manifestată prin febră
e. problemă de a dormi şi a se odihni dată de tuse şi manifestată prin imposibilitatea de a se odihni

R: c, d, e.

5. Procesul nursing cuprinde următoarele etape:

52
a. aplicarea intervenţiilor nursing
b. stabilirea diagnosticelor medicale
c. culegerea datelor
d. alcătuirea planului nursing
e. stabilirea tratamentului medicamentos ce urmează să se administreze

R: a, c, d.
6. Culegerea datelor:
a. reprezintă prima etapă în cadrul procesului nursing
b. se realizează efectuând anamneza bolnavului
c. cuprinde stabilirea diagnosticelor nursing
d. se realizează întrebând medicul ce s-a întâmplat cu pacientul respectiv
e. reprezintă ultima etapă a procesului nursing

R:a, b.

7. Antecedentele heredo-colaterale:
a. se obţin din anamneza pacientului
b. reprezintă afecţiunile de care au suferit rudele de gradul 1 al pacientului
c. nu sunt importante în stabilirea diagnosticelor nursing
d. nu sunt importante decât atunci când pacientul este grav
e. se pot afla doar de la aparţinători

R: a.
8. Antecedentele personale patologice:
a. sunt semnificative pentru un pacient vârstnic
b. sunt semnificative doar dacă pacientul este grav
c. nu se pot obţine decât de la pacient
d. reprezintă afecţiunile de care a suferit pacientul până in prezent
e. sunt totdeauna legate de boala actuală

R: d.

9. Identificarea pacientului se poate realiza cu:

a. buletinul sau cartea de identitate
b. carnetul de asigurat
c. certificatul de naştere
d. orice document în care sunt consemnate numele şi prenumele pacientului, CNP-ul şi domiciliul acestuia
e. adeverinţa de salariat

R: a.

10. Diferenţele existente între diagnosticul nursing şi diagnosticul medical sunt:

a. diagnosticul nursing e stabilit de nursă, iar cel medical de către medic
b. diagnosticul nursing este unul de îngrijire, iar cel medical de boală
c. diagnosticele nursing pot fi mai multe
d. diagnosticul nursing este specific unui pacient
e. nici unul dintre răspunsuri nu este corect

R: b, d.

11. Menţinerea sănătăţii copilului în condiţii optime se realizează:

a. internând copilul în spital
b. stabilind legătura cu copilul şi familia acestuia
c. tratând copilul la domiciliu
d. nu este nevoie să se discute cu copilul
e. nu se complimentează copilul

R: b.

53
 12. În procesul nursing adresat copilului:
a. încercaţi să obţineţi încrederea membrilor familiei
b. membrii familiei nu sunt acceptaţi în preajma copiilor
c. procesul nursing nu se adresează membrilor familiei
d. nu sunt necesare informaţii privind copiii
e. membrii familiei sunt informaţi despre starea copilului

R: a.

13. Culegerea datelor în procesul nursing adresat copilului:

a. se realizează prin obţinerea încrederii membrilor familiei
b. nu interesează condiţiile de locuit
c. nu include examinarea sistemelor şi aparatelor
d. se realizează folosind un limbaj simplu
e. se referă la dezvoltarea corespunzătoare vârstei

R: e.

14. Diagnosticul nursing pentru perioada copilăriei:

a. trebuie să descrie stilul de viaţă al părinţilor
b. trebuie să identifice factorii de stres din familie
c. trebuie să cuprindă problemele actuale de sănătate ale copilului
d. se referă la percepţia stării de sănătate
e. include şi situaţia financiară

R: c.
15. Caracteristicile respiraţiei în diagnosticul de alterare a temperaturii la copil sunt:
a. ritm regulat
b. dispnee absentă
c. respiraţie Cheyne-Stockes
d. folosirea muşchilor accesori
e. nu sunt modificări respiratorii

R: d.
16. Factorii de risc pentru alterarea temperaturii la copil sunt:
a. prematuritatea
b. activitatea lentă
c. respiraţiile rapide
d. vârstă mare
e. absenţa tulburărilor metabolice

R: a.
17. Vârsta copilului ca factor de risc pentru alterarea teperaturii are următorul aspect:
a. pentru vârstă mică este risc mare
b. pentru vârstă mică este risc mic
c. pentru vârstă mare este risc mare
d. între vârstă şi risc există un raport direct proporţional
e. nu există relaţie între vârstă şi risc

R: a.
18. La copil în caz de febră se administrează:
a. alimente bogate în lipide
b. alimente solide
c. apă cu sare
d. lichide cu aport caloric crescut
e. lichide simple

54
R: d.

19. Cea mai bună metodă de apreciere a hidratării pentru copii şi adolescenţi este:
a. agitaţia
b. aspectul tegumentului
c. densitatea urinei
d. greutatea cu 10% mai mare decât la internare
e. apetitul

R: c.

20. Termoreglarea ineficientă la copil se poate asocia cu:

a. boli renale
b. intoxicaţii medicamentoase
c. boli osoase
d. boli autoimune
e. boli hematologice

R: b.

21. Culegerea datelor referitoare la hipertermia copilului include:

a. istoricul bolii prezente
b. vârsta copilului
c. condiţii patologice ce duc la deshidratare
d. contactul cu boli infecţioase
e. nici un răspuns corect

R: a, b, c, d.

22. Pentru evaluarea eficienţei intervenţiei nursing în caz de febră la copil se monitorizează:
a. frecvenţa şi ritmul cardiac
b. tensiunea arterială
c. frecvenţa respiraţiilor
d. nivelul de conştienţă
e. apetitul

R: a, b, c, d.

23. Semnele de deshidratare la sugar sunt:

a. fontanela bombată
b. fontanela deprimată
c. oliguria
d. persistenţa pliului cutanat
e. mucoase umede

R: b, c, d.

24. Semnele vitale monitorizate în procesul nursing la copil sunt evaluate:

a. la interval de 12 ore
b. la interval de 4 ore sau mai des la nevoie
c. numai la nevoie
d. temperatura se verifică de 2 ori pe zi
e. la solicitarea medicului

R: b.

25. Pentru a evalua creşterea ponderală la copilul cu tulburări de nutriţie:

a. calculaţi necesarul energetic

55
b. măsuraţi diureza copilului în fiecare dimineaţă
c. oferiţi copilului alimentele fierte şi pasate
d. copilului de 4 luni I se oferă alimente solide înainte de biberon
e. cântăriţi copilul în fiecare dimineaţă, înainte de mese

R: e.

26. Tipurile de diagnostic nursing sunt:

a. diagnosticul medical
b. diagnosticul de boală
c. diagnosticul actual
d. diagnosticul potenţial
e. diagnosticul posibil

R: c, d, e.

27. Caracteristicile diagnosticului nursing:

a. este specific unui pacient
b. nu ţine cont de factorii cauzali ai problemelor de sănătate
c. orientează medicul către diagnosticul medical
d. face dificilă comunicarea asistentei cu ceilalţi membri ai echipei de sănătate
e. este greoi şi imprecis

R: a.

28. Evaluarea intervenţiilor nursing cuprinde:

a. stabilirea criteriilor de evaluare
b. evaluarea atingewrii obiectivelor
c. identificarea factorilor care afectează atingerea obiectivelor
d. aplicarea intervenţiilor
e. culegerea şi interpretarea datelor

R: a, b, c.

29. Planificarea intervenţiilor nursing cuprinde:

a. stabilirea obiectivelor
b. enunţarea diagnosticelor nursing
c. stabilirea priorităţilor
d. alegerea strategiilor
e. nici un răspuns corect

R: a, c, d.

30. Diagnosticele medicale asociate întâlnite la adolescent datorită încrederii de a fi invulnerabilpot fi:
a. politraumatism
b. intoxicaţie acută etanolică
c. traumatism cranio-cerebral sever
d. fractură de coloană vertebrală cervicală
e. nici un răspuns corect

R: a, b, c, d.

31. Factorii care favorizează apariţia unui conflict între adolescent şi părinţi sunt:
a. incapacitatea familiei de a comunica cu adolescentul
b. comunicare eficientă între familie şi adolescent
c. capacitatea familiei de a recunoaşte şi a ajuta adolescentul la nevoie
d. absenţa stresului financiar
e. capacitatea familiei de a rezolva conflictele cu adolescentul

56
R: a.

32. Factorii de risc în apariţia conflictului decizional datorat folosirii drogurilor în perioada adolescenţei sunt:
a. accesul la medicamente
b. încrederea de a fi invulnerabil
c. libertatea şi independenţa excesivă a adolescentului, acordată de către familie
d. conştientizarea efectelor nocive date de consumul de droguri şi alcool
e. autoevaluare adecvată

R: a, b, c.
33. Etapele sexualizării sunt:
a. structuralizarea sexului genetic
b. formarea gonadei
c. formarea organelor genitale interne şi externe
d. sexualizarea neuro-comportamentală
e. nici una dintre ele nu reprezintă etape ale sexualizării

R: a, b, c, d

34. Factorii implicaţi în variabilitatea în timp a apariţiei pubertăţii sunt:

a. factorii emoţionali
b. clima
c. factorii socio-economici
d. efortul fizic
e. alimentaţia

R: b, c.

35. Igiena pubertăţii presupune:

a. igiena alimentaţiei
b. igiena fizică
c. igiena mentală
d. igiena şcolară
e. nici un răspuns corect

R: a, b, c, d.

36. Modificările psiho-comportamentale specifice fetelor adolescente sunt:

a. creativitatea
b. voinţa
c. spiritul analitic
d. afectivitatea
e. tenacitatea

R: a, d.

37. Modificările psiho-comportamentale specifice băieţilor la adolescenţă sunt:

a. fantezia
b. intuiţia
c. tenacitatea
d. voinţa
e. creativitatea

R: c, d.

38. Factorii determinanţi ai sexualizării sunt:

a. factorii socio-economici
b. cromozomii de sex

57
c. hormonii sexualizanţi
d. educaţia
e. efortul fizic

R: b, c.

39. Pubertatea masculină se caracterizează prin:

a. scăderea secreţiei de FSH şi LH
b. scăderea secreţiei de testosteron
c. testicolul devine organ producător de hormoni masculinizanţi şi de spermatozoizi maturi
d. modificarea timbrului vocii
e. diametrul biacromial devine mai mic decât diametrul bitrohanterian

R: c, d.

40. Pubertatea feminină se caracterizează prin:

a. dezvoltarea sânilor
b. se dezvoltă foarte mult sistemul muscular
c. tegumentele sunt subţiri, catifelate, moi
d. paniculul adipos slab reprezentat
e. toracele este bine dezvoltat

R: a, c.

41. Comportamentul psiho-social al adolescentului este caracterizat prin:

a. afectivitate mobilă
b. lipsa preocupării faţă de sine
c. mulţumire faţă de noul aspect somatic
d. labilitate psihică şi vegetativă
e. gândire puerilă

R: a, d.

42. Maturitatea deplină biologică pentru fete este:

a. între 16 şi 18 ani
b. între 18 şi 20 de ani
c. între 20 şi 22 ani
d. după 30 de ani
e. între 14 şi 16 ani

R: b.

43. Maturitatea deplină biologică pentru băieţi este:

a. între 16 şi 18 ani
b. între 18 şi 20 ani
c. între 20 şi 22 ani
d. după 30 ani
e. după 40 ani

R: c

44. Pubertatea normală:

a. este etapa de tranziţie dintre copilărie şi adult
b. apare la vârsta de 10-16 ani în mod normal
c. apare de regulă la vârste cuprinse între 18 şi 22 de ani
d. se edifică în 10 ani
e. se edifică în 15 ani

58
R: a, b.
45. Diagnosticele nursing specifice perioadei adolescenţei sunt:
a. conflictul decizional datorat activităţii sexuale
b. conflictul decizional datorat folosirii drogurilor
c. izolarea socială dată de resursele personale inadecvate
d. intoleranţa la activitate dată de procesul de îmbătrânire
e. accidentele datorate încrederii de a fi invulnerabil

R: a, b, e.

46. Motivaţia sexuală este determinată de condiţii:

a. genetice
b. neuro-hormnale
c. experienţa personală
d. mediul socio-cultural
e. nici un răspuns corect

R: a, b, c, d.

47. Etapa genetică a procesului de sexualizare determină :

a. sexul gonadic
b. sexul genetic, cromozomial
c. diferenţierea sexuală a sistemului nervos
d. acţiunea hormonilor sexuali asupra organismului
e. maturarea gonadelor

R: b.

48. Etapa embrio-fetală a procesului de sexualizare determină:

a. sexul gonadic
b. diferenţierea sexuală a sistemului endocrin
c. acţiunea hormonilor sexuali asopra organismului
d. sexul genetic
e. maturarea gonadelor

R: a.

49. Etapa perinatală a procesului de sexualizare determină:

a. diferenţierea sexuală a sistemului nervos
b. sexul gonadic
c. acţiunea hormonilor sexuali asupra organismului
d. sexul genetic
e. maturarea gonadelor

R: a

50. Etapa pubertară a procesului de sexualizare determină:

a. maturarea sexuală pubertară
b. sexul gonadic
c. sexul genetic
d. diferenţierea sexuală a sistemului endocrin
e. acţiunea hormonilor sexuali asupra organismului

R: a
51. Maturizarea sexuală pubertară constă în:
a. maturarea sistemului nervos
b. maturarea gonadelor
c. apariţia caracterelor sexuale secundare specifice
d. discordanţa dintre sexul genetic şi gonadic

59
e. diferenţierea sexuală a sistemului nervos

R: b, c.

52. Comportamentul inadecvat al familiei faţă de copilul cu afecţiune trenantă:

a. este un diagnostic nursing
b. este situaţia în care un părinte nu poate îngriji adecvat copilul cu nevoi speciale
c. este căderea abilităţii copilului de a -şi folosi timpul în avantajul său
d. înseamnă percepţia negativă a propriei persoane de către copil
e. se manifestă prin teamă datorată necunoaşterii

R: a, b.

53. Identificaţi caracteristicile diagnosticului nursing:

a. se modifică în funcţie de evoluţia stării persoanei îngrijite
b. semnalează afecţiunile sistemelor şi aparatelor în cadrul bolii
c. defineşte boala
d. are terminologie proprie, bine definită
e. este un ghid pentru tratament

R: a.

54. Diagnosticul nursing:

a. defineşte boala
b. este mereu acelaşi
c. este un ghid pentru îngrijiri
d. poate fi corelat întotdeauna cu evoluţia bolii
e. este un ghid pentru tratament

R: c

55. Diagnosticul nursing este un diagnostic actual atunci când:

a. manifestările de dependenţă sunt prezente
b. problema actuală se complică datorită unei îngrijiri inadecvate
c. când nevoia care se realizează autonom în prezent, devine dependentă
d. manifestările de dependenţă sunt observabile
e. manifestările de dependenţă sunt eventual măsurabile

R: a, d, e.

56. Termoreglarea ineficientă datorată unor boli sau traumatisme constă în:
a. variaţii nesemnificative ale temperaturii corpului, la acelaşi individ
b. temperatura corpului mai mare de 38 gradeC
c. fluctuaţii extreme ale temperaturii corpului, la acelaşi individ
d. temperatura corpului peste 40 gradeC
e. variaţii ale temperaturii corpului de la hipotermie la hipertermie, la acelaşi individ

R: c, e.

57. Diagnosticele medicale asociate cu termoreglarea ineficientă datorată unor boli sau traumatisme sunt:
a. tumori ale hipotalamusului
b. accidente recente prin cădere
c. infecţii severe cu afectare meningo-encefalică
d. fractură de antebraţ
e. apendicită acută

R: a, b, c.

58. Caracteristicile definitorii pentru diagnosticul hipertermiei de cauză infecţioasă sunt:

60
a. tegumente fierbinţi, roşii
b. semne de hiperhidratare
c. tahicardie
d. semne de deshidratare
e. posibil convulsii

R: a, c, d, e.

59. Intervenţia nursing în hipertermia de cauză infecţioasă la copil:

a. se evaluează temperatura la 48 de ore
b. se administrează antipiretice chiar fără indicaţia medicului
c. se aplică metode non-farmacologice de scădere a temperaturii corpului
d. se monitorizează funcţiile vitale
e. se administrează medicaţie la indicaţia medicului

R: c, d, e.

60. Caracteristicile definitorii pentru alterarea temperaturii ca risc crescut de deshidratare la copil sunt:
a. vârsta mare a copilului
b. vârsta mică a copilului
c. prezenţa diabetului zaharat
d. semne de deshidratare deja prezente
e. semne de deshidratare absente

R: b, c, d.

61. Izolarea socială dată de resursele personale inadecvate se întâlneşte la:

a. adulţii tineri
b. vârstnici
c. bolnavii cu afecţiuni psihiatrice
d. pacienţii care au familie
e. pacienţii singuri, fără familie sau prieteni

R: b, c, e.

62. Caracteristici definitorii pentru intoleranţa la activitate:

a. deteriorare cognitivă
b. depresie
c. pacient dornic să efectueze orice fel de activitate
d. pacientul are abilitatea de a realiza mai multe activităţi
e. mobilitate redusă

R: a, b, e

63. Intervenţiile de nursing general la pacientul cu intoleranţă la activitate constau în:

a. evaluarea limitelor fizice şi nivelul de energie al pacientului
b. demonstrarea utilizării dispozitivelor ajutătoare
c. pacientul trebuie obligat să efectueze activităţile zilnice
d. încurajarea pacientului chiar şi la progrese mici în nivelul de activitate
e. evaluarea riscurilor din mediul înconjurător privind siguranţa bolnavului

R: a, b, d, e.

64. Criteriile de evaluare a îngrijirilor nursing privind intoleranţa la activitate sunt:

a. pacientul prezintă tahicardie, tahipnee
b. pacientul nu foloseşte dispozitivele ajutătoare
c. pacientul cere ajutorul pentru efectuarea tuturor activităţilor
d. pacientul îşi adaptează activităţile la capacitatea sa de toleranţă
e. pacientul acuză disconfort şi durere la efectuarea activităţilor

61
R: c, d.

65. Caracteristicile definitorii pentru izolarea socială sunt:

a. lipsa familiei şi a prietenilor
b. pierderea rolului în societate şi a relaţiilor de prietenie
c. activitate intensă şi diversă
d. disponibilitate de a participa la activităţi organizate de organizaţiile comunitare
e. prezenţa unor limite fiziologice: deficienţe de auz, boli cronice, etc.

R: a, b, e.

66. În caz de izolare socială se pot întâlni ca diagnostice medicale asociate:

a. alcoolism
b. viroză respiratorie
c. boala Parkinson
d. schizofrenia
e. sinuzita maxilară

R: a, c, d.

67. Datele culese în cadrul procesului nursing privind izolarea socială se referă la:
a. statusul psiho-social al pacientului
b. abilităţile de îngrijire a pacientului de către membrii familiei care vizitează pacientul săptămânal
c. abilităţile şi cunoştinţele de autoîngrijire
d. evaluarea condiţiilor de locuit
e. evaluarea abilităţilor pacientului de a negocia şi a rezolva problemele

R: a, c, d, e.

68. Criteriile de evaluare a intervenţiilor nursing acordate pacientului care prezintă izolare socială sunt:
a. pacientul nu poate să-şi exprime sentimentele date de izolarea socială
b. pacientul exprimă dorinţa de a -şi îmbunătăţi relaţiile sociale
c. pacientul refuză ajutorul pentru a -şi îmbunătăţi participarea la activităţile sociale
d. pacientul foloseşte resursele disponibile comunicare
e. pacientul este capabil să -şi exprime sentimentele date de izolarea socială

R: b, d, e.
69. Percepţia negativă a propriei persoane constă în:
a. stare de euforie
b. stare de deznădejde de un accident care a modificat dramatic aspectul copilului
c. stare de neîncredere generată de un accident care a modificat dramatic aspectul copilului.
d. anxietate
e. fobie

R: b, c

70⃰. Copil cu comportament agresiv anticipând evenimentele neplăcute, care vorbeşte rapid, cu vocea stinsă, nelin işt it ,
plânge excesiv, uneori descrie frica, prezintă:
a. durere datorată unor cauze fizice, biologice sau chimice
b. termoreglare ineficientă datorată unor boli sau traumatisme
c. incontinenţă totală
d. mâhnire cauzată de pierderea unei persoane
e. teamă datorată necunoaşterii

R: e

62
71⃰. Pacient de 54 de ani, care trăieşte singur de aproximativ 5 ani este trist, necomunicativ, retras. Nu l-a vizitat nimeni
de peste o lună. Ce diagnostic nursing suspicionaţi?
a. durere cronică asociată afecţiunilor psihice
b. izolare socială
c. depresie
d. suferinţă cronică hepatică
e. suferinţă cronică neurologică

R: b.

72. Pacient de 40 de ani prezintă durere precordială intensă, cu caracter constrictiv, dispnee, cianoza extremităţilor. C e
diagnostice nursing stabiliţi?
a. problemă de a se alimenta datorată dispneei şi manifestată prin durere constrictivă toracică
b. problemă de a avea o bună circulaţie dată de un posibil infarct miocardic acut, manifestată prin durere precordială
c. problemă de a respira cauzată de un infarct miocardic acut şi manifestată prin dispnee şi cianoza extremităţilor
d. problemă de a menţine tegumentele curate cauzată de durere şi manifestată prin cianoza extremităţilor
e. pacientul prezintă independenţă în satisfacerea tuturor nevoilor fundamentale

R: b, c.

73. Pacient de 34 de ani inconştient, care nu respiră spontan, cu puls zero la artera carotidă, prezintă:
a. termoreglare ineficientă
b. hipertermie de cauză infecţioasă
c. stop cardio-respirator
d. problemă de a respira şi a avea o bună circulaţie cauzată de boală şi manifestată prin abolirea conştienţei, a
respiraţiilor şi a pulsului central
e. doar stop respirator

R: c, d.

74. Pacient de 34 de ani inconştient, care nu respiră spontan, cu puls zero la artera carotidă est e găsit î n st radă. C e
intervenţii nursing aplicaţi?
a. iniţierea rapidă a compresiunilor toracice externe
b. evaluarea siguranţei salvatorului
c. ventilaţie artificială
d. acces intravenos rapid
e. nu intervenim şi aşteptăm sosirea unei ambulanţe

R:a, b, c, d.

NURSING GENERAL – LUCRĂRI PRACTICE

Autori: Asistent Universitar dr ILIESCU ADRIANA
Asistent Universitar dr COTOI BOGDAN- VIRGIL

1) Intervenţii nursing în cazul incapacităţii efectuării igienei personale la un pacient operat pentru ulcer gastric sunt:
a. observarea culorii tegumentului
b. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirilor
c. efectuarea igienei cavităţii bucale
d. schimbarea poziţiei la 2-3 ore
e. încurajarea pacientului să respire adânc.
R:b,c

2) În ulcerul gastroduodenal regimul igieno-dietetic constă în:

a. renunţarea la fumat
b. evitarea consumului de alcool
c. consum de aspirină
63
d. evitarea consumului de condimente
e. consum de compot de mere.
R:a,b,d

3) Intervenţii nursing la un pacient operat pentru prevenirea complicaţiilor imobilizării sunt:

a. ajutarea pacientului să -şi schimbe poziţia la 2-4 ore
b. ajutarea pacientului în efectuarea toaletei tegumentelor
c. ajutarea pacientului să utilizeze plosca şi urinarul
d. încurajarea pacientului să efectueze mişcări ale membrelor
e. încurajarea pacientului să respire profund.
R:a,d,e

4) Intervenţii nusing la o pacientă recent operat pentru prevenirea .infecţiei sunt:

a. măsurarea regulată a TA, pulsului
b. respectarea cu stricteţe a măsurilor de asepsie în timpul efectuării tuturor îngrijirilor
c. măsurarea regulată a temperaturii
d. ajutarea pacientei să -şi schimbe poziţia la intervale regulate de timp
e. ajutarea pacientei în efectuarea igienei cavităţii bucale.
R:b,c

5) La un pacient cu durere acută în cazul respiraţiei ineficace se adoptă poziţia semișezândă (Fowler) d in u rm ăto rul
raţionament:
a. degajă căile respiratorii
b. previne atelectazia
c. diminuează presiunea diafragmului şi permite expansiunea pulmonară
d. favorizează ventilaţia
e. favorizează drenajul lobilor pulmonari.
R:c

6) Diagnostice nursing posibile la un pacient cu stomie intestinală sunt:

a. perturbarea conceptului de sine legată de modificarea aspectului corporal
b. anxietate legată de pierderea evacuării intestinale voluntare
c. risc de deficit nutriţional legat de refuzul alimentelor
d. risc de deficit de volum lichidian legat de anorexie sau vărsături
e. durere legată de inflamaţia colecistului.
R:abcd

7) Intervenţii nursing în cazul perturbării conceptului de sine legat de modificarea aspectului corporal la un pacient cu
stomie intestinală sunt:
a. se oferă informaţii pacientului despre funcţia sa intestinală
b. se încurajează pacientul să -şi exprime sentimentele vis-à-vis de stomie
c. se pune pacientul în legătură cu alţi pacienţi cu stomie
d. se informează pacientul despre modul de alegere şi schimbare a pungii colectoare
e. administrarea autonomă de sedative
R:bc

8) Intervenţii nursing la un pacient cu stomie intestinală în cazul incapacităţii de a -şi efectua îngrijirile igienice sunt:
a. utilizarea mijloacelor de reducere a presiunii în locurile expuse apariţiei escarelor (colaci de cauciuc)
b. încurajarea pacientului să respire adânc
c. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirilor de igienă personală
d. efectuarea toaletei cavităţii bucale
e. administrarea autonomă de antibiotice
R:cd

64
9) Obiectivele avute în vedere în caz de diaree sunt:
a. menţinerea echilibrului hidroelectrolitic
b. regim de viaţă care să faciliteze o funcţie intestinală normală
c. ameliorarea iritaţiei perianale
d. promovarea unei alimentaţii hiperlipidice
e. eliminarea manifestărilor clinice.
R:ace

10) Intervenţiile nursing acordate pacientului cu diaree sunt:

a. consum de lichide reci şi fierbinţi
b. se evită consumul de lapte, dulciuri, condimente, grăsimi după 4-5 zile
c. restricţie de lichide cu conţinut bogat în sodiu şi potasiu
d. dietă hidrică 24-48 de ore
e. asigurarea igienei regiunii perianale.
R:bde

11) Durerea:
a. la nivelul stomacului variază ca intensitate
b. în afecţiuni ale intestinului este însoţită de vărsături, dia ree
c. la nivelul faringelui are caracter de constricţie
d. în afecţiuni ale căilor biliare iradiază retrosternal sau spre hipocondrul stâng
e. la nivelul abdomenului are caracter de ”lovitură de pumnal”.
R:ace

12) Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:

a. durerea digestivă poate fi spontană sau provocată de ingestia de alimente
b. greaţa precede vărsătura sau este de sine stătătoare
c. eructaţia reprezintă senzaţia imperioasă de defecaţie
d. icterul se manifestă prin coloraţia galbenă a tegumentelor şi mucoaselor
e. tenesmele sunt determinate de acumularea unei cantităţi mari de gaze şi de tulburări în emisia lor.
R:abd

13) Intervenţii nursing în caz de greţuri şi vărsături sunt:

a. administrarea de antiemetice la recomandarea medicului
b. măsurarea funcţiilor vitale: temperatură, puls la 4 ore
c. încurajarea consumului de lichide pe cale orală dacă sunt tolerate
d. sondaj vezical dacă vărsăturile sunt severe
e. ajutarea pacientului să -şi schimbe poziţia la 2-4 ore.
R:abc

14) Vărsătura:
a. este întâlnită în majoritatea afecţiunilor digestive
b. apare doar în afecţiuni digestive
c. poate avea conţinut bilios, alimentar, sanguinolent
d. apare înainte de culcare
e. are frecvenţă variabilă.
R:ace

15) Care din următoarele afirmaţii referitoare la vărsătură sunt false:

65
a. nu apare în afecţiuni neurologice
b. poate reprezenta un simptom în afecţiunile renale
c. poate avea cauze de ordin fizic sau emoţional
d. nu apare dimineaţa
e. nu apare în afecţiuni digestive.
R:a d e

16) Greaţa:
a. precede întotdeauna vărsătura
b. este însoţită de paloare, bradicardie
c. este o tulburare neurovegetativă.
d. apare întotdeauna după vărsătură
e. este calmată de ingestia de alimente.
R:c

17) Caracterele hematemezei sunt:

a. reprezintă eliminarea de vărsătură cu sânge
b. reprezintă eliminarea de sânge de la nivelul arborelui traheo-bronşic
c. are culoare închisă, ca de ”zaţ de cafea”
d. apare doar în afecţiuni gastrice.
e. este întotdeauna însoţită de melenă.
R:ac

18) Melena:
a. reprezintă eliminarea de sânge prin scaun
b. are culoare roşu aprins
c. apare în afecţiuni renale
d. se datorează ingestiei de preparate de fier, spanac, legume.
e. însoţeşte întotdeauna hematemeza.
R:a

19) Intervenţiile nursing în caz de greaţă sunt:

a. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirilor igienice
b. la indicaţia medicului administrarea de antiemetice
c. administrarea de heparină la indicaţia medicului
d. încurajarea pacientului să efectueze mişcări ale membrelor
e. efectuarea toaletei cavităţii bucale.
R:be

20) Factorii care favorizează apariția diareii sunt:

a. stres-ul
b. sedentarismul
c. alimentaţie inadecvată prin consumul de alimente iritabile
d. deshidratare
e. efecte secundare ale medicamentelor (antiacide, laxative, antibiotice, preparate tiroidiene).

R:ace

21) Nu fac parte dintre factorii etiologici ai alterării eliminării intestinale – diareea:
a. afecţiuni digestive şi sindroame de malabsorbţie
b. afecţiuni endocrine şi metabolice
c. durere la defecaţie
d. procese infecţioase (dizenterie, holeră)
e. scăderea peristaltismului legat de hipoxie.

66
 R:ce

22) Măsurile corective în cazul apariţiei durerii la defecaţie sunt:

a. creşterea aportului de alimente care conţin fibre vegetale
b. exerciţii fizice zilnic
c. scăderea ingestiei de lichide
d. băi reci
e. administrarea de antiacide.
R:ab
23) Factorii cauzali ai constipaţiei sunt:
a. spitalizarea prelungită
b. sedentarismul
c. scaune dure
d. durere la defecaţie
e. abuz de laxative.
R:abe

24) Abuzul de laxative determină:

a. scăderea peristaltismului
b. scăderea tonusului muscular
c. alergii
d. determină durere la defecaţie
e. varsaturi
R:ab

25) În constipaţia severă se administrează:

a. alimente astringente
b. supozitoare cu glicerină
c. laxative
d. antibiotice
e. antiacide.
R:bc
26) În cazul fecalomului se efectuează:
a. tuşeu rectal
b. clismă
c. rectosigmoidoscopie
d. colonoscopie
e. recoltarea scaunului pentru examen coproparazitar
R:ab

27) Dintre măsurile corective în cazul constipaţiei fac parte:

a. stimularea defecaţiei
b. folosirea bazinetului
c. stabilirea unui orar de eliminare
d. tehnici de relaxare
e. asigurarea intimităţii.
R:abce

28) Intervenţii nursing în cazul efectuării tomografiei computerizate sunt:

a. explicarea tehnicii
b. se anunţă pacientul să nu mănânce, să nu fumeze în dimineaţa examenului
c. se anunţă pacientul să nu mănânce, să nu bea după miezul nopţii şi înainte de efectuarea examinării
d. după prima examinare se administrează prânzul Boyden

67
e. pacientul este rugat să stea relaxat.
R:ace

29) Caracteristicile constipaţiei sunt:

a. eliminarea scaunului în fiecare zi
b. eliminarea scaunului la 3-4 zile
c. scaune moi, apoase
d. crampe abdominale
e. zgomote intestinale mai intense.
R:b
30) Care din factorii etiologici corespund constipaţiei:
a. cancer colic
b. intervenţii chirurgicale pe intestin
c. malnutriţia
d. durere la defecaţie
e. procese infecţioase colice
R:abcd

31) Diareea se caracterizează prin:

a. diminuarea tranzitului intestinal
b. reducerea volumului şi creșterea consistenţei scaunelor
c. creşterea peristaltismului intestinal
d. rărirea ritmului de eliminarea a scaunelor
e. asocierea de colici intestinale.
R:ce

32) Caracteristicile clinice ale constipaţiei sunt:

a. este acută (în boli infecţioase)
b. este cronică (în afecţiuni biliare, endocrine, pancreatice)
c. se manifestă prin diminuarea tranzitului intestinal
d. este secundară (neoplasme rectale sau sigmoidiene, afecţiuni neurologice).
e. se datorează unui aport lichidian scăzut.
R:c

33) Tubajul duodenal constă în:

a. recoltarea secreţiei gastrice bazale
b. recoltarea lichidului peritoneal
c. recoltarea bilei A, B, C
d. măsurarea secreţiei de acid gastric la o oră după administrarea unui stimulent al acidului gastric.
e. introducerea sondei până la nivelul stomacului.
R:c

34) Date subiective în tulburările micţionale sunt:

a. durere
b. scăderea forţei jetului urinar
c. urină de culoare brun închis
d. dureri retrosternale.
e. senzaţie de golire incompletă a vezicii.
R:ae

35) Contaminarea bacteriană a zonei perineale se previne prin:

a. utilizarea mai frecventă a urinarului
68
b. evitarea iritanţilor locali
c. igienă locală după defecaţie din posterior spre anterior
d. utilizarea duşului mai frecvent
e. igienă locală după defecaţie din anterior spre posterior.
R:bde

36) Intervenţii nursing pentru prevenirea recurenţelor în disurie sunt:

a. la femei igiena locală după fiecare scaun prin toaleta perineului din anterior spre posterior
b. la femei igiena locală se realizează prin toaleta perineului din posterior spre anterior
c. efectuarea mai frecventă a duşului pentru preveni invazia bacteriană a uretrei
d. ingerarea unor mari cantităţi de lichide şi urinarea la 2-3 ore pentru eliminarea bacteriilor
e. ingerarea unor mari cantităţi de lichide şi urinarea la 4-6 ore pentru eliminarea bacteriilor.
R:acd

37) Intervenţii nursing pentru asigurarea confortului pacientului în caz de disurie sunt:
a. băi calde de şezut
b. comprese calde perineale
c. aplicarea blândă a unui lubrefiant la nivelul meatului urinar
d. restricţie de lichide
e. alimentaţie corespunzătoare.
R:abe

38) Modificarea jetului urinar în tulburările micţionale sunt:

a. scăderea forţei jetului urinar
b. jet urinar puternic
c. jet urinar dedublat
d. evacuarea urinei picătură cu picătură
e. nu apare nici o modificare a jetului urinar.
R:acd

39) Intervenţii nursing în disurie sunt:

a. creşterea aportului de lichide
b. igienă locală a perineului
c. administrarea de heparină
d. micţionare înainte de culcare
e. învăţarea pacientului să -şi controleze micţiunea.
R:ab

40) Menţinerea unei hidratări optime se poate realiza prin:

a. aport lichidian de 2-3 l/zi
b. creşterea aportului lichidian
c. spaţierea consumului de lichide la cel puţin 3 ore
d. creşterea aportului de cafea, ceai datorită efectului diuretic.
e. administrarea de diuretice.
R:ac

41) Intervenţii nursing pentru reducerea factorilor determinanţi ai enurezisului sunt:

a. creşterea volumului vezicii urinare prin abţinerea de la micţionare cât mai mult posibil
b. aport lichidian crescut înainte de culcare
c. dacă copilul este trezit de către părinţi ca să urineze nu trebuie trezit complet
d. copilul trebuie învăţat să-şi controleze micţiunea.
e. aport lichidian scăzut înainte de culcare
R:ad

69
42) Factorii care influenţează echilibrul hidroelectrolitic sunt:
a. vârsta
b. sexul
c. dezvoltarea psihică
d. talia
e. temperatura ambiantă.
R:ade

43) Culegerea de date în tulburările hidroelectrolitice se referă la:

a. greutatea corporală
b. talie
c. ingestia de lichide
d. diureză
e. aspectul mucoaselor.
R:acde

44) Diagnostice nursing în cazul tulburările hidroelectrolitice sunt:

a. ingestie excesivă de lichide cu exces de volum
b. alterarea mucoaselor legată de deficit de lichid
c. alterarea respiraţiei
d. alterarea integrităţii tegumentelor
e. alterarea stării de conştienţă.
R:abc

45) Intervenţii nursing în cazul tulburările hidroelectrolitice sunt:

a. monitorizarea funcţiilor vitale
b. schimbarea poziţiei la interval de 2 ore
c. măsurarea ingestiei de lichide
d. schimbarea lenjeriei de pat în fiecare zi
e. măsurarea eliminărilor.
R:ace

46) Obiectivele planului de îngrijire în tulburările hidroelectrolitice sunt:

a. diureză crescută
b. mucoase umede
c. edeme în remisie
d. tensiune arterială crescută
e. bradipnee.
R:bc

47) Mijloace de evaluare în tulburările hidroelectrolitice sunt:

a. monitorizarea funcţiilor vitale
b. inspecţia tegumentelor şi mucoaselor
c. inspecţia toracelui
d. inspecţia abdomenului
e. inspecţia cavităţii bucale.
R:abe

48) Atribuţiile asistentei medicale în cazul excesului de volum lichidian sunt:

a. măsurarea greutăţii pacientului
b. evaluarea semnelor şi simptomelor de edem pulmonar
c. administrarea de antispastice
70
d. urmărirea bilanţului hidric
e. observarea edemelor periferice.
R:abde

49) Atribuţiile asistentei medicale în cazul deficitului de volum lichidian sunt:

a. administrarea parenterală de soluţii
b. măsurarea funcţiilor vitale
c. cântărirea zilnică a pacientului
d. administrarea de diuretice
e. igiena tegumentelor şi mucoaselor.
R:abce

50) La culegerea de date în cazul excesului de volum lichidian se poate obţine:

a. edeme periferice
b. mucoase uscate
c. limbă saburală
d. creştere accentuată în greutate
e. dispnee.
R:ade

51) La culegerea de date în cazul deficitului de volum lichidian se poate obţine:

a. creştere accentuată în greutate
b. ochi înfundaţi în orbită
c. mucoase uscate
d. limbă saburală
e. scădere în greutate.
R:bcde

52) Atribuţiile asistentei medicale în caz de hiponatremie sunt:

a. monitorizarea respiraţiilor
b. suport psihic
c. asigurarea unui mediu de siguranţă pentru pacient
d. monitorizarea diurezei
e. monitorizarea eliminării intestinale.
R:bc

53) Hiponatremia apare în caz de:

a. vărsături
b. diaree
c. utilizare excesivă de diuretice
d. hepatită cronică
e. utilizare excesivă de glucoză.
R:abc

54) Atribuţiile asistentei medicale în caz de hipernatremie sunt:

a. monitorizarea pulsului
b. scăderea ingestiei de sodiu
c. administrarea de diuretice care elimină sodiul
d. asigurarea unui mediu de siguranţă pentru pacient
e. monitorizarea tensiunii arteriale.
R:bcd

55) Atribuţiile asistentei medicale în caz de hipokalemie sunt:

a. monitorizarea respiraţiei
71
b. administrarea intravenoasă de soluţii care conţin potasiu
c. monitorizarea pulsului
d. măsurarea ingestiei şi a eliminărilor
e. monitorizarea tensiunii arteriale.
R:bcd

56) La culegerea de date în cazul hiperkalemiei se poate obţine:

a. oboseală musculară
b. bradipnee
c. diaree
d. crampe intestinale tranzitorii
e. hipertensiune arterială.
R:acd

57) Atribuţiile asistentei medicale în caz de hiperkalemie sunt:

a. monitorizare cardiacă
b. cântărire zilnică
c. asigurarea unui mediu de siguranţă
d. administrarea de antialgice
e. administrarea de antibiotice.
R:ac

58) La culegerea de date în cazul hipermagnezemiei se poate obţine:

a. paralizie tranzitorie
b. hiporeflexie
c. oboseală
d. tahicardie
e. bradipnee.
R:abc

59) La culegerea de date în cazul hipomagnezemiei se poate obţine:

a. iritabilitate
b. tahicardie
c. tremurături
d. spasm carpo-pedal
e. bradicardie.
R:acd

60) La culegerea de date în cazul hipocalcemiei se poate obţine:

a. crampe abdominale
b. bradicardie
c. hipotensiune arterială
d. parestezii
e. crampe musculare.
R:ade

61) Atribuţiile asistentei medicale în caz de hipocalcemie sunt:

a. administrare de vitamină D
b. monitorizarea diurezei
c. supravegherea pacientului în caz de convulsii
d. administrarea de antialgice
e. administrarea de antibiotice.
R:ac

72
62) La culegerea de date în cazul hipercalcemiei se poate obţine:
a. dureri osoase
b. hiperreflexie
c. hiporeflexie
d. convulsii
e. relaxarea musculaturii scheletice
R:ae

63) Intervenţii nursing în caz de dispnee de cauză cardiacă sunt:

a. adoptarea poziţiei şezând
b. administrarea de bronhodilatatoare
c. administrarea de diuretice
d. oxigenoterapie
e. administrarea de antibiotice.
R:ad
64) Intervenţii nursing în cazul durerii precordiale sunt:
a. limitarea efortului fizic
b. menţinerea unui climat de linişte
c. monitorizarea TA, respiraţie
d. administrarea de diuretice
e. administrarea tratamentului antialgic prescris de medic.
R:abce

65) La inspecţia generală a unui pacient cardiac se poate evidenţia:

a. poziţia adoptată de pacient
b. culoarea tegumentelor şi mucoaselor
c. aspectul toracelui
d. aspectul abdomenului
e. aspectul fanerelor.
R:abd

66) Tensiunea arterială variază în funcţie de:

a. vârstă
b. efortul fizic
c. greutatea corporală
d. înălţime
e. sex.
R:abce

67) Valoarea normală a tensiunii arteriale sistolice este de:

a. 100-140 mmHg
b. 110-130 mmHg
c. 120-140 mmHg
d. 120-150 mmHg
e. 120-160 mmHg.
R:a

68) Valoarea normală a tensiunii arteriale diastolice este de:

a. 90-110 mmHg
b. 65-90 mmHg
73
c. 60-80 mmHg
d. 65-100 mmHg
e. 70-90 mmHg.
R:c

69) Pentru efectuarea electrocardiogramei montarea electrozilor pe membre se face astfel:

a. roşu mâna dreaptă
b. negru picior stâng
c. galben mâna stângă
d. verde picior stâng
e. toate răspunsurile sunt corecte.
R:acd

70) Explorări funcţionale ale vaselor sanguine periferice sunt:

a. proba mersului
b. clearance la creatinină
c. timpul de umplere venoasă
d. oscilometria
e. arteriografia.
R:acde

71) Alimente cu conţinut crescut de sodiu sunt:

a. mezeluri
b. ouă
c. cereale
d. murături
e. fructe.
R:ad

72) Alimente cu conţinut crescut de potasiu sunt:

a. banane
b. stafide
c. fructe
d. ouă
e. lapte.
R:ab

73) Intervenţii nursing în caz de edeme sunt:

a. aport lichidian crescut
b. restricţie de sodiu din dietă
c. cântărire zilnică a pacientului
d. administrarea tratamentului diuretic prescris de medic
e. oxigenoterapie.
R:bcd

74) Intervenţii nursing în cazul sincopei sunt:

a. se adoptă poziţia şezândă
b. se măsoară TA, pulsul
c. pacientul se așează în decubit dorsal
d. se monitorizează diureza
e. se cântăreşte zilnic pacientul.
R:bc
74
75) Intervenţii nursing în cazul ischemiei acute periferice sunt:
a. determinarea TA, pulsului
b. urmărirea aspectului tegumentului
c. administrarea de antibiotice
d. urmărirea altor sângerări (epistaxis, hematurie)
e. efectuarea zilnică a bilanţului hidric.
R:abd

76) În hipotensiunea arterială sunt contraindicate:

a. băile reci
b. masajul
c. urcatul scărilor
d. sauna
e. băile fierbinţi.
R:de

77) Stopul cardiac se caracterizează prin:

a. pierderea bruscă a stării de conştienţă
b. absenţa pulsului carotidian
c. anurie
d. absenţa respiraţiilor
e. reflexe osteo-tendinoase accentuate
R:abd

78) Contraindicaţiile masajului cardiac extern sunt:

a. embolie gazoasă
b. pneumonie
c. traumatism cranian deschis
d. hemopericard
e. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale.
R:ade

79) Complicaţiile resuscitării cardio-respiratorii sunt:

a. fracturi costale
b. embolie grăsoasă
c. hemotorax
d. fractura sternului
e. insuficienţă cardiacă.
R:acd

80) Principalele medicamente utilizate în stopul cardio-respirator sunt:

a. Adrenalina
b. Miofilin
c. Furosemid
d. Xilina
e. Bicarbonatul de sodiu.
R:ade

81) Semnele sigure de moarte sunt:

a. mioză fixă
b. opacitatea corneei
c. absenţa activităţii electrice a inimii pe o perioadă de 60 minute
d. apariţia cianozei şi lividităţilor

75
e. midriază fixă
R:bcd

82) În cazul în care resuscitarea cardio-respiratorie este efectuată de o singură persoană se fac:
a. 2 respiraţii la 10 compresiuni toracice
b. 1 respiraţie la 5 compresiuni toracice
c. 2 respiraţii la 15 compresiuni toracice
d. 1 respiraţie la 15 compresiuni toracice
e. 2 respiraţii la 5 compresiuni toracice.
R:c

83) În cazul în care resuscitarea cardio-respiratorie este efectuată de două persoane se fac:
a. 2 respiraţii la 5 compresiuni toracice
b. 1 respira ţie la 15 compresiuni toracice
c. 2 respiraţii la 15 compresiuni toracice
d. 1 respiraţie la 5 compresiuni toracice
e. nici un răspuns nu este corect.
R:d

84) Principalele semne şi simptome întâlnite în afecţiunile respiratorii sunt:

a. tusea
b. durerea epigastrică
c. hemoptizia
d. cianoza
e. vărsăturile.
R:acd

85) Intervenţii nursing în caz de tuse productivă sunt:

a. educaţia pacientului privind evitarea fumatului
b. schimbarea periodică a poziţiei pacientului
c. administrarea de medicație antialgică
d. colectarea sputei pentru aprecierea cantităţii şi aspectului
e. administrarea de heparină
R:ad

86) Tusea productivă apare în:

a. primele faze ale tuberculozei pulmonare
b. pneumonie
c. supuraţii pulmonare
d. rinită
e. pleurezie.
R:bc

87) Atribuţiile nursei în cazul prezenţei la un pacient cu pneumonie a tusei productive sunt:
a. asigurarea unor condiţii igienice de colectare a sputei
b. notarea caracteristicilor sputei
c. anunţarea medicului dacă apar modificări semnificative ale cantităţii sau aspectului
d. administrarea de bronhodilatoare
e. monitorizarea numărului respiraţiilor.
R:abc

88) Sputa ruginie apare în:

a. astm bronşic
76
b. pneumonie
c. neoplasm bronhopulmonar
d. tuberculoză pulmonară
e. abces pulmonar.
R:b

89) Intervenţii nursing în cazul prezenţei hemoptiziei sunt:

a. repaus la pat
b. repaus vocal
c. administrarea de bronhodilatatoare
d. calmarea pacientului
e. drenaj postural.
R:abd

90) Hemoptizia este un semn important în:

a. pneumonie
b. supuraţiile pulmonare
c. tuberculoză pulmonară ulcerativă
d. astm bronşic
e. chist hidatic pulmonar.
R:c

91) Dispneea expiratorie apare în:

a. edem al glotei
b. pneumonie
c. emfizem pulmonar
d. astm bronşic
e. pleurezie.
R:cd

92) Dispneea paroxistică apare în:

a. pneumotorax
b. insuficienţă cardiacă
c. astm bronşic în criză
d. pleurezie
e. edem pulmonar.
R:ce

93) Intervenţii nursing în cazul prezenţei dispneei sunt:

a. combaterea anxietăţii
b. asigurarea poziţiei de decubit dorsal
c. aprecierea caracteristicilor dispneei
d. administrarea medicaţiei recomandată de medic
e. nu necesită nici o intervenţie nursing.
R:acd

94) Intervenţii nursing în cazul prezenţei cianozei sunt:

a. identificarea cauzei cianozei
b. oxigenoterapie
c. supravegherea funcţiilor vitale
d. administrarea de diuretice
e. aspiraţie nazogastrică.
R:abc

77
95) Intervenţii nursing în cazul prezenţei durerii toracice sunt:
a. aprecierea caracteristicilor durerii
b. administrarea medicaţiei antialgice prescrisă de medic
c. oxigenoterapie
d. monitorizarea la 2 ore a temperaturii
e. administrarea de bronhodilatatoare la indicaţia medicului.
R:ab
96) Prin examenul sputei se poate identifica:
a. flora patogenă responsabilă de infecţia aparatului respirator
b. celulele maligne
c. corpii stră ini laringieni
d. flora patogenă responsabilă de infecţia tractului urinar
e. prezența infecției virale din plămâni
R:ab
97) Condiţiile pentru recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic sunt:
a. se recoltează în recipiente sterile
b. se recoltează sputa din cursul zilei
c. se colectează sputa din 24 ore
d. se recoltează sputa de dimineaţă
e. se recoltează sputa 3 zile la rând în cazul examenului citologic.
R:ade
98) Intervenţiile nursing în cazul efectuării puncţiei pleurale sunt:
a. se explică pacientului necesitatea tehnicii
b. pacientul se aşează în decubit dorsal
c. în timpul tehnicii se supraveghează pacientul
d. se măsoară cantitatea de lichid extrasă
e. după tehnică se administrează bronho-dilatatoare.
R:acd
99) Condiţiile unei oxigenoterapii optime sunt:
a. concentraţia oxigenului să fie între 40-60%
b. administrarea se face intermitent
c. supravegherea funcţiilor vitale
d. monitorizarea saturaţiei arteriale în CO2
e. utilizarea echipamentului de protecție pentru nursă
R:ab
100) Caracteristicile respiraţiei sunt:
a. frecvența/minut
b. regularitatea ritmului
c. celeritatea pulsului
d. tipul de respiraţie
e. cornajul și tirajul
R:abd
101) Intervenţii nursing în caz de febră sunt:
a. administrarea antitermicelor prescrise de medic
b. monitorizarea periodică a temperaturii
c. monitorizarea efectului antitermicelor
d. hidratare corespunzătoare
e. asigurarea poziţiei semişezând.
R:abcd
102) Problemele pacientului cu afecţiune osteo-musculară sunt:
a. durere
b. deficit de autoîngrijire
c. perturbarea imaginii de sine
d. perturbarea imaginii corporale
78
e. probleme de deglutiție.
R:abcd
103) Intervenţii nursing în cazul unui pacient care a suferit un traumatism sunt:
a. asigurarea unui mediu de siguranţă
b. efectuarea unui bilanţ lezional
c. suport psihologic al pacientului şi familiei
d. schimbarea periodică a poziţiei pacientului
e. stimularea mobilizării precoce ca acțiune autonomă
R:abc
104) Intervenţiile nursing la un pacient recent imobilizat în aparat gipsat sunt:
a. urmărirea mişcărilor segmentelor distale
b. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat
c. respectarea condițiilor de igienă prin realizarea dușului zilnic
d. ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale
e. plimbări zilnice încă de la debutul bolii ajutându-se de un cadru mobil
R:abd
105) Efectele imobilităţii sunt:
a. atrofii musculare
b. scăderea tensiunii arteriale
c. constipaţie
d. tromboze venoase profunde
e. apariția fracturilor
R: acd

106) Intervenţiile nursing pentru prevenirea efectelor imobilităţii sunt:

a. efectuarea de mişcări active
b. poziţionarea corectă a membrului afectat
c. menţinerea membrului afectat mai jos față de nivelul patului
d. creşterea conţinutului de fibre vegetale din alimentaţie
e. administrarea unui regim hipoproteic
R: bd

DIISCIPLINA - OBSTETRICA-GINECOLOGIE I
Autor: Conf. univ. dr. Anca Pătraşcu

Complement simplu
1.Sangele venos de la nivelul ovarului stang este drenat in:
a. Vena cava inferioara
b. Vena renala stanga
c. Vena iliaca interna
d. Vena iliaca externa
e. Vena cava superioara R1 b

2.In mod normal vasele sanguine de la nivelul cordonului ombilical sunt urmatoarele:
a. Doua artere si doua vene ombilicale
b. O vena si doua artere ombilicale
c. O artera si o vena
d. Trei artere si o vena
e. Trei vene si o artera R2 b

3.Care din urmatorii hormoni este utilizat ca si marker pentru sarcina:

a. HCG
b. Hormonul luteinizant
c. TSH
d. Prolactina

79
e. ACTH R3 a

4.Care este metoda paraclinica cea mai frecvent utilizata pentru investigarea sarcinii:
a. Amniocenteza
b. Recoltarea vilozitatilor coriale
c. Ecografia
d. Computer tomograful
e. Rezonanta magnetica R4 c

5.Clasic, nasterea normala a fost impartita in:

a. 2 perioade
b. 6 perioade
c. 5 perioade
d. 4 perioade
e. 3 perioade R5 d

6.Care din urmatorii hormoni sunt sintetizati la nivelul ovarului:

a. Estrona
b. Estriolul
c. 17-β- estradiol
d. Hormonul foliculo-stimulant
e. Prolactina R6 a bc

7.Care din urmatoarele semne clinice sunt caracteristice ovulatiei:

a. Turgescenta sanilor
b. Dureri lombo-abdominale
c. Dureri epigastrice
d. Vertij
e. Prurit R7 a b
8.Diagnosticul de sarcina in primul trimestru se bazeaza pe:
a. Anamneza
b. Examen clinic
c. Examen de laborator
d. Laparoscopie
e. Laparotomie R8 a bc

9.Care din urmatoarele conditii reprezinta factori de risc in sarcina:

a. Consumul de alcool
b. Hipertensiunea arteriala
c. Dieta normocalorica
d. Fumatul
e. Efortul fizic sustinut R9 a bde

10.Care dintre urmatorii hormoni nu inhiba contractia fibrei musculare uterine:

a. Estrona
b. Progesteronul
c. Estradiolul
d. Estriolul
e. Ocitocina R 10 a c d e

11.In timpul nasterii normale, parcurgerea filierei pelvi-genitale cuprinde urmatorii timpi:
a. Angajarea
b. Culbuta
c. Degajarea
d. Coborarea
e. Versiunea interna R 11 a c d

80
12.Care sunt timpii complementari ai angajarii:
a. Orientarea
b. Coborarea
c. Flexia
d. Degajarea
e. Rotatia externa R 12 a c

13.Rupturile perineale de gradul II intereseaza urmatoarele structuri anatomice:

a. Mucoasa vaginala
b. Rectul
c. Muschii perineului
d. Sfincterul anal
e. Vezica urinara R 13 a c
f.

14.Hormonii care influenteaza lactatia sunt:

a. Prolactina
b. STH
c. Oxitocina
d. TSH
e. ACTH R 14 a c

15.In lehuzia imediata se urmaresc urmatorii parametri:

a. Evolutia plagii perineale
b. Tensiunea arteriala
c. Puls
d. Diureza
e. Tonusul uterin R 15 a b c d e

OBSTETRICA PATOLOGICA: II
Autor: Conf. univ. dr. Anca Pătraşcu

1.Care este cea mai grava leziune traumatica de parti moi dintre traumatismele materne ale nasterii:
a. Inversiunea uterina
b. Rupturile perineo-vaginale
c. Ruptura uterina
d. Rupturile cervicale
e. Cistocelul R1 c

2.Care din urmatoarele modificari fiziopatologice induse de izoimunizarea Rh rezulta din conflictul
hematiilor fetale Rh+ cu anticorpii ce trec prin placentă de la mamă la făt :
a. Hemoliza
b. Anemia
c. Hipoxia tisulara
d. Leziuni ale endoteliului capilar
e. Edeme R2 a
3.Macrosomia fetala este definita ca o greutate fetala la nastere mai mare de:
a. 3500g
b. 5000g
c. 4500g
d. 4000g
e. 3800g R3 c

4.Rupturile perineale de gr.IV sunt :

a. Rupturile complete cu interesarea rectului

81
b. Rupturile cutaneo-mucoase
c. Rupturile incomplete cand intereseaza musculatura
d. Rupturile complete cand este interesat sfincterul anal
e. Rupturile incomplete cand intereseaza sfincterul anal si musculatura R4 a

5.Pentru diagnosticul de certitudine in sarcina multipla se foloseşte:

a. EKG-ul fetal
b. Dozările hormonale
c. Amniografia
d. RMN
e. Ecografia R5 e

6.Care din urmatoarele aspecte se incadreaza in traumatismele fetale ale nasterii:

a. Ruptura perineala
b. Bosa serosanguina
c. Cefalhematomul
d. Fracturile de clavicula
e. Ruptura cervicala R6 bc d

7.In care din urmatoarele cazuri se indica profilaxia izoimunizarii in sistemul Rh, daca sunt indeplinite conditiile:
a. Amenintarea/iminenta de avort din trimestrul I in care fatul isi pastreaza viabilitatea
b. Postpartum daca gravida ramane nesensibilizata si naste un copil Rh pozitiv
c. Imunoglobulina anti D trebuie administrata cat mai curand dupa nastere
d. La pacientele care au deja anticorpi anti D
e. La pacientele care nu mai doresc sa aiba copii R7 a bc

8.Care din urmatoarele situatii fac parte din anomaliile prezentatiei, pozitiei si dezvoltarii fatului:
a. Anomalii ale coborarii prezentatiei
b. Macrosomia fetala
c. Prezentatia transversa
d. Distocia umerilor
e. Prezentatia craniana deflectata R8 bc de
9.Urmatorii factori etiologici sunt responsabili de aparitia distociei de dinamica:
a. Anomalii de forma, dimensiune si orientare a uterului
b. Consumul de alcool
c. Factori patologici generali
d. Factori patologici obstetricali
e. Fumatul R9 a cd

10.Care din urmatoarele situatii sunt caracteristice pentru proba de travaliu negativa:
a. Disproportia feto-pelvina
b. Lipsa progresiunii nasterii
c. Modificari evidente de stergere si dilatare a colului
d. Suferinţa fetală
e. Macrosomia R 10 b d
11.Care din urmatoarele semne si simptome sunt caracteristicile cele mai comune in Tetralogia Fallot:
a. Cianoza
b. Cefalee
c. Dispnee la efort
d. Gastralgii
e. Varsaturi R 11 a c

12.Agentii etiologici in rupturile colului uterin sunt:

a. Miomectomia
b. Nasterile precipitate
c. Aplicatia de forceps
d. Perfuzia ocitocica

82
e. Dilatarea digitala a colului R 12 b c d e

13.Care dintre structurile anatomice s-au ales ca puncte de reper ale prezentatiei transverse:
a. Craniul fetal
b. Piciorul
c. Acromiomul drept
d. Spatele fetal
e. Acromiomul stang R 13 c d e

14.Care dintre urmatoarele complicatii sunt posibile in cazul prezentatei transversale:

a. Procidenţa de membru superior
b. Ruptura prematura de membrane
c. Prolabarea de cordon
d. Lehuzia patologica
e. Ruptura uterina R 14 a b c d e

15.Sarcina gemelara monozigota este caracterizata prin:

a. Masa trofoblastica unica
b. Doua invelisuri trofoblastice
c. Cavitate amniotica unica
d. Feti identici
e. Genotip si fenotip diferit R 15 a c d

16.Care din urmatoarele situatii sunt considerate indicatii de operatie cezariana in sarcina gemelara:
a. Placenta praevia
b. Feti apreciati sub 2500g
c. Prezentatie transversală a primului fat
d. Prolabare de cordon
e. Membrane rupte precoce R 16 a c d e

17.Declansarea crizei astmatice in timpul sarcinii se produce la contactul cu alergeni si este manifestata clinic prin :
a. Tuse cu expectoratie
b. Febra
c. Dispnee
d. Weezing
e. Tuse seaca R 17 c d e

18.Care dintre urmatoarele situatii reprezinta factori de risc pentru diabetul zaharat asociat sarcinii:
a. Varsta
b. Paritatea
c. Sexul
d. Obezitatea
e. Antecedentele heredocolaterale R 18 a b d e

SEMIOLOGIE CHIRURGICALĂ – MOAŞE ŞI ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor: Prof.Univ.Dr.Dorin Mercuţ; Asist. univ. dr. Emil Trasca; Asist. univ. dr. Cristian Silosi

1. Complicaţiile cronice ale ulcerului gastric sunt următoarele:

a. Perforaţia, penetraţia şi hemoragia

83
b. Penetraţia, stenoza şi hemoragia
c. Perforaţia, stenoza şi hemoragia
d. Perforaţia, penetraţia şi stenoza
e. Cancerizarea şi stenoza.
R: e
2. Complicaţiile acute ale ulcerului gastro-duodenal sunt:
a. Perforaţia, penetraţia şi hemoragia
b. Penetraţia, stenoza şi hemoragia
c. Perforaţia, stenoza şi hemoragia
d. Perforaţia, penetraţia şi stenoza
e. Cancerizarea, stenoza şi hemoragia.
R: a
3. Infecţiile acute ale sânului sunt:
8. Mastita acută şi distrofia sclero-chistică
9. Boala Reclus şi chistul solitar
10. Adenomul şi boala Paget a sânului
11. Mastita acută şi abcesul sânului
12. Mastita carcinomatoasă şi Boala Reclus
R: d
4. Diagnosticul de apendicită acută poate fi afirmat pe baza următoarei triade:
a. Durere şi apărare în fosa iliacă dreaptă, febră superioară lui 38˚C şi leucocitoză peste 10000/mm 3
b. Vărsături, diaree şi febră
c. Melenă, anemie şi senzaţie de sete
d. Durere în epigastru şi hipocondrul drept, vărsături şi febră
e. Oprirea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale, meteorism şi nivele hidroaerice la examenul
radiografic.
R: a
5. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la chistul hidatic hepatic sunt adevărate:
a. Este o boală cu transmitere autosomal-recesivă
b. În principiu este apiretic, fără infecţii suprapuse
c. Se întâlneşte cel mai frecvent în ţările nordice, ca Danemarca
d. Se transmite de la mamă la făt prin transpoziţie genică
e. Localizarea hepatică este excepţională comparativ cu alte localizări mai frecvente.
R: b

6. Semnele clinice locale ale infecţiei chirurgicale sunt reprezentate de:

a. rubor ( roşeaţă)
b. limfangită
c. adenita
d. ascensiunea termică
e. dolor (durerea)
R: a ,e
7. Semnele clinice generale ale infecţiei chirurgicale sunt reprezentat de:
a. frisonul
b. tahicardia
c. alterarea stării generale
d. fluctuenţa
e. functio laessa
R : a, b, c
8. În apendicita acută, palparea abdomenului poate evidenţia următoarele semne clinice:
a. Durere provocată, localizată în fosa iliacă dreaptă cu punctul clasic Mac Burney
b. Durere provocată, totdeauna mai netă la decompresiunea bruscă a fosei iliace drepte
c. În hipogastru, împăstare imprecis delimitată, nedureroasă, fluctuentă
d. În fosa iliacă dreaptă, semne de iritaţie peritoneală
e. Contractură francă în fosa iliacă dreaptă.
R : a, b, d, e
9. Peritonita apendiculară generalizată într-un timp se caracterizează prin următoarele:
a. Criza iniţială cedează după două sau trei zile

84
b. Puls rapid, temperatură în creştere
c. Întreruperea tranzitului pentru gaze şi materii fecale
d. Durerea persistă
e. La palpare, zona dureroasă se întinde şi depăşeşte fosa iliacă dreaptă
R : b, c, d, e
10. După localizare, formele clinice de apendicită acută sunt următoarele:
a. Plastronul apendicular
b. Apendicita pelvină
c. Apendicita mezo-celiacă
d. Apendicita în sacul de hernie
e. Apendicita subhepatică
R : b, c, d, e
11. Triada funcţională din sindromul ocluziv se caracterizează prin:
a. Durere abdominală
b. Vărsături
c. Oprirea tranzitului intestinal, asociat unui meteorism abdominal
d. Hematemeză
e. Melenă.
R : a, b, c
12. Sindromul esofagian este caracterizat de următoarele:
a. Disfagie
b. Disurie
c. Regurgitaţii
d. Flatulenţă
e. Sialoree.
R : a, c, e
13. Următoarele afirmaţii cu privire la eventraţiile peretelui abdominal sunt adevărate:
a. Sunt mai frecvent spontane
b. Survin de regulă datorită unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale
c. Pot fi precoce sau tardive, chiar ani după intervenţie
d. Sunt favorizate de drenaje şi incidente postoperatorii: tuse, efort de vărsătură, supuraţii, hematoame
e. Realizarea unei tomografii computerizate abdominale se indică în mod sistematic la toţi bolnavii cu eventraţie
abdominală.
R : b, c, d
14. Următoarele afirmaţii cu privire la herniile femurale sunt adevărate:
a. Sunt cele mai rare, dar cele mai frecvente la femei
b. Se realizează prin canalul femural, parte a orificiului musculo-pectineal, situate sub ligamentul inghinal, în
faţa vaselor femurale
c. Diagnosticul diferenţial trebuie să elimine o adenopatie sau o dilataţie varicoasă a crosei venei safene interne
d. Se clasifică în hernii oblice externe congenitale şi hernii directe sau de slăbiciune
e. Sunt mai frecvente la bărbaţi.
R : a, b, c
15. Faza supurativă a abcesului cald se caracterizează prin următoarele elemente clinice:
a. edem inflamator
b. accentuarea tumefacţiei
c. fluctuenţă
d. curbă termică cu aspect oscilatoriu
e. evacuarea spontană a puroiului
R : b, c
16. Următoarele afirmaţii cu privire la herniile inghinale sunt adevărate:
a. Există 2 varietăţi de hernie inghinală: oblică externă congenitală şi directă sau de slăbiciune
b. Hernia oblică externă congenitală este dată de o distensie sau o ruptură a fasciei transversalis la nivelul
orificiului musculo-pectineal deasupra ligamentului inghinal
c. Hernia oblică externă congenitală nu coboară niciodată în bursa scrotală şi se reduce direct din faţă în spate
d. Hernia oblică externă congenitală este favorizată de persistenţa canalului peritoneo-vaginal
e. Sacul herniar constituit prin invaginarea peritoneului în canalul inghinal poate să conţină intestine sau
epiploon.
R : a, d, e

85
 17.Plastronul apendicular se exprimă clinic prin:
a. Încetarea completă a durerilor abdominale
b. Scăderea temperaturii corporale sub 37˚C şi a leucocitozei
c. La palparea abdominală se constată prezenţa la perete a unei împăstări dureroase la presiune, mată la percuţie,
ce se întinde până la creasta iliacă antero-superioară, arcada crurală, fără să depăşească linia mediană
d. Exacerbarea durerii şi apariţia temperaturii cu aspect septic anunţă constituirea unui abces apendicular
e. Poate evolua spre regresie lentă.
R : c, d, e

18. Următoarele afirmaţii cu privire la eventraţiile peretelui abdominal sunt adevărate:

a. Sunt mai frecvent spontane
b. Survin de regulă datorită unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale
c. Pot fi precoce sau tardive, chiar ani după intervenţie
d. Sunt favorizate de drenaje şi incidente postoperatorii: tuse, efort de vărsătură, supuraţii, hematoame
e. Realizarea unei tomografii computerizate abdominale se indică în mod sistematic la toţi bolnavii cu eventraţie
abdominală.
R : b, c, d
19. Tabloul clinic din ocluziile intestinale înalte se caracterizează prin:
a. Debut insidios, lent, fără vărsături
b. Starea generală mult timp conservată
c. Meteorism abdominal
d. Dureri intense
e. Absenţa sau discreţia meteorismului abdominal.
R : d, e
20. Tabloul clinic din ocluziile intestinale joase se caracterizează prin:
a. Debut insidios, lent progresiv
b. Starea generală mult timp conservată
c. Meteorism abdominal maxim pe cadrul colic sau asimetric
d. Dureri de intensitate redusă, discrete
e. Absenţa sau discreţia meteorismului abdominal.
R : a, b, c, d

Disciplina: SOCIOLOGIE MEDICALĂ

Autor:Asist. univ. Dr. Mihai Pirlog
CU RĂSPUNS SIMPLU

1. Stilul de viaţă reprezintă:

a. nivelul educaţional al individului şi reflectarea sa în viaţa cotidiană;

b. tipul de comportament repetitiv, habitual, condiţionat de nivelul de cultură şi de nivelul de trai, aflat sub
controlul limitat al familiei şi individului, în cadrul impus de resursele economice;

c. elementele de vestimentaţie ca şi mijloc de comunicare non-verbală;

d. dmodalitatea în care individul alocă şi cheltuieşte fondurile necesare vieţii cotidiene;

e. emetodele şi tehnicile utilizate de societate în controlul membrilor acesteia;

Răspuns corect: b

2. Cuantificarea sănătăţii drept un bun de consum pe care individul îl cumpără în funcţie de posibilităţi,
fără ca societatea să fie obligată să furnizeze cuiva îngrijire medicală este o caracteristică a:

a. sistemului naţional de sănătate bazat pe finanţarea centrală;

b. sistemului socialist de sănătate;

c. sistemului de asigurări sociale de sănătate;

86
 d. sistemului românesc de asigurări de sănătate;

e. sistemului privat de asigurări de sănătate;

Răspuns corect: e

3. Între principalele criterii de evaluare a sistemelor de sănătate se numără:

a. numărul de absolvenţi ai învăţământului medical universitar şi postuniversitar;

b. accesibilitatea la programele de compensare a costurilor terapiilor medicamentoase;

c. gradul de acoperire a populaţiei;

d. ineficienţa cheltuirii fondurilor destinate sănătăţii;

e. greşita alocare a resurselor financiare;

Răspuns corect: c

CU RĂSPUNS MULTIPLU

4. Între obiectivele sociologiei medicale se numără

a. studiul distribuirii bolilor în societate în funcţie de sistemul social, mediul familial, religie, sex, profesie;

b. studiul elementelor sociale care intervin în procesul terapeutic;

c. studiul variabil

d. elor culturale ale manifestării sănătăţii şi bolii;

e. studiul veniturilor medicilor şi asistenţilor medicali;

f. studiul substanţelor medicamentoase utilizate în terapie;

Răspuns corect: a, b, c.

5. Principalele perspective teoretico-metodologice în sociologia medicală sunt:

a. perspectiva (paradigma) funcţionalistă (Durkheim, Weber, Parsons, Merton);

b. perspectiva (paradigma) metafizică (Kant, Hegel, Heidegger, Schopenhauer);

c. perspectiva (paradigma) conflictualistă ( Marx, Mills, Waitzkin, Therborn);

d. perspectiva (paradigma) socialistă (Lenin, Castro, Xiaoping, Trotzky);

e. perspectiva (paradigma) interacţionistă ( Mead, Cole, Goffman, Schutz, Garfinkel);

Răspuns corect: a, c, e.
6. Factorii care influenţează starea de sănătate sunt:

a. biologia umană: moştenire genetică, procese de maturizare, îmbătrânire, tulburări cronice, degenerative;

b. mediul: apa potabilă, medicamente, poluare, salubrizare, boli transmisibile, schimbări sociale rapide;

c. stilul de viaţă: hrană, activităţi fizice, sedentarism, tabagism, alcoolism;

d. alocarea resurselor financiare: nivelul salariului minim, valoarea coşului zilnic, gradul de îndatorare;

e. organizarea asistenţei medicale: cantitatea şi calitatea resurselor medicale, accesul la ele, relaţia dintre
persoane şi resurse în asistenţa medicală;
87
 Răspuns corect: a, b, c, e.

7. Starea de boală presupune următoarele restricţii privind stilul de viaţă al individului:

a. independenţa faţă de alte persoane specializate în asigurarea serviciilor de sănătate;

b. restrângerea sau modificarea unor activităţi motrice sau fiziologice;

c. anularea drepturilor civile şi legale ale persoanei suferinde;

d. dereglarea raporturilor familiale sau conjugale;

e. pierderea sau reducerea capacităţii de muncă şi, implicit, a posibilităţilor asigurării subzistenţei;

Răspuns corect: b, d, e.

8. Statusul social al individului prezintă următoarele definiţii şi caracterizări:

a. ansamblu de relaţii egalitare şi ierarhice pe care individul le are cu alţi membri din grupul din care face parte;

b. prestigiu social (Weber, 1921);

c. evoluţie în viaţa publică şi politică a comunităţii;

d. colecţie de drepturi şi de datorii generate de locul ocupat de fiecare individ în societate (Linton, 1936);

e. statusurile atribuite (vârstă, sex, rasă) diferă de cele achiziţionate (profesie, poziţie economică, stare civilă),
pentru care individul a optat şi a depus anumite eforturi (Parsons, 1951);

Răspuns corect: a, b, d, e.

9. Între sursele de conflict între rolurile sociale ale unui individ se numără (J. Maisonneuve):

a. inabilităţile personale în aplicarea eficace a tehnicilor soluţionarea conflictelor;

b. modificările stării psihice a individului şi a persoanelor cu care acesta intră în contact;

c. reacţia provocată asupra individului de exigenţele incompatibile ale unui rol mixt;

d. inaderenţa individului afectivă şi ideologică la rol;

e. proliferarea rolurilor în societatea contemporană;

Răspuns corect: c, d, e.

10. Între cauzele insuficientei comunicări între cadru medical şi pacient se numără:

a. Atitudinea profesională a cadrului medical;

b. Problemele legate de costurile îngrijirilor medicale;

c. Inaccesibilitatea pacienţilor la unităţile specializate în furnizarea serviciilor medicale;

d. Neîncrederea pacientului;

e. Dificultăţi legate de înţelegere şi memorie;

Răspuns corect: a, d, e.

88
 PARTEA II -A
GRILE ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Disciplina ANATOMIA OMULUI

Autori: Prof. univ. Dr. Iuliana Nicolescu; Sef de lucrari dr.Dana Maria Albulescu

1 Oasele sunt : 2 Osul temporal are :

a. lungi a. un solz
b. scurte b. portiune petroasa
c. concave c. 2 condili
d. convexe d. 3 perechi de prelungiri
e. curbe e. col
R : a,b R : a,b

3 Vertebrele cervicale au : 4 Occipitalul are :

a. 3 procese articulare a. o portiune solzoasa
b. orificiu transversar b. 2 orificii rotunde
c. corp c. portiune bazilara
d. col d. 4 condili
e. tuberozitate e. tuberozitate
R : b,c R : a,c

5 Toracele este format din : 6 Oasele tarsiene sunt :

a. 12 coaste a. calcaneul
b. 12 vertebre toracale b. semilunarul
c. 5 vertebre lombare c. pisiformul
d. 24 coaste d. tra pezoid
e. oase liace e. cuneiforme
R : b,d R : a,e

7 Pentru orientarea femurului utilizam : 8 Bolta craniana este constituita din :

a. capul articular a. occipital
b. linia aspra b. sfenoid
c. condilii c. parietale
d. trohanterul mic d. maxila
e. spina e. nazale
R : a,b R : a,c

9 Oasele viscerocraniului sunt : 10 Vertebrele toracale au :

a. nazale a. 6 procese articulare
b. mandibula b. 4 procese articulare
c. sfenoidul c. procese transversare
d. etmoidul d. col anatomic
e. patela e. proces spinos bifid
R : a,b R : b,c

89
11.Peretele esofagian are : 12 In nazofaringe se afla :
a..muschi striati a. Orificiile tubare
b. muschii mimicii b. orificiul laringian
c. muschi netezi c. choanele
d. muschi cardiac d. plicile gloso - epiglotice
e. vilozitati e. orificiile suborbitare
R : a,c R : a,c

13.Muschii limbii sunt : 14. Glanda parotida este inervata de:

a.vertical a. Nervul ischiatic
b.croitor b. nervul glosofaringian
c.longitudinal superior c. nervul median
d.biceps d. simpaticul cervical
e.buccinator e. plexul solar
R: a,c R: b,d

15.Intestinul subtire are: 16 Stomacul are:

a.15m a. corp
b.4m b. infundibul
c.6m c. canal piloric
d.12m d. bulb
e. 2m e. valva ileocecala
R : b,c R : a,c
17.Intestinul gros are : 18. Vilozitatea intestinala:
a.tenii a. 3 cm
b.haustre b. ax conjuctivo-vascular
c.infundibul c. valve
d.10m d. ciucuri epiploici
e. 5m e. glande salivare
R : a,c R: b

19.Laringele contine : 20. Vezica urinara este:

a.cartilagii aritenoide a. organ tubular
b.cartilagii de crestere b. are 4 straturi
c.cartilajul tiroid c. contine coliculul prostatic
d.muschi netezi d. este inervata somatic
e.glande sebacee e. este inervata vegetative
R: a,c R: e

21. În perineul anterior feminin sunt: 22. Vezica urinară are:

a. vulva a. 3 orificii
b. glandele Cooper b. Epiteliu pavimentos necheratinizat
c. anusul c. epiteliu pavimentos cheratinizat
d. ovarul d. 3 coarne
e. fosa ischiorectala e. capacitate 3 l.
R: a R: a

23. Perineul cuprinde: 24. Perineul are în structura sa:

a. triunghi urogenital a. muşchiul transvers superficial
b. regiunea lombară b. muşchiul transvers profund
c. regiunea sacrată c. muşchii adductori
d. regiunea iliaca d. muşchiul cvadriceps
e. regiunea ant. a coapsei e. muschii mimicii

R: a R: a,b

90
25.Rinichii au: 26: Vagina are:
a. 20 piramide a. Pliuri ale mucoasei
b. un pelvis b. coarne
c. 1 milioane nefroni c. 3 comisuri
d. ramuri d. epiteliu cheratinizat
e. 5 piramide e. inervatie somatica
R: b R: a

27. Tuba uterină are: 28. Perineul are formă de:

a. pavilion a. pătrat
b. istm b. dreptunghi
c. fund c. romb
d. col d. poligon neregulat
e. 3 orificii e. cerc
R: a,b R: c

29. Rinichii primesc vascularizaţie din: 30. Diafragma pelvină are în structura sa:
a. artera aortă toracală a. muşchii ridicători anali
b. artera renală b. muşchii coccigieni
c. artera mezenterică inferioară c. muşchiul transvers profund
d. vena renală d. muşchiul croitor
e. vena porta e. muschiul iliac
R: b,d R: a,b,c

31. Inervaţia cordului provine din: 32. Genunchiul primeşte vase de la:
a.simpaticul cervical a. artera poplitee
b.nervul vag b. artera tibială anterioară
c.nervii intercostali c. artera pedioasă
d.nervii pelvici d. artera ulnară
e. nervul ischiatic e.vena humerala
R: a,b R: a,b

33. Arterele intercostale iau naştere din: 34. Coapsa este vascularizată de:
a.aorta toracică a.vena safenă mare
b.arterele mezenterice b.artera femurală
c.artera iliacă internă c.artera poplite
d.artera iliaca externa d.vena femurala
e.artera rectala sup. e.vena plantara laterala
R: a R: a,b,d

35. Inima este vascularizată de: 36. Gîtul primeşte vase arteriale de la:
a.artere intercostale a.arterele tiroidiene
b.artera femurală b.artera transversă a gîtului
c.arterele coronare c.arterele sternocleidomastoidiene
d.sinusul coronar d.artera humerală
e.artera gastrica stanga e.artera epigastrica
R: c,d R: a,b,c

37. Vena cavă superioară primeşte: 38. Membrele au:

a.venele bronşice a. sistem venos superficial
b.trunchiurile venoase brahiocefalice b. sistem venos profund
c.venele femurale c.valve venoase
d.venele pedioase d.artere de tip elastic
e.vena porta e.vase limfatice
R: a,b R:a,b,d,e

91
39. Membrul inferior primeşte sînge din: 40. Sistemul valvular al inimii cuprinde:
a.artera poplitee a.valva bicuspidă
b.artera tibială anterioară b.valva tricuspidă
c.artera ulnară c.valve venoase
d.artera humerală d.orificiul Bothallo
e.vena humerala e.valve sigmoide
R: a,b R: a,b,e

DISCIPLINA: ANESTEZIE TERAPIE INTENSIVĂ - ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor: Conf. univ. dr. Luminita CHIUTU; Asist. univ. dr. Maria STOICA; Asist. univ. Dr. Marius NOVAC

1. Elementele de nursing general aplicate bolnavului critic:

a. poziţia în pat
b. abord vascular periferic şi central
c. montarea sondelor vezicale, nazogastrice
d. toaleta zilnică a gurii şi danturii
e. toaleta zilnică generală a corpului R: a,b,c,d,e
2. Pentru efectuarea extubaţiei sondei de intubaţie oro-traheală sunt necesare:
a. sondă de aspiraţie endo-bronşică sterilă
b. mănuşi sterile
c. aspirator
d. barbotor
e. seringă 10/20 ml
R: a,b,c,e
3. Materiale necesare pentru efectuarea aspiraţiei traheo-bronşice sunt:
a. sondă de aspiraţie endobronşică sterilă
b. mănuşi sterile
c. ser fiziologic steril
d. aspirator
e. sondă urinară R: a,b,c,d
4. Măsurarea presiunii venoase central se face prin montarea unui cateter venos în:
a. vena femurală
b. vena brahială
c. vena jugulară internă
d. vena jugulară externă
e. vena subclaviculară R: c,e

5. Indicaţiile abordului venos central sunt:

a. monitorizarea presiunii venoase centrale
b. acces venos de lungă durată
c. hemodializă
d. lipsa accesului venos periferic
e. pentru monitorizarea diurezei
R: a,b,c,d
6. Materiale necesare pentru montarea sondei gastrice:
a. sonde
b. gel/spray anestezic
c. laringoscop şi pensă Magill
d. aspirator
e. sondă urinară
R: a,b,c,d

92
 7. Materiale necesare pentru sondajul vezical:
a. sonde uretrale sterile
b. mănuşi sterile
c. comprese sterile şi soluţii antiseptice
d. seringă 10 ml sterilă
e. vase pentru colectarea urinii
R: a,b,c,d,e

8. Nursingul pacientului critic cu disfuncţie neurologică presupune evaluarea din oră în oră a:
a. stării de conştienţă
b. parametrii hemodinamici
c. temperatura corporală
d. aport hidric
e. nutriţia
R: a,b,c,d

9. Locul de amplasare al receptorului termic pentru determinarea temperaturii este:

a. cavitatea bucală
b. intrarectal
c. vezica urinară
d. conduct auditiv extern
e. esofag
R: a,b,c,d,e

10. Accidentele şi incidentele transfuziei de sânge pot fi:

a. hemoliza acută
b. purpura trombocitopenică postransfuzională
c. edem pulmonar
d. insuficienţă renală cronică
e. imunodepresia postransfuzională

R: a,b,c,e

DISCIPLINA ANATOMIE PATOLOGICĂ – ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor: Conf. Dr. Claudiu Mărgăritescu

1. Granulomul inflamator:
a. este considerat imunologic în cazul corpilor străini
b. apare în cadrul unei inflamaţii acute fibrinoase
c. este prezent într-un abces hepatic
d. se cronicizează
e. este întâlnit în tuberculoză
R: e
2. Despre inflamaţia tuberculoasă se poate spune:
a. coloraţia Pearls poate fi utilă
b. PMN-urile sunt în număr mare
c. apar celule gigante de corp străin
d. celulele gigante şi epitelioide sunt caracteristice
e. apare citosteatonecroză
R: d
3. Tumorile benigne au în general, următoarele caractere:
a. evoluţie lentă şi locală
b. prezintă frecvente mitoze atipice
c. sunt infiltrative
d. metastazează pe cale sanguină

93
 e. metastazează pe cale limfatică
R: a
4. Steatoza:
a. apare prin acumularea de colesterol în celulă
b. se datorează metaplaziei celulare
c. se produce ca urmare a perturbării metabolismului glicogenului
d. apare prin acumularea de trigliceride în celulă
e. apare prin acumularea de trigliceride în adipocite
R: d
5. Ateromatoza:
a. se poate ulcera
b. poate apare la nivelul venelor
c. asociază numai depozite de trigliceride subendotelial
d. se poate complica cu anevrism
e. se datorează trombozei sau emboliei
R: a,d
6. Cele mai frecvente cauze ale inflamaţiei cronice sunt:
a. expunerea prelungită la agenţi toxici exo- sau endogeni
b. virusuri cu agresivitate foarte crescută
c. infecţii persistente cu microorganisme cu toxicitate scăzută
d. întotdeauna o inflamaţie acută
e. reacţii imune împotriva propriilor structuri
R: a,c,e

7. Complicaţiile infarctelor pot fi:

a. anevrismul, pericardita, ruptura peretelui cardiac
b. tromboza ventriculară în infarctul subencocardic
c. vindecarea prin restituţio ad integrum
d. vindecarea prin cicatrice
e. tromboza ventriculară în infarctul miocardic subepicardic
R: a,b,d
8. În infarctul recent se observa:
a. lizereul de demarcaţie leucocitar
b. scleroza colagenă
c. necroza de coagulare structurată
d. necroza astructurată
e. infiltrat limfoplasmocitar abundent R: a,c,d
9. Prezenţa unui carcinom scuamos la nivelul unui ganglion limfatic semnifică:
a. cancer primitiv din ţesutul limfo-ganglionar
b. metastază
c. metaplazie
d. diseminare pe cale limfatică
e. limfom R: b,d
10. Referitor la hemoragii sunt adevărate:
a. oprirea sângerării se realizează prin formarea unui embol hemostatic
b. melena poate fi rezultatul unui ulcer duodenal complicat
c. metroragia este sângerarea abundentă între cicluri
d. hematomul reprezintă o colecţie circumscrisa de sânge
e. hematemeza poate fi rezultatul unui ulcer gastric complicat
R: b,c,d,e

94
DISCIPLINA BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ – ASISTENŢĂ MEDICALĂ
Autor: Şef lucrări Dr. Bogdan Stănoiu

1. Ionii de Na + intră în celulă prin:

a. difuziune simplă prin bistratul fosfolipidic

b. difuziune prin canalele ionice pentru Na +
c. legaţi de proteine de tip carrier
d. legaţi de ionii de Cl-
e. transport activ cu ajutorul pompei Na + /K+
R: b
2. Telofaza reprezintă etapa în care:

a. cromatidele surori se separă

b. se formează fusul de diviziune
c. se produce citokineza
d. polii fusului de diviziune încep să se îndepărteze
e. se efectuează de obicei studiile morfologice asupra cromozomilor
R: c

3. Cea mai importantă funcţie a acizilor nucleici este legată de:

a. catalizarea reacţiilor biochimice

b. transportul prin membrana celulară
c. eliberarea de energie
d. stocarea informaţiei genetice şi sinteza proteinelor
e. recepţionarea semnalelor din mediul extracelular
R: d
4. O caracteristică comună a proteinelor carrier care realizează difuziunea facilitată şi a pompelor
proteice membranare (ATP-azele) este:

a. consumul de energie
b. transportul moleculelor împotriva gradientului lor de concentraţie
c. specificitatea pentru moleculele pe care le transportă
d. transportul activ
e. hidroliza ATP
R: c
5. Raportul nucleo - citoplasmatic:

a. variază în funcţie de ţesut

b. depinde de activitatea metabolică a celulei
c. este scăzut la celulele tinere
d. ajută la stabilirea diagnosticului de malignitate dacă este crescut
e. este crescut în cazul trombocitelor
R: a, b, d
6. În hipercolesterolemia familială:

a. nivelul colesterolemiei creşte foarte mult de la vârste tinere

b. colesterolul se acumulează excesiv în endozomii maturi
c. complexele ligand – receptor nu se pot internaliza
d. există o proteină anormală la nivelul lizozomilor
e. hipertensiunea arterială apare precoce
R: a, c, e
7. Printre efectele oxidului nitric se numără:

a. scăderea ratei filtrării glomerulare

b. stimularea contracţiei musculaturii netede a uterului gravid
c. stimularea eliberării adrenalinei din medulosuprarenale
d. relaxarea pereţilor arterelor coronare

95
 e. modificări comportamentale (agresivitate)
R: c, d
8. Unele bacterii din colonul uman:

a. sunt un exemplu de simbioză

b. sintetizează vitamina K
c. contribuie la digerarea celulozei vegetale
d. au rol în transformarea chimică a monoxidului de azot
e. intervin în coagularea sângelui prin produşii sintetizaţi
R: a, b, e

9. În sferocitozele ereditare:

a. aria suprafeţei membranei eritrocitare în raport cu volumul intracelular creşte

b. eritrocitele sferice sunt mai flexibile
c. eritrocitele pot fi reţinute în capilarele splenice
d. hemoliza este crescută
e. splenectomia rezolvă defectul eritrocitar
R: c, d
10. În cazul fibrozei chistice

a. sunt afectate numai căile respiratorii

b. canalele de clor sunt absente sau nu funcţionează
c. pasajul clorului este blocat
d. Na + iese în cantitate mare din celule
e. mucusul se acumulează într-un strat gros
R: b, c, e
11. Colesterolul:

a. reprezintă un lipid esenţial din constituţia membranei

b. se află în acelaşi procent în toate membranele
c. predomină în membrana bacteriană
d. creşte rezistenţa mecanică a membranei
e. creşte permeabilitatea pentru ionii mici
R: a, d
12. Următoarele afirmaţii sunt false:

a. hemoliza presupune balonizarea celulelor

b. apa de mare este hipotonă faţă de citosol
c. un mediu hiperton presupune deshidratarea şi retracţia celulelor
d. apa distilată este un mediu hiperton pentru celule
e. în cazul plasmaferezei, albumina trebuie dizolvată în ser fiziologic
R: b, d
13. Sinteza ADN la eucariote:

a. poartă numele de transcripţie

b. foloseşte catenele parentale drept model pentru sinteza catenelor noi
c. presupune formarea unor catene noi, identice cu cele matriţă
d. este unidirecţională
e. are loc în faza S a ciclului celular
R: b, e
14. Modelul mozaicului fluid se referă la faptul că:

a. membranele sunt alcătuite din lipide şi proteine, în procente variabile

b. din cauza polarităţii, fosfolipidele se dispun sub formă de bistrat
c. conţinutul de fosfolipide şi colesterol este acelaşi în ambele planuri ale bistratului
d. toate proteinele sunt ancorate la citoschelet
e. resturile oligozaharidice se proiectează la interiorul celulei
R: a, b

96
 15. Care dintre următoarele organite conţin ADN şi sunt delimitate de o membrană dublă:

a. reticulul endoplasmatic
b. nucleul
c. nucleoidul
d. mitocondria
e. plasmidele
R: b, d

DISCIPLINA DERMATOLOGIE – MOAŞE ŞI ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor: Conf. univ. dr. Virgil Pătraşcu

1. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la herpesul recurent este falsă?

a. Numărul leziunilor este mai mic, în comparaţie cu primoinfecţia herpetică

b. Localizarea cea mai frecventă este la buze şi în regiunea genitală
c. Leziunile se vindecă mult mai încet decât în primoinfecţia herpetică
d. Recidivele sunt declanşate de infecţii generale, medicamente imuodepresive, stres
e. Herpesul genital constituie poartă de intrare pentru alte infecţii sexual transmisibile
R: c

2. Care dintre următoarele boli reprezintă infectarea glandelor apocrine?

a. Furunculul antracoid
b. Sicozisul stafilococic
c. Furunculul “malign” al feţei
d. Hidrosadenita
e. Ectima
R: d

3. Care dintre următoarele boli se manifestă clinic prin plăci eritemato-edematoase, pruri gi noase, f ug ace
(persistă câteva minute sau ore şi dispar fără a lăsa semne)?

a. Eczema
b. Ftiriaza pubiană
c. Urticaria
d. Microsporia
e. Tinea corporis R: c
4. Care dintre următoarele boli sunt determinate de stafilococ?

a. Kerion Celsi
b. Furunculul
c. Intertrigo streptococic
d. Sicozisul microbian
e. Condiloamele acuminate
R: b,d

5. Care dintre următoarele micoze lasă alopecie definitivă?

a. Tricofiţia uscată
b. Favusul
c. Kerion Celsi
d. Tinea cruris
e. Microsporia
R: b,c
97
6. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la adenopatia din sifilisul primar sunt incorecte?
a. Apare după 7-8 zile de la constituirea şancrului
b. Este dureroasă
c. Este fixată la tegument şi la ţesuturile din profunzime
d. Este poliganglionară
e. Este regională, frecvent unilaterală
R: b,c
7. Care dintre următoarele leziuni cutanate sunt caracteristice sifilisului secundar?
a. Sifilidele eritematoase
b. Sifilidele papuloase
c. Şancrul sifilitic (şancrul dur sau sifilomul)
d. Sifilidele erozive
e. Sifilidele papulohipertrofice
R: a,b,d,e

8. Care dintre următorii factori sunt implicaţi în etiopatogenia cancerelor cutanate?

a. Radiaţiile ionizante
b. Anumite virusuri
c. Radiaţiile actinice
d. Topicele fotoprotectoare
e. Imunodepresia
R: a,b,c,e

9. Care dintre următoarele medicamente au acţiune antimicotică?

a. Acyclovir
b. Clorfeniramin
c. Clotrimazol
d. Ketoconazol (Nizoral)
e. Dermovate
R: c,d

10. Profilaxia sifilisului şi a infecţiei HIV se realizează prin:

a. folosirea sistematică a prezervativului

b. controlul serologic al donatorilor
c. controlul serologic al gravidelor
d. sterilizarea corectă a instrumentarului
e. tratament cu antibiotice
R: a,b,c,d

DISCIPLINA: ENDOCRINOLOGIE – ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor: Sef lucr. dr Popescu Mihaela

1. Diabetul insipid se caracterizează prin:

a. poliurie, polidipsie, sete
b. poliurie, polidipsie, polifagie
c. densitate urinară crescută
d. hiperglicemie
e. creşterea ureei şi creatininei
R: a

98
2. În sindromul tumoral hipofizar pot apare următoarele semne clinice cu excepţia:
a. cefaleei
b. greţurilor şi vărsăturilor
c. tulburărilor de câmp vizual
d. semnelor generate de deficitul hormonilor hipofizari
e. semnelor generate de excesul hormonilor hipofizari
R: b
3. Explorările paraclinice în hipotiroidismul primar arată:
a. scăderea colesterolului
b. hiperglicemie
c. creşterea amplitudinii complexului QRS pe electrocardiogramă
d. creşterea hormonilor tiroidieni
e. creşterea TSH-ului
R: e

4. Pacienta în vârstă de 30 de ani se prezintă cu scădere ponderală, palpitaţii, transpiraţii, exoftalmie

bilaterală. Care este diagnosticul probabil:
a. tumora hipofizară
b. boală Basedow Graves
c. feocromocitom
d. boală Addison
e. hipercorticism
R: b

5. Care din următoarele dozări stabilesc diagnosticul pozitiv de tiroidită cronică autoimună:
a. creşterea TSH
b. scăderea hormonilor tiroidieni
c. titrul crescut al anticorpilor antiperoxidază (ATPO)
d. titrul crescut al anticorpilor antinucleari
e. creşterea hormonilor tiroidieni
R: c

6. Următoarele afecţiuni determină hipercortizolism cu excepţia:

a. bolii Addison
b. bolii Cushing
c. adenomului secretant de glandă suprarenală
d. excesului de CRH paraneoplazic
e. excesului de ACTH paraneoplazic
R: a

7. În tratamentul bolii Addison se indică:

a. dietă hiposodată
b. Bromocriptină
c. Tyrozol
d. Prednison
e. dietă hipoglucidică
R: d

8. Care din următoarele nu este caracteristic tetaniei cronice:

a. semnul Chvostek
b. hipocalcemia
c. melanodermia generalizată
d. semnul Weiss
e. semnul Trousseau
R: c

9. Diagnosticul sindromului Turner se stabileşte pe baza:

99
 a. scăderii gonadotropilor (FSH şi LH)
b. absenţei uterului la examinarea ecografică pelvină
c. prezenţei cromatinei Barr
d. cariotipului 47,XXX
e. cariotipului 45,XO
R: e

10. În etiologia infertilităţii endocrine masculine este implicată:

a. administrarea prelungită de Bromocriptină
b. tumora hipofizară secretantă de prolactină
c. prezenţa unui nodul tiroidian chiar dacă funcţia tiroidiană este normală
d. tetania cronică
e. absenţa congenitală a vasului deferent
R:b

DISCIPLINA: ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE – ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor: Conf. univ. Dr. Emiliea Pătru

1. Codul de deontologie asigură:

a. criteriile după care indivizii se tratează ca egali sau inegali
b. alocarea resurselor pe criterii relevante
c. standardul de calitate al profesiei respective
d. profesioniştii să nu ţină cont de voinţa pacientului
e. aplicarea principiilor etice
R: c

2. Pentru aplicarea principiilor Drepturilor Pacienţilor în Europa a fost aplicată o lege specială privind
drepturile pacientului:
a. legea 90/2006
b. Codul de Deontologie profesională
c. legea 74/1995
d. legea 46/2003
e. legea 124/1998
R: d

3. Greşala medicală este definită ca ţinând de:

a. imperfecţiunea cadrului medical
b. reactivitatea bolnavului
c. încalcarea regulilor de conduită profesională în raport cu cazul dat şi cu conduita altui medic î n tr -o sit u aţie
similară
d. inteligenţa cadrului medical
e. domeniul cunoaşterii
R: c

4. Care din următoarele sunt principii ale bioeticii:

a. principiul autonomiei personale
b. confidenţialitatea
c. consimţământul formulat
d. principiul bineficienţei
e. voluntarismul
R: a,d

5. Analiza din punct de vedere etic a unui caz clinic trebuie să ţină cont de următoarele elemente:
a. indicaţiile medicale
b. punerea în practică a cunoştinţelor acumulate
c. furnizarea de servicii medicale
d. dorinţa pacientului
e. calitatea vieţii pacientului

100
 R: a,d,e

6. Libertăţile fundamentale ale omului sunt:

a. libertatea de constrângere
b. libertatea de gândire
c. libertatea de acţiune şi realizare
d. libertatea de acţiune a indivizilor
e. libertatea interesului public.
R: b,c,d

7. Ce este codul de etică pentru asistenţii medicali?

a. veghează asupra propriului comportament profesional
b. un instrument de lucru pentru luarea deciziilor
c. un mod de reflecţie şi (auto)evaluare
d. acceptă responsabilităţile profesionale
e. tratează problemele legale.
R: b,c,d

8. În activitatea sa asistentul medical:

a. acordă îngrijiri într-un mediu terapeutic securizat
b. cu colegii şi ceilalţi membri ai echipei nu se află în relaţii de cooperare şi parteneriat
c. respectă fiinţa umană ca entitate bio-psiho-socială în inter-relaţie cu mediul înconjurător, cu valorile şi
principiile sale de viaţă
d. nu se implică în cunoaşterea problemelor persoanelor comunităţii
e. ia atitudine faţă de orice limitări ale competenţelor sale.
R: a,c,e

9. Care sunt cele mai importante drepturi ale pacienţilor stabilite prin Legea drepturilor pacientului:
a. de-a fi respectat ca persoană umană
b. la informaţie medicală
c. consimţământul asupra intervenţiei medicale
d. confidenţialitatea informaţiilor
e. îngrijirii medicale de cea mai înaltă calitate.
R: a,b,c,d,e

10. Care din următoarele criterii trebuie luate în consideraţie în cazul deciziei pri vi nd a l oca rea resurselo r
insuficiente:
a. posibilităţile de plată ale pacientului
b. certitudinea sau probabilitatea mare a unui beneficiu garantat pentru pacient
c. utilizarea în trecut a unor resurse similare
d. urgenţa
e. calitatea vieţii înainte şi după intervenţia terapeutică.
R: b,d,e

DISCIPLINA: GERIATRIE SI NURSING GERIATRIE

Autor: Conf. univ. Dr. LIVIU CONSTANTIN IOVĂNESCU

1. Îmbătrânirea determină:
A. Rigidizarea peretelui toracic.
B. Scăderea sensibilităţii chemoreceptorilor din sinusurile carotidiene.
C. Creşterea capacităţii pulmonare de apărare.
D. Conservarea funcţiei ventilatorii.
E. Creşterea mortalităţii prin BPCO.
R: A, B, E

101
2. Complicaţiile infecţioase ale gripei la vârstnici sunt reprezentate de:
A. Pneumonii interstiţiale.
B. Supuraţii bronşice.
C. Pleurite.
D. Pneumonii bacteriene.
E. Pleurezii purulente.
R: B, D, E

3. Următoarele criterii impun internarea pacienţilor vârstnici cu gripă într-un serviciu de terapie intensivă:
A. Frecvenţa respiratorie peste 30/min.
B. PaO2 sub 80 mmHg.
C. Starea de şoc cu oligoanurie.
D. Necesitatea respiraţiei asistate.
E. Frecvenţa cardiacă peste 80/min.
R: A, C, D
4. Cea mai frecventă formă de bronşită cronică la vârstnici este:
A. Bronşita cronică simplă.
B. Bronşita cronică purulentă.
C. Bronşita cronică astmatiformă.
D. Bronşita cronică mucoasă.
E. Bronşita cronică seroasă.
R: B

5. Febra ridicată (39 - 40 grade), însoţită de frison sau frisoane repetate, se poate întâlni şi la vârstnici în:
A. Pneumoniile acute bacteriene.
B. Pielonefritele acute.
C. Bronşita cronică acutizată.
D. Infecţiile urinare joase.
E. Bronşiectaziile infectate.
R: A, B

6. La subiecţii vârstnici infarctul miocardic acut poate fi relevat de:

A. O stare de astenie fizică intensă, aparent neexplicată.
B. Tuse seacă, iritativă.
C. Subfebrilităţi prelungite.
D. Edem pulmonar acut cardiogen.
E. Scăderea glicemiei.
R: A, D

7. Două cauze de HTA secundară la vârstnici sunt mai frecvente:

A. HTA endocrină.
B. HTA renoparenchimatoasă.
C. HTA renovasculară.
D. HTA neurogenă.
E. HTA iatrogenă.
R: B, C

8. Următoarele preparate antihipertensive sunt de evitat la pacienţii vârstnici:

A. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei.
B. Neurosimpaticoliticele.
C. Blocantele canalelor de calciu.
D. Guanidinele.

102
 E. Betablocantele neselective.
R: B, D, E
9. Infarctul acut miocardic la vârstnici poate preta la confuzii cu:
A. Embolia pulmonară.
B. pericardita acută.
C. Bronhobronhiolita acută.
D. Pneumopatiile acute interstiţiale.
E. Disecţia de aortă.
R: A, B, E

10. Involuţia aparatului digestiv la vârstnici presupune:

A. reducerea numărului de celule cu rol în absorbţie.
B. Creşterea tonusului sfincterian.
C. Creşterea fluxului sanguin destinat tubului digestiv.
D. Diminuarea motilităţii gastro-intestinale.
E. Coborârea planşeului pelvin.
R: A, D, E

11. Regurgitările nazale lichidiene, aspiraţia traheală, răguşeala sunt consecinţa:

A. Disfagiei joase.
B. Disfagiei înalte.
C. Disfagiei mediu situate.
D. Tulburărilor de deglutiţie frecvente la vârstnici.
E. Incontinenţei cardiei.
R: B

12. În infarctul mezenteric durerea foarte intensă poate predomina în:

A. Hipogastru.
B. Flancuri.
C. Periombilical.
D. Fosele iliace.
E. regiunea lombară.
R: B, C, D, E

13. Vărsăturile din infarctul mezenteric pot fi:

A. Lichidiene.
B. Bilioase.
C. Sanguinolente.
D. Fecaloide.
E. Cu aspect poraceu.
R: B, C, D

14. Aportul redus de apă la vârstnici favorizează:

A. Hiperkaliemia.
B. Hipokaliemia.
C. Hipernatremia.
D. Hiponatremia.
E. Hipercalcemia.
R: C

15. Incontinenţa urinară de gradul IV la vârstnici presupune:

A. Pierderi de urină la strănutat.
B. Pierderi de urină la tuşit.
C. Pierderi de urină în clinostatism.
D. Pierderi de urină în repaus, dar numai în ortostatism.
E. Pierderi de urină la mişcări rapide.
R: C

103
16. Reducerea excreţiei renale la vârstnici este determinată de:
A. Diminuarea progresivă a numărului de nefroni.
B. Scăderea fluxului sa nguin renal.
C. Creşterea filtrării glomerulare.
D. Creşterea secreţiei tubulare.
E. Alterarea reabsorbţiei tubulare.
R: A, B, E

17. Pe măsura înaintării în vârstă se produc:

A. Reducerea fluxului plasmatic renal.
B. Reducerea taliei rinichilor care devin scleroatrofici.
C. Creşterea filtrării glomerulare.
D. Creşterea mecanismelor compensatorii respirator şi endocrin.
E. Reducerea filtrării glomerulare.
R: A, E

18. Pierderea involuntară a urinii, neprecedată de senzaţia de a urina, consecinţa creşterii bruşte a presiunii
intraabdominale, se întâlneşte în:
A. Incontinenţa urinară tranzitorie.
B. Incontinenţa urinară de stres.
C. Incontinenţa urinară permanentă.
D. Incontinenţa urinară de efort.
E. Incontinenţa urinară definitivă.
R: B, D

19. Complicaţiile obişnuite ale retenţiei cronice de urină sunt:

A. Infecţia urinară.
B. Litiaza renală bilaterală.
C. Litiaza intravezicală.
D. Litiaza prostatică.
E. Alterarea structurală a rinichilor.
R: A, C

20. Caracteristice poliartritei reumatoide la vârstnici sunt:

A. Frecvenţa mai mare la femei.
B. Debut la articulaţiile mari (umăr).
C. Afectare asimetrică oligoarticulară.
D. Distrucţii articulare rare.
E. Atrofii musculare precoce.
R: B, C, E

21. În poliartrita reumatoidă a vârstnicilor sunt prezente următoarele modificări radiologice:

A. Osteoporoză subcondrală.
B. Eroziuni marginale.
C. Hiperproducţii osoase ale extremităţilor.
D. Deformare articulară.
E. Anchiloza.
R: A, B, D, E

22. Hidartroza intermitentă a genunchiului poate fi la vârstnici manifestarea de debut a:

A. Poliartritei reumatoide.
B. Spondilartritei anchilozante.
C. Gonartrozei.
D. Leziunii de menisc.
E. Gutei.
R: B

23. Aspectele reumatologicereumatismale cele mai frecvent întâlnite în geriatrie sunt:

104
 A. Coxartroza.
B. Sindromul algic umăr - mână.
C. Piciorul dureros.
D. Gonartroza.
E. Discartroza toracală.
R: A, B, C

24. Mineralizarea deficitară, cu reducerea masei osoase, defineşte:

A. Spondiloza vertebrală difuză.
B. Osteoporoza.
C. Artrozele.
D. Controcalcinoza.
E. Boala Paget.
R: B

25. La pacienţii vârstnici, cu lupus eritematos sistemic, următoarele manifestări sunt mai rare comparativ cu tinerii:
A. Cutanate.
B. Neurologice.
C. Hematologice.
D. Respiratorii.
E. Renale.
R: B, C, E

26. Debutul progresiv, cu tulburări ale stării de conştienţă, până la comă caracterizează la vârstnici:
A. Embolia cerebrală.
B. Tromboza cerebrală.
C. Accidentul ischemic tranzitor.
D. Hipoglicemia severă.
E. O anemie severă.
R: B
27. Debutul brusc, cu alterarea stării generale, sindrom meningeal şi subfebrilităţi poate relevă la vârstnici:
A. Infarctul de trunchi cerebral.
B. Ictusul lacunar.
C. Hemoragia subarahnoidiană.
D. Accidentul vascular ischemic.
E. Accidentul vascular embolic.
R: C

28. Hemoragia subarahnoidiană poate la vârstnici să îmbrace o formă oligosimptomatică relevată de:
A. Deteriorarea bruscă a stării generale.
B. Crize convulsive subintrante.
C. Ascensiune termică marcată.
D. Redoarea de ceafă.
E. Instabilitate în ortostatism şi la mers.
R: A, D, E

29. Crizele de epilepsie, la vârstnici trebuie diferenţiate de:

A. Sincopele Adams - Stockes.
B. Amnezia tranzitorie paroxistică.
C. Sincopele postmicţionale.
D. Crizele vertiginoase din insuficienţa circulatorie vertebro-bazilară.
E. Crizele de spasmofilie.
R: A, B, D, E

30. O cefalee persistentă, însoţită de vărsături neprecedate de greaţă poate releva şi la vârstnici:
A. O meningo-encefalită acută.
B. O tumoră cerebrală.
C. O migrenă.
D. O suferinţă psihică.

105
 E. Creşterea tensiunii asteriale.
R: B

31. Starea depresivă majoră se caracterizează prin:

A. Diminuarea interesului pentru orice activitate.
B. Insomnia.
C. Prezervarea activităţilor cognitive.
D. Absenţa tentativelor suicidare.
E. Hipersomnia (în formele atipice ale depresiei).
R: A, B, E

32. Regresiunea demenţială include:

A. Tulburări de memorie.
B. Tulburări de comportament.
C. Conservarea activităţii cognitive.
D. Tulburări de vigilenţă.
E. Lipsa tulburărilor afective.
R: A, B, D
33. Următoarele tipuri de demenţă sunt ireversibile:
A. Demenţele de tip Alzeimer.
B. Demenţele toxice.
C. Demenţele posttraumatice.
D. Demenţele carenţiale.
E. Demenţele pe fond vascular.
R: A, C, E

34. Cea mai frecventă hemopatie malignă întâlnită la vâratnici este:

A. Leucemia mieloidă cronică.
B. Leucemia limfatică cronică.
C. Limfomul malign Hodgkin.
D. Limfomul malign non-Hodgkin.
E. Policitemia vera.
R: B

35. Consecinţele posibile ale malnutriţiei protein-calorice la vârstnici sunt:

A. Disfuncţia cognitivă.
B. Scăderea forţei musculare.
C. Creşterea producţiei de anticorpi.
D. Scăderea interacţiunilor medicamentoase.
E. Edemele periferice.
R: A, B, E

36. La vârstnici, malnutriţia protein-calorică se poate datora:

A. Creşterii acuităţii olfactive.
B. Scăderii acuităţii gustative.
C. Saţietăţii tardive.
D. Depresiei.
E. Infecţiile cronice.
R: B, D, E

37. La vârstnici obezitatea morbidă (peste 130% greutatea ideală) poate duce la următoarele complicaţii:
A. Apnee in somn.
B. Tromboză venoasă profundă.
C. Riscuri chirurgicale reduse.
D. Embolie pulmonară.
E. Creşterea speranţei de viaţă.

106
 R: A, B, D

38. Tulburările de auz la vârstnici pot avea drept cauze:

A. Labirintite acute.
B. Labirintite cronice.
C. Otite externe difuze.
D. Colesteatomul.
E. Otite medii fără perforaţii timpanice.
R: A, B, D, E

39. Imobilizarea la vârstnici are drept consecinţă:

A. Atrofierea maselor musculare.
B. Accelerarea îmbătrânirii cerebrale.
C. Scăderea ponderală prin diminuarea masei adipoase.
D. Tulburări de tranzit intestinal (diareea).
E. Tulburări sfincteriene.
R: A, B, E

40. O infecţie acută la vârstnici poate fi relevată de:

A. Somnolenţă prelungită.
B. Insomnie.
C. Astenie fizică marcată.
D. Absenţa fenomenelor psihoorganice.
E. Stări halucinatorii.
R: A, B, D, E

41. Cele mai grave localizări extrapulmonare ale tuberculozei la vârstnici sunt:
A. Localizarea peritoneală.
B. Localizarea renală.
C. Localizarea pericardică.
D. Localizarea meningoencefalică.
E. Localizarea limfoganglionară.
R: D

R: B
42. Factorii de risc care pot creşte probabilitatea reacţiilor hipoglicemice la vârstnici sunt:
A. Afectarea sistemului nervos autonom.
B. Nutriţia corespunzătoare.
C. Afectările renale sau hepatice concomitente.
D. Utilizarea unor medicamente sedative.
E. Dozajul inadecvat al insulinei.
R: A, C, D, E

43. La populaţia geriatrică prescrierea medicamentelor trebuie sa ţină cont de următoarele aspecte:
A. Scăderea fluxului sanguin hepatic şi a hepatocitelor cu modificarea clearance-ului hepatic al
medicamentelor.
B. Greutatea corporală şi a organelor rămâne nemodificată, neantrenându-se astfel tulburări de distribuţie ale
medicamentelor.
C. Creşterea riscului de cumulare şi intoxicare cu medicamente eliminate renal.
D. Scăderea albuminelor plasmatice, urmată de reducerea legării medicamentelor de proteine.
E. Menţinerea numărului de neuroni fără modificări ale neuromediatorilor.
R: A, C, D

44. Anemiile prin deficit de acid folic şi folaţi, la vârstnici, se pot datora:
A. Malnutriţiei.
B. Malabsorbţiei.
C. Alcoolismului cronic.

107
 D. Hipertiroidismului,
E. Hipervitaminozei C.
R: A, B, C

45. La vârstnici cea mai frecventă anemie cronică, adesea severă este:
A. Anemia sideroblastică.
B. Anemia Biermer.
C. Microsferocitoza ereditară.
D. Talasemia minoră.
E. Anemia hemolitică autoimună.
R: B

DISCIPLINA: MEDICINĂ DE URGENŢĂ – ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor: Sef lucr.dr. Luciana Rotaru

1. Care dintre afirmaţiile următoare este falsă:

a. fracturile costale pot produce un pneumotorax
b. fractura coastelor inferioare pe stanga poate ridica suspiciunea unei leziuni splenice
c. pneumotoraxul apare doar în urma unui traumatism toracic
d. hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui pneumotorax
e. pneumotoraxul sufocant necesită drenaj toracic imediat
R: c

2. Şoferul unui vehicul implicat într-un accident rutier frontal, fără să fi avut centura f i xată , se l o veşte cu
toracele de volan; ce leziuni toracice pot să apară în acest caz:
a. contuzie miocardică
b. contuzie pulmonară
c. pneumomediastin
d. anevrismul de aorta
e. toate cele de mai sus
R: e

3. Regula lui Wallace reprezintă:

a. regula de calcul a indicelui prognostic
b. regula de calcul a suprafeţei arse la adult
c. regula de calcul a volumului de fluide ce trebuie administrat la pacientul ars în urgenţă
d. regula de spălare şi răcire a leziunilor de arsură
e. regula de calcul a suprafeţei arse la nou-nascut
R: b

4. Alegeţi afirmaţia adevărată:

a. toţi pacienţii cu arsuri profunde ale membrelor dezvoltă sindrom de compartiment
b. la pacienţii cu arsuri majore se poate administra sânge izogrup încă din prespital
c. arsurile asociate cu leziuni de inhalare prezintă gravitate înaltă
d. arsurile profunde peste 20% suprafaţă corporală reprezintă criteriu de adresare la primul spital cu secţie de
chirurgie din zonă
e. antibioterapia este indicată în toate leziunile de arsură
R: c

5. Poziţia de siguranţă este destinată:

a. pacientului inconştient
b. pacientului în stop respirator
c. pacientului cu obstrucţie incompletă de cale aeriană
d. pacientului în stop cardiorespirator

108
 e. pacientului cu dispnee
R: c

6. Alegeţi un semn care nu caracterizează intoxicaţia cu organofosforice dintre cele de mai jos:
a. vărsături
b. dispnee
c. uscăciunea mucoaselor
d. mioză
e. convulsii
R: c

7. Alegeţi mijlocul de imobilizare adecvat pentru fractura de bazin, la un pacient politraumatizat, dintre de
mai jos:
a. bandaj toracobrahial
b. atela cutie
c. fixarea unul de celalalt a celor două membre inferioare
d. targa vacuum
e. atela gonflabilă
R: d

8. Într-un traumatism toracic, detresa circulatorie poate fi datorată:

a. unui şoc hemoragic
b. unei tamponade cardiace
c. unei contuzii pulmonare
d. unei leziuni mielice complete înalte
e. unei fracturi de stern
R: a,b,c,d

9. Stopul cardiorespirator se defineşte prin:

a. dispnee
b. apnee
c. absenţa conştienţei
d. absenţa pulsului carotidian
e. tahicardie ventriculară
R: b,c,d

10. La pacientul electrocutat în stop cardiorespirator urmatoarele manevre sunt obligatorii.

a. imobilizarea coloanei cervicale imediat
b. ventila ţie artificială
c. hiperextensia capului
d. defibrilare
e. masaj cardiac extern
R: a, b, e

11. În suportul vital de bază practicat de catre laici:

a. este corectă plasarea precoce a maştii de oxigen
b. la adult este corectă o rată de 2 ventila ţii la 30 compresiuni
c. la copil este corecta o rată de 2 ventila ţii la 15 compresiuni
d. evaluarea circulaţiei ar trebui să nu dureze mai mult de 10 secunde în fiecare minut de resuscitare
e. măinile trebuie poziţionate în 1/3 medie a sternului pentru a executa compresiunile toracice
R : b, c, e

12. Trauma craniocerebrală gravă se defineşte prin:

a. abolirea conştienţei pentru o perioadă de până la 30 minute
b. triada Cushing
c. otoragie

109
 d. Glasgow Coma Scale sub 8
e. absenţa leziunilor macroscopice vizualizabile la CT craniu
R: b, d

13. Alegeţi semnele de certitudine ale fracturilor dintre urmatoarele:

a. crepita ţii osoase
b. scurtare
c. durere
d. întreruperea continuităţii traiectului osos
e. mobilitate anormală
R: a,b,d,e

14. În cazul când există o sângerare masivă externă dintr-o arteră lezată sunt indicate:
a. aplicarea garoului deasupra zonei hemoragice
b. aplicarea garoului sub zona hemoragică
c. aplicare pe plagă a unui pansament compresiv
d. clamparea directă a unor artere lezate
e. presiune digitală directă în focarul hemoragic
R: a, e

DISCIPLINA: MEDICINA LEGALA

Autori: Prof. univ.dr. Zavoi Roxana Eugenia , Sef lucrari dr. Stanca Liliana

1.Timpul de ingrijiri medicale(numarul zilelor de ingrijire medicala) se acorda:

a. in functie de numarul zilelor de spitalizare;
b. in functie de numarul zilelor de concediu medical;
c. in functie de perioada de vindecare anatomica;
d. prin insumarea perioadelor necesare vindecarii tuturor leziunilor traumatice;
e. pentru vindecarea celei mai grave dintre leziuni. R 1e

2. Moartea subita :
a. este o moarte violenta;
b. are cauze externe organismului;
c. poate fi omucidere, sinucidere, accident;
d. este o forma rapida a mortii neviolente(patologice)
e. este intilnita cel mai rar in afectiunile cardiovasculare. R 2d

3. Nu sunt modificari cadaverice precoce:

a. racirea cadavrului;
b. putrefactia;
c. deshidratarea cadavrului;
d. lividitatile cadaverice;
e. rigiditatea cadaverica. R 3b

4. Certificatul medico-legal poate fi solicitat de:

a. persoana în cauza, daca a împlinit vârsta de 16 ani;
b. persoana în cauza, daca a împlinit vârsta de 14 ani;
c. persoana în cauza, daca a împlinit vârsta de 15 ani;
d. părinţii, pentru copiii sub vârsta de 16 ani;
e. tutore sau autoritatea tutelară, curator. R 4ade
.

5. Certificatul medico-legal se solicita pentru:

a. constatarea leziunilor traumatice recente ,inainte de disparitia leziunilor externe, dar nu mai tarziu de 30 de zile
de la data producerii;
b. constatarea virginitatii ;
110
c. constatarea capacitatii psihice, in vederea stabilirii capacitatii de exercitiu necesara pentru intocmirea unor acte
de dispozitie;
d. constatarea leziunilor traumatice recente,chiar si daca sunt mai vechi de 30 zile;
e. constatarea starii obstetricale. R5 a bc e

6. Echimoza
a. este o leziune traumatica primara cu solutie de continuitate a tegumentului;
b. b.in majoritatea cazurilor apare la locul de impact;
c. prin forma ei, uneori poate reproduce exact suprafata de impact;
d. in mod obisnuit nu este o leziune grava;
e. obiectiveaza realitatea traumatismului. R6 bc de

7. Agentii traumatici mecanici se clasifica in:

a. corpuri dure/contondente;
b. corpuri cu varfuri sau lame ascutite;
c. proiectile;
d. agenti traumatici fizici;
e. agenti traumatici chimici. R7 a bc
.
8. Plaga contuza
a. se produce prin lovire cu sau de un corp dur/contondent;
b. apare in zonele in care sub tegument se gaseste tesut dur (osos sau cartilaginos);
c. are marginile anfractuoase, infiltrate, echimozate, edematiate;
d. uneori pot exista intre marginile plagii punti de tegument cu aspect relativ integru;
e. se produce prin lovire cu un corp taietor. R8 a bc d

9. Hematomul intracerebral posttraumatic:

a. este localizat profund la nivelul nucleilor de la baza creierului;
b. poate fi insotit de hematoame mai mici, satelite sau zone de contuzie;
c. este insotit de leziuni traumatice la meninge, oasele craniului si/sau parti moi pericraniene;
d. este unic;
e. este localizat mai catre scoarta cerebrala. R9 bc e

10. Obiectivele expertizei medico-legale in viol sunt de a preciza urmatoarele:

a. daca s-a consumat sau nu raport sexual;
b. existenta leziunilor de violenta;
c. daca victima se afla in imposibilitatea fizica sau psihica de a -si exprima vointa sau de a se apara;
d. daca persoana invinuita este sau nu agresorul;
e. nu are relevanta recoltarea de probe biologice . R 10 a b c d

DISCIPLINA MEDICINĂ DE FAMILIE - asistenţă medicală

Autor: Şef lucr. Univ. Dr. Dumitrescu Elena Mădălina

1. Medicina de familiei are un proces specific de luare a deciziilor determinat de :

a. Dorinţa pacienţilor
b. recomandările altor specialişti
c. prevalenţa şi incidenţa bolii în comunitate
d. pregătirea echipei medicale care acordă îngrijire
e. managementul practicii
R: c
2. Cel mai potrivit moment de începere a profilaxiei rahitismului cu vitamina D este:
a. in intervalul de 7-14 zile de la naştere
b. din luna a VII a de sarcină
c. din momentul dia gnosticării sarcinii
d. oricând după primele 7 zile de la naştere
e. oricând după primele 14 zile de la naştere
111
 R: b
3. Recomandările privind optimizarea stilului de viaţă la un pacient cu diabet zaharat tip 2 includ
următoarele, cu excepţia:
a. efectuarea exerciţiilor fizice
b. evitarea consumului de grăsimi animale
c. renunţarea la fumat
d. evitarea consumului de dulciuri rafinate
e. interzicerea consumului de alcool
R: e

4. Momentul dizolvării familiei este considerat a fi:

a. plecarea primului copil
b. decesul unuia dintre soţi
c. socializarea
d. contracţia completă
e. extensia completă
R: b
5. Trăsăturile fundamentale ale disciplinei medicina de familie se referă la:
a. contextul familial, comunitar şi cultural al persoanei;
b. managementul practicii
c. capacităţile profesionale ale medicului de familie
d. valorile şi principiile etice ale medicului de familie
e. abordare critică şi ştiinţifică bazată pe dovezi rezultate din practică
R: a,c,d,e
6. În medicina familiei mijloacele de profilaxie primară sunt reprezentate de:
a. vaccinări
b. educaţie pentru sănătate
c. identificarea factorilor de risc
d. recomandări pentru îndepărtarea factorilor de risc.
e. prevenirea agravărilor
R: a,b,c,d

7. Luarea în evidenţă a unei gravide se face:

a. La solicitarea gravidei
b. La solicitarea Casei de asigurări de sănătate
c. La solicitarea asistentei medicale comunitare
d. La solicitarea medicului obstetrician care a consultat gravida
e. Din oficiu, dacă femeia este asigurată medical
R: a,c
8. Care sunt caracteristicile relaţiei ideale asistent medical/moaşe – pacient în medicina de familie?
a. Este o relaţie socială
b. Se dezvoltă continuu prin contacte repetate
c. Este o rela ţie personală
d. Este o rela ţie directă, deschisă, durabilă
e. Include o permanentă evaluare a unuia de catre celălalt partener
R: b,d,e
9. Aflat în faţa unui pacient cu boală cronică, asistentul medical:
a. oferă pacientului informaţii legate de boala şi tratament
b. explică pacientului că boala poate fi vindecabilă cu tratament
c. insistă pe faptul ca afecţiunea este cronică
d. verifică complianţa la tratament
e. explică pacientului că boala poate fi controlată
R: a,c,d,e

10. Alegeţi contraindicaţiile aplicabile tuturor vaccinurilor:

a. antecedente de anafilaxie sau anafilactoide la vaccinuri sau constituentele vaccinurilor
b. nou născut din mamă HIV pozitivă
112
 c. bolile acute cu evoluţie clinică moderată sau severă, cu febră
d. bolile acute cu evoluţie clinică moderată sau severă, fără febră
e. starea de graviditate
R: a,c,d
11. Asistentul medical generalist contribuie la îmbunătăţirea complianţei la trata ment a pa ci enţi lor cu
scolioză idiopatică:
a. Încurajându-i să menţină corsetul pe toată perioada recomandată
b. Vorbindu-le acestora despre evoluţia favorabilă înregistrată la fiecare control
c. Răspunzându-le cu profesionalism la întrebări cu ocazia controalelor
d. Încurajându-i să participe la screening-ul pentru scolioza idiopatică
e. Încurajându-i să se acomodeze cu corsetul
R: a,b,c,e
12. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt valabile pentru asistenţa medicală la domiciliu:
a. face parte din asistenţa medicală primară
b. este specifică activităţilor din cadrul medicinei familiei
c. presupune costuri reduse pentru cabinetul medical
d. se acordă de întreaga echipă a cabinetului
e. costurile acestor servicii se decontează de casele de asigurări
R: a,b

13. Ingrijirile paliative asigură indeplinirea nevoilor pacienţilor:

a. a căror boală nu mai răspunde la tratament curativ
b. cărora li se recomandă îngrijiri la domiciliu
c. cu o efecţiune care la un moment dat nu mai beneficiază de tratament curativ sau acesta nu mai est e
eficient
d. care pot fi îngrijiţi la domiciliu
e. nedeplasabili
R: a,c

14. Asistentul medical poate fi considerat un bun consilier dacă:

a. este bine informat
b. arată că este convins de ceea ce spune
c. este moralizator
d. este discret şi consecvent
e. arată empatie
R: a,b,d

15. În medicina de familie cunoaşterea familiei pacientului cu toate caracteristicile sa l e a jută a si stenta
medicală/moaşa în :
a. înţelegerea capacităţii membrilor familiei de menţinere a sănătăţii
b. stabilirea unui diagnostic al nevoilor de îngrijire
c. realizarea intervenţiei pentru fiecare membru al familiei
d. programarea consultaţiilor
e. siguranţa imunizarii
R: a,b,c
16. Medicina de familie:
a. este o disciplina academica şi ştiinţifică
b. are propriul conţinut educaţional
c. are propria activitate clinică şi de cercetare
d. are o specialitate clinică orientată către asistenţa primară
e. este fără responsabilitate pentru sănătatea comunităţii
R: a,b,c,d
17. Selectaţi temele de interes crescut în educaţia sanitară a adolescentului:
a. însuşirea noţiunilor de igienă personală
b. dezvoltarea sexuală
c. somnul
d. reguli de comportament în societate
113
 e. necesitatea vaccinărilor
R: a,b,c,e
18. Selectaţi afirmaţiile adevărate cu privire la atitudinile şi comportamentele riscante pentru să năta te
întâlnite la adolescenţi:
a. dorinţa de a avea experienţe noi
b. relaţii sexuale de obicei protejate
c. migrarea către alte colectivităţi
d. dorinţa de a fi acceptat într-un grup
e. obiceiul consumului de alcool descurajat de părinţi
R: a,c,d

19. Cât de departe poate asistentul medical să intervină în domeniul prevenţiei depinde de:
a. vârsta pacienţilor
b. cum işi concepe propria sa sarcină
c. aşteptările pacientului
d. atitudinea colegilor
e. aşteptările comunităţii
R: a,c,e
20. Asistentul medical se poate implica în combaterea consumului de droguri prin:
a. Identificarea vârstei primei doze
b. Controlul accesului la droguri
c. Cunoaşterea mediului familial, social din care vine adolescentul
d. Identificarea timpurie a unor semne sugestive pentru consumul de droguri
e. Anunţând familia acestuia în momentul depistării adolescentului consumator de droguri
R: a,c,d
21. Care documente pot fi înmânate personal pacienţilor de la cabinetul de medicina de familie?
a. Reţete simple
b. Adeverinţe medicale tip MS
c. Fişa medicală personală
d. Bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice
e. Certificatul constatator al decesului
R: a,b,d

DISCIPLINA: NEUROLOGIE – ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor: Conf. univ. Dr. Dan Cioroianu

1. Paralizia perechii a VII-a de nervi cranieini, de aceeaşi parte cu o leziune printr-un

AVC, concomitent cu un deficit motor de partea opusă, este tipic pentru o leziune în:
a. mezencefal
b. punte
c. bulb
d. cerebel
e. talamus
R: b

2. Miastenia Gravis este o boală a:

a. sistemului extrapiramidal
b. sinapsei neuro-musculare
c. neuronului motor central
d. sistemului piramidal
e. hipotalamusului
R: b

3. În boala Parkinson, pacientul poate prezenta:

114
 a. mers „cosit”
b. mers stepat
c. mers cu paşi mici, aplecat în faţă
d. mers talonat
e. mers dansant
R: c

4. În afectarea nervului radial, pacientul va avea ca atitudine particulară:

a. mână în epolet
b. mână în „gât de lebădă”
c. mână „simiană”
d. mână în „limbă de clopot”
e. grifă cubitală
R: b

5. Apreciaţi elementele tratamentului în AVC-urile ischemice:

a. tratamentul edemului cerebral
b. folosirea antiagregantelor plachetare
c. folosirea anticoagulantelor
d. utilizarea de Nimotop
e. trofice cerebrale
R : a, b, c, e

6. Semnul Foville cortical, apare în leziunile:

a. emisferice
b. bulbare
c. măduvei spinării
d. de la nivelul decusaţiei bulbare
e. înainte de încrucişarea fibrelor ce coordonează mişcările oculare de lateralitate
R : a, e

7. Tratamentul bolii Parkinson presupune:

a. refacerea concentraţiei de dopamină la nivel central
b. refacerea concentraţiei de acetilcolină la nivel central
c. utilizarea anticolinergicelor
d. utilizarea agoniştilor dopaminergici
e. utilizarea inhibitorilor de MAO (monoaminooxidază)
R : a, c, d, e

8. Sindromului de neuron motor periferic îi sunt caracteristice:

a. deficit motor limitat la un grup de muşchi
b. reflexe osteo-tendinoase (ROT) diminuate /abolite
c. hipertonie musculară
d. deficit motor extins
e. hiperreflectivitate osteo-tendinoasă
R : a, b

9. Simptomatologia generală a sindromului cerebelos constă în:

a. ataxie cerebeloasă
b. tremor intenţional
c. tremor de repaus
d. mers ebrios
e. tulburări de sensibilitate profundă
R : a, b, d

10. Apreciaţi măsurile terapeutice într-un status epileptic:

a. internare în ATI pentru anestezie generală
b. administrare 1 fiola diazepam i.v. şi apoi, la nevoie 1 fiola fenobarbital
c. administrare de fenitoin la repetarea crizelor

115
 d. administrare de furosemid i.v, rapid
e. se instituie rapid terapie neuroprotectoare cu piracetam
R : a, b, c

11. Hemiplegia cu origine în trunchiul cerebral prezintă:

a. sindroame alterne
b. deficit motor prevalent crural
c. crize epileptice
d. tulburări psihice
e. deficit motor de partea opusă nervului cranian afectat
R : a, e

12. Indicaţi examenele paraclinice utile în Scleroza multiplă:

a. puncţia lombară
b. ex. RMN
c. radiografie de şa turcică
d. potenţiale evocate
e. radiografie de stânca temporală
R : a, b, d.

DISCIPLINA: NURSING CLINIC CHIRURGIE – ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor: Prof.Univ.Dr.Dorin Mercuţ, Asist. univ. dr. Emil Trasca, Asist. univ. Dr. Cristian Silosi

1. Una dintre nevoile de mai jos nu face parte din nevoile fundametale descrise de Virginia Henderson:
a. nevoia de a se alimenta şi hidrata
b. nevoia de a dormi, de a se odihni
c. nevoia de a evita pericolele
d. nevoia de a practica un sport
e. nevoia de a se realiza
R: d

2. Una dintre nevoile de mai jos nu face parte din nevoile fundametale descrise de Virginia Henderson:
a. nevoia de a elimina
b. nevoia de a fi curat, de a -şi proteja tegumentele
c. nevoia de a -i îngriji pe alţii
d. nevoia de a comunica
e. nevoia de a se alimenta şi hidrata
R: c

3. Una dintre etapele de parcurs pentru punerea diagnosticului de nursing nu este corectă:
a. culegerea datelor
b. identificarea nevoilor pacientului
c. corectarea nevoii de a se odihni
d. punerea în aplicare a planului de îngrijiri
e. evaluarea rezultatelor
R: c

4. Următoarele afirmaţii despre asepsie sunt adevărate:

a. reprezintă ansamblul măsurilor ca re urmăresc distrugerea germenilor prezenţi într-o plagă
b. este o abordare profilactică a luptei împotriva infecţiei
c. reprezintă ansamblul măsurilor care urmăresc distrugerea germenilor prezenţi pe tegumente
d. reprezintă ansamblul măsurilor care urmăresc distrugerea germenilor prezenţi în mediu
e. este o abordare terapeutică a luptei împotriva infecţiei
R: b

116
5. Sterilizarea la rece presupune:
a. flambarea
b. pupinelul
c. autoclavarea
d. fierberea
e. razele ultraviolete
R: e

6. Sterilizarea prin căldură uscată presupune:

a. flambarea
b. oxidul de etilena
c. autoclavarea
d. liofilizarea
e. razele ultraviolete
R: a

7. Una dintre condiţiile următoare nu este obligatoriu sa fie îndeplinită de către un bun antiseptic:
a. să aibă capacitate bactericidă
b. să fie ieftine şi uşor transportabile
c. să aibă proprietăţi antiseptice în orice mediu
d. sa aiba acţiune corozivă
e. să fie lipsite de miros neplăcut persistent
R: d
8. Următoarele substanţe sunt antiseptice uzuale:
a. antibioticele
b. alcooli
c. permanganatul de potasiu
d. detergenţii
e. apa oxigenată
R: a
9. Următoarele nu sunt măsuri de pregătire psihică:
a. un pat curat, confortabil care poate fi modificat în poziţii speciale în funcţie de nevoile pacientului
b. clisma preoperatorie
c. existenţa unui fotoliu lângă pat care să permită mobilizarea precoce a pacientului
d. existenţa meselor ce pot fi suspendate peste pat pentru alimentaţie la pacienţii ce nu se pot mobiliza
e. existenţa telefonului şi televizorului ce asigură acoperirea timpului petrecut de bolnav în camera de spital, fapt
ce ameliorează senzaţia de izolare
R: b

10. Următoarele nu sunt măsuri de pregatire chirurgicală:

a. un pat curat, confortabil care poate fi modificat în poziţii speciale în funcţie de nevoile pacientului
b. clisma preoperatorie
c. existenţa unui fotoliu lângă pat care să permită mobilizarea precoce a pacientului
d. existenţa meselor ce pot fi suspendate peste pat pentru alimentaţie la pacienţi ce nu se pot mobiliza
e. existenţa telefonului şi televizorului ce asigură acoperirea timpului petrecut de bolnav în camera de spital, fapt
ce ameliorează senzaţia de izolare
R: b
11. Următoarele nu sunt caracteristice reacţiei febrile:
a. se instalează lent
b. creşte cu maximum 0,1°C pe ora
c. asociază puls moderat accelerat
d. asociază creşterea tensiunii arteriale cu minimum 30 mmHg
e. diferenţa între temperatura internă şi cea externă este mică
R: d

117
12. Următoarele nu sunt caracteristici ale pulsului:
a. frecvenţa
b. ritmul
c. volumul
d. amplitudinea
e. durata
R: e
13. Următoarele sunt instrumente pentru disecţia ţesuturilor:
a. pensele
b. bisturiul
c. depărtatoare autostatice
d. foarfece
e. catetere
R: a
14. Următoarele afirmaţii despre temperatura postoperatorie nu sunt adevarate:
a. femeile au, în general, o temperatură mai mare decat bărbaţii în special în perioada ovulaţiei
b. nou-născuţii au o temperatură normală maximă
c. bărbaţii au o temperatura normală maximă
d. emoţiile produc creşterea temperaturii, în general, însa depresiile produc scăderea temperaturii
e. un mediu călduros poate creşte temperatura în timp ce un mediu rece o scade
R: c
15. Următoarele sunt instrumente pentru expunerea ţesuturilor:
a. pensele
b. bisturiul
c. depărtătoare
d. foarfece
e. catetere
R: c

16. Următoarele afirmaţii referitoare la injecţia intravenoasă sunt false:

a. pacientul va fi aşezat într-o poziţie declivă pentru a se evita anumite reacţii vegetative provocate de durere
b. este o metodă cu scop principal diagnostic
c. nu se vor injecta pe această cale substanţe liposolubile
d. injecatarea se face, în general, lent şi implică supravegherea atentă a pacientului în timpul şi după
administrarea medicamentului
e. apariţia de dureri acute la locul injectării ori de tulburări ale sensibilităţii (parestezii) implică întreruperea
administrării medicamentului şi reevaluarea situaţiei, eventual chiar repetarea injecţiei la alt nivel
R: b

17. Următoarele preparate sunt soluţii hidroelectrolitice:

a. sânge integral
b. serumalbumina umană
c. soluţia Ringer
d. Dextran 40
e. Dextran 70
R: c

18. Alimentaţia parenterală presupune:

a. administrarea perorală
b. administrarea pe sondă gastrică
c. administrarea pe sondă jejunală
d. administrarea prin cateterism venos central
e. administrarea transrectală
R: d

19. Transfuzia cu sange AB(IV) se face la pacienţii cu următoarele grupe sangvine:

a. grupa B(III)
b. grupa AB(IV)

118
 c. grupa A(II)
d. doar grupa 0(I)
e. la oricare dintre grupele de mai sus
R: b
20. Obiectivele următoare nu trebuie să fie îndeplinite de pansamente:
a. au scop protector prin acoperirea plăgilor
b. asigură protecţie termică
c. reduc tumefacţiile localizate prin compresie
d. trebuie sa permită o circulaţie subiacentă adecvată
e. trebuie să diminueze durerea şi disconfortul
R: b
21. Etape de parcurs pentru punerea diagnosticului de nursing sunt:
a. planificarea îngrijirilor
b. evaluarea rezultatelor
c. determinarea antecedentelor heredo-colaterale
d. stabilirea medicaţiei de administrat
e. punerea în aplicare a planului de îngrijiri
R: a,b,e

22. În realizarea planului de nursing, culegerea datelor implică:

a. determinarea motivelor internării
b. determinarea obiectivelor terapeutice
c. stabilirea mijloacelor de urmat
d. determinarea condiţiilor de viată şi muncă
e. istoricul bolii
R: a,d,e

23. În realizarea planului de nursing, evaluarea rezultatelor implică:

a. determinarea motivelor internării
b. determinarea obiectivelor terapeutice
c. aprecierea dacă intervenţiile efectuate ating obiectivele propuse
d. determinarea condiţiilor de viată şi muncă
e. aprecierea dacă este necesară modificarea acestor intervenţii pentru a asigura realizarea corectă a obiectivelor
R: c,e
24. Asepsia implică:
a. sterilizarea tuturor obiectelor care vin în contact cu plaga operatorie
b. spalarea cu apă oxigenată a unei plăgi purulente
c. dezinfecţia riguroasă a mâinilor chirurgului
d. pansamentele zilnice ale unui granulom periunghial
e. dezinfecţia câmpului tegumentar pe care va acţiona chirurgul
R: a,c,e

25. Urmatoarele afirmaţii despre dezinfecţie sunt adevarate:

a. cuprinde totalitatea mijloacelor fizice care urmăreasc îndepărtarea, inactivarea sau distrugerea germenilor
patogeni din mediu
b. cuprinde totalitatea mijloacelor chimice care urmăreasc îndepărtarea, inactivarea sau distrugerea germenilor
patogeni din mediu cţiei
c. reprezintă ansamblul măsurilor care urmăresc distrugerea germenilor prezenţi pe tegumente
d. reprezintă ansamblul măsurilor care urmăresc distrugerea germenilor prezenţi în mediu
e. dezinfecţia poate fi profilactică sau dezvoltată în focarul de boală
R: a,b,e

26. Sterilizarea prin căldură uscată presupune:

a. flambarea
b. pupinelul
c. autoclavarea
d. fierberea
e. razele ultraviolete

119
 R: a,b

27. Sterilizarea prin căldură umedă presupune:

a. flambarea
b. pupinelul
c. autoclavarea
d. fierberea
e. razele ultraviolete
R: c,d

28. Sterilizarea prin căldură uscată presupune:

a. flambarea
b. pupinelul
c. autoclavarea
d. fierberea
e. razele ultraviolete
R: a,b

29. Sterilizarea la rece presupune:

a. liofilizarea
b. pupinelul
c. autoclavarea
d. oxidul de etilena
e. razele ultraviolete
R: a,d,e

30. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un bun antiseptic sunt următoarele:

a. să aibă capacitate bactericidă
b. să aibă un miros plăcut
c. să nu deterioreze obiectele de dezinfectat
d. să fie uşor solubile în apă
e. să aibă proprietăţi antiseptice în orice mediu
R: a,c,d,e
31. Factorii de risc sistemici ce influenţează pregătirea preoperatorie sunt:
a. vârstă peste 70 ani sau sub 3 ani
b. tulburări de ritm cardiac
c. boli cronice coexistente
d. dezordinile hemoragipare
e. boli respiratorii cronice obstructive
R: a,c
32. Factorii de risc cardiovascular ce influenţează pregătirea preoperatorie sunt:
a. hipovolemia, deshidratarea, tulburările electrolitice
b. hipertensiunea arterială
c. dezordinile hemoragipare
d. antecedentele de boală tromboembolică
e. tusea
R: b,c
33. Factorii de risc respirator ce influenţează pregătirea preoperatorie sunt:
a. hipovolemia, deshidratarea, tulburările electrolitice
b. hipertensiunea arterială
c. fumatul
d. antecedentele de boală tromboembolică
e. tusea
R: c,e

34. Factorii de risc sistemici ce influenţează pregătirea preoperatorie sunt:

a. hipovolemia, deshidratarea, tulburările electrolitice
b. deficitele imune
c. dezordinile hemoragipare

120
 d. obezitatea
e. infecţia şi sepsisul
R: a,b,d,e

35. Măsurile uzuale de pregătire preoperatorie sunt:

a. pregătirea biologică
b. anamneza
c. pregătirea psihică
d. pregătirea chirurgicală
e. recoltarea probelor biologice
R: a,c,d

36. Măsurile de pregătire psihică sunt următoarele:

a. un pat curat, confortabil care poate fi modificat în poziţii speciale în funcţie de nevoile pacientului
b. clisma preoperatorie
c. existenţa unui fotoliu lângă pat care să permită mobilizarea precoce a pacientului
d. existenţa meselor ce pot fi suspendate peste pat pentru alimentaţie la pacienţi ce nu se pot mobiliza
e. existenţa telefonului şi televizorului ce asigură acoperirea timpului petrecut de bolnav în camera de spital, fapt
ce ameliorează senzaţia de izolare
R: a,c,d,e

37. Măsurile de pregătire biologică sunt următoarele:

a. evaluarea pulsului şi a tensiunii arteriale
b. clisma preoperatorie
c. existenţa unui fotoliu lângă pat care să permită mobilizarea precoce a pacientului
d. administrarea medicaţiei în curs
e. existenţa telefonului şi televizorului ce asigură acoperirea timpului petrecut de bolnav în camera de spital, fapt
ce ameliorează senzaţia de izolare
R: a,d

38. Măsurile de pregătire chirurgicală sunt următoarele:

a. pregătirea mecanică a colonului
b. clisma preoperatorie
c. existenţa unui fotoliu lângă pat care să permită mobilizarea precoce a pacientului
d. existenţa meselor ce pot fi suspendate peste pat pentru alimentaţie la pacienţi ce nu se pot mobiliza
e. raderea parului în zona intervenţiei chirurgicale
R: a,b,e

39. Următoarele nu sunt măsuri de pregătire biologică:

a. un pat curat, confortabil care poate fi modificat în poziţii speciale în funcţie de nevoile pacientului
b. clisma preoperatorie
c. existenţa unui fotoliu lângă pat care să permită mobilizarea precoce a pacientului
d. evaluarea temperaturii pacientului
e. existenţa telefonului şi televizorului ce asigură acoperirea timpului petrecut de bolnav în camera de spital, fapt
ce ameliorează senzaţia de izolare
R: a,b,c,e

40. Anestezia implică:

a. analgezia
b. hipnoza
c. puncţia venoasă
d. relaxarea musculară
e. incizia
R: a,b,d
41. Obiectivele îngrijirilor postoperatorii vizează:
a. recuperarea rapidă a pacientului

121
 b. evaluarea pulsului şi tensiunii arteriale
c. evaluarea temperaturii
d. prevenirea, recunoaşterea şi tratarea eventualelor complicaţii
e. asigurarea confortului pacientului
R: a,d,e
42. Datele clinice folosite în urmărirea postoperatorie a bolnavilor sunt următoarele:
a. faciesul
b. hemoleucograma
c. temperatura
d. diureza
e. radiografia pulmonară
R: a,c,d
43. Următoarele aparate sunt utile pentru determinarea temperaturii pacienţilor:
a. termometrul cu mercur
b. higrometrul
c. termometrului electronic digital
d. termometrului cu reacţie chimică
e. termometrul ambiental
R: a,c,d
44. Următoarele caracteristici ale respiraţiei trebuie urmărite la pacientul operat:
a. frecvenţa
b. ritmul
c. durata
d. amplitudinea
e. zgomotele supraadăugate
R: a,b,d,e
45. Următoarele sunt instrumente pentru realizarea hemostazei:
a. pensele
b. bisturiul
c. garoul
d. foarfece
e. sonde “coşulet”
R: a,c
46. Următoarele sunt instrumente pentru explorare:
a. pensele
b. sonda canelata
c. depărtatoare autostatice
d. stiletul butonat
e. catetere
R: b,d
47. Următoarele sunt instrumente pentru tăiat:
a. pensele
b. bisturiul
c. depărtatoare autostatice
d. foarfece
e. catetere
R: b,d
48. Următoarele sunt instrumente pentru sutura ţesuturilor:
a. pensa port-ac
b. bisturiul
c. ace
d. foarfece
e. catetere
R: a,c
49. Următoarele sunt instrumente pentru practicarea puncţiilor:
a. trocare
b. bisturiul
c. seringi
d. foarfece

122
 e. ace
R: a,c,e
50. Injecţia intramusculară:
a. este o cale de administrare a medicamentelor liposolubile
b. se face, în general, în scop diagnostic
c. zonele de elecţie implică ţesut muscular abundent
d. este o cale de administrare a medicamentelor hidrosolubile
e. se face, de principiu, în ortostatism
R: a,c,d

51. Injecţia intraosoasa:

a. este indicată în special la vârstnici
b. poate fi utilizată în hematologie pentru aspirarea de măduvă osoasă de la nivelul sternului ori crestei iliace, cu
scop diagnostic
c. este indicată în urgenţă, în special la copii pană la varsta de 3-4 ani, la nivelul tibiei
d. se folosesc ace subţiri pentru a nu provoca infecţii
e. se folosesc trocare groase, speciale
R: b,c,e
52. Soluţiile hidroelectrolitice:
a. asigură umplerea patului vascular în situaţii de urgenţă şi pentru o scurtă durată de timp
b. asigură echilibrul hidric extravascular
c. sunt folosite pentru umplerea patului vascular posthemoragic
d. constituie suport fluid pentru medicamentele administrate
e. constituie cel mai uzual mijloc de menţinere a permeabilităţii unei linii venoase
R: a,b,d,e

53. Soluţiile macromoleculare:

a. reprezintă substanţe complementare soluţiilor corectoare (macromoleculare ori nutritive)
b. constituie cel mai uzual mijloc de menţinere a permeabilităţii unei linii venoase
c. sunt folosite pentru umplerea patului vascular posthemoragic
d. prin presiunea coloidosmotică pe care o exercită, acestea asigură volumul intra vaascular
e. anumite tipuri asigură, în plus, o reechilibrare hematică, trombocitară, proteică
R: c,d,e

54. Următoarele preparate sunt soluţii macromoleculare:

a. sânge integral
b. serumalbumina umana
c. soluţia Ringer
d. Dextran 40
e. Dextran 70
R: a,b,d,e

55. Recipientele ce conţin substanţe perfuzabile trebuie să îndeplinească o serie de condiţii:

a. să fie transparente
b. să fie obligatoriu din sticlă
c. să fie obligatoriu din material elastic pentru a evita incidentele
d. să fie etanşe
e. să fie rezistente la temperatură
R: a,d,e

56. Transfuzia cu sange 0(I) se face la pacienţii cu următoarele grupe sangvine:

a. grupa B(III)
b. grupa AB(IV)
c. grupa A(II)
d. doar grupa 0(I)
e. la oricare dintre grupele de mai sus
R: a,b,c,e

57. Scopurile urmărite prin transfuzie sunt:

123
 a. substituirea volumului circulant
b. asigurarea unei căi venoase
c. creşterea capacităţii de transport a oxigenului
d. asigurarea hemostazei
e. îmbunătăţirea coagulabilităţii
R: a,c,d,e
58. Din punct de vedere al locului exteriorizării hemoragiilor acestea pot fi:
a. hemoragie externă
b. hemoragie arterială
c. hemoragie internă
d. hemoragie internă exteriorizată
e. hemoragie primară
R: a,c,d
59. Hemostaza poate fi:
a. spontană
b. arterială
c. provizorie
d. venoasă
e. definitivă
R: a,c,e

60. Următoarele produse sunt antiseptice:

a. antibioticele
b. alcoolul etilic 70%
c. sărurile de mercur
d. iodoformul
e. apa oxigenată
R: b,c,d,e

NURSING DERMATO-VENEROLOGIE
Autor : Şef lucrări Dr. Simona Ianoşi

I.Complement simplu:

1.Care dintre urmatoarele funcţii ale pielii îndeplineşte rolul de apărare:

a.melanogeneza
b.fermogeneza
c.functia de secreţie sebacee
d.functia de respiratie
e.funcţia de absorbţie
R:a

2.Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

a.la nivelul tegumentului se urmăreşte : coloraţia, umiditatea, integritatea acestuia
b.în evaluarea pacientului nu se urmăreşte aspectul părului sau unghiilor
c.în evaluarea pacientului nu se urmăresc dificultăţile pacientului în efectuarea
îngrijirilor zilnice
d.cavitatea bucală nu poate fi evaluată decât de medicul stomatolog
e.atitudinea pacientului faţă de îngrijirile zilnice nu este importantă

R:a

3.Care dintre următorii factori influenţează satisfacerea nevoii de a fi curat şi îngrijit

a.vârsta
b.clima

124
 c.zona geografică
d.religia
e.obiceiurile alimentare
R:a

4.Precizaţi care sunt factorii biologici care influenţează nevoia de a fii curat şi îngrijit:
a.emoţiile
b.educatia
c.cultura
d.organizare sociala
e.temperatura corpului
R:e
5.Precizaţi care sunt factorii psihologici care influenţează nevoia de a fi curat şi îngrijit:
a.curentul social
b.elasticitatea tegumentului
c.emoţiile
d.vârsta
e.organizare social
R:c

6.Precizaţi care sunt factorii sociologici care influenţează nevoia de a fi curat şi îngrijit:
a.educaţia
b.emoţiile
c.cultura
d.temperatura corpului
e.circula ţia de la nivelul tegumentului
R:c

7.Precizati rolul asistentei medicale pentru menţinerea independenţei în satisfacerea

nevoii de a fi curat şi îngrijit :
a.îl învaţă măsurile de igienă corporală
b.nu ţine cont de obiceiurile pacientului
c.nu planifică programul de igienă
d.nu ţine cont de activităţile pacientului
e.nu participă la efectuarea măsurilor de igienă
R:a

8.Precizaţi care sunt sursele de dificultate de ordin fizic pentru carenţa de igienă:
a.tulburările de gândire
b.pierderea imaginii corporale
c.slăbiciunea sau paralizia membrelor superioare
d.stare materială inadecvată
e.insuficienţa cunoaşterii de sine
R:c

9.Precizaţi care sunt sursele de dificultate de ordin psihologic pentru carenţa de igienă:
a.imobilizarea
b.tulburarile de gândire
c.durerea
d.slăbiciunea
e.tulburările endocrine
R:b
10.Precizaţi care sunt sursele de dificultate de ordin sociologic pentru carenţa de igienă:
a.stare materială inadecvată
b.stresul
c.anxietatea
d.pierderea imaginii corporale
e.slăbiciunea membrelor superioare
R:a

125
11.Care dintre următoarele afirmaţii nu sunt manifestări de dependenţă în cadrul carenţei de igienă:
a.aspectul modificat al tegumentului
b.buze-uscate,fisurate
c.lipsa dentiţiei
d.unghiile şi părul neîngrijit
e.utilizare excesiva a produselor de igienă
R:e

12.Care sunt mijloacele prin care asistenta medicala nu intervine în carenţa de igienă:
a.ajuta pacientul să -şi facă duş
b.ajuta pacientul să se îmbrace
c.ajuta pacientul să se pieptăne
d.ajuta pacientul să -şi facă toaleta cavităţii bucale
e.nu ajută pacientul la tăierea unghiilor
R:e

13.Care este rolul asistentei medicale în efectuarea toaletei pe regiuni :

a.pregăteşte materialele
b.nu comunică cu pacientul
c.execută cu brutalitate manevrele
d.efectuarea toaletei se poate realiza în orice spaţiu spitalicesc
e.efectuarea toaletei se poate realiza doar la domiciliul pacientului
R:a

14.Care dintre următorii factori nu determină alterarea tegumentelor si fanerelor:

a.lipsa de igienă
b.igiena corectă
c.reducerea circulaţiei sanguine în punctele de presiune
d.folosirea hainelor necorespunzătoare
e.diferite porţi de intrare de la nivelul tegumentului şi fanerelor
R:b

15.Care dintre urmatoarele leziuni nu se consideră manifestări de dependenţă privind alterarea

tegumentelor şi fanerelor:
a.eritemul
b.papulele
c.tumora
d.pastilele
e.escoria ţie
R:c

II.Complement multiplu:

16.Care sunt mijloacele prin care asistenta medicală intervine în rezolvarea dependenţei:Alterarea
tegumentului si fanerelor:
a.pacientul să nu devină sursă de infecţii nozocomiale
b.să ia măsuri de prevenire a infecţiei nozocomiale
c.să protejeze leziunile suprainfectate cu un pansament steril
d.pacientul să aibă o stare de bine fizic si psihic
e.să supravegheze ca pansamentele să nu fie prea strâns pentru a împiedica circulaţia
R:b,c,e

17.Care sunt obiectivele necesare îngrijirii unei plăgi:

a.limitarea durerii
b.efectuarea hemostazei
c.crearea unor condiţii de asepsie
d.pansamentul trebuie sa asigure o bună absorbţie a secreţiilor
e.respectarea tratamentului medicamentos prescris de medic

126
 R:a,b,c,d

18.Care sunt condiţiile optime necesare pentru vindecarea unei plăgi:

a.condiţie psihologică
b.condiţie nutriţională
c.condiţii pentru efectuarea unui tratament local adecvat
d.îngrijiri generale ale plagii, neadaptate necesităţilor pacientului
e.nerespectarea unor tratamente medicale stricte
R:a,b,c

19.Care dintre următoarele afirmaţii este corectă:

a.apa oxigenată nu este un antiseptic eficace pentru plăgile murdare
b.se utilizează doar pentru plăgile întinse
c.nu se utilizează pentru plăgile profunde
d.poate produce embolie de aer
e.nu se poate utiliza pentru plăgile necrotice
R:c,d

20.Ce trebuie să cunoască asistenta medicală pentru a asigura un tratament local adecvat:
a.durerea la nivelul plăgii
b.localizarea plăgii
c.prezenţa edemului la nivelul plăgii
d.pregătirea materialelor necesare
e.caracterul zonei din jurul plăgii
R:a,b,c,e

21.Care sunt materialele necesare pentru îngrijirea unei plăgi:

a.manuşi şi comprese nesterile
b.mănuşi şi comprese sterile
c.soluţii dezinfectante
d.recipient pentru materiale folosite
e.cărucior rezervat atât pentru materialele septice cât şi pentru cele aseptice
R:b,c,d
22.Cum pregăteşte asistenta medicală pacientul în vederea pansării plăgilor cutaneo-mucoase:
a.poziţionare cât mai normală în funcţie de localizarea plăgii
b.poziţionarea pacientului obligatoriu în pozitie sezândă
c.poziţionarea pacientului obligatoriu în decubit dorsal
d.explică pacientului necesitatea efectuării pansamentului
e.se tunde sau rade zona de tratat în funcţie de necesităţi
R:a,d,e

23.Care dintre urmatoarele afirmaţii în legătură cu îngrijirea plăgilor cutaneo-mucoase sunt corecte:
a.pansmentul este de dorit a fi efectuat în salon la patul bolnavului
b.pansamentul este de dorit a fi efectuat în sala de pansamente
c.curăţenia trebuie terminată cu 5 minute înaintea începerii efectuării pansamentului
d.perdelele trebuie coborâte cu cel puţin 10 minute înaintea începerii efectuării pansamentului
e.îndepărtarea inelelor şi ceasului înainte de spălarea mâinilor asistenetei medicale
R:b,d,e

24.Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu îngrijirea plăgilor cutaneo-mucoase este falsă:
a.se spală mâinile cu apă şi săpun conform regulilor lui Feldman
b.spălarea mâinilor nu este cea mai importantă procedură privind transmiterea infecţiilor contactate în
spital
c.soluţiile dezinfectante folosite nu trebuie să fie sterile
d.verificăm caracterul steril al tuturor materialelor
e.folosim mânuşi chirurgicale sterile
R:b,c

127
25.Cum trebuie curăţată o plagă:
a.prin îndepărtarea exudatului în exces
b.prin îndepărtarea ţesutului necrotic şi al corpurilor străine
c.prin folosirea compreselor sterile folosite în mod repetat
d.prin folosirea compreselor sterile îmbibate în alcool
e.prin turnarea unei soluţii dezinfectante prin turnare pe plagă
R:a,b,e

26.Care dintre următoarele soluţii dezinfectante nu este adecvată pentru spălarea unei plăgi cutaneo-mucoase:
a.apa oxigenată
b.clorhexidina
c.iodul 1%
d.violetul de genţiana
e.mercurocromul
R:a,b,c

27.Care dintre următoarele afirmaţii despre clorhexidina este corectă:

a.este un antiseptic activ
b.nu este iritantă pentru ochi
c.poate crea sensibilitate locală
d.se foloseşte în plăgi infectate
e.nu este indicată în dezinfecţia plăgilor înaintea injecţiilor
R:a,c,d

28.Acidul boric este:

a.bactericid
b.bacteriostatic slab
c.antiseptic astringent
d.antiseptic puternic
e.toxic pentru tesuturi
R:a,e

29.Clorura de sodiu 0,9% este:

a.bun antiseptic
b.toxic pentru ţesuturi
c.iritanta
d.poate fi utilizată ca agent de spălare
e.poate reduce numărul bacteriilor din plagă
R:d,e

30.Care este rolul unui pansament:

a.aseptizează plaga
b.asigură izolare termică
c.nu permite schimbul de gaze
d.nu asigură absorbţia secreţiilor
e.diminuă durerea
R:a,b,e

31.Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu schimbarea pansamentului sunt adevărate:

a. se îndepărtează vechiul pansament cu o pensă
b. materialul contaminat se introduce în punga colectoare
c. se trage energic de marginile pansamentului pentru a se desprinde de plagă
d. se poate folosi apa oxigenată in cazul pansamentelor lipite
e. este necesară întotdeauna efectuarea unei toalete repetate, chiar pentru plăgile curate
R:a,b,d

32.Materialele de pansat au următoarele caracteristici:

a.pot fi realizate din fibre naturale sau sintetice
b.materialele din celuloză au proprietăti hidrofile

128
 c.materialele sintetice sunt hidrofobe
d.mijloacele de fixare nu pot fi considerate materiale de pansat
e.compresele se utilizează rar ca material de pansat
R:a,b,c
33.Care este rolul unei comprese:
a.contact indirect cu plaga
b.absorbţia secreţiilor
c.nu asigură protecţie mecanică
d.asigură protecţie faţă de contaminare
e.rol de fixare la plagă
R:b,d

34.O compresă de bună calitate trebuie să îndeplinească următoarele roluri:

a.să adere puternic la plagă
b.să fie impermeabilă pentru aer si vapori de apă
c.să se muleze pe plagă
d.să nu fie iritantă
e.să nu fie toxică
R:c,d,e

35.Ce nu trebuie să întâlnim la o compresă:

a.să poată fi sterilizată
b.să lase scame
c.să asigure protecţie faţă de pierderea de căldură
d.să se lipească de plagă
e.să fie bine suportată
R:b,d

36.Care dintre următoarele pansamente nu sunt considerate pansamente ocluzive:

a.foliile adezive
b.compresele
c.hidrogelul
d.alginatele
e.faşa elastică
R:b,e
37.Avantajele pansamentelor ocluzive hidroactive sunt:
a.reduc numărul de bacterii la nivelul plăgii
b.aderă doar de tegumentele uscate
c.permit pacientului să realizeze toaleta zilnică
d.absorb doar o cantitate mică de exudat
e.contraindicate pentru plăgile exudative
R:a,c

38.Foliile adezive au următoarele avantaje:

a.sunt elastice,subţiri
b.transparente
c.relativ scumpe
d.subiacent permit formarea colecţiilor de fluide
e.asigură o bună izolare termică
R:a,b,e

39.Dezavantajele pansamentelor hidrocoloidale sunt:

a.permit înmulţirea germenilor
b.nu pot fi aplicate pe plăgi infectate
c.relativ scumpe
d.absorb cantităţi mari de secreţii
e.reduc durerea în plagă

129
 R:a,b,c

40.Avantajele pansamentelor hidrocoloidale sunt:

a.se pot aplica pe plăgi muşcate, înţepate sau infectate
b.aderă la plăgile umede şi uscate
c.stratul extern este impermeabil pentru bacterii
d.se pot aplica pe fasciile musculare
e.nu lezează pielea
R:b,c,e

41.Indicaţiile hidrogelurilor sunt:

a.ulceraţii tegumentare de toate tipurile
b.necroze umede
c.plăgi epitelizate
d.arsuri
e.degeră turi
R:a,b,d,e

42.Materialele flexibile poroase au următoarele avantaje:

a.permit înmulţirea germenilor
b.stratul extern este impermeabil pentru bacterii
c.absorb exudatul
d.sunt relativ scumpe
e.reduc durerea în plagă
R:b,c,e

43. Alginatele au următoarele dezavantaje:

a.permit înmulţirea germenilor
b.sunt relativ scumpe
c.nu lezează tegumentele
d.au capacitate crescută de absorbţie
e.se folosesc pentru plăgile infectate şi secretante
R:a,b

44.Care sunt efectele pansamentelor ocluzive hidroactive:

a.reduc durerea
b.nu se aplică pe ulceraţiile cutanate cronice
c.accelerează epitelizarea
d.asigură o perioadă lungă de vindecare
e.lezează tegumentele
R:a,c

45.Care dintre următoarele afirmaţii corespund normelor de igienă privind schimbarea pansamentului:
a.este nevoie de o singură persoană la schimbarea pansamentului
b.este necesară folosirea mănuşilor de unică folosinţă
c.este necesară dezinfecţia mâinilor
d.pansamentul trebuie făcut în salonul pacientului
e.este necesară închiderea ferestrelor
R:b,c

46.În cazul plăgilor cu suprafaţă mare trebuie ţinut cont de următoarele:

a.pansamentul trebuie schimbat în salon chiar daca există mai multe paturi
b.asistenta si medicul trebuie să poarte echipament de protecţie
c.materialele sterile trebuie să se prindă steril
d.înainte de aplicare noului pansament trebuie schimbate mănuşile
e.ambalajele sterile se deschid imediat înainte de schimbarea pansamentului
R:b,c,d, e

130
47.Precizaţi erorile de tehnică ce pot interveni la schimbarea pansamentului:
a.legarea prea strânsă
b.compresiunea prea puternică
c.în cazul ulcerului de gambă se pot folosi faşele circulare de contenţie
d.pe tegumentul subţire din jurul ulceraţiei cutanate nu se pot aplica orice tip de plasturi
e.traumatizarea prin fixare
R:a,b,e

48.Care dintre următoarele etape nu trebuie efectuată în schimbarea pansamentului unei plăgi aseptice:
a.folosirea mănuşilor nesterile
b.curăţarea plăgii aseptice se face în spirală de la interior spre exterior
c.curăţarea plăgii aseptice se face în spirală de la exterior spre interior
d.pansamentul de fixare se scoate şi se aruncă în sacul colector
e.se aplică comprese noi sterile
R:a,c
49.Care dintre următoarele afirmaţii privind pansarea plăgilor aseptice este falsă:
a.necesită tratament cu antibiotice
b.este necesară folosirea mănuşilor sterile
c.schimbarea pansamentulzu trebuie efectuată zilnic
d.plăgile septice se pansează întotdeauna înaintea celor aseptice
e.este necesară purtarea unei măşti faciale
R:a,c,d

50.Care dintre următoarele afirmaţii privind pansarea plăgilor septice este adevărată:
a.când există semne de infecţie locală trebuie efectuat un examen bacteriologic local
b.infecţia se tratează conform antibiogramei
c.sunt necesare trei pense pentru efectuarea pansamentului
d.schimbarea pansamentului trebuie efectuată de două persoane
e.nu se administrează niciodată analgezice
R:a,b,c,d

51.Schimbarea pansamentului unei plăgi septice presupune:

a.curăţarea plăgii în spirală dinspre exterior spre interior
b.curăţarea plăgii în spirală dinspre interior spre exterior
c.schimbarea mănuşilor şi a penselor
d.aplicarea compreselor cu aceiaşi pensă
e.administrarea medicamentului prescris
R:a,c,e

52.Care sunt principalele etape necesare în procesul de nursing al afecţiunilor dermatologice:

a.culegerea datelor
b.recomandarea de către asistenta medicală a unui tratament
c.identificarea problemelor
d.planificare îngrijirilor
e.aplicarea îngrijirilor
R:a,c,d,e

53.Aplicarea îngrijirilor în procesul de nursing al afecţiunilor dermatologice preuspune următoarele:

a.efectuarea îngrijirilor igienice corporale
b.observarea apariţiei unor manifestări locale cutanate
c.menţinerea igienei mediului ambiant
d.prevenirea escarelor de decubit
e.efectuarea tratamentului
R:a,b,c,d

54.Care sunt sursele de culegere a datelor la pacienţii cu afecţiuni dermatologice:

a.pacientul
b.vecinii

131
 c.documente medicale prezente si anterioare
d.nu sunt necesare surse de culegerea datelor
e.aparţinatorii
R:a,c,e

55.Care dintre cele 14 nevoi fundamentale sunt influenţate de dermatozele buloase majore:
a.nu le influenţează
b.nu influenţează decât nevoia de a se hrani
c.in general sunt afectate toate cele 14 nevoi fundamentale
d.doar nevoia de a -si pastra tegumentele curate
e.in erupţiile cutanate localizate pot să nu fie influenţate toate nevoile fundamentale
R: c,e

DISCIPLINA NURSING ÎN MEDICINA INTERNĂ

Autor: Dr. Surdulescu Mihai

1. Hipoxia reprezintă:
a. Scăderea cantităţii de oxigen în sânge.
b. Scăderea cantităţii de oxigen în atmosferă.
c. Scăderea cantităţii de dioxid de carbon în sânge.
d. Scăderea cantităţii de oxigen în aerul inspirat.
e. Scăderea cantităţii de oxigen în aerul expirat.

2. Eliminarea de sânge provenind din arborele bronşic se defineşte ca:

a. Hematemeză.
b. Hemoptizie.
c. Hematurie.
d. Epistaxis.
e. Vomică.

3. Tensiunea arterială normală la o persoană adultă este:

a. 150/80 mm colHg.
b. 90-115/50-80 mm colHg
c. 110-140/60-90 mm colHg.
d. 95-110/40-50 mm colHg.
e. 145-160/100-110 mm colHg

4. Alimentaţia raţională completă cuprinde următoarele grupe de alimente:

a. Cereale, fructe, legume, lactate, peşte, carne, ouă.
b. Lactate, proteine, vegetale, ouă.
c. Lactate, proteine, fructe, cereale.
d. Cereale, legume, peşte, lactate.
e. Ouă, carne, peşte, fructe.

5. Incontinenţa urinară reprezintă:

a. Incapacitatea vezicii urinare de a-şi goli conţinutul.
b. Eliminare involuntară, inconştientă de urină.
c. Micţiuni cu volum mare.
d. Micţiuni dificile.
e. Micţiuni dureroase.

6. Bulionul alimentar pt alimentarea pacientului prin sondă gastrică trebuie să fie:

a. La temperatura corpului, lichid, omogen.
b. Cu valoare calorică ridicată.
c. Pe bază de ulei vegetal.
d. Încălzit la minim 400C.
e. Condimentat.

132
7. Hipotermia este determinată de:
a. Pierderea excesivă de căldură (expunerea îndelungată la frig, fără protecţie).
b. Creşterea arderilor din organism.
c. Intensificarea metabolismului.
d. Hipertiroidie.
e. Insuficienţă respiratorie.

8. Substanţele (neurohormonii) produse de hipofiza intermediară care blochează recepţia durerii se numesc:
a. Porfirine.
b. Endorfine.
c. Hipertrofine.
d. Corticotrofine.
e. Morfine.

9. Pentru urmărirea bilanţului lichidian complet asistenta măsoară zilnic:

a. Cantitatea totală de lichid eliminată prin urină, vărsături, scaun, drenaje.
b. Cantitatea de apă consumată în 24 ore.
c. Cantitatea totală de lichide ingerate (apă, supă, compot, ceai, lapte etc) şi introduse intravenos (dacă este
cazul).
d. Urina eliminată la o micţiune.
e. Urina eliminată involuntar.

10. Pacientul care are satisfăcută nevoia de recreere prezintă ca manifestări de independenţă:
a. Nelinişte.
b. Indiferenţă.
c. Plăcere, amuzament.
d. Plictiseală.
e. Somnolenţă.

11. Pacientul cu infarct acut de miocard are afectate nevoile:

a. De a menţine temperatura corpului în limite normale.
b. De a avea o bună respiraţie şi circulaţie.
c. De a-şi menţine tegumentele curate şi integre.
d. De a se îmbrăca şi dezbrăca.
e. De a dormi şi a se odihni.

12. Manifestări de dependenţă în sindromul ulceros sunt:

a. Dispneea.
b. Vărsăturile.
c. Junghiul toracic.
d. Durerea în epigastru.
e. Epistaxis.

13. Vărsăturile pot fi manifestare de dependenţă în:

a. Bronşita acută.
b. Colica biliară.
c. Aritmia cardiacă.
d. Arteriopatia diabetică.
e. Gastrită.

14. Hipertensiunea arterială sistemică are manifestări de dependenţă:

a. Diareea.

133
b. Durerile articulare.
c. Cefalee în cască.
d. Lombalgii.
e. Tinitus.

15. Palpitaţiile reprezintă o manifestare evidentă a:

a. Fibrilaţiei atriale.
b. Ulcerului duodenal.
c. Diabetului zaharat.
d. Dermatomiozitei.
e. Bronşitei.

16. Modificarea patologică a fecalelor în hemoragia digestivă superioară se numeşte:

a. Hemoptizie.
b. Hematemeză.
c. Melenă.
d. Rectoragie.
e. Hematurie.

17. La un pacient în insuficienţă respiratorie acută manevra prioritară este:

a. Scăderea temperaturii corporale.
b. Instalarea unei sonde nazo-gastrice.
c. Administrarea de tonicardiace.
d. Măsurarea tensiunii arteriale.
e. Administrarea de oxigen.

18. Pacientul cu pneumonie francă lobară are afectate nevoile:

a. De a comunica.
b. De a-şi menţine temperatura corpului în limite normale.
c. De a acţiona conform propriilor credinţe şi valori.
d. De a avea o bună respiraţie şi circulaţie.
e. De a dormi şi a se odihni.

19. Dieta în hipertensiunea arterială este în primul rând:

a. Hiposodată.
b. Fără cereale.
c. Bogată în legume.
d. Bogată în grăsimi animale.
e. Hipercalorică.

20. Cel mai util în la diabeticul în comă hipoglicemică este:

a. Administrarea de insulină.
b. Masajul cardiac.
c. Instalarea unei sonde nazogastrice.
d. Administrarea de glucoză, chiar intravenos.
e. Oxigenoterapia.

21. Dieta pacientului ulceros include:

a. Alcool.
b. Lactate.
c. Tutun.
d. Alimente fierte sau coapte.
e. Mezeluri.

22. Insulina amorfă (semilentă sau lentă) se administrează în:

a. Coma cetoacidotică.
b. Coma hipoglicemică.
c. Insulinoterapia de fond.

134
d. Acidoza lactică.
e. Diabetul insipid.
23. Pacientul cu artrită gutoasă:
a. Ţine membrul afectat în repaus, pe cât posibil la orizontală.
b. Consumă ciocolată.
c. Are o dietă predominant vegetariană.
d. Pune pungă cu gheaţă.
e. Ţine articulaţia afectată în repaus, acoperită, la temperatură confortabilă.

24. Scaunele cu mucus, puroi şi sânge sunt tipice la:

a. Rectocolita ulcero-hemoragică.
b. Ulcerul duodenal perforat.
c. Peritonita biliară.
d. Diareea cronică.
e. Colita de fermentaţie.

25. Durerea în infarctul de miocard poate fi însoţită de:

a. Diaree.
b. Anxietate intensă.
c. Palpitaţii.
d. Transpiraţii reci.
e. Paloare.

26. Disuria însoţită de hematurie este manifestare de dependenţă în:

a. Pielocistita acută.
b. Sindromul nefrotic.
c. Colica renală.
d. Diabetul zaharat.
e. Diabetul insipid.
27. În episodul de lumbago acut sunt afectate nevoile de:
a. A bea şi a mânca.
b. A menţine temperatura corpului în limite normale.
c. A se mişca şi a avea o bună postură.
d. A avea o bună respiraţie şi circulaţie.
e. A dormi şi a se odihni.

28. Edemele declive reprezintă manifestare de dependenţă în:

a. Colica biliară.
b. Ciroza hepatică.
c. Discopatia lombară.
d. Astmul bronşic.
e. Insuficienţa cardiacă congestivă.

29. Tusea cu expectoraţie rozată, spumoasă este manifestare de dependenţă în:

a. Astmul bronşic.
b. Bronşita cronică.
c. Emfizemul pulmonar.
d. Pleurezie.
e. Edemul pulmonar acut.

30. Pacientul cu hemoptizie:

a. Primeşte cataplasmă cu muştar pe piept.
b. Primeşte pungă cu gheaţă pe piept.
c. Este ţinut la temperatură răcoroasă.
d. Are camera bine închisă, sigilată.
e. Este ţinut în incintă aerisită, chiar afară.

31. Vărsăturile cu durere abdominală colicativă sunt manifestări de dependenţă în:

a. Colecistita acută litiazică.

135
b. Pancreatita acută.
c. Colica renală.
d. Refluxul esofagian.
e. Hepatita cronică.

32. Dieta fără colesterol exclude:

a. Sarea.
b. Cafeaua.
c. Alcoolul.
d. Uleiul de măsline.
e. Smântâna.

33. Pacienţii cu boli respiratorii cronice trebuie feriţi de:

a. Praf.
b. Cafea.
c. Grăsimi.
d. Tutun.
e. Umezeală.

34. Alimente care conţin grăsimi sunt:

a. Cerealele.
b. Mezelurile.
c. Fructele oleaginoase (nuci, alune).
d. Verdeţurile.
e. Cafeaua.

35. Pacienţii în puseu de artrită au ca manifestări de dependenţă:

a. Diareea.
b. Vărsăturile.
c. Durerile articulare.
d. Cefaleea.
e. Limitarea mobilităţii articulare.

36. Principala nevoie afectată la un pacient în puseu artritic este:

a. De a menţine temperatura corpului în limite normale.
b. De a se îmbrăca şi dezbrăca.
c. De a elimina.
d. De a-şi menţine tegumentele curate şi integre.
e. De a se mişca şi a avea o bună postură.

37. Pacientul în puseu de artrită acută:

a. Nu are voie să consume grăsimi.
b. Face minim 2 ore de gimnastică medicală zilnic.
c. Este aşezat în salon răcoros, bine aerisit.
d. Este aşezat la pat în poziţie comodă, cu sprijin pt articulaţia (articulaţiile) afectată.
e. Nu are voie să consume fructe.

38. Crudităţile sunt interzise în dieta pacientului cu:

a. Diaree.
b. Diabet zaharat.
c. Hipertensiune arterială primară.
d. Insuficienţă renală cronică.
e. Colită de fermentaţie.

39. Gimnastica respiratorie este foarte importantă pentru pacienţii cu:

a. Discopatie lombară.
b. Emfizem pulmonar.
c. Astm bronşic.

136
d. Bronşiectazie.
e. Pneumotorax.

40. Cianoza este o manifestare de dependenţă în:

a. Insuficienţa respiratorie cronică.
b. Insuficienţa cardiacă cronică.
c. Insuficienţa renală cronică.
d. Insuficienţa hepatică cronică.
e. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.

41. Tusea iritativă este manifestare de dependenţă în:

a. Bronşita purulentă.
b. Pleurezie.
c. Edem pulmonar acut.
d. Bronşită acută catarală.
e. Bronhopneumonie.

42. Junghiul toracic însoţit de febră şi frison este manifestare de dependenţă în:
a. Pneumonia bacteriană.
b. Bronşita acută.
c. Pneumotorax.
d. Edem pulmonar.
e. Emfizem pulmonar.

43. Alimentele care trebuie cântărite la dieta diabetului zaharat sunt:

a. Carnea.
b. Pâinea.
c. Cartofii.
d. Merele.
e. Uleiul.

44. Pentru pacientul cu diaree sunt indicate:

a. Smântână.
b. Orez fiert.
c. Fructe proaspete.
d. Brânză proaspătă de vaci.
e. Pâine prăjită.

45. Poziţia în care este aşezat pacientul cu pleurezie este:

a. În decubit dorsal.
b. În decubit ventral.
c. În poziţie Trendelenburg.
d. În decubit lateral cu pleura bolnavă în sus.
e. În decubit lateral cu pleura bolnavă în jos.

46. Poziţia în care este aşezat pacientul cu colică abdominală este:

a. În poziţie semişezândă cu picioarele uşor flectate.
b. În decubit lateral.
c. În decubit dorsal.
d. În decubit ventral.
e. Cu capul mai jos decât trunchiul.

47. Dispneea este o manifestare de dependenţă în:

a. Ulcerul duodenal.
b. Colica biliară.
c. Bronhopneumonie.
d. Pneumotorax.
e. Edem pulmonar acut.
48. Pacientul cu şoc are ca manifestări de dependenţă în grad înalt:

137
a. Durere pelvină.
b. Astenie intensă.
c. Vertij.
d. Tuse.
e. Paloare.

49. Manifestarea de dependenţă obligatorie în ocluzia intestinală este:

a. Oprirea completă a tranzitului intestinal.
b. Palpitaţiile.
c. Tusea.
d. Febra.
e. Insomnia.

50. Pacientul în criză de astm bronşic:

a. Primeşte antipiretice.
b. Este aşezat în decubit dorsal.
c. I se aplică cataplasmă cu muştar pe piept.
d. Primeşte bronhodilatatorii inhalator sau intravenos.
e. Este aşezat la fereastră deschisă sau primeşte oxigen.

51. În colicile abdominale sunt utile:

a. Administrarea de laxative.
b. Administrarea de antispastice.
c. Aplicarea unei comprese călduţe şi umede pe abdomen.
d. Administrarea de ceai negru.
e. Oxigenoterapia.

52. Pentru efectul tensioactiv (antispumare) la oxigenoterapia edemului pulmonar acut în barbotor se adaugă:
a. Ulei mineral.
b. Detergent lichid.
c. Ulei vegetal.
d. Gel de duş.
e. Alcool etilic.

53. Condimente indicate în dieta bolii ulceroase sunt:

a. Magheran.
b. Pătrunjel.
c. Chili.
d. Ceapă crudă.
e. Muştar.

54. Grăsimile saturate contraindicate la pacienţii vasculari se găsesc în:

a. Ulei de floarea-soarelui.
b. Untură.
c. Unt.
d. Carne grasă (de porc, raţă, gâscă).
e. Ulei de măsline.

55. Halena pacientului în comă cetoacidotică are miros:

a. De mere putrede (acetonă).
b. Amoniacal.
c. Hepatic.
d. Putrid.
e. De flori de tei.

56. Pacientul în şoc se aşază:

a. În ortostatism.
b. În clinostatism.
c. Cu capul decliv.

138
d. La nevoie cu membrele ridicate, chiar flexate şi cu garouri.
e. În decubit lateral, cu capul ridicat.

57. Cea mai mare urgenţă la pacientul în şoc o reprezintă:

a. Instalarea unei sonde duodenale.
b. Administrarea de antibiotice.
c. Stabilirea unei căi de abord venos.
d. Restabilirea grabnică a valorilor normale ale tensiunii arteriale.
e. Stabilirea şi eliminarea cauzei şocului.

58. Administrarea de nitraţi (derivaţi de nitroglicerină) poate avea ca efecte secundare:

a. Cefalee migrenoidă.
b. Scăderea TA până la şoc.
c. Lombalgii.
d. Tuse cu expectoraţie.
e. Parestezii periferice.

59. Înainte de administrarea de antibiotice trebuie efectuată obligatoriu:

a. Clismă.
b. Testare cutanată (intradermică) la antibiotic.
c. Anamneza pacientului (cu privire la alergii).
d. Oxigenoterapie.
e. Masaj cardiac.

60. Pentru masajul cardiac bolnavul:

a. Se aşază pe scaun.
b. Se asigură cale de abord venos.
c. Se aşază în decubit dorsal pe un plan tare.
d. Se apasă puternic la baza sternului de 80-100 ori/minut.
e. Se apasă puternic la baza sternului de 10 ori/minut.

DISCIPLINA NURSING COMUNITAR - CURSURI

Autor: Conferenţiar universitar dr Manea Mădălina

1. Care afirmaţie cu privire la scopul nursingului comunitar, este adevărată?

a. investighează starea de sănătate a colectivităţii
b. afişează în salon regulamentul de ordine interioară
c. nursele participă la cercetare pentru a -şi îmbunătăţi metodele de lucru
d. nursa hrăneşte persoana bolnavă la pat
e. scopul nursingului comunitar este acela de a îngrijii toa te persoanele bolnave
R1 a

2. Îngrijirile publice de sănătate:

a. reprezintă un domeniu diferit de nursingul comunitar
b. costurile financiare de menţinere a sănătăţii publice sunt suportate de către fiecare persoană asistată
c. direcţionează schimbările în modul de viaţă
d. nivelul statal şi local al guvernului nu au obligaţia de a participa la asigurarea sănătăţii publice
e. îngrijirile publice de sănătate sunt un concept vechi care şi-a demonstrat inutilitatea în menţinerea sănătăţii
R2 c

3. Programele naţionale de sănătatea sunt multiple. Care dintre programele en umerat e mai j o s n u est e p ro gram
naţional de sănătate?
a. supravegherea bolilor infecţioase
b. tratamentul afecţiunilor dentare
c. profilaxia bolilor cardio-vasculare
d. supravegherea demografică
e. programul naţional de sănătate mintală
R3 b

139
4. Sănătatea comunitară este o instituţie multidisciplinară din care nu face parte:
a. medicul de diferite specialităţi
b. sociologul
c. nursele specialiste în pediatrie
d. preotul
e. asistentul social
R4 c

5. Ce fel de servicii comunitare sunt asigurate de la nivel statal?

a. servicii sanitare în unităţi specializate
b. controlul poluării aerului
c. controlul poluării apei
d. programele naţionale de sănătate
e. servicii de îngrijire sanitară personală
R5 d

6. Conceptul de îngrijiri comunitare a fost iniţiat de către:

a. Statul Român
b. Comunitatea Europeană
c. Serviciile Medicale Americane
d. Guvernul Canadian
e. Organiza ţia Mondială a Sănătăţii
R6 e

7. Conceptul de sănătate comunitară se referă la un echilibru de factori din via ţa individului. Din t re a ceşt ia n u f ac
parte:
a. factorii biologici
b. factorii nominali
c. factorii de mediu
d. factorii politici
e. factorii culturali-educativi
R7 b
8. Care dintre următoarele afirmaţii este incorectă?
a. nursingul comunitar prevede deplasarea îngrijirilor din comunitate în spitale
b. nursingul comunitar prevede participarea nurselor la dezvoltarea sănătăţii colective
c. nursingul comunitar cere responsabilizare în luarea deciziilor în echipa de îngrijire
d. nursingul comunitar solicită mai multă implicare în căutarea clienţilor
e. nursele comunitare trebuie să se implice în programele de cercetare medicală
R8 a

9. Principiile asistenţei medicale comunitare se referă la:

a. trecerea de la iniţiativa comunitară la cea centralizată
b. asistenţă pentru plătitorii de asigurări sociale de sănătate
c. responsabilizarea populaţiei asupra propriei sănătăţi
d. divizarea activităţii pe sectoare de specialitate
e. control cetăţenesc
R9 c

10. În anul 2006 a fost emisă legea în baza căreia se desfăşoară asistenţa medicală co munit ară d in R omânia. C are
Autoritate dintre cele enumerate mai jos nu este implicată în realizarea prevederilor acestei Legi?
a. Ministerul Sănătăţii
b. Ministerul Muncii
c. Ministerul Cultelor
d. Autoritatea Na ţională pentru Persoane cu Handicap
e. Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei

140
 R 10 c
11. Indicatorii necesari stabilirii diagnosticului comunitar sunt:
a. calitatea mediului fizic
b. calitatea mediului social
c. calitatea indivizilor
d. estetica mediului
e. nivelul de educaţie
R 11 abde
12. Indicatorii demografici sunt:
a. adinamia populaţiei
b. structura populaţiei pe grupe de vârstă
c. morbiditatea neintenţională
d. structura populaţiei pe categorii de rasă
e. mortinatalitatea
R 12 bde
13. Rezultatele a şteptate de la un program de sănătate comunitară sunt:
a. reducerea costurilor în asistenţa medicală de familie
b. reducerea factorilor de risc de natură psihologică
c. dezvoltarea caracterului tehnic al îngrijirilor
d. îmbunătăţirea măsurilor preventive ale îmbolnăvirilor
e. dezvoltarea asistenţei medicale spitaliceşti
R 13 bd
14. Funcţiile nursei comunitare sunt:
a. de îngrijire
b. de educaţie
c. de consiliere
d. de mediere
e. de organizare a circuitelor intra spitaliceşti
R 14 abcd
15. Care sunt persoanele vulnerabile care au nevoi speciale de mediere ce pot fi oferite de către nursa comunitară?
a. persoanele sărace
b. persoanele grav bolnave
c. persoanele cu impozitele pe sănătate achitate
d. persoanele foarte tinere sau foarte bătrâne
e. orice fel de persoană care locuieşte în comunitatea deservită
R 15 abd

NURSING COMUNITAR - LUCRĂRI PRACTICE

Autor: Asistent universitar dr Trăistaru Ana Maria

1. Intervenţia nursei în comunitate privind nevoile familiei şi educarea pentru menţinerea sănătăţii include:
a. analizarea nevoilor de sănătate ale familiei şi stabileşte problemele de îngrijire şi priorităţile de îngrijire
b. stabilirea obiectivelor de îngrijire
c. planificarea intervenţiilor împreună cu echipa de îngrijire şi beneficiarul acestora
d. implementarea planului de îngrijire, individualizat
e. stabilirea planului de dezinfecţie şi dezinsecţie al unităţilor spitaliceşti
R 1 abcd

2. Acţiunile nursei privind promovarea sănătăţii în comunitate se realizează prin:

a. acţiuni de educaţie pentru formarea unei atitudini corecte faţă de părinţi
b. iniţiază acţiuni de combatere a factorilor de risc identificaţi
c. organizează activităţi educative în comunitate în raport cu vârsta
d. întocmeşte şi distribuie materiale specifice, educative
e. tratamente cu scop terapeutic precis

R 2 bcd
3. Abandonul de familie se defineşte ca:
a. fapta persoanei care, având obligaţia legală de întreţinere faţă de altă persoană, o părăseşte

141
b. fapta persoanei care, având obligaţia legală de întreţinere faţă de altă persoană, o a lu ngă sau o la să făr ă a jut or
expunându-l la suferinţe fizice sau morale
c. neîndeplinirea cu rea-credinţă a obligaţiei legală de întreţinere
d. fapta persoanei care, având obligaţia legală de întreţinere faţă de altă persoană, asigură plata alocaţiei
e. fapta statului de a abandona copiii fără familii
R 3 abc

4. Cauzele abandonului de familie sunt:

a. vârsta fragedă la care a intervenit sarcina
b. condiţii bune de trai
c. condiţii precare de trai (venituri insuficiente, lipsa educaţiei)
d. plecarea unuia sau a ambilor părinţi în străinătate
e. nivel de educaţie adecvat
R 4ac
5. Efectele abandonului identificate de nursă în comunitate sunt:
a. întârzieri în dezvoltarea fizică
b. dezvoltarea emoţională a copilului corespunzătoare vârstei biologice
c. tulburări de comportament: agresivitate, vagabondaj, furt, cerşetorie
d. tulburări digestive
e. tulburări de ataşament
R 5 ace

6. Caracterizând adolescenţa, Rousselet identifică mai multe etape:

a. perioada revoltei prin refuzul de a se supune
b. adolescentul se revoltă contra părinţilor, contra şcolii
c. perioada scandalului când vrea să îşi afirme propria identitate
d. perioada de exaltare şi afirmare când se simte gata de a înfrunta lumea
e. perioada de linişte şi pace
R 6 abcd
7. Cauzele consumului de droguri în rândul tinerilor sunt următoarele:
a. din obliga ţie
b. curiozitate pentru a cunoaşte efectele drogurilor
c. sunt ieftine şi accesibile
d. din dorinţa de afirmare în grupul din care face parte
e. din dorinţa de a avea senzaţii şi trăiri noi.
R 7 bde
8. Profilul psihologic al tânărului consumator de droguri este următorul:
a. tânărul este o persoană foarte echilibrată
b. trăsăturile lui sunt nevrotice
c. este timid şi hipersensibil
d. se izolează de prieteni
e. are un puternic echilibru psiho-afectiv

R 8 bcd

9. Factorii de risc care încadrează adolescenţii în grupul persoanelor vulnerabile cunoscute de nursă sunt:
a. deviaţiile sexuale
b. bolile cu transmitere sexuală;
c. dependenţe de alcool, tutun, droguri;
d. avortul provocat
e. sarcina la termen
R 9 abcd

10. Lupta antitabagică se desfăşoară prin următoarele metode:

a. interzicerea reclamelor pentru tutun
b. politica preţurilor prin scăderea acestora
c. interzicerea fumatului în spaţiile comune
d. obligativitatea de a se menţiona substanţele toxice conţinute în ţigarete
e. solicitarea actorilor renumiţi de a face reclamă la tutun

142
 R 10 acd
11. Efectele divorţului asupra copiilor pun probleme de îngrijire în comunitate. Nursa cunoaşte reacţiile copiilor:
a. acceptare
b. agresivitate
c. comportament cooperant
d. retragere şi izolare
e. în general copiii acceptă cu seninătate divorţul părinţilor
R 11 bd

12. Mediatorul sanitar întruneşte următoarele calităţi:

a. este femeie recunoscută de comunitatea rromă
b. are abilităţi de comunicare interumană şi educative
c. poate acorda servicii medicale
d. colaborează cu ONG-uri şi cadrele medicale
e. este obligatoriu cadru sanitar
R 12 abd

13. Consilierea în nursingul comunitar se bazează pe următoarele principii:

a. corectitudine şi imparţialitate
b. confidenţialitate şi intimitate
c. discutarea problemelor individului deschis, cu întreaga familie
d. încredere şi respect
e. profesionalism.
R 13 abde
14. Care dintre următoarele afirma ţii cu privire la screeningul cancerului de col uterin (realizat prin testul Babeş
Papanicolau) sunt adevărate?
a. este un test complicat şi scump
b. nu oferă întotdeauna informaţii viabile
c. poate fi util pentru prevenirea altor probleme de sănătate
d. este un test simplu şi puţin costisitor
e. poate fi recoltat şi în cabinetele de medicina familiei
R 14 de

15. Efectele asupra mamei şi fătului date de alcoolismul cronic sunt:

a. malnutriţie maternă
b. hipertrofie fetală
c. encefalopatie fetală etanolică
d. retard psihosomatic al fătului
e. malformaţii cardiace ale mamei
R 15 acd
16. Supravegherea femeii gravide în primul trimestru de sarcină de către nursa comunitară sau moaşă include
următoarele activităţi:
a. identificarea nevoilor de îngrijire particulare, individualizate
b. stabilirea frecvenţei vizitelor la medicul generalist
c. recomandă tratamentul pentru menţinerea sarcinii
d. evaluează factorii de risc pentru sarcină
e. asistă naşterea la domiciliu
R 16 abd

17. Implicarea nursei în îngrijirea copilului cu retard mintal se referă la:

a. asigură şi intermediază accesul la terapie în echipă: medic de familie, psiholog, logoped, terapie fizică
b. recomandă mijloacele de terapie comportamentală şi psihofarmacologică
c. supraveghează asigurarea nevoilor de bază
d. consiliază familia
e. realizează tehnici de logopedie
R 17 acd

143
DISCIPLINA: URGENTE OFTALMOLOGIE
Autor: Conf. univ. Dr. Carmen Mocanu
1. Care din urmatoarele semne nu este intalnit intr-o iridociclita acuta:
a. Tyndall pozitiv al camerei anterioare
b. Sinechii iridocristaliniene
c. Precipitate retrocorneene
d. Congestive pericheratica
e. Midriaza
Raspuns corect : e
2. Aspectul tipic al cheratitei herpetice este urmatorul:
a. Ulceratie rotunda de culoare alb-galbuie, cu hipopion in camera anterioara
b. Ulceratia dendritica cu aspect de ramurica
c. Papila edematiata cu hemoragii peripapilare
d. Excavatie papilara ovalara cu raport cupa/disc peste jumatate din suprafata papilei
e. Cristalin opacifiat in toate straturile
Raspuns corect : b
3. Atacul acut de glaucom este caracterizat de urmatoarele cu exceptia
a. Edem cornean
b. Hiperemie conjunctivala
c. Tensiunea intraoculara sub 20 mmHg
d. Tensiunea intraoculara peste 20 mmHg
e. Durere oculara
Raspuns corect : c
4. Traumatismele polului anterior sunt urmatoarele cu exceptia:
a. Corpi straini conjunctivali si corneeni
b. Traumatismele nervului optic,
c. Plagile corneoconjunctivale
d. Arsuri corneoconjunctivale
e. Hemoragia subconjuncitvala
Raspuns corect : b
5. Care din urmatoarele tratamente sunt contraindicate in atacul acut de glaucom:
a. Atropina
b. Pilocarpina
c. Inhibitori de anhidraza carbonica
d. Beta blocante
e. Pefuzie cu manitol
Raspuns corect a

DISCIPLINA: ONCOLOGIE ŞI NURSING ÎN ONCOLOGIE – ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor: Conf.univ.dr. Dănciulescu Mihaela

1. Care din următorii factori sunt implicaţi în apariţia cancerului:

a. azbestul
b. aflatoxinele
c. antioxidantii
d. hormonii estrogeni
e. imunosupresia
R: a,b,d,e
2. Efectele secundare ale tratamentului citostatic:
a. greaţa, vărsături
b. alopecie
c. toxicitate hematologică
d. somnolenţa
e. mucozite
R: a,b,c,e
144
3. Care din următoarele sunt cauze ale carenţelor alimentare la pacientul oncologic:
a. pierdera apetitului
b. modificarea gustului şi mirosului după chimio/radioterapie
c. dificultate de masticaţie şi deglutiţie
d. stare depresivă
e. necesar crescut de calorii şi substanţe nutritive
R: a,b,c,d

4. Mucozitele impun următoarele măsuri:

a. igienă locală riguroasă după fiecare masă
b. se vor evita alimentele ce necesită masticaţie prelungită
c. consumarea de alimente moi
d. consum de băuturi calde
e. regim hidric
R: a,b,c,e
5. Care este atitudinea în cazul diareii apărute ca efect secundar al radioterapiei pelvine:
a. regim hidric
b. administrare de antispastice
c. reglatoare ale motilităţii intestinale
d. dacă durează mai mult de 3 zile se opreşte radioterapia
e. dietă bogată în vegetale
R: a,b,c,d

6. Tratamentul durerii în cancer:

a. este individualizat
b. se administrează când apare durerea
c. dacă durerea este intensă se începe tratamentul cu antalgic major
d. se foloseşte medicaţie adjuvantă
e. se tratează efectele secundare ale tratamentului antalgic
R: a,b,d,e

7. În cazul pacienţilor cu colostoma rolul nursei consta în:

a. învatarea pacientului să pastreze o igienă locală riguroasă
b. informarea bolnavului asupra regimului alimentar adecvat
c. punerea la dispoziţia pacientului a informaţiilor necesare despre curăţenia personală, desfaşurarea activităţii
etc.
d. psihoterapie
e. urmărirea clinică a evoluţiei bolii
R: a,b,c,d

8. Complicaţiile ce pot apare în evoluţia cancerului bronho-pulmonar şi a căror evoluţie trebuie

supravegheată de nursă:
a. hemoptizia
b. insuficienţa respiratorie
c. pleurezie
d. astenie fizică
e. infecţie respiratorie severă
R: a,b,c,e

9. Factori favorizanţi ai infecţiilor în oncologie sunt:

a. neutropenia
b. transplantul medular
c. alterarea imunităţii celulare şi umorale
d. folosirea de catetere
e. imunoterapia
R: a,b,c,d

10. Rolul nursing-ului în chimioterapie presupune:

145
 a. instruirea pacientului asupra unor tehnici de relaxare înainte de chimioterapie
b. educarea pacientului referitor la efectele secundare post-terapeutice
c. informarea pacientului referitor la alimentaţia în cursul chimioterapiei
d. stabilirea tratamentului antiemetic
e. semnalarea promptă a febrei, frisoanelor, scaunelor modificate, sângerarilor nazale
R: a,b,c,e

DISCIPLINA: PUERICULTURĂ – PEDIATRIE – NURSING PEDIATRIC

Autori: Conf.univ.Dr.GEORGETA CORNIŢESCU

Asist.univ.Dr.ELENA VERONICA MARIA
Asist.univ.Dr.LILIANA ANGHELINA
Asist.univ.Dr. LIANA BOLOCAN VIAŞU

PUERICULTURĂ – 25 TESTE
Bibliografie: „Manual de Puericultură şi Nursing”, Sub redacţia: Georgeta Corniţescu, Editura Medicală
Universitară – Craiova -2006.

I. ELEMENTE DE DEMOGRAFIE
(pag.16-17)
1. Ce înţelegeţi prin mortalitate infantilă?
a. copii născuţi morţi
b. copii decedaţi în 0-7 zile de la naştere
c. copii decedaţi postnatal până la 7 ani datorită unor boli supraadăugate
d. copii 0-1 an decedaţi la 1000 născuţi vii
e. copii 0-7 ani decedaţi la 1000 născuţi vii
Răspuns corect: d.

II. CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ, SOMATICĂ

(pag. 25-35)
2. Care este ritmul de creştere normală al sugarului de 0 - 4 luni?
a. 25-30 g/zi
b. 350 g/lună
c. în medie 750 g/lună
d. 500 g/lună
e. sugarul eutrofic îşi dublează greutatea la 4 luni.
Răspuns corect: a, c, e.
3. Cum creşte sugarul în lungime în primele 4 luni?
a. cu 1,5 cm/lună
b. la 2 luni are 49 cm
c. în prima lună creşte 4-5 cm
d. în următoarele luni cu 2-3 cm/lună
e. la 4 luni talia este de 60-64 cm.
Răspuns corect: c, d, e.
4. Care este ritmul de creştere în G şi T la sugarul mare (8-12 luni)?
a. creştere rapidă
b. ritmul de creştere devine mai lent
c. creşte 250-300 g/lună
d. creşte cu 1 cm/lună
e. la 12 luni triplează greutatea (9 Kg) şi are o talie de 72-75 cm.
Răspuns corct: b, c, d, e.
5. Precizaţi ordinea corectă a apariţiei dinţilor „de lapte”:
a. incisivii mediani inferiori în număr de 2 apar la 6-8 luni
b. incisivii mediani superiori apar la 18 luni
c. incisivii laterali apar între 10-12 luni
d. caninii apar între 18-24 luni
e. erupţia dentiţiei temporare se încheie în perioada de copil mic (2ani şi 6 luni-3 ani).

146
 Răspuns corect: a, c, d, e.
6. La ce vârstă copilul dublează şi triplează greutatea de la naştere?
a. dublează la 5 luni
b. triplează la 9 luni
c. dublează la 4 luni
d. triplează la 1 an
e. dublează la 6 luni şi triplează la 1 an şi 2 luni
Răspuns corect: c, d.

III. DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE

(pag. 35-55)
7. La ce vârstă copilul aşezat în plan ventral ţine capul în plan superior corpului?
a. 10 luni
b. 2 luni
c. 7 luni
d. 4 luni
e. 5 luni
Răspuns corect: d.
8. Evoluţia motricităţii de la naştere la un an se face pe etape, enumeraţi pe cele corecte:
a. la 3-4 luni ridică capul şi toracele de la 45° la 90° deasupra planului patului
b. la 4-5 luni nu-şi ţine bine capul
c. la 7-8 luni copilul stă bine în poziţia şezând, fără ajutor
d. la 9-10 luni copilul merge „în 4 labe”
e. copilul începe să îşi găsească singur echilibrul spre vârsta de 1 an.
Răspuns corect: a, c, d, e.
9. De ce are nevoie sugarul pentru o dezvoltare afectivă?
a. de afecţiune şi siguranţă (atingere, mângâiere, luarea în braţe)
b. să fie păstrat în centrul atenţiei
c. de calm şi linişte
d. să fie lăsat în pătuţul lui, să nu i se vorbească
e. de un răspuns adaptat nevoilor sale.
Răspuns corect: a, b, c, e.

10. Precizaţi etapele corecte din dezvoltarea afectivă şi socială a sugarului de la 9 -12 luni:
a. copilul descoperă stând „în patru labe” lumea înconjurătoare
b. aruncă obiectele departe de el şi cere să i se dea înapoi
c. este fascinat de „imaginea” sa în oglindă
d. foloseşte monosilabele, apoi silabele „duble sau triple”
e. sugarul vocalizează, gângureşte.
Răspuns corct: a, b, c, d.
11.Rolul adultului în dezvoltarea limbajului de la 9-12 luni:
a. să vorbească pe un ton ferm, cu sonoritate înaltă
b. să vorbească imitând un bebeluş
c. să numească diferitele părţi ale corpului
d. să asocieze cuvintele cu gesturi
e. să vorbească expresiv pe un ton calm.
Răspuns corect: c, d, e.

IV. COPILUL SĂNĂTOS DE LA NAŞTERE LA ADOLESCENŢĂ

(NOU NĂSCUTUL NORMOPONDERAL)
(pag. 56-62)
12. Care este perioada de nou născut?
a. 0-7 zile
b. 0-20 zile
c. 0-31 zile
d. 0-28 zile
e. 0-42 zile

147
 Răspuns corect: d.

V. NUTRIŢIA ŞI ALIMEMTAŢIA MAMEI ŞI COPILULUI

(pag. 99-160)
13. Care este primul aliment de diversificare la sugarul eutrofic?
a. laptele cu făinos
b. sucul de fructe
c. carnea de pui
d. supa de zarzavat
e. oul
Răspuns corect: d.
14. Specificaţi datele corecte privind alimentaţia diversificată a sugarului:
a. se poate modifica gustul supei de zarzavat cu lapte sau zahar
b. nu se va adăuga sare în mâncarea sugarului
c. se vor impune alimentele de la masa adultului
d. mărul cu biscuit se va introduce de la vârsta de 3-4 luni
e. carnea şi oul se introduc după vârsta de 1 an
Răspuns corect: b.
15. Care sunt principalele surse de energie pentru organism?
a. proteinele
b. apa şi mineralele
c. vitaminele
d. oligoelementele
e. glucidele şi lipidele
Răspuns corect: e.
16. Precizaţi care sunt nevoile fiziologice de apă pe Kg de greutate corporală la sugar.
a. 100 ml/Kgcorp
b. 150-200 ml/Kgcorp
c. 230-250 ml/Kgcorp
d. 110-120 ml/Kgcorp
e. 300 ml/Kgcorp
Răspuns corect : b.
17. Recunoaşteţi calităţile ce dau superioritatea alimentaţiei la sân:
a. conţine anticorpi, cu rol în protecţia faţă de infecţii
b. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele
c. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1
d. scade riscul apariţiei cancerului de sân
e. conţine de 3 ori mai multe proteine decât laptele de vacă
Răspuns corect: a, b, c, d.

18. Care pot fi motivele pentru care sugarul refuză sânul?

a. utilizarea biberonului
b. dificultăţi iniţiale de coordonare a suptului
c. semne de boală
d. laptele de mamă „nu este bun”
e. prindere defectuoasă, sâni angorjaţi
Răspuns corect: a, b, c, e.
19. Suplimentarea alimentaţiei naturale se va face exclusiv cu:
a. Vitamina D, 400-500 UI/zi per oral, din cea de-a doua săptămână de viaţă până la 18 luni
b. Vitamina D injectabilă
c. suplimentarea orală de fier de la vârsta de 5-6 luni la toţi sugarii până la vârsta de 9 luni
d. la prematuri suplimentarea cu fier se face de la vârsta de 1 lună ½- 2 luni până la vârsta de un an
e. administrarea fierului se face şi pe cale injectabilă
Răspuns corect: a, c, d.
20. Ce semne indică că sugarul până la 4 luni nu primeşte destul lapte?
a. creştere în greutate 25 g/zi
b. creştere în greutate sub 500 g/lună
c. la vârsta de 2 săptămâni a re greutatea de la naştere
d. sugar cu scaune tari, uscate sau verzi

148
e. creştere în greutate 750 g/lună
Răspuns corect: b, c, d.
21. Care din următoarele repere sunt recomandate în promovarea alimentaţei la sân?
a. iniţierea alimentaţiei naturale după 12 ore
b. alăptarea la "cerere"
c. favorizarea contactului direct mamă - nou născut
d. alăptarea cu lapte muls
e. sistemul rooming în maternităţi
Răspuns corect: b, c, e.
22. Cum veţi proceda în cazul angorjării sânilor?
a. veţi recomanda întreruperea alimentaţiei la sân
b. mulgeţi sânul, manual sau cu pompa
c. puneţi copilul la sân mai frecvent
d. aplicaţi un prosop cald şi umed pe sâni, timp de 3-5 minute înainte de alăptare
e. înţărcaţi copilul progresiv
Răspuns corect: b, c, d.
23. Care este vârsta propice începerii alimentaţiei diversificate?
a. precoce, la 2-3 luni
b. la 6-7 luni
c. 5-6 luni la sugarul alimentat la sân
d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial
e. după vârsta de 9 luni
Răspuns corect: c, d.
VI. VACCINĂRILE
(pag. 216-227)
24. Vaccinarea B.C.G. se efectuează:
a. numai la nou - născutul normoponderal
b. la toţi nou născuţii cu G > 2500g
c. la nou născutul cu G < 2500g şi prematuri
d. la nou născutul bolnav
e. tuturor nou născuţilor cu G  2500g şi sănătoşi
Răspuns corect: e.
25. Care sunt indicaţiile vaccinării antihepatitei B?
a. se începe de la vârsta de 4 luni
b. este obligatorie
c. se administrează intradermic
d. se administrează în prima zi de la naştere
e. se administrează în aceeaşi siringă cu alte vaccinuri
Răspuns corect: b, d.

PEDIATRIE – 50 TESTE
Bibliogafie: „Pediatrie”, Coordonatori: Ligia Stănescu, Dumi tru Bulucea, Cristian Gheonea, Georgeta
Corniţescu, Editura Medicală Unversitară – Craiova – 2012.

I. BOLI CARENŢIALE
(pag. 47-60)
1. În ce grad de distofie încadraţi un sugar cu I.P. = 0,56 şi deficit ponderal >40%?
a. distrofie grad III
b. distrofie grad II
c. distrofie grad I
d. risc de distrofie
e. dismaturitate
Răspuns corect: a.
2. Care este RDR pentru proteine necesară în planul recuperator al distofiei de grad I şi grad II?
a. 2g / Kg/ zi
b. 4-5g / Kg/ zi
c. 3-3,5g / Kg/ zi
d. 2-3g / Kg/ zi
e. 6-7g / Kg/ zi

149
 Răspuns corect: c.
3. Nevoile zilnice de vitamina D necesare copilului în perioada de creştere sunt asigurate numai de:
a. laptele matern
b. alimentaţie echilibrată
c. expunerea la soare
d. 400 - 500 U.I/zi şi cele de mai sus
e. 100 - 200 U.I./zi
Răspuns corect: d.
4. Manifestările clinice precoce în rahitismul carenţial sunt:
a. frunte olimpiană
b. craniotabesul
c. sinostoze la nivelul suturilor craniene
d. craniu în turn
e. fontanela anterioară larg deschisă
Răspuns corect: b.
5. Ce înţelegeţi prin copil distrofic de gr.II?
a. copil cu G corespunzătoare vârstei
b. copil cu IP = 0,75-0,60
c. copil cu deficit ponderal 15-20%
d. copil cu deficit ponderal 25-40%
e. copil cu IP = 0,89 - 0,76
Răspuns corect: b, c.
6. Care sunt cauzele apariţiei stării de distrofie la sugar?
a. folosirea unei alimentaţii hipercalorice
b. diluţia laptelui de vacă 1/2, zahararea insuficientă, nefolosirea M.O. ca lichid de diluţie
c. renunţarea la alimentaţia naturală
d. alăptarea "la cerere"
e. carenţa psiho-afectivă
Răspuns corect: b, c, e.
7. Specificaţi care din următoarele criterii clinice aparţin distrofiei de grad III:
a. curba ponderală în declin şi talia normală
b. curba ponderală scade în trepte
c. talia inferioară vârstei
d. ţesut adipos complet dispărut (persistenţa bulei BICHAT)
e. facies simian (voltarian)
Răspuns corect: c, d, e.
8. Recunoaşteţi semnele clinice caracteristice rahitismului Vitamino D carenţial:
a. plagiocefalie
b. fontanela anterioară 1/1 cm la vârsta de 8 luni
c. croniotabes
d. mătănii condro-costale
e. bose frontale şi parietale (macrocrania)
Răspuns corect: a, c, d, e.

II. BOLILE APARATULUI RESPIRATOR

(pag. 65-103)

9. Bronşiolita acută este o afecţiune a căilor respiratorii inferioare ce apare la vârsta de:
a. copil preşcolar
b. la adolescenţi
c. la 7-8 ani;
d. la sugar şi copilul mic până la vârsta de 2 ani
e. numai la vârsta pubertăţii
Răspuns corect: d.
10. Recunoaşteţi dintre următoarele semne pe cel caracteristic bronşiolitei astmatiforme:
a. dispnee inspiratorie
b. wheezing
c. disfagie
d. disfonie

150
e. stridor laringian
Răspuns corect: b.

11. Specificaţi poziţia corectă a copilului în timpul aspiraţiei orale:

a. în decubit lateral, cu capul la nivelul patului
b. în decubit dorsal
c. în decubit ventral
d. în decubit lateral, cu capul ceva mai jos decât corpul
e. cu capul mai sus decât corpul
Răspuns corect: d.
12. Care sunt condiţiile optime pentru o vindecare a rinofaringitei acute?
a. temperatura în cameră peste 260C
b. îmbrăcăminte groasă
c. restricţie de lichide
d. baia zilnică
e. bună hidratare, umidifierea aerului din cameră, temperatura în jur de 22 0C
Răspuns corect: e.
13. Tratamentul antiinfecţios al anginei acute streptococice se face cu:
a. tetraciclină
b. ampicilină
c. oxacilină
d. Kanamicină
e. penicilină G (7 - 10 zile)
Răspuns corect: e.

14. Tratamentul laringitelor grave (crupul şi epiglotita) necesită:

a. tratamentul cu antitermice
b. tratamentul simptomatic
c. administrare de H.H.C. în doze mari, intubaţie sau traheostomie
d. numai tratament cu antibiotice
e. nici unul dintre acestea
Răspuns corect: c.
15. Recunoaşteţi semnele de gravitate dintr-o afecţiune respiratorie la sugar:
a. cianoza
b. tahipneea (FR > 50 resp./ min.)
c. geamăt
d. coriza sero-mucoasă
e. dispnee
Răspuns corect: a, b, c, e.
16. Ce intervenţii sunt recomandate pentru otita medie acută?
a. administrarea de analgezice şi antipiretice
b. administrarea de antibiotice
c. administrarea de decongestionante pentru reducerea obstrucţiei tubare
d. rehidratarea parenterală
e. administrarea de soluţii otice local
Răspuns corect: a, b, c, e.
17. Precizaţi prin ce se caracterizează astmul bronşic infantil:
a. inflamaţia cronică a mucoasei căilor respiratorii inferioare
b. bronhospasm
c. atopie
d. inflamaţia mucoasei căilor respiratorii superioare
e. dispnee inspiratorie
Răspuns corect: a, b, c.
18. Care dintre următoarele situaţii se întâlnesc în aspirarea de corpi străini?
a. este comună primei copilării
b. cel mai frecvent se produce cu particule de mâncare şi fragmente de jucării
c. corpurile vegetale (fasole, alune, seminţe) favorizează edemul şi agravează obstrucţia
d. cel mai frecvent se inclavează în bronhia dreaptă
e. vârful de incidenţă este peste vârsta de 7 ani

151
 Răspuns corect: a, b, c, d.
19. Care sunt semnele clinice specifice în angina cu streptococ β hemolitic grup A?
a. lipsa febrei
b. cefalee intensă cu afectarea stării generale
c. disfagie (durere la deglutiţie)
d. exudat alb cremos la nivelul amigdalelor pe fond de hiperemie intensă faringiană
e. leziuni veziculoase pe mucoasa faringiană
Răspuns corect: b, c, d.
20. Specificaţi semnele pantognomonice din sindromul laringian:
a. dispnee expiratorie
b. dispnee inspiratorie
c. disfonie / afonie
d. wheezing
e. tuse lătrătoare
Răspuns corect: b, c, e.
21. Recunoaşteţi semnele clinice de agravare a bronhopneumoniei la sugar:
a. tuse, coriză, obstrucţie nazală
b. bătăi ale aripioarelor nazale
c. balans toraco-abdominal
d. geamăt expirator scurt
e. cianoză perioronazală
Răspuns corect: b, c, d, e.
22. Complicaţiile anginei streptococice sunt:
a. meningita acută
b. flegmon amigdalian, RAA, glumerulonefrita acută (GNA)
c. adenită latero-cervicală
d. artrita reumatoidă
e. gingivita acută
Răspuns corect: b, c.
23. Care dintre următoarele medicamente se administrează în criza de astm bronşic?
a. cromoglicatul de sodiu
b. bronhodilatatoare inhalatorii (β 2- adrenergice cu acţiune rapidă)
c. hemisuccinat de hidrocortizon i.v.
d. medicaţie hiposensibilizantă (Ketotifen)
e. aspirina
Răspuns corect: b, c.

III. BOLI CARDIO-VASCULARE

(pag. 108-126)
24. Manifestările clinice din insuficienţa cardiacă stângă sunt:
a. reflux hepato - jugular
b. hepatomegalie
c. edeme generalizate
d. tahipnee, dispnee, cianoză
e. turgescenţa jugularelor
Răspuns corect: d.
25. Insuficienţa cardiacă acută se instalează rapid în:
a. tahicardia panoxistică supraventriculară (AV>200 bătăi/min)
b. tahicardia sinusală
c. bradicardia sinusală
d. blocul atrio – ventricular
e. sindromul de preexcitaţie (W.P.W.)
Răspuns corect: a.
26. Cauza cea mai frecventă a producerii şocului (colapsului) hipovolemic la copil este:
a. prin translocaţia lichidelor
b. prin hemoragii
c. prin lipsa de aport
d. prin perspiraţie
e. prin pierderi gastro - intestinale (vărsături, scaune diareice)

152
 Răspuns corect: e.

IV. BOLI DIGESTIVE

(pag. 130-177)

27. Constipaţia reprezintă:

a. eliminarea zilnică a unui scaun normal
b. eliminarea rară şi dificilă a scaunelor
c. 3-4 scaune / zi
d. scaune cu consistenţă scăzută
e. scaune în cantitate mare
Răspuns corect: b.
28. Ce cantitate de GE-SOL veţi recomanda în boala diareică cu deshidratare uşoară?
a. 200 ml / Kg corp / 24 h
b. 150 ml / Kg cop / 24 h
c. 50 ml GE-SOL pentru fiecare scaun emis
d. 30 ml / Kg cop 24 h
e.120 ml / Kg corp / 24 h
Răspuns corect: c.
29. Manifestările clinice din refluxul gastroesofagian debutează cel mai frecvent:
a. după un an
b. în primele 6 săptămâni de viaţă
c. în perioada de preşcolar
d. la adolescenţă
e. în perioada pubertară
Răspuns corect: b.

30. Diareea poate fi consecinţa:

a. alimente alterate
b. malabsorbţiei
c. alergiilor gastrointestinale
d. toxinelor
e. ingestiei unei cantităţi mari de apă
Răspuns corect: a, b, c, d.
31. Treptele de tratament în diareea acută fără deshidratare severă sunt:
a. înlocuirea pierderilor hidroelectrolitice
b. dieta de tranziţie cu vegetale antidiareice
c. întreruperea alimentaţiei la sân, la sugarul alimentat natural
d. tratamentul dietetic (la sugari) cu formule fără sau sărace în lactoză
e. înlocuirea preparatului dietetic cu alimentul de bază, tatonând alimentaţia digestivă
Răspuns corect: a, b, d, e.
32. În parazitozele intestinale putem întâlni:
a. distensie abdominală, anorexie, greaţă, vărsături
b. retardul creşterii prin malabsorbţie
c. anemie
d. prurit intens anal şi leziuni de grataj
e. semne de insuficienţă respiratorie acută
Răspuns corect: a, b, d
33.Care sunt concentraţiile şi indicaţiile mucilagiului de orez?
a. mucilagiu de orez 3% la sugarul mic
b. mucilagiu de orez 5 % la sugarul mare
c. o lingură de orez cântăreşte 15 g
d. mucilagiu de orez se foloseşte în dieta de tranziţie din boala diareică acută
e. se poate păstra 2-3 zile la frigider
Răspuns corect: a, b, c, d.
34.Recunoasteţi concentraţiile şi calităţile supei de morcov:
a. are indicaţii în boala diareică a sugarului si copilului mic
b. are calităţi absorbante pentru toxine si microbi datorită pectinelor

153
c. se foloseşte în concentraţie de 3-5 %
d. se foloseşte în concentraţie de 30%-50%
e. are valoare calorică superioară laptelui
Răspuns corect: a, b, d.
35. Care sunt semnele clinice ce evocă deshidratarea acută:
a. ochi înfundaţi în orbite
b. fontanela anterioară deprimată
c. facies vultuos
d. pliul cutanat persistent
e. edemele generalizate
Răspuns corect: a, b, d.
36. Ce dietă recomandaţi în BDA simplă?
a. lapte diluat cu ceai
b. soluţii de GE-SOL
c. mucilagiu de orez
d. alimentaţia diversificată
e. supă de morcov
Răspuns corect: b, c, e.
37. Recunoaşteţi manifestările clinice caracteristice formei clinice de deshidratere severă >10%:
a. oligo-anurie
b. facies toxic, ochi înfundaţi în orbite
c. deprimarea fontanelei anterioare
d. pliul cutanat persistent
e. pliul cunatan cu elasticitatea diminuată
Răspuns corect: a, b, c, d.
38. Care sunt obiectivele monitorizării în BDA simplă, fără SDA?
a. curba febrilă
b. diureza
c. nr. scaune, vărsături
d. curba ponderală
e. frecvenţa respiratorie şi cardiacă
Răspuns corect: a, c, d.

V. PATOLOGIE RENO-URINARĂ
(pag. 191-196)

39. Specificaţi care dintre următoarele manifestări nu evocă posibilitatea unei infecţii urinare:
a. perturbarea creşterii ponderale la sugar
b. stare febrilă sau subfebrilă prelungită
c. tulburări digestive
d. simptomatologia neurologică (agitaţie, convulsii)
e. simptomatologia respiratorie
Răspuns corect: e.
40. Care date sunt corecte pentru diagnosticul de infecţie urinară?
a. urocultură semnificativă > 100000 colonii /ml urină
b. > 30000 colonii /ml urină
c. < 10000 colonii /ml urină
d. examenul de urină normal
e. urocultura suprainfectată
Răspuns corect: a.
41. Care dintre următoarele examene de laborator nu sunt importante în diagnosticul glomerulonefritei acute?

a. proba ADDIS
b. exudatul faringian pentru streptococul β hemolitic gr.A
c. titrul ASLO
d. dozarea ureei, creatininei, acidului uric
e. coprocultura

Răspuns corect: e.

154
42. Principiile generale din regimul dietetic al bolnavului cu glomerulonefită sunt:

a. regim comun
b. regim hiperproteic
c. regim fără sare, proteina, potasiu
d. regim hiperlipidic
e. fără restricţii de lichide în perioada edemelor
Răspuns corect: c.

43. Tensiunea arterială din GNAPS are una din următoarele caracteristici:
a. valori crescute pentru TA sistolică
b. valori crescute pentru TA diastolică
c. creşteri imprevizibile sistolo – diastolice pe parcursul aceleiaşi zile (necesită monitorizare)
d. valori în limite normale
e. valori constant crescute
Răspuns corect: c.

44. Recunoaşteţi acuzele urinare ce suspicionează o infecţie de tract urinar la copil:

a. urina hipercromă
b. urina tulbure/fetidă
c. hematurie – chiar macroscopică
d. disurie
e. polachiurie
Răspuns corect: b, d, e.
45. Recunoaşteţi sindroamele clinice cardinale specifice glomerulonefritei acute:
a. sindromul laringian
b. sindromul edematos
c. sindromul de supraâncărcare cardio-vasculară
d. sindromul urinar
e. sindromul hipertensiv
Răspuns corect: b, c, d, e.
46. Edemele din glomerulonefrita acută au următoarele caractere:
a. albe, moi, pufoase
b. cianotice, dure
c. sunt prezente la faţă, pleoape
d. mai accentuate matinal
e. în placarde, pruriginoase
Răspuns corect: a, c, d.

VI. BOLILE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

(pag. 204-210)
47. Specificaţi care este manifestarea caracteristică pentru convulsiile febrile la copil
a. să apară pe fondul unei boli neurologice
b. să aibă o durată mai mare de 15 minute
c. să fie tonico - clonice generalizate, şi să apară sub vârsta de 3 ani
d. să îmbrace un caracter de rău convulsiv
e. traseul E.E.G. să aibă modificări intercritic
Răspuns corect: c.
48. Tratamentul de primă alegere în convulsiile febrile este:
a. Metoclopramid 1-3mg/Kg
b. Fenobarbital în doză de 5 - 6 mg/Kg
c. Cloral hidrat
d. Diazepam în doză de 0,2 - 0,3 mg/Kg administrat i.v. lent sau Diazepam (Desitin) administrat intrarerectal
e. Meprobamat
Răspuns corect: d.

155
VII. BOLI REUMATICE
(pag. 213-217)

49. Când determinăm titrul ASLO?

a. în prima săptămână a unei infecţii streptococice
b. în primele zile ale unei infecţii streptococice
c. după 3 săptămâni de la o infecţie streptococică
d. nu există o limită de timp
e. la cererea părinţilor
Răspuns corect: c.

50. Ce caracteristici atribuiţi artritei din R.A.A.?

a. prinde articulaţiile mici
b. caracter saltant, migrator
c. este influenţată de tratamentul inflamator
d. lasă sechele
e. prinde articulaţiile mari
Răspuns corect: b, c, e.

NURSING PEDIATRIC – 25 TESTE

Bibliografie:
1. „Îngrijirea copilului – principii de îngrijire a copilului bolnav”, Editori: Luminiţa Beldean, Georgeta
Corniţescu, Aniţa Giurcoiu, Edituta Alma Mater – Sibiu – 2005.
2. „Manual de Puericultură şi Nursing”, Sub redacţia: Georgeta Corniţescu, Editura Medicală Uni versi tară –
Craiova -2006.

I. PROCESUL DE ÎNGRIJIRE ÎN PEDIATRIE

(1, pag. 11-42)
1. Ce calităţi trebuie să întrunească un bun profesionist din domeniul medical?
a. severitate
b. aptitudini pentru efectuarea procedurilor speciale
c. capacitatea de evaluare a bolnavului
d. simţ clinic dezvoltat
e. capacitatea de a interveni în dezvoltarea relaţiei mamă - copil
Răspuns corect: b, c, d, e.
2. Care din următoarele principii de igienă trebuie aplicate curent de asistenta medicală?
a. spălarea mâinilor
b. igiena ţinutei vestimentare, bonetă, unghii tăiate scurt
c. dezinfectarea sau crearea unui mediu antiseptic
d. sterilizarea
e. dezinfecţie discontinuă
Răspuns corect: a, b, c, d.
3. Ce atitudine adoptaţi cu ocazia primei vizite la domiciliul sugarului?
a. veţi avea o pregătire teoretică şi practică deosebite
b. examinarea se desfăşoară cu tact, gradat, în condiţii de intimitate şi cu colaborarea familiei
c. culegerea de date fizice (temperatură, greutate, aspecte morfo-funcţionale)
d. consemnarea datelor pentru o informare corectă a medicului
e. veţi ignora datele din fişa de externare din maternitate
Răspuns corect: a, b, c, d.

II. COPILUL SPITALIZAT

(1, pag. 57-90)
4. În reuşita examenului medical al copilului trebuie să se ţină seama de:
a. antecedentele medicale patologice ale părinţilor
b. aptitudinile copilului
c. condiţii de ordin nutriţional, igienic şi psihosocial ale copilului
d. talia părinţilor
e. existenţa unei patologii genetice sau congenitale

156
 Răspuns corect: a, c, e.
5. Care sunt parametrii necesari a fi măsuraţi înainte de examenul clinic general al copilului?
a. tensiunea arterială
b. proba de efort
c. temperatura
d. greutatea, talia, perimetrele cranian, toracic
e. măsurarea pulsului
Răspuns corect: c, d.
6. Care este rolul nursei în serviciul de terapie intensivă?
a. să acţioneze rapid, după evaluarea bolnavului grav, având iniţial un rol de pivot
b. va începe tratamentul cu mare îndemânare şi rapiditate
c. va identifica agravarea semnelor în evoluţie şi va informa medicul
d. indică conduita terapeutică
e. ţine legătura cu serviciile interdisciplinare
Răspuns corect: a, b, c, e.
7. Cu ce probleme se confruntă copilul spitalizat ?
a. regulamentul spitalului
b. independenţa
c. boala ca atare
d. separarea de căminul familial
e. pierderea obiceiurilor zilnice
Răspuns corect: a, c, d, e.
8. Care sunt atribuţiile nursei în depăşirea problemelor familiei şi copilului spitalizat?
a. va imprima un regim de austeritate
b. asigură diverse metode de protejare a copilului
c. furnizează informaţii despre boală şi spitalizare
d. susţine dezvoltarea intelectuală a copilului prin jocuri, cărţi, desene
e. încurajează participarea părinţilor la îngrijirile acordate copilului
Răspuns corect: b, c, d, e.

III. ÎNGRIJIRI, TEHNICI, TRATAMENTE LA COPIL

(1, pag. 91-150)
9. Cum veţi face controlul temperaturii corporale?
a. plasaţi termometrul axilar şi îl lăsaţi 10 minute
b. pentru temperatura rectală termometrul se lasă 3 minute
c. pentru temperatura rectală vom folosi numai termometrul individual
d. se lasă termometrul la îndemâna copilului
e. temperatura rectală este mai mică decât temperatura măsurată axilar
Răspuns corect: a, b, c.

10. Care sunt regulile corecte ce trebuie aplicate în recoltarea urinei pentru urocultură:
a. urina se recoltează din porţiunea mijlocie a jetului micţional
b. recoltarea urinei se va face totdeauna înaintea instituirii antibioterapiei
c. urina se recoltează din oliţă
d. la sugar sunt necesare pungi adezive speciale pentru recoltarea urinei
e. nu este necesară o riguroasă asepsie locală
Răspuns corect: a, b, d.
11. Ce consideraţii sunt importante în administrarea medicamentelor pe cale orală?
a. a. veţi ameninţa cu injecţia un copil ce refuză medicaţia orală
b. veţi avea o relaţie pozitivă dar fermă cu bolnavul
c. medicamentele se vor amesteca cu laptele
d. medicamentele cu gust dezagreabil se vor amesteca cu o băutură acceptată cu plăcere de copil
e. administrarea nu se va face în timpul meselor, cu excepţia unor indicaţii exprese
Răspuns corect: b, d, e.
12. Ce reguli folosiţi în injecţiile intramusculare?
a. stabiliţi limitele anatomice
b. stabiliţi alternativ locurile de elecţie
c. verificaţi dacă nu aţi perforat un vas de sânge

157
d. masaţi zona după injectare
e. folosiţi metoda prin „bătaie” cu acul detaşat
Răspuns corect: a, b, c, d.
13. Ce reguli se impun în cazul injecţiilor pe flexură:
a. utilizarea flexurii reduce trauma injecţiilor multiple
b. permeabilitatea venei trebuie verificată înainte de fiecare administrare
c. soluţia de heparină va fi administrată înainte şi după injectare
d. se folosesc 0,25 ml de heparină ( 1000 unităţi / ml, în 10 ml apă distilată)
e. flexura poate fi folosită mai mult de 4-5 zile
Răspuns corect: a, b, c, d.
14. Cum acţionaţi în manevra propriu-zisă a recoltării sângelui?
a. persoana care recoltează va purta mănuşi
b. curăţaţi zona cu o soluţie antiseptică
c. imobilizaţi copilul
d. după recoltare şi scoaterea acului, comprimaţi locul 3-5 minute
e. nu veţi purta mănuşi de protecţie
Răspuns corect: a, b, c, d.
15. Ce echipament este absolut necesar pentru practicarea aspiraţiei de secreţii din căile aeriene?
a. sonda de aspiraţie
b. aspirator
c. apăsător de limbă
d. apă distilată
e. baby haler
Răspuns corect: a, b, c, d.

16. Recunoaşteţi accidentele posibile produse de aspiraţia prelungită:

a. respiraţii silenţioase
b. laringospasm
c. bradicardie severă
d. tahicardie
e. apnee completă
Răspuns corect: b, c, e.

IV. ÎNGRIJIREA COPILULUI CU BOLI CARDIO-VASCULARE

(1, pag. 155-174)
17. La evaluarea generală a cardiopatiilor congenitale cianogene nu întâlnim:
a. cianoză
b. poziţie scuating
c. hipocratism digital
d. culoare normală a tegumentelor
e. iritabilitate şi tulburări în alimentaţie
Răspuns corect: d.
18. Cardita reumatismală este o boală:
a. infecţioasă
b. imună
c. genetică
d. postraumatică
e. congenitală
Răspuns corect: b.

V. ÎNGRIJIREA COPILULUI CU BOLI RESPIRATORII

(1, pag. 175-211)
19. Care dintre obiectivele tratamentului din insuficienţa respiratorie acută reprezintă primul gest:
a. combaterea hipoxiei
b. corectarea dezechilibrelor acido-bazice
c. permeabilizarea căilor respiratorii
d. combaterea hipercapniei

158
e. administrarea de miofilin
Răspuns corect: a, c.
20. Ce semne monitorizaţi în vederea „înţărcării de oxigen”?
a. dispariţia cianozei
b. dispariţia tahipneei
c. dispariţia dispneei
d. dispariţia febrei
e. tusei
Răspuns corect: a, b, c.

VI. ÎNGRIJIREA COPILULUI CU BOLI DIGESTIVE

(1, pag. 213-232)
21. Ce conduită abordaţi în cazul uniu copil cu BDA cu SDA > 10%?
a. tratament la domiciliu
b. restricţie de lichide
c. internare şi rehidratare parenterală (PEV)
d. dieta cu lapte
e. suprimarea alimentaţie anterioară îmbolnăvirii
Răspuns corect: c, e.

VII. NUTRIŢIA PARENTERALĂ ŞI ALIMENTAŢIA PE SONDĂ

(2, pag. 145-147)
22. Ce măsuri sunt absolut necesare pentru alimentaţia pe sondă?
a. controlul poziţiei sondei înainte de fiecare alimentaţie
b. tubul nazo-gastric se schimba la 12-24 ore
c. laptele administrat se înlocuieşte cu o priză proaspătă la fiecare 3-4 ore
d. reziduu gastric se controlează la fiecare 2-4 ore
e. are indicaţie numai la prematurul mic
Răspuns corect: a, b, c, d.
23. Ce riscuri comportă nutriţia parenterală?
a. risc de infecţie la nivelul cateterului periferic
b. risc de septicemie
c. scleroză venoasă când se administrează soluţii hiperosmolare
d. locul de perfuzie se schimbă la fiecare 2 zile
e. nici un risc
Răspuns corect: a, b, c, d.

VIII. VACCINĂRILE
(2, pag. 217-218)
24. Intervalul minim dintre două vaccinări:
a. 2 luni
b. 6 luni
c. 9 luni
d. 1 lună
e. 2 săptămâni
Răspuns corect: d.
25. Precizaţi care este calea de administrare corectă a tuberculinei:
a. intramuscular
b. subcutanat
c. pe cale orală
d. strict intradermic
e. intravenos
Răspuns corect: d.

159
DISCIPLINA - PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII
Autor: Asist. univ. Dr.Florina Nechita

Cu răspuns simplu:

1. Încadraţi, conform teoriei dezvoltării inteligenţei a lui Piaget şi teoriei dezvoltării sexualităţii a lui Freud, un
copil în vârstă de 4 ani.
a. stadiul operaţiilor formale şi stadiul anal
b. stadiul inteligenţei preoperaţionale şi stadiul falic
c. stadiul operaţiilor concrete şi stadiul genital
d. stadiul inteligenţei preoperaţionale şi stadiul genital
e. stadiul operaţiilor concrete şi stadiul falic

Răspuns corect: b

2. În ce stadiu de dezvoltare este un copil care este centrat pe sine, însufleţeşte toate obiectele din jurul lui şi nu
poate stabili încă o legătură între cauză şi efect?
a. primul an de viaţă
b. şcolar mic
c. antepreşcolar
d. pubertate
e. preşcolar

Răspuns corect: c

3. Când apar sentimentele de colegialitate, camaraderie, prietenie şi chiar iubire pentru prima dată?
a. în jurul vârstei de 6 ani
b. în jurul vârstei de 3 ani
c. în jurul vârstei de 14 ani
d. în jurul vârstei de 10 ani
e. în jurul vârstei de 18 ani

Răspuns corect: d

4. Ce stadiu de dezvoltare este caracterizat de candoare, inocenţă, lipsa prejudecăţilor şi curiozitate?

a. primul an de viaţă
b. şcolar mic
c. antepreşcolar
d. pubertate
e. preşcolar

Răspuns corect: e

5. Cum se caracterizează stilul parental hiperprotectiv ?

a. control redus, afectivitate crescută
b. control crescut, afectivitate crescută
c. control redus, afectivitate redusă
d. control crescut, afectivitate redusă
e. iubire şi cooperare
Răspuns corect: b

Cu răspuns multiplu:
6. Încadraţi, conform teoriei dezvoltării inteligenţei a lui Piaget şi teoriei dezvoltării sexualităţii a lui Freud, un
copil în vârstă de 13 ani.
a. stadiul operaţiilor formale
b. stadiul falic
c. stadiul genital

160
d. stadiul inteligenţei preoperaţionale
e. stadiul operaţiilor concrete şi stadiul falic

Răspuns corect: a + c
7. Ce caracterizează copiii cu stil anxios-ambivalent de ataşament?
a. neîncrederea, teama exagerată de abandon
b. teama de respingere, sentimentele negative
c. la întoarcerea mamei reuşesc să uite de supărare şi se relaxează
d. sunt hipercenzuraţi şi mai puţin activi social
e. după o vreme, sunt indiferenţi la plecarea mamei

Răspuns corect: a + b + d
8. Cum este descris stadiul operaţiilor formale în teoria dezvoltării inteligenţei a lui J. Piaget?
a. operaţiile gândirii nu au nevoie de suport concret
b. apare gândirea filosofică, exprimată prin raţionamente şi judecăţi
c. este surprinsă invarianţa şi reversibilitatea, conservarea materiei
d. operaţiile gândirii incă mai au nevoie de suport vizual şi auditiv
e. nu pot fi emise raţionamente şi judecăţi corecte fără ajutorul adulţilor

Răspuns corect: a + b + d
9. Ce rol are grupul de prieteni în dezvoltarea unui adolescent?
a. înlocuieşte parţial activitatea parentală, în caz de nevoie
b. oferă posibilităţi de manifestare liberă a personalităţii, înţelegându-l şi acceptându-l aşa cum este
c. creşte capacitatea de toleranţă socială, prin trăirea intensă a sentimentului de solidaritate
d. oferă cele mai multe exemple negative de comportament, de aceea părinţii trebuie să su p rav egh eze m ereu d in
umbră relaţiile de prietenie ale copilului
e. răspunde trebuinţei de desprindere, de independenţă, de ieşire de sub tutela familiei

Răspuns corect: a + b + c + e

10. Prin ce se caracterizează afectivitatea în perioada preşcolară?

a. nevoia de empatie, de manifestare liberă a personalităţii
b. apariţia sentimentului de vinovăţie şi de pudoare
c. dezvoltarea sentimentelor de respect şi iubire
d. apariţia sentimentului de prietenie
e. dorinţa de a face de unul singur unele lucruri, reuşita lor provocându-i trăiri de satisfacţie

Răspuns corect: b + c + e

11. Care sunt etapele dezvoltării cunoaşterii în primul an de viaţă?

a. perioada repetării mişcărilor pentru a obţine plăcerea
b. momentul apariţiei conduitelor senzorio-motorii
c. momentul subordonării mişcării unui scop propus
d. faza executării nonreproductive a mişcării
e. etapa cunoaşterii iniţiale a noului mediu

Răspuns corect: a+ b + c + d

12. Tipurile de conduite ale adolescentului:

a. conduita revoltei
b. conduita de perfecţionare a comportamentului social
c. conduita exaltării şi afirmării
d. conduita pasiv-agresivă
e. conduita închiderii în sine

Răspuns corect: a + c + e

13. Stilul cognitiv impulsiv tematic se descrie prin:

a. dorinţa de a face impresie bună prin viteza răspunsului

161
b. superioritatea faţă de celelalte stiluri cognitive
c. capacitatea de a analiza detaliile
d. performanţele în interpretările globale
e. posibilitatea de analiză a variantelor de răspuns

Răspuns corect: a + d

14. Prin ce se manifestă dificultăţile de adaptare la mediul şcolar ?

a. absenţe, abandon şcolar
b. imaturitatea psiho-afectivă şi motivaţională (trecerea rapidă de la o stare la alta)
c. caracterul mai rece şi mai distant al relaţiilor şi activităţilor acestei perioade
d. anxietate, nelinişte, uneori chiar frică paralizantă
e. retragere în sine, izolare, reducerea comunicării, chiar mutism

Răspuns corect: a + d + e

15. „Marea identificare” din perioada 1-3 ani cuprinde următoarele aspecte:
a. Eul personal
b. Eul corporal
c. Eul social
d. Eul psihic
e. Eul impersonal

Răspuns corect: b + c + d

DISCIPLINA: PSIHOLOGIE GENERALĂ

Autor: Psiholog Dan Nechita

1. Ce se întâmplă din punct de vedere senzorial atunci când intraţi dintr-o camera lu min oasă î n tr-o camera
obscură?
a. percepem obiectele din jur;
b. coborâm pragul diferenţial;
c. simţim efectul Doppler;
d. apare adaptarea senzorială;
e. constatăm schimbarea lungimii de undă a energiei radiante; R1 d

2. Care dintre urmatoarele face parte din teoriile gâtului de sticlă?

a. teoria mobilităţii atenţiei;
b. teoria atenuării;
c. teoria lui Maslow;
d. teoria ghestaltistă;
e. teoria uitării motivate; R2 b

3. Care dintre urmatoarele teorii explică fenomenul psihic al uitării?

a. teoria interferenţei;
b. teoria lui Bandura;
c. teoria rogersiană;
d. teoria lui Piaget;
e. teoria memoriei operaţionale; R3 a

4. Trăirile afective difuze şi generalizate, de intensitate redusă, care pot dura multă vreme dând astfel o anumit ă
tonalitate întregii noastre vieţi psihice sunt:
a. sentimentele;
b. pasiunile;

162
c. dispoziţiile;
d. afectele;
e. emoţiile; R 4c

5. Care dintre următoarele exprimă una dintre legile percepţiei?

a. principiul lateralităţii;
b. principiul bunei forme;
c. principiul continuităţii;
d. principiul simultaneităţii;
e. principiul închiderii; R4 bc e

6. Dintre condiţiile optimizării (sporirii eficienţei) memoriei fac parte:

a. procedeele mnemotehnice;
b. sistematizarea informaţiei;
c. repetiţia;
d. atenţia;
e. motivaţia; R 5abce

7. Care sunt scopurile generale ale gândirii?

a. particularizarea;
b. rezolvarea problemelor;
c. abstractizarea;
d. categorizarea;
e. generalizarea; R5 bd

8. Repertoriul motivaţional al personalităţii include:

a. trebuinţe;
b. gânduri;
c. intenţii;
d. senzaţii;
e. interese; R7 a ce

9. .Dintre psihologii români, Vasile Pavelcu a manifestat o preocupare sistematică pentru studiul afectivităţii. El
a surprins o serie de caracteristici ale proceselor afective:
a. polaritatea;
b. mobilitatea;
c. impulsivitatea;
d. pozitivitatea;
e. subiectivitatea; R8 a be

10. Dintre procedeele imaginaţiei fac parte:

a. modificarea;
b. reveria;
c. schematizarea;
d. multiplicarea sau omisiunea;
e. visul din timpul somnului; R9 a cd

163
DISCIPLINA – PSIHOLOGIE MEDICALĂ - ASISTENTA MEDICALA
Autori: Asist. univ. Dr. Florina Nechita; psiholog Dan Nechita

1. Ce este refularea?
a. o etapă din procesul de evaluare a emoţiilor
b. o trăsătură de personalitate
c. un mecanism inconştient de apărare
d. un proces psihic de identificare a emoţiilor
e. un mecanism conştient de a face faţă stresului R1 c

2. În cadrul educaţiei pentru sănătate, prevenţia secundară se referă la:

a. reducerea riscului de îmbolnăvire prin adoptarea comportamentelor protectoare a sănătăţii
b. reducerea duratei îmbolnăvirii
c. reducerea factorilor de risc la grupurile cu risc crescut pentru îmbolnăvire
d. comportamentele sănătoase învăţate în familie şi în şcoală
e. creşterea calităţii vieţii persoanelor care suferă de o boală R2 c

3. Factorii ecologici care completează modelul bio-psiho-social tridimensional al lui Engel sunt:
a. factorii din mediul înconjurător care influenţează sănătatea individului
b. condiţiile de viaţă non-igienice
c. factori ce ţin de accesul la sănătate şi starea sistemului medical
d. factori psihologici derivaţi din sistemele de convingeri, mentalităţile, atitudinile individului
e. factorii biologici care determină rezistenţa organismului în faţa bolii R3 d

4. Dintre tulburările cognitive prezente în stresul psihic acut fac parte:

a. iritabilita te, revoltă, mânie, furie
b. scăderea atenţiei, memoriei, blocaj ideaţional
c. nerăbdare, agasare, enervare
d. teamă, frică, fobie
e. scăderea voinţei, sentimentul inutilităţii R4 b

5. Cauzele stresului psihic sunt:

a. ameninţare
b. conflict
c. negare
d. subsolicitare
e. suprasolicitare R5 a bde

6. Dintre simptomele atacului de panică fac parte:

a. senzaţii de scurtare a respiraţiei sau de strangulare
b. greaţă sau disconfort abdominal
c. accelerarea tranzitului gastrointestinal
d. frica de a nu înnebuni
e. parestezii R6 a bde

7. În situaţii de stres, mecanismul de coping centrat pe emoţii are următoarele etape:

a. negarea, frustrarea, resemnarea, fatalismul
b. refularea, proiecţia, negarea, revolta
c. supărarea, evitarea, preocuparea
d. negarea, fatalismul
e. resemnarea, agresivitatea R7 de

8. Factorii de personalitate moderatori ai impactului agenţilor stresori sunt:

164
a. robusteţea, autoeficacitatea
b. optimismul, umorul
c. locul de control extern, experienţa personală
d. locul de control intern
e. lectura, plimbările în natură, meloterapie R8 a bd

9. Nucleul toxic al tipului comportamental A este format din:

a. implicare majoră, isterie, nelinişte
b. ostilitate, agresivitate
c. iritabilitate, presiunea timpului
d. boli cardiovasculare, stil de viaţă nesănătos, ulcer
e. reprimare, vigilenţă, autoblamare R9 bc

10. Tulburarea de stres posttraumatic are următoarele caracteristici:

a. durează peste 30 de zile
b. apar şi simptome psihotice
c. risc suicidar semnificativ
d. poate fi declanşată de evenimentele obişnuite, zilnice
e. evoluţia poate avea trei forme: acută, cronică şi cu debut tardiv R 10 a c e

DISCIPLINA RADIOLOGIE, IMAGISTICĂ - ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor: Sef lucr. dr. Simona Bondari

1. În radiografia toraco-pleuro-mediastino-pulmonară arcurile costale posterioare sunt:

a. mai puţin bine vizibile comparativ cu cele posterioare; mai scurte, mai groase şi orientate convex caudal
b. cel mai bine vizualizate; ele sunt subţiri, orientate convex cranial;
c. nu sunt vizibile
R: b

2. „Voalul” localizat la nivelul segmentului sau lobului respectiv – opacitate de intensitate redusă, face parte
din:
a. faza de hepatizatie roşie
b. faza de debut
c. faza de hepatizatie cenuşie
d. faza de resorbţie
R: b

3. Opacitatea persistă chiar în caz de ameliorare a sindromului clinic, devine neomogenă prin apariţia unor
zone de transparenţă care alternează cu opacităţi liniare şi în bandă, rezultate din fibrozarea ţesutului
interstiţial face parte din:
a. faza de hepatizatie roşie
b. faza de resorbţie nefavorabilă
c. faza de resorbţie favorabilă
R: b
4. Imaginea mixtă – hidroaerică – constituită dintr-o zonă de transparenţă ce rezultă din pătrunderea aerului
pe cale bronşică, situată deasupra unei opacităţi de care este separată printr-un nivel orizontal reprezintă
imaginea semiologică radiologică a:
a. pneumonia pneumococică
b. abcesul pulmonar
c. fibrotoraxul pulmonar
R: b
5. Ciclul infecţiei tuberculoase are două etape distincte:
a. infecţia primară - produsă prin reactivarea unor leziuni vechi primare cu potenţial ftiziogen, ( focarele apicale
postprimare, focarele de tip iniţial şi care debutează sub forma diferitelor tipuri de infiltrate;

165
 infecţia secundară – produsă prin reactivarea unor leziuni vechi primare cu potenţia l f t iziogen , ( f o carele
apicale postprimare, focarele de tip iniţial ) şi care debutează sub forma diferitelor tipuri de infiltrate
b. infecţia primară – caracterizată prin prezenţa complexului primar Ranke, format din: afectul primar (n o d ulu l
lui Ghon), limfangită şi adenopatie;
infecţia secundară – produsă prin reactivarea unor leziuni vechi primare cu potenţia l f t iziogen , ( f o carele
apicale postprimare, focarele de tip iniţial ) şi care debutează sub forma diferitelor tipuri de infiltrate
c. infecţia primară – caracterizată prin prezenţa complexului primar Ranke, format din: afectul primar (n o d ulu l
lui Ghon), limfangită;
infecţia secundară- formata in urma unui exudat seros iniţial
R: b

6. Infiltratul rotund Assman – radiologic: opacitate rotundă de obicei unică, rar dublă, localizată
subclavicular, cu dimensiuni de 2-4 cm, structură omogenă, net conturată de intensitate redusă apare ca
entitate radiologică în cadrul:
a. primoinfecţiei
b. ftiziei
c. marelui plaman opac
R: b

7. Pneumotoraxul reprezintă:
a. tumoră pulmonară
b. aer în cavitatea pleurală
c. faza finală a tuberculozei pulmonare
R: b

8. Ulcerul gastric este definit radiologic de:

a. lacuna benignă
b. nişa ce iese din conturul organului
c. nişa încastrată
R: b
9. Opacitate neomogenă cu intens caracter retractil, efect exercitat asupra traheei, mediastinului, hilulilor şi
grilajului costal reprezintă expresia radiologică a:
a. fibrotoraxul
b. marele plămân distrus care dă marele plămân opac
c. forma cea mai avansată a unei tuberculoze fibroase dense
R: a,b,c

10. Posibilităţi evolutive favorabile ale infiltratelor bacilare sunt:

a. deshidratare cu “restitutio ad integrum”
b. deshidratare urmată de fibrozare – radiologic: opacităţi în benzi care persistă toată viaţa
c. impregnare calcară – radiologic: conglomerat de opacităţi calcare
R: a,b,c

DISCIPLINA SĂNĂTATE PUBLICĂ – ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor: Asist. univ.dr. Andreea Loredana Golli

1. Care dintre următoarele afecţiuni reprezintă prima cauză de îmbolnăvire la populaţia din România?
a. boli ale aparatului circulator;
b. boli ale aparatului digestiv;
c. accidente;
d. boli ale sistemului osteo-articular;
e. boli ale aparatului respirator.
R: a

2. Care dintre următorii indicatori de evaluare a unui test screening se defineşte ca proporţie a
persoanelor bolnave din populaţia supusă testului identificate corect ca fiind bolnave:
a. sensibilitatea

166
b. specificitatea
c. valoarea predictivă pozitivă
d. valoarea predictivă negativă
e. prevalenţa
R: a

3. În anul 2012 s-au ĩnregistrat ĩn judeţul “A”, 14.2 decese la copii de pânã la 28 de zile la 1000 de nãscuţi
vii. Alegeţi indicatorul care mãsoarã cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetalã tardivã;
b. indicele de mortalitate perinatalã;
c. indicele de mortalitate neonatalã;
d. indicele de mortalitate maternã;
e. indicele de mortalitate neonatalã precoce.
R: c
4. Identificaţi mecanismul principal al îmbătrânirii populaţiei în România:
a. scăderea mortalităţii infantile
b. scăderea mortalităţii specifice pe grupe de vârstă
c. scăderea mortalităţii generale
d. scăderea natalităţii
e. scăderea mortalităţii prin boli infecto-parazitare
R: d

5. "Fatalitatea" pentru o boală dată se referă la:

a. rata de mortalitate la o populaţie de 100.000 locuitori
b. rata de mortalitate specifică datorată bolii
c. un rezultat fatal al oricărei boli
d. frecvenţa deceselor printre cazurile de boală
e. proporţia deceselor datorate bolii din totalul deceselor
R: d

6. În raport cu un studiu caz-control o anchetă de cohortă:

a. costă mai puţin
b. este adecvată studiului unei boli rare
c. se bazează mai mult pe memoria subiecţilor
d. permite calculul direct al riscului relativ
e. se poate repeta cu uşurinţă.
R: d

7. Forţa unei asociaţii între un factor de risc şi o boală este cel mai bine măsurată prin:
a. perioada de incubaţie
b. incidenţa bolii în populaţia totală
c. prevalenţa factorului
d. riscul atribuibil
e. riscul relativ
R: e
8. Validitatea unui indicator de morbiditate exprimă capacitatea sa de :
a. a măsura corect frecvenţa reală a bolii
b. a produce rezultate similare când este aplicat de mai mulţi investigatori
c. a măsura corect frecvenţa reală a absenţei bolii
d. a măsura corect gravitatea bolii
e. a măsura probabilitatea de apariţie a bolii
R: a,c
9. Definiţia născutului viu acceptată de OMS include drept criterii:
a. durata gestaţiei
b. greutatea la naştere
c. lungimea la naştere
d. prezenţa respiraţiei
e. prezenţa bătăilor cordului
R: d,e

167
 10. Piramida vârstelor in forma de treflă exprimă:
a. natalitate mare
b. natalitate mică
c. longevitate mare
d. longevitate mica
e. mortalitate mare
R: a,c

DISCIPLINA MANAGEMENT ŞI LEGISLAŢIE – ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor: Asist. univ.dr. Andreea Loredana Golli

1. Care dintre următoarele răspunsuri reprezintă drepturi ale asiguraţilor?

a. să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului;
b. să îşi schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puţin 6 luni de la data înscrierii p e list ele
acestuia;
c. să anunţe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate;
d. să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medico-sanitar;
e. să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând coplata.
R:b
2. Care din următoarele afirmaţii privind asigurările voluntare de sănătate de tip complementar sunt
adevărate?
a. suportă serviciile medicale prevăzute în pachetul de bază;
b. suportă total sau parţial plata pentru orice tip de servicii necuprinse în pachetul de servicii medicale de bază;
c. suportă opţiunea pentru un anumit personal medical;
d. suportă total sau parţial plata serviciilor neacoperite parţial din pachetul de servicii medicale de bază;
e. suportă solicitarea unei a doua opinii medicale.
R: d
3. Care din următoarele răspunsuri nu se încadrează în sancţiunile discplinare care pot fi acordate de
Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România (O.A.M.M.R) unui asistent medical?
a. mustrare;
b. avertisment;
c. vot de blam;
d. suspendarea temporară a calităţii de membru al O.A.M.M.R;
e. retragerea calităţii de membru al O.A.M.M.R.
R: d
4. Care este termenul maxim de la data săvârşirii unei abateri disciplinare în care poate fi po rni tă a ncheta
disciplinară împotriva asistentului medical?
a. 30 zile;
b. 3 luni;
c. 6 luni.
d. 1 an.
e. niciunul din aceste răspunsuri.
R: c

5. În funcţie de ce se face ajustarea numărului de puncte per capita?

a. de numărul de persoane înscrise pe lista medicului de familie;
b. de starea de sănătate a persoanelor asigurate;
c. de vârsta persoanelor asigurate;
d. de sexul persoanelor asigurate.
e. niciunul din aceste răspunsuri.
R: c
6. Care dintre următoarele răspunsuri nu reprezintă o metodă de combatere a hazardului moral al
consumatorului?
a. introducerea coplăţii;
b. reducerea primelor;
c. gratuitatea serviciilor medicale;

168
 d. plafon maxim asupra beneficiilor plătite;
e. niciunul din aceste răspunsuri.
R: c

7. Care dintre următoarele abateri constituie încălcări ale regulilor etice pentru asistentul medical?
a. blamarea şi defăimarea profesională;
b. desfăşurarea de activităţi politice;
c. îndeplinirea obligaţiilor profesionale;
d. neparticiparea la programe de pregătire profesională;
e. păstrarea secretului professional.

R: a
8. Sistemul de sănătate este integral privat în ţările:
a. SUA;
b. Olanda;
c. Marea Britanie;
d. Germania;
e. niciunul din aceste răspunsuri.
R: e

9. Care din următoarele afirmaţii în legătură cu plata furnizorilor prin salariu nu este adevărată?
a. stimulează creşterea calităţii serviciilor furnizate;
b. nu depinde de volumul de muncă efectuat;
c. permite planificarea cheltuielilor;
d. se foloseşte în cazul furnizorilor de servicii medicale din spitale;
e. se foloseşte în cazul plăţii medicilor de familie.
R: a,e

10. Pentru care din următoarele categorii de persoane asigurarea socială de sănătate este facultativă?
a. membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;
b. cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se care se află temporar în ţară
c. persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj;
d. cetăţenii străini şi apatrizii care se află temporar în ţară, fără a solicita viză de lunga sedere;
e. persoanele care se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă.
R: a,b,d

DISCIPLINA SEMIOLOGIE MEDICALĂ – ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor: pROF. univ. Dr. Letiţia Streba

1. Anosmia desemnează:
a. sensibilitate olfactivă exagerată
b. pierderea totală a simţului mirosului
c. confuzia mirosurilor
d. scăderea parţială a simţului mirosului
e. senzaţia falsă de miros fetid
R: b
2. Anizocoria desemnează:
a. ptoza palperală
b. malalinierea globilor oculari
c. scăderea secreţiei lacrimale
d. inegalitatea pupilară
e. lărgirea fantei palpebrale
R: d
3. Poziţia ortopneică apare în:
169
 a. pneumonia acută
b. pleurezia serofibrinoasă
c. edem pulmonar acut
d. tetanos
e. pericardita lichidiană
R: c
4. Enoftalmia desemnează:
a. lipsa de umiditate a globilor oculari
b. colecţie purulentă în camera anterioară a ochiului
c. protruzia din orbită a globilor oculari
d. inegalitatea pupilară
e. intruzia globilor oculari în orbite
R: e
5. Transpiraţia cu caracter exploziv apare în:
a. coma hipoglicemică
b. hipotiroidism
c. infarct miocardic acut
d. hemoragii digestive masive
e. anemie feriprivă
R: a,c,d
6. Faciesul hipotiroidian se caracterizează prin:
a. piele subţire şi umedă
b. aspect inexpresiv
c. piele îngroşată şi palidă
d. buze groase
e. exoftalmie bilaterală
R: b,c,d
7. Midriaza bilaterală apare în:
a. intoxicaţia cu ciuperci
b. lues
c. intoxicaţia cu atropină
d. anemia feriprivă
e. pneumonia acută
R: a,c
8. Petele hemosiderozice:
a. apar în insuficienţa arterială cronică
b. apar în insuficienţa venoasă cronică
c. sunt dispuse la nivelul feţei
d. sunt dispuse la nivelul membrelor inferioare
e. au o culoare brun-cenuşie
R: b,d,e
9. Scădere ponderală cu apetit păstrat apare în:
a. neoplasme
b. hipertiroidie
c. diabet zaharat
d. anorexia mentală
e. boala Cushing
R: b,c
10. Edemul alergic (Quincke):
a. este dur
b. este localizat la nivelul membrelor inferioare
c. este uşor pruriginos
d. este localizat îndeosebi la nivelul feţei
e. poate genera asfixie acută prin interesarea limbii şi epiglotei
R: c,d,e
11. Artrita din reumatismul articular acut:
a. afectează simetric articulaţiile mici
b. afectează asimetric articulaţiile mici
170
 c. afectează articulaţiile mari
d. are caracter migrator şi fugace
e. nu lasă sechele articulare
R: c,d,e
12. Durerea articulară din artroze:
a. este meteorosensibilă
b. apare după efort fizic
c. apare în cursul mobilizării
d. este neînsoţită de limitarea mişcărilor
e. este însoţită de prezenţa cracmentelor
R: a,b,c,e
13. Manifestările clinice din hemoliza posttransfuzională sunt:
a. lombalgii difuze
b. pirozis
c. gust amar
d. urină de culoare roşie
e. febră
R: a,d,e
14. Turgescenţa jugularelor apare în:
a. insuficienţa cardiacă dreaptă
b. insuficienţa cardiacă stângă
c. hepatita cronică
d. pericardita constrictivă
e. sindromul de ischemie arterială acută
R: a,d
15. Pirozisul este:
a. o senzaţie de constricţie toracică
b. o senzaţie de arsură retrosternală
c. calmat de ingestia alimentelor fierbinţi
d. accentuat de primodecubitul nocturn
e. însoţit frecvent de regurgitări gastrice
R: b,d,e

Bibliografie

1. STREBA LETITIA: SEMIOLOGIE MEDICALA, EDITURA MEDICALA UNIVERSITARA, 2004.

2. STREBA LETITIA: DEMERSUL DIAGNOSTIC. SINTEZE DE SEMIOLOGIE MEDICALA, 2 00 7, Ed .
SITECH.

DISCIPLINA: UROLOGIE - ASISTENTA MEDICALA

Sef lucr. Univ. dr. George Mitroi

1. Polakiuria reprezintă:
a. micţiuni frecvente, cu volum urinar normal
b. scăderea diurezei
c. micţiuni frecvente, cu volum urinar redus
d. micţiune dificilă, însoţită de efort
e. creşterea diurezei R1 c

2. Germenul cel mai frecvent implicat în infecţiile urinare este:

a. Stafilococul
b. Streptococul
c. Pseudomonas
d. Klebsiella
e. Escherichia Coli R2 e
171
3. Hematuria iniţială sugerează de regulă o cauză:
a. renală
b. ureterală
c. vezicală
d. uretro-prostatică
e. tumorală R3 d

4. Următoarele afirmaţii sunt adevărate legat de hidronefroză:

a. este o afecţiune întotdeauna unilaterală
b. poate evolua asimptomatic
c. reprezintă dilataţia bazinetului şi calicelor renale deasupra unui obstacol
d. transmiterea este genetică
e. obstrucţia poate fi parţială sau completă R4 bc

5. Pielonefrita acută se manifestă clinic prin:

a. febră înaltă cu frison
b. durere lombară spontană şi provocată
c. hematurie macroscopică
d. polakiurie
e. subfebrilitate prelungită R5 a bd

6. Factori favorizanţi ai litiazei urinare sunt:

a. vârsta de peste 50 de ani
b. sexul feminin
c. mediul de via ţă - frigul, umezeala
d. factori metabolici
e. infecţiile urinare cornice R6 de

7. Uretrocistoscopia:
a. presupune injectarea intravenoasă a unei substanţe de contrast
b. este o metodă endoscopică ce permite evaluarea uretrei şi vezicii urinare
c. permite vizualizarea calculilor ureterali şi renali
d. se efectuează fără anestezie
e. permite prelevarea de biopsii vezicale R7 be

8. Valoarea normală a creatininei plasmatice este de:

a. 20-40 mg/dl la femei
b. 0.6-1.2 mg/dl la bărbaţi
c. 20-60 mg/l la bărbaţi
d. 0.6-1.0 g/l la ambele sexe
e. 0.6-0.9 mg/dl la femei R8 be

9. Insuficienţa renală acută se poate manifesta prin:

a. oligo-anurie
b. hematurie macroscopică
c. febră înaltă cu frison
d. greţuri/vărsături
e. stare confuzională R9 a de

10. Refluxul vezico-ureteral:

a. este întotdeauna congenital
b. poate duce la insuficienţă renală cronică
c. conduce la ureterohidronefroză

172
d. se însoţeşte de infecţii al tractului urinar înalt
e. este bilateral R 10 b c d

DISCIPLINA : I G I E N A ŞI ECOLOGIE
ASISTENŢĂ MEDICALĂ
Autor: Sef lucr. Dr. Adriana Hurezeanu

GRILE COMPLEMENT SIMPLU

1. Vicierea aerului se produce:

a. în orice spa ţiu supraaglomerat si neventilat
b. în spa ţii închise, supraaglomerate si neventilate
c. în subterane prost ventilate.
d. in situatii meteorologice nefavorabile
e. in perimetrul unui centru industrial
R= b

2. Toxiinfecţia alimentara cu salmonela are incubaţia:

a. de la 7-12 ore si are drept sursa rozatoarele si omul
b. de la 30minute la 6 ore si are drept sursa omul
c. de la 5-24 ore si are drept sursa si omul.
d. de la 5 ore la 18 zile si nu are drept sursa omul
e. de la 30 minute la 12 ore si nu are drept sursa omul
R= c

3. Prevenirea contaminarii aerului din încaperile de locuit se realizeaza prin:

a. izolarea bolnavilor contagiosi în spital
b. dezinfecţia aerului cu radiaţii ultraviolete
c. dezinfecţia aerului prin pulverizare cu formol.
d. practicarea dezinsectiei
e. ventilatie corespunzatoare
R= a

4. În zona de protecţie sanitara a surselor si instalaţiilor de aprovizionare cu apa potabila este permisa
poluarea în anumite limite:
a. în perimetrul de regim sever
b. în perimetrul de restricţie
c. în nici unul din perimetre.
d. in ambele perimetre
e. este permisa fara restrictii
R= b

5. Care este cea mai importanta masura în acţiunea de asanare a unei fântâni:
a. curaţirea si repararea fântânii
b. depistarea si îndepartarea sursei de poluare
c. dezinfecţia fântânii.
d. delimitarea perimetrului de protectie
e. utilizarea galetii proprii fintinii
R= b

GRILE COMPLEMENT MULTIPLU

1. Agenţii poluanţi ai aerului pot patrunde în organism pe urmatoarele cai:

a. respiratorie
b. digestiva
c. cutanata
d. intravenoasa.

173
e. intraoculara
R = a,b, c

2. O persoana poate participa la prepararea nemijlocita a alimentelor daca:

a. este purtatoare de bacili Koch
b. prezinta afecţiuni otice
c. este purtatoare de bacil dizenteric
d. prezinta pediculoza
e. prezinta tricofiţie plantara.
R = d,e

3. Germenii din grupa de contaminare om-sol-om pot avea provenienţa:

a. cutanata;
b. digestiva superioara;
c. intestinala
d. respiratorie.
e. otica
R = a,c,d

4. Care este evoluţia poluanţilor organici în sol:

a. dispar relativ rapid;
b. dispar relativ lent;
c. se acumuleaza în sol.
d. se acumuleaza in plante
e. se ridica la suprafata solului
R = a,b

5. Efectele tardive ale poluarii aerului pot fi:

a. infecţiile acute ale cailor respiratorii superioare
b. apariţia malformaţiilor congenitale
c. intoxicaţii.
d. toxiinfectii
e. mutatii genetice
R = b,e

6. Procesul de aclimatizare se produce :

a. la trecerea unei persoane dintr-un teritoriu geografic in altul
b. in cazul activitatilor desfasurate la cuptoarele industriale
c. in cazul ascensiunii rapide de la cimpie la altitudini foarte mari
d. la schimbarea mediului social
e. la trecerea dintr-o incapere in alta
R = a,b,c,d

7. Dezinfecţia aerului se poate face cu:

a. substanţe clorigene
b. radiaţii ultraviolete.
c. prin stergerea prafului
d. prin ventilatie
e. prin asigurarea iluminarii naturale
R = a,b

8. Asigurarea cubajului unei încaperi este necesara pentru:

a. o buna ventilaţie
b. o buna curaţenie
c. o buna dezinfecţie a aerului.
d. o buna incalzire
e. o buna luminozitate
R = a,e

174
9. O fântâna care corespunde din punct de vedere al normelor de igiena:
a. este amplasata în aval de sursele de poluare
b. adâncimea pânzei de apa subterana trebuie sa fie la peste 4 m.
c. sa fie înconjurata cu pamânt batatorit pe o raza de 2 – 3 m.
d. este amplasata pe un sol foarte permeabil
e. este amplasata la o distanta de 30 de metri fata de sursele de poluare
R = b,e

10. Apele reziduale se pot deversa :

a. numai în apele subterane, în anumite condiţii
b. numai în apele de suprafaţa, în anumite condiţii
c. numai pe sol.
d. in apele de suprafata , in anumite conditii
e. in apele de profunzime , in anumite conditii
R = d,e

DISCIPLINA NURSING BOLI INFECŢIOASE

ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor : Sef lucrări Dr. Dan Hurezeanu

GRILE COMPLEMENT SIMPLU

1) Unul dintre circuitele descrise mai jos nu ia parte la procesul de izolare si îngrijire a
unui bolnav contagios:

a. circuitul bolnavului
b. circuitul instrumentelor medicale
c. circuitul personalului medical R:c
d. circuitul plostilor
e. circuitul alimentelor si veselei

2) În cazul circuitului alimentelor provenite de la vizitatori una din afirmaţii nu este

adevarata:

a. vizitatorii predau alimentele la biroul de informaţii

b. desarta alimentele in vasul individual al bolnavului
c. se restituie vasul aparţinatorilor R: d
d. se da alimentul bolnavului în vasul de la aparţinator
e. se transporta alimentul bolnavului

3) Care dintre urmatoarele manevre nu intra în terapia de combatere a hipoxiei tisulare:

a. refacerea volumului sanguin
b. administrarea de sânge, plasma
c. administrarea de soluţii cristaloide R: e
d. administrarea de O2
e. determinarea glicemiei á jeun

4) Din punct de vedere cantitativ regimul alimentar al bolnavului infecţios nu trebuie sa

scada sub:

175
a. 2000 calorii
b. 1800 calorii
c. 1500 calorii R. b
d. 2500 calorii
e. 1000 calorii

5) Care dintre urmatoarele simptome nu caracterizeaza embolia pulmonara:

a. junghi toracic
b. bradipnee
c. tahipnee R: b
d. respira ţie superficiala
e. tuse seaca

6) Aplicarea tratamentului medicamentos în varsaturi presupune urmatoarele cu o

excepţie:

a. papaverina
b. atropina
c. scobutil R: d
d. medicamentele se administreaza prin sonda nazo-gastrica
e. torecan

7) Care dintre urmatoarele medicamente nu se administreaza în colecistita acuta:

a. papaverina
b. algocalmin
c. morfina R: c
d. scobutil
e. antibiotice

8) Una dintre urmatoarele afirmaţii nu este semn de colecistita acuta:

a. hepatomegalie
b. greţuri
c. varsaturi R: a
d. febra
e. frison

9) Din alimentaţia bolnavului cu insuficienţa renala se elimina:

a. orez fiert
b. paste fainoase
c. biscuiţi R: d
d. carne
e. zahar

10) În cazul apariţiei apariţiei acidozei din insuficienţa renala acuta se administreaza:
a. calciu gluconic
b. bicarbonat de sodiu
c. glucoza hipertona R: b
d. manitol
e. ser fiziologic

176
11) Care dintre urmatoarele afecţiuni nu este cauza extrarenala de insuficienţa renala acuta:

a. hipertrofia de prostata
b. procese uretrale inflamatorii
c. glomerulonefrita poststreptococica R: c
d. calculoza uretrala bilaterala
e. prostatita

12) Alegeţi dintre urmatoarele afirmaţii pe cea care nu este tulburare cutanata în soc:

a. paloare
b. eritrodermie
c. cianoza R: b
d. extremitaţi reci
e. transpira ţii

13) Care dintre urmatoarele nu este masura în urgenţe:

a. se elibereaza caile respiratorii superioare

b. curaţirea cavitaţii buco-faringiene de mucozitaţi
c. hiperextensia capului R: d
d. asezarea bolnavului pe spate
e. introducerea pipei guddel

14) La pacientul comatos cu secreţii bronsice poziţia corecta în pat va fi:

a. în decubit dorsal, fara perna

b. semisezânda
c. de drenaj postural, cu picioarele mai ridicate si cu capul întors într-o parte R: c
d. în decubit lateral
e. pe burta

15) Care dintre urmatoarele investiga ţii de laborator nu este relevanta pentru diagnosticul de
colecistita acuta:

a. HLG
b. VSH
c. bilirubinemie R: d
d. colesterol
e. probe hepatice

GRILE COMPLEMENT MULTIPLU

1) Despre circuitul bazinetelor, plostilor, urinarelor si scuipatorilor sunt adevarate urmatoarele:

a. obiectele sunt repartizate fiecarui bolnav indiferent de boala

b. dupa folosire se transporta în camere special destinate
c. se aplica soluţii dezinfectante si se sterilizeaza R: b, c, d
d. se începe cu manevrele aseptice si apoi se efectueaza cele septice
e. ordinea operaţiilor este: manevre septice si apoi aseptice

2) Asistenta medicala se spala pe mâini dupa:

177
a. recoltarea produselor patologice ale acestuia
b. schimbarea sa la intrarea în serviciu
c. folosirea instrumentarului R: a, c, d, e
d. folosirea WC-ului
e. alimentarea bolnavului

3) Care dintre urmatoarele afirmaţii sunt corecte cu privire la dezbracarea corecta a

echipamentului de protecţie si parasirea serviciului:

a. dezbraca echipamentul de protecţie

b. împacheteaza halatul cu feţele externe spre exterior
c. îmbraca hainele de strada R: a, c, d, e
d. depune echipamentul în recipientul de dezinfecţie
e. paraseste serviciul

4) Reechilibrarea hidroelectrolitica a bolnavului se face în funcţie de:

a. bilanţul intrari
b. bilanţul iesiri
c. fara corelanţa cu valorile ionogramei sanguine R: a, c, d
d. în funcţie de etiologia socului
e. la cererea bolnavului

5) Crearea condiţiilor optime de confort pentru bolnavii imobilizaţi la pat consta în:

a. asezarea cât mai aproape de fereastra sau de usa

b. saltea de material plastic cu structura de burete
c. urinarul sa fie asezat astfel încât sa-l poata lua bolnavul R: b, c, d
d. declansatorul aparatelor de semnalizare la dispoziţie
e. bolnavul va fi a sezat într-o camera cât mai mare

6) Despre regimul dietetic la bolnavii contagiosi putem spune ca:

a. 60-70% glucide
b. 20% proteine
c. 50% proteine R: a, b, e
d. 40% lipide
e. lipidele recomandate în cantitaţi mici

7) Întocmirea regimului igieno-dietetic la bolnavul infecsios ţine cont de urmatoarele

obiective:

a. respectarea necesarului caloric în raport cu boala

b. asigurarea proporţiei necesare de principii alimentare
c. nu se iau în considerare contraindicaţiile impuse de alte boli R: a, b, d, e
d. respecta regulile de gastrotehnie impuse de boala
e. asigurarea substanţelor minerale si vitaminelor

178
8) Cauze bronhopulmonare de insuficienţa respiratorie sunt:

a. alterarea funcţiei centrului respirator

b. stenoze organice ale cailor aeriene superioare
c. cauze cardiovasculare R: b, d
d. emfizem pulmonar
e. come

9) Care dintre urmatoarele manevre se aplica la bolnavul în criza acuta de astma bronsic:

a. bronhodilatator
b. diuretic
c. perfuzie cu ser fiziologic R: a, b, e
d. bronhoconstrictor
e. antialergic (HHC)

10) Alegeţi dintre urmatoarele afirmaţii pe cele pe care definesc astmul bronsic de cel cardiac
sau edemul pulmonar acut:

a. bradipnee cu expir prelungit

b. bolnav în poziţie culcata
c. bolnavul este satul de aer R: a, e
d. tahicardie
e. bradicardie

11) Care dintre urmatoarele afirmaţii sunt false cu privire la particularitaţile de îngrijire în
edemul pulmonar acut:

a. poziţie semisezânda pe scaun sau pe marginea patului

b. picioarele ridicate deasupra capului
c. interzisa administrarea de diuretice R: b, c, e
d. administrarea de HHC
e. nu se poate face intubaţie sau respiraţie asistata

12) Dintre particularitaţile de îngrijire în hemoptizii citam:

a. se da bolnavului sa ingere lichide reci în cantitaţi mici si repetate

b. se aplica punga cu gheaţa pe regiunea abdominala
c. nu este indicat sa calmam tusea R: a, d e
d. nu se dau expectorante
e. medicaţie hemostatica

13) Care dintre urmatoarele boli cronice pot sa produca varsaturi:

a. boli cronice hepatobiliare

b. pancreatice
c. insuficienţa renala R: a, b, c
d. tromboze cerebrale
e. meningite

179
14) Urmarirea funcţiilor vitale si vegetative la bolnavul cu varsaturi se face prin:

a. evidenţa pierderilor de lichide (urina, varsaturi, diaree)

b. temperatura
c. puls R: e
d. TA
e. se adauga la pierderile lichidiene 500 ml, pierderile prin respira ţie si perspiraţie

15) Pentru tratamentul medicamentos la pacienţii cu diaree se folosesc:

a. antispastice
b. stimulente ale tranzitului intestinal
c. opiacee indiferent de severitatea diareei R: a, d, e
d. antibiotice
e. preparate de calciu carbonic, bismut

16) Care dintre urmatoarele afirmaţii caracterizeaza melena:

a. negru ca pacura
b. apare când sângerarea este mai mare de 500g
c. apare când sângerarea este mai mare de 100g R: a, c, d
d. sângele este digerat
e. cu aspectul za ţului de cafea

17) Despre alimentaţia bolnavului în HDS putem afirma:

a. lichide reci si bucaţi de gheaţa

b. numai alimentare parenterala o saptamâna
c. lapte rece în cantitaţi mici R: a, c, d, e
d. din ziua a 2-a regim hidrozaharat
e. se ajunge în zilele 5-7 la 1500-2000 calorii/zi

18) Care dintre urmatoarele tulburari psihice pot fi întâlnite la pacientul cu insuficienţa hepatica:

a. somnolenţa
b. agitaţie
c. obnubilare R: a, c, d, e
d. anxietate
e. depresie

19) Medicamentele indicate în criza hepatica sunt:

a. anstispastice
b. b. cortizonice
c. vitamine din B, E, C R: b, c, d, e
d. diuretice
e. hepatoprotectoare

180
20) Despre asigurarea igienei bolnavului cu ciroza hepatica în prevenirea infecţiilor:

a. unghiile taiate scurt datorita leziunilor de grataj

b. toaleta bucala se va efectua cu atenţi
c. pot fi a sezaţi în saloane cu bolnavi cu alta patologie infecţioasa R: a, b, d, e
d. se vor respecta cu stricteţe normele de asepsie si antisepsie
e. bolnavii sunt foarte sensibili la infecţii

21) Care dintre urmatoarele afecţiuni poate necesita instituirea unei sonde urinare á demeure:

a. intervenţii chirurgicale ale vezicii urinare si prostatei

b. stricturi ale uretrei
c. fracturi de membru inferior R. a, b, e
d. hemipareze
e. paraplegii

22) Corectarea echilibrului hidroelectrolitic la bolnavul cu insuficienţa renala acuta:

a. se noteaza cantitatea de lichide pierdute

b. se vor administra 100 ml lichid/kgcorp/grad de febra
c. se iau în considerare lichidele administrate prin administrate orala si perfuzie R: a, c, d
d. se verifica zilnic greutatea corporala
e. se urmareste pirderea ponderala zilnica a 500 g

23) La bolnavul cu insuficienţa renala acuta restabilirea diurezei se face pein:

a. perfuzie cu manitol 20%
b. furosemid administrare intramusculara
c. diuretic înainte de corectarea volemiei R: a, b, d
d. diuretic dupa corectarea volemiei
e. tratamentul este considerat eficace daca diureza este de peste 20ml/h

24) Prin care din urmatoarele arifmaţii putem defini cauzele externe ale insuficienţei renale:

a. factori care reduc fluxul sangvini

b. factori care produc ischemie renalîa
c. stari de hiperhidratere R: a, b, d, e
d. insuficienţa periferica sangvina
e. stari de soc

25) Tulburari ale homeostaziei sangvine în insuficienţa renala acuta si cronica:

a. albuminurie
b. hiperpotasemie, hipocalcemie si hiponatremie
c. acidoza renala R: b, c, e
d. hematurie
e. cresterea titrului sanguin al ureei si creatininei

26) Alegeţi afirmaţiile ce pot defini socul:

a. tulburare funcţionala a unui segment

181
b. anoxia tisulara
c. acumularea produselor de catabolism R: b, c, d, e
d. perturbarea circulaţiei sanguine
e. dereglarea tuturor funcţiilor organismului

27) Alegeţi definiţiile corecte ale comelor:

a. coma vigila – cunostinţa nu este complet pierduta

b. coma gradul I – reflexele si circula ţia sanguina sunt perturbate
c. coma gradul III – apare midriaza, colapsul vascular si hipotensiunea R: a, c, d, e
d. coma gradul IV – pierderea cunostinţei
e. coma depasita – bolnavul este susţinut în viaţa de aparate

28) Dintre masurile de îngrijire generale la pacienţii comatosi:

a. bolnavul se izoleaza într-o rezerva sau prin paravane

b. temperatura camerei este de 24oC R : a,b,d
c. bolnavul va fi a sezat comod în pat
d. se ca plasa o saltea pneumatica compartimentata
e. patul nu va avea aparatori laterale

29) Prevenirea escarelor la bolnavii comatosi se face prin:

a. se vor folosi colaci de cauciuc înveliţi în flanela

b. cersaful va fi întins
c. se vor îndeparta resturile de alimente R: a, b, c, e
d. bolnavii vor fi întorsi de cel puţin doua ori pe zi
e. se pudreaza pielea bolnavului cu pudra de talc

30) La pacienţii comatosi prevenirea complicaţiilor si incidentelor se face astfel:

a. masajul extremitaţilor pentru prevenirea tromboembolismului
b. în caz de convulsii se captuseste patul cu perne sau paturi
c. în caz de paralizii bolnavul nu va fi mobilizat pasiv R: a, b, d, e
d. în caz de crize epileptiforme se a seaza între arcadele dentare o aparatoare de cauciuc
e. mobilizarea pasiva a hemiplegicvilor de 3-4 ori/zi

31) Prevenirea infecţiilor la pacientul cu sonda á demeure:

a. spalarea mâinilor cu alcool sau soluţie antiseptica

b. sonda se va conecta la un urinar
c. în cazul dopului urinar el va fi întrerupt la 1-3 ore R: a, c, d
d. urinarul trebuie sa fie steril
e. dopul sondei urinare nu se astupa noaptea

32) Educaţia sanitara a bolnavului cu ciroza hepatica presupune:

a. respectarea perioadei de odihna

b. utilizarea medicamentelor fara restricţii
c. interzicerea consumului de alcool R: a, c, d, e
d. respectarea regimului dietetic
e. administrarea de hepatoprotectoare

182
33) Pentru diagnosticul de certitudine în cadrul hemoragiei digestive superioare se vor exclude
urmatoarele afecţiuni medicale si chirurgicale:

a. hemoptizia
b. epistaxisul
c. modificari ale scaunului datorita medicamentelor sau alimentaţiei R: a, b, d
d. hemoragia mucoasei bucale
e. anorectoragii

34) Urmatoarele soluţii macromoleculare au rol de refacere rapida a volemiei:

a. glucoza 10%
b. Reomacrodex
c. Dextran 70 R: b, c, d
d. Dextran 40
e. Ser fiziologic

35) Alegeţi dintre urmatoarele afirmaţii pe cele care întrunesc condiţiile optime de spitalizare a
bolnavilor cu afecţiuni ale aparatului respirator:

a. saloane luminoase, bine aerisite

b. bine încalzite (22oC)
c. fara umiditate R: a, d, e
d. se va evita maturatul uscat
e. se foloseste stergerea umeda

36) Prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti se poate realiza prin :

a. procedee umede de curăţenie

b. folosirea substanţelor şi soluţiilor antiseptice R : a, b,c
c. izolarea bolnavilor în saloane separate

37 ) Sindromul icteric poate fi prezent la la pacienţii cu :

a. icter mecanic
b. hepatite acute R: a,b,c
c. ciroze hepatice

38) Redoarea de ceafă poate fi prezentă la pacienţii cu :

a. meningită bacteriană
b. meningită virală R : a,b,c
c. meningită TBC

183
39 ) Pe cale digestivă se transmite :

a. meningita meningococică
b. hepatita virală A R : b,c
c. dizenteria

40) Pe cale respiratorie sen transmite :

a. varicela
b. scarlatina R: a
c. rujeola

DISCIPLINA : BOLI INFECŢIOASE

ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Autor : Şef lucrări Dr. Hurezeanu Dan

GRILE COMPLEMENT SIMPLU

1) Apariţia constanta într-un teritoriu a unui numar redus, dar constant, de îmbolnaviri, fara legatura evidenta între
ele, caracterizeaza:

a. periodicitatea
b. endemicitatea
c. sporadicitatea
d. epidemia
e. pandemia
R: b

2). La un tânar cu angina streptococica i se va prescrie de prima intenţie

a. penicilina G sau eritromicina daca este alergic la beta-lactamine

b. cefalosporine gen.II
c. oxacilina
d. tetraciclina
e. ciprofloxacina
R: a

3). Infecţia nosocomiala este:

a. infecţia dobândita în primele 24 ore de la externarea din spital

b. infecţia dobândita în afara unei unitaţi spitalicesti
c. infecţia dobândita numai de copii
d. infecţia dobândita prin muscatura de animal necunoscut
e. infecţia dobândita în spital sau orice unitate de asistenţa medicala, indiferent de profilul
medical sau chirurgical.
R: e

COMPLEMENT MULTIPLU
1). Care dintre urmatoarele afirmaţii referitoare la febra sunt reale:

a. febra însoţeste toate bolile infecţioase

184
b. febra apare ca o dereglare a centrului termoreglarii
c. febra constituie o reacţie de aparare a organismului
d. febra este sinonima cu boala infecţioasa
e. inducţia febrei este realizata de substanţe pirogene exo- si endogene
R: b, c, e

2). În fa ţa unui pacient cu boala infecţioasa, nursa trebuie sa stie:

a. daca pacientul necesita izolare obligatorie în spital

b. modul de transmitere a infecţiei
c. ce masuri specifice se iau faţa de contacţi
d. numarul de internari din anul precedent
e. ce masuri de igiena personala se iau R: a, b, c, e

3.) Prelevarea exudatului intranazal se face pentru:

a. diagnosticul bolilor cu transmitere aerogena

b. stabilirea starii de purtator sanatos de germen
c. diagnosticul hepatitei acute virale tip B
d. diagnosticul difteriei
e. diagnosticul trichinelozei
R: a, b, d

4). Erori frecvente în practica antibioterapiei pot fi considerate:

a. antibioprofilaxia la tineri cu infecţii virale pentru prevenirea suprainfecţiei bacteriene

b. administrarea de oxacilina la un pacient cu S.aureus în exudatul faringian
c. utilizarea antibioticelor la pacienţi febrili cu granulocitopenie
d. utilizarea de rutina a antibioticelor la un pacient febril
e. schimbarea antibioticului dupa 3 zile daca nu se obţine îmbunataţirea simptomatologiei

R: a, b, d, e

5). Care din masurile urmatoare sunt utile în profilaxia infecţiilor nosocomiale:

a. profilaxie cu antibiotice cu spectru larg la pacienţii din grupele de risc

b. izolarea corespunzatoare a pacienţilor
c. supraveghere si control permanent
d. curaţenie, dezinfecţie si sterilizare corect efectuate
e. evitarea spitalizarilor inutile

R: b, c, d, e

6) Prevenirea infecţiilor urinare nosocomiale implica:

185
a. folosirea sondelor urinare
b. evitarea utilizarii sondelor urinare
c. respectarea asepsiei în timpul montarii sondei
d. sonda urinara închisa
e. administrarea profilactica de nitrofurantoin

R: b, c, d

7). Exantemul din scarlatina are urmatoarele caracteristici:

a. respecta palmele, plantele

b. este accentuat la nivelul plicilor de flexiune
c. este însoţit de semnul Koplik
d. apare iniţial la nivelul feţei
e. este urmat de descuamaţie

R: a, b, e

PARTEA A III -A
GRILE MOAŞE

186
 Disciplina ANATOMIA OMULUI
Prof. univ. Dr. Iuliana Nicolescu; Sef lucrari dr. Dana Maria Albulescu

1. Uterul poate fi: 11. Articulatia sacro-iliaca:

a. anteroversat a. de tip amfiartroidal
b. lateroversat b. contine lig. sacro-iliac anterior
c. superior c. contine lig. pubian anterior
d. inferior d. contine lig. patelar
e. posterior e. contine lig. sacro-coccigian
R: a,b R: a,b,e

2.Ilionul prezinta: 12. Ovarul este:

a. creasta iliaca a. intraperitoneal
b. spina iliaca antero-superioara b. retroperitoneal
c. tuberozitatea ischiatica c. unic
d. ram superior d. organ cavitar
e. col anatomic e. dublu
R: a,b R: a,e

3. Tuba uterina prezinta: 13. Apertura pelvina inferioara este delimitata:

a. ampula a. arcada pubiana
b. istmul b. tuberozitatile pubiene
c. portiunea ovariana c. tuberozitatile ischiatice
d. portiunea uterine d. oasele iliace
e. ciucuri epiploici e. sacrul
R: a,b R: a,c

4. Diametrele la nivelul aperturii 14.Uterul prezinta rapoarte superioare sunt:

cu:
a. oblic drept a. vezica urinara, posterior
b. promonto-subpubian b. rectul
c. subcocci-subpubian c. ampula rectala
d. bispinos d. stomac
e. diametrul bitrohanterian e. simfiza pubiana
R: b,d R: b,c

5. Mijloacele de sustinere ale 15. Cavitatea peritoneala la femeie

ovarului sunt: contine:
a. mezoovarul; a. fundul de sac recto-uterin
b. lig. tubo-ovarian b. fundul de sac recto-vezical
c. ligamentele late c. fundul de sac vezico-uterin
d. mezozalpingele d. bursa omentala
e. mezenter e. fundul de sac vezico-rectal
R: a,b,c,d R: a,c

6. Muschii exteriori ai bazinului sunt 16. Ligamentele late sunt:

a. m. fesier mare a. formatiuni conjunctive
b. m. iliac b. formatiuni peritoneale
c. m. obturator intern c. mijloc de sustinere a ovarului
d. m. psoas mare d. formatiuni pleurale

187
 e. m. adductori e. mijloc de sustinere a tubei
R: a,c R: b,c,e

7. Diafragma pelvina este alcatuita din: 17. Fosa ischio-rectala:

a. m. ridicator anal a. cuprinsa intre m. gluteu m.mare si m.iliac
b. m. coccigian b. are 3 prelungiri
c. m. transvers profound al perineului c. contine grasime
d. m. transvers superficial al perineului d. contine vasele iliace
e. m. cvadriceps e. are forma piramidala
R: a,b,c,d R: b,c,e

8. Vulva include: 18. Glandele Bartholin:

a. labiile mari a. sunt in numar de 4
b. clitorisul b. se deschid la nivelul clitorisului
c. vagina c. sunt de tip tubulo-acinar
d. meatul uretral d. secreta saliva
e. colul uterin e. sunt de tip tubulo-alveolar
R: a,b,d R: b,c

9. Vascularizatia ovarului provine din: 19. Diametrul bispinos are:

a. artera ovariana a. 26 cm
b. artera uterine b. 24 cm
c. artera tubo-ovariana c. 28 cm
d. artera aorta d. 15 cm
e. arterele bronsice e. 30 cm
R: a,b,c R: b

10. Uterul are: 20. Ligamentul inghinal:

a. corp a. este arcada inghinala
b. col b. reprezinta marginea inf. a m. oblic mare
c. fund c. reprezinta marginea inf. a m. drept abdominal
d. coarne d. separa cav. abdominala de cav. toracica
e. 30 cm e. cuprins intre spina pubelui si creasta iliaca
R: a,b,c R: a,b

DISCIPLINA ANATOMIE PATOLOGICĂ – MOAŞE

Autor: Conf. Dr. Claudiu Mărgăritescu

1. Polipul este tumora cu origine în:

a. epiteliu malpighian
b. epiteliu simplu cubico/cilindric
c. vasele de sânge
d. ţesutul cartilaginos
e. ţesut muscular neted
R:b
2, Leziunile circulatorii obstructive sunt reprezentate de:
a. hiperemie
b. edem
c. hemoragie
d. embolie
e. necroză
R: d
3, Vindecarea inflamaţiei acute se poate realiza:
a. prin reparare

188
b. doar prin cronicizare
c. întotdeauna prin restituţio ad integrum
d. numai prin cicatrice
e. doar chirurgical
R: a
4. Inflamatia acută purulentă:
a. prezinta un exudat mucos
b. se localizează în structuri ce conţin glande mucoase
c. ca şi varietăţi morfologice se recunosc: abces, flegmon, empiem, ulceraţie
d. de regulă evoluţia este către cronicizare
e. niciodată nu evoluează spre complicaţii
R: c
5. CIN III:
a. semnifică displazia agravată a exocolului
b. se asociază cu invazie minimă stromală
c. presupune modificări ale morfologiei şi stratificării celulare extinse la toată grosimea epiteliului scuamos
d. este sinonim cu noţiunea de carcinom in situ
e. anomaliile de proliferare, maturare şi atipia nucleară sunt limitate la treimea inferioară a epiteliului
R: a,c,d

6. Referitor la carcinomul scuamos de col uterin următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. cei mai implica ţi factori de risc în patogenia sa sunt leziunile scuamoase intraepiteliale (CIN) şi infecţia cu
anumite tipuri de HPV
b. formele microscopice pe care le poate îmbrăca sunt: carcinom scuamos cheratinizat, carcinom scuamos
necheratinizat şi carcinom cu celule mici
c. nu se asociază cu invazie vasculară şi nici cu metastazare
d. nu se extinde la corpul uterin şi/sau parametre
e. metastazele la distanţă au loc pe cale limfatică în ganglionii paracervicali, hipogastrici, obturatori şi iliaci.
R:a,b,e

7. Hiperplaziile endometriale se caracterizează prin:

a. hiperplazia simplă fără atipii evoluează către un adenocarcinom endometrial
b. este cea mai frecventă leziune de cauză dishormonală a endometrului
c. se dezvoltă în special la femeile cu vârsta cuprinsă în perioada peri- sau postmenopauzală.
d. criteriile de clasificarea a acestor leziuni sunt reprezentate de: complexitatea arhit ecturală şi d e p rezen ţa sau
absenţa atipiei
e. sunt întotdeauna considerate ca leziuni preneoplazice.
R:b,c,d
8. Leiomiomul uterin se caracterizează prin:
a. este cea mai frecventă leziune tumorală a femeilor de vârstă reproductivă
b. constituie o leziune premalignă
c. nu este o tumoră hormono-dependentă
d. complicaţiile sunt consecutive fenomenelor de compresiune asupra endometrului sau asupra structurilor adiacente
(hidronefroze, infecţii urinare)
e. nu se asociază niciodată cu metroragii şi nici nu sunt cauze de infertilitate sau avort spontan.
R:a,c,d
9. Referitor la hemoragii sunt adevărate:
a. oprirea sângerării se realizează prin formarea unui embol hemostatic
b. melena poate fi rezultatul unui ulcer duodenal complicat
c. metroragia este sângerarea abundentă între cicluri
d. hematomul reprezintă o colecţie circumscrisă de sânge

189
e. hematemeza poate fi rezultatul unui ulcer gastric complicat
R:b,c,d,
10. Referitor la tromb sunt adevărate:
a. apare în capilare
b. se poate dezvolta dintr-un embol
c. leziunea poate evolua către organizare
d. poate poate evolua spre recanalizare unicanalară
e. uneori apare perivascular
R:a,c,d

DISCIPLINA ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ – MOAŞE

Autor: CONF. DR. DANIELA CERNEA, ASIST. DR. ALICE DRAGOESCU.
1. Efectele negative ale substanţelor anestezice locale sunt următoarele:

a. Depresia sistemului nervos central

b. Aritmii cardiace

c. Hipotensiune arterială

d. Hipertensiune arterială

e. Nu au efecte adverse

R: a,b,c
2. Substanţele anestezice utilizate în anestezia locoregională sunt:

a. Lidocaina

b. Bupivacaina

c. Clorprocaina

d. Mepivacaina

e. Procaine

R: a,b,c,d,e
3. Incidente şi accidente ale blocului nervilor ruşinoşi:

a. Reacţie toxică sistemică

b. Leziunea nervului sciatic

c. Hematom

d. Puncţia rectului

e. Abces local

R: a,b,c,d,e
4. Factorii de care depinde anestezia peridurală la naştere:

a. Intensitatea durerii

b. Condiţiile obstetricale

c. Făt macrosom

190
 d. Prezenţa unor indicaţii speciale pentru utilizarea analgeziei la naştere

e. Prezenţa tripleţilor

R: a,b,d

5. Receptorilor opioidelor utilizate în anestezia gravidelor pentru operaţia cezariană sunt:

a. μ

b. κ

c. δ

d. π

e. θ
R: a,b,c
6. Sedativele şi hipnoticele utilizate în anestezia pentru operaţia cezariană sunt:

a. Barbiturice

b. Benzodiazepine

c. Opioide

d. Relaxante musculare

e. Ketamina

R: a,b,e
7. Prevenirea greţurilor şi vărsăturilor postoperatorii după operaţia de cezariană se face astfel:

a. Minimalizarea mobilită ţii pacientei

b. Controlul durerii

c. Administrarea de oxygen

d. Evitarea deshidratării

e. Evitarea hipovolemiei

R: a,b,c,d,e
8. Înainte de efectuarea rahianesteziei trebuie cunoscuţi următorii parametrii:

a. Tensiunea arterială

b. Frecvenţa cardiacă

c. Frecvenţa respiratorie

d. Diureza

e. Numărul scaunelor

R: a,b,c

9. Contraindicaţiile rahianesteziei la gravidă sunt următoarele:

191
 a. Infecţie la locul puncţiei

b. Nu este sigură

c. Boli ale sistemului nervos central

d. Hemoragii severe

e. Hipertermie severă
R: a,c,d,e
10. Complicaţiile rahianesteziei la gravidă sunt următoarele:

a. Hipertensiune arterială

b. Bradicardie

c. Paralizia muşchilor respiratori

d. Complicaţii neurologice

e. Insuficienţă renală acută

R: b,c,d

DISCIPLINA DERMATO-VENEROLOGIE – MOAŞE

Autor: SEF. LUCR. DR. SIMONA IANOŞI
1. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă:
a. Keratoblastele aparţin stratului granulos
b. Keratinocitele aparţin stratului spinos.
c. Granulocitele fac parte din stratul bazal
d. Melanocitele sintetizează keratină
e. Keratinocitele sintetizează melanină

R: b

2. Care dintre urmatoarele afirmaţii este falsă:

a. Glandele sudoripare ecrine sunt cele mai numeroase
b. Glandele sudoripare apocrine sunt cele mai numeroase
c. Glandele sebacee împreună cu firul de păr formează complexul pilosebaceu
d. Firul de păr este alcătuit din tija si rădăcină
e. Unghia este formată din keratina dură

R: b
3. Care dintre funcţiile pielii are rol de protecţie:
a. Funcţia sudorală
b. Funcţia sebacee
c. Termoreglarea
d. Keratogeneza
e. Funcţia neuroexteroceptoare

R: d
4. Care dintre următoarele leziuni elementare este cu conţinut solid:
a. Macula
b. Papula
c. Vezicula
d. Flictena
192
 e. Scuama

R: b
5. Care dintre următoarele leziuni este considerat deşeu cutanat:
a. Atrofia
b. Cicatricea
c. Crusta
d. Tumora
e. Macula

R: c
6. Care dintre următoarele afirmaţii este adevarată:

a. Scabia este o dermatoză virală

b. Pruritul este semnul subiectiv cel mai important

c. Este contagioasă

d. Se tratează cu preparate pe baza de sulf

e. Se transmite doar prin contact sexual

R: b,c,d
7. Pediculozele sunt:

a. Dermatoze parazitare

b. Sunt produse de sarcoptes scabiae

c. Se localizează doar la nivelul sca lpului

d. Sunt intens contagioase

e. Sunt intens pruriginoase

R: a, d, e
8. Candidozele mucoasei genitale la femeie se caracterizează prin:

a. Prurit intens

b. Secreţie abundentă verzuie

c. Secreţie abundentă alb-cremoasă

d. Edem si roşeaţă intensă a mucoasei

e. Rareori prin creşterea numărului de colonii de candida

R: a,c,d
9. Care dintre următoarele afirmaţii despre carcinomul bazocelular sunt adevărate:

a. Se localizează cel mai frecvent pe buza inferioară

b. Apare în special la tineri

c. Metastazează extrem de rar

d. Se datorează predominant expunerii la soare

e. Se localizează mai frecvent in 2/3 superioare ale feţei R: c, d, e

10. Care dintre urmatoarele afirmaţii este falsă:

193
 a. Melanomul malign este o tumoră benignă

b. Melanomul malign rareori metastazează

c. Melanomul malign are în general culoare brun-negricioasă

d. Melanomul malign se poate dezvolta pe un nev nevocelular.

e. Se tratează prin excizie chirurgicală

R: a, b

DISCIPLINA ANESTEZIE, TERAPIE INTENSIVĂ, PRIM AJUTOR - MOAŞE

Autor:CONF. DR. DANIELA CERNEA, ASIST. DR. ALICE DRAGOESCU

1. Cauzele primare ale stopului cardiac sunt:

a. Afecţiuni coronariene
b. Insuficienţă cardiacă congestivă
c. Electrocuţie
d. Supradozare de anestezice
e. Şoc anafilactic
R: a,b,c,d
2. Cauzele secundare ale stopului cardiac:
a. Embolie pulmonară masivă
b. Şoc anafilactic
c. Intoxicaţie cu monoxid de carbon
d. Acidoză metabolică
e. Hipovolemie acută
R: a,b,c,d,e
3. Simptomatologia în insuficienţa respiratorie acută este:
a. Dispnee inspiratorie cu cornaj
b. Tuse cu expectoraţie
c. Iritabilitate, agitaţie
d. Tahicardie
e. Pancreatită
R: a,b,c,d
4. Obiectivele tratamentului insuficienţei respiratorii acute sunt:
a. Corectarea hipoxemiei
b. Corectarea hipercapniei
c. Tratarea ulcerului acut
d. Asistarea mecanică a insuficienţei respiratorii
e. Reducerea travaliului respirator prin ventilaţie eficientă
R: a,b,d,e
5. Cauzele insuficienţei renale acute de cauză prerenală sunt:
a. Hemoragii acute
b. Pierderi lichidiene gastro-intestinale
c. Insuficienţă cardiacă acută
d. Calculi ureterali
e. Lupus eritematos sistemic
R: a,b,c

6. Dializa acută se efectuează în următoarele condiţii:

a. pH sub 7,3
b. potasiu peste 6 mmol/l
c. supraîncărcare lichidiană
d. uree peste 30 mmol/l
e. creatinină peste 0,7-1,5 mmol/l
R: a,b,c,d,e

194
 7. Răspunsul verbal din scorul Glasgow se poate aprecia astfel:
a. Orientat, coerent – 5
b. Lipsa răspunsului – 1
c. Lipsa răspunsului – 3
d. Confuz – 4
e. Confuz – 2
R: a,b,d
8. Tratamentul nespecific al comelor include:
a. Abordul unei vene cu calibru mare
b. Monitorizare hemodinamică
c. Monitorizarea debitului urinar
d. Protecţia tegumentelor
e. Protecţia corneei
R: a,b,c,d,e
9. Formele clinice de deshidratare sunt:
a. Deshidratare incipientă cu pierderi de apă în jur de 2% din greutatea corpului
b. Deshidratare incipientă cu pierderi de apă în jur de 5% din greutatea corpului
c. Deshidratare incipientă cu pierderi de apă în jur de 20% din greutatea corpului
d. Deshidratare incipientă cu pierderi de apă în jur de 6-10% din greutatea corpului
e. Deshidratare incipientă cu pierderi de apă în jur de 50% din greutatea corpului
R: a
10. Semnele clinice ale hiperpotasemiei sunt:
a. Tulburări de ritm
b. Stop cardiac
c. Dezechilibre acido-bazice
d. Fibrilaţie ventriculară
e. Poliurie
R: a,b,c,d

DISPENSARIZARE OBSTETRICALĂ - MOAŞE

autor: Asist Univ. Dr. Anca Braila

1. Diametrul de angajare al craniului in naşterea in prezentaţia craniană cu occipitul este diametrul

suboccipitobregmatic de:
a. 8,5 cm
b. 9,5 cm
c. 11 cm
d. 12 cm
e. 13,5 cm

R: b
2. Diametrul de angajare in prezentaţia bregmatica este:
a. diametrul suboccipitofrontal, de 12 cm
b. diametrul suboccipitofrontal, de 13,5 cm
c. diametrul submento bregmatic, de 9,5 cm
d. diametrul submento bregmatic, de 12 cm
e. diametrul sincipitomentonier, de 13,5 cm

195
 R: a

3. Conjugata Vera sau diametrul util reprezintă:

a. diametrul promonto-suprapubian, de 11 cm
b. diametrul promonto-mipubian, de 10,5 cm
c. diametrul promonto-subpubian de 12 cm
d. diametrul oblic stang, de 12,5 cm
e. diametrul transvers mediu de 13 cm

R: b

4. Ce cantitate de sange se pierde in mod fiziologic la delivrenţă?

a. 100 ml
b. 300-500 ml
c. 1000-1500 ml
d. 1500-2000 ml
e. 2000-2500 ml

R: b
5. Care este durata lehuziei propriu-zise:
a. 6-8 saptamani
b. 10-12 zile
c. 24 ore dupa perioada a IV-a a nasterii
d. 24 de ore dupa expulzia fătului
e. 6-8 luni

R: b

6. Angajarea fătului, in momentul naşterii in prezentaţie craniană, cu occiputul, are ca timpi

complementari:
a. hiperflectarea craniului
b. orientarea in diametrul oblic
c. inclinarea laterală in asinclitism
d. rotaţia intrapelvină
e. modificari plastice- incălecarea oaselor

R: a, b, c, e
7. In studiul clinic al travaliului sunt implicate:
a. perineotomia
b. dilataţia
c. consolidarea hemostazei
d. contracţia uterină
e. expulzia anexelor fetale

R: b, d

8. Perioadele naşterii sunt:

196
 a. pretravaliul
b. perioada de dilataţie
c. perioada de expulzie a fătului
d. delivrenţa
e. consolidarea hemostazei

R: b, c, d, e

9. Etapa activă in cervicograma FRIEDMAN nu conţine:

a. faza de latenţă
b. faza de acceleraţie
c. faza de panta maximă
d. faza de deceleraţie
e. faza pelvică

R: a, e
10. Culbuta fetala este dată de:
a. inegala dezvoltare a fund uterin/istm uterin
b. ritm de crestere diferit craniu/pelvis
c. CUD ritmice
d. mobilitatea fetală
e. dezvoltarea craniului fetal

R: a, b

11. In prezentatia pelviană focarul de ascultaţie al BCF este situat de obicei :

a. pe linia spino-ombilicală dreaptă
b. pe linia spino-ombilicală stangă
c. paraombilical drept
d. paraombilical stâng
e. subombilical

R: c, d

12. Tuşeul vaginal in prezentaţia pelviană ofera date despre:

a. dilataţie
b. situaţia membrelor/pelvis
c. starea membranelor
d. starea fătului
e. starea mamei

R: a, b, c

13. Marea extracţie comportă:

a. identificarea si prinderea piciorului bun

197
b. extragerea pelvisului
c. extragerea trunchiului si umerilor
d. extragerea capului din urmă
e. extragerea placentei

R: a, b, c, d

14. Care dintre urmatoarele afirmaţii caracterizează delivrentă:

a. este perioada a II-a a naşterii
b. este perioada a III-a a naşterii
c. este un proces musculotrop
d. constă in decolarea anexelor fetale inainte de expulzia fătului
e. constă in decolarea anexelor fetale dupa expulzia fatului

R: b, c, e

15. Care sunt etapele delivrenţei?

a. expulzia fătului
b. decolare placentei
c. ştergerea si dilatare colului
d. coborarea placentei si eliminarea prin vagin
e. hemostaza uterină

R: b, d, e

16. Sindromul de preruptura uterină se caracterizează prin:

a. hiperkinezie si hipertonie uterină
b. hipotonie uterină
c. sangerare vaginală mică
d. hemoragie vaginală abundentă
e. puls rapid si respiraţii frecvente

R: a, c, e

17. Caracteristic pentru placenta praevia sunt:

a. sangerare nedureroasă
b. sangerare insotiţă de durere
c. sange roşu coagulabil
d. sange negricios
e. tonus uterin normal

R: a, c, e

18. Apoplexia utero placentară se caracterizează prin:

198
 a. soc concordant cu hemoragia
b. soc neconcordant cu gradul hemoragiei
c. tonus uterin normal in travaliu
d. uter hiperton, tetanizat, in travaliu
e. batăile cordului fetal alterate sau absente

R: b, d, e

19. Prezentaţia transversală este:

a. eutocică
b. distocică
c. trunchiul este partea mobilului fetal care ia raport cu aria strâmtorii superioare a bazinului osos
d. hiperflectată
e. deflectată

R: b, c
20. Contracţiile uterine in travaliul normal sunt:
a. ritmice
b. progresive ca intensitate, durată,frecventă
c. dureroase
d. nedureroase
e. poarta denumirea de contractii BRAXTON-HICKS

R: a, b, c

DISCIPLINA FARMACOTERAPIE OBSTETRICALĂ

Autor: Conf. Univ. Dr. Andrei Tica; Asist. univ. Dr. Oana Tica

1. In infecţia stafilococica la gravide se recomandă administrarea urmatorului antibiotic:

a. penicilina G
b. ampicilina
c. amoxicilina + acid clavulanic
d. ciprofloxacin
e. tetraciclina.
R: c
2. Urmatoarea substantă se poate administra pentru corectarea travaliului hipokinetic, in sarcina la
termen, cu membrane rupte:
a. metilergometrina
b. indometacin
c. salbutamol
d. oxitocin
e. butilscopolamina.

R: d
3. Afirmatie falsa privind administrarea antenatală de glucocorticosteroizi:
a. se recomandă administrarea unei singure cure de corticosteroizi gravidelor cu risc de naştere
prematură, cu varsta gestatională intre 24+0 - 34 +6 saptamani;
b. dexametazona si betametazona se folosesc in scopul profilaxiei bolii membranelor hialine la fătul
prematur;
c. betametazona si dexametazona au si efect tocolitic intens;

199
 d. eficienţa corticoterapiei in scăderea morbiditaţii neonatale este maximă, dacă naşterea survine intre
24 de ore si 7 zile de la terminarea administrarii;
e. betametazona se administreaza 12 mg intramuscular, 2 doze, la 24 de ore interval.
R: c
4. Urmatoarele substanţe au efect tocolitic:
a. alcaloizii din ergot
b. indometacinul
c. hexoprenalina
d. prostaglandinele F2
e. sulfatul de magneziu.
R: b,c,e

5. Sunt antihipertensive utilizate in tratamentul preeclampsiei:

a. furosemidul
b. captoprilul
c. hidralazina
d. labetalolul
e. metildopa.
R: c,d,e

6. In sarcina, indometacinul utilizat in cure prelungite poate genera urmatoarele efecte adverse:
a. oligohidramnios;
b. polihidramnios;
c. inchiderea prematură a canalului arterial;
d. defect septal ventricular;
e. enterocolita ulcero-necrotica fetala.
R: a,c,e
7. Afirmaţii adevarate privind beta 2-adrenomimeticele, utilizate ca agenti tocolitici:
a. in administrare indelungată, apare fenomenul de desensibilizare a receptorilor;
b. generează ca efecte adverse tahicardie maternă si hipotensiune;
c. se contraindică in placenta praevia cu sangerare;
d. au si efect bronhodilatator;
e. se recomandă administrarea lor continuă in doze mari, pe perioade lungi de timp, pentru creşterea
eficienţei tratamentului.
R: a,b,c,d
8. Urmatoarele afirmaţii referitoare la estrogeni sunt false:
a. estrogenii fiziologici umani sunt estradiolul, estrona şi estriolul;
b. estrogenii scad contractilitatea miometriala, favorizand tocoliza;
c. la nivelul endometrului, estrogenii determină proliferare în faza foliculară a ciclului ovarian;
d. se indica in tratamentul neoplasmelor mamare si endometriale;
e. se indica in tratamentul hipogonadismului primar.
Raspuns: b,d
9. Progesteronul – afirmaţii adevarate:
a. este secretat in principal de catre ovar, in faza luteala;
b. scade contractilitatea miometrului, fiind indispensabil pentru menţinerea sarcinii;
c. secreţia ovariană maximă de progesteron este in faza foliculară a ciclului;
d. se poate utiliza in tratamentul ameninţării de avort;
e. preparatele progesteronice se contraindica la femeile cu fibromioame uterine.
R: a,b,d
10. La gravidele cu epilepsie se pot administra urmatoarele anticonvulsivante:
a. fenobarbital
b. acid valproic
c. fenitoin
d. diazepam
e. trimetadiona.
R: a,d

200
 DISCIPLINA - GINECOLOGIE
Autor : Şef lucrări Dr. Corniţescu Florinel

1. Dezvoltarea organelor genitale interne feminine se face din:

a. sinusul uro-genital
b. cloaca primitiva
c. canalele lui Wolff
d. canalele lui Muller
e. tuberculul genital
R:d

2. Alegeti ordinea corecta de la exterior a straturilor musculaturii uterine:

a. longitudinal, circular, plexiform
b. circular, longitudinal, plexiform
c. longitudinal, plexiform,circular
d. plexiform, circular, longitudinal
e. circular, plexiform,longitudinal
R:c
3. Care sunt fazele ciclului menstrual in ordine:
a. faza menstruala, preovulatorie, secretorie, premenstruala
b. faza secretorie, proliferativa, ovulatorie, menstruala
c. faza premenstruala, ovulatorie, secretorie, menstruala
d. faza menstruala, proliferativa, secretorie, premenstruala
e. faza premenstruala, proliferativa, ovulatorie, menstruala
R:d

4. Cum definiţi dismenoreea secundară?

a. durerea menstruală cu debut în a treia zi a ciclului
b. durerea menstruală asociată unei patologii genitale
c. durere la conact sexual
d. afecţiune ginecologică cu debut la pubertate prin menometroragii
e. menstruaţie redusă datorită tulburărilor hormonale.
R:b
5. Diagnosticul de certitudine al CIN (neoplazie cervicala intraepiteliala):
a. examen de secretie vaginala
b. examen citotumoral
c. test Lahm- Schiller
d. colposcopie
e. biopsie urmata de examen histopatologic
R:e

6. Endometrioza este :
a. implantarea de focare ectopice de mucoasa endometriala in afara cavitatii uterine
b. inflamatia endometrului
c. infectia nespecifica a mucoasei endocolului
d. apanajul femeilor care au folosit contraceptive orale
e. boala fibrochistica a sanului
R:a

7. Fistulele recto- vaginale se manifesta clinic prin:

a. pierderi de urina prin vagin
b. incontinenta de fecale si gaze prin vagin
c. metroragii
d. hemoroizi externi
e. asimptomatice
R:b

201
8 .Examenul de certitudine în neoplasmul de corp uterin este examenul histopatologic efectuat pe piesa
obţinută prin:
a. biopsia de exocol
b. biopsia de endometru
c. conizaţie
d. amputaţie de col
e. celioscopie
R: b
9. T1a în cancerul de sân reprezintă:
a. tumoră mai mică sau egală cu 2cm,fără fixare la muşchii pectorali
b. tumoră mai mică sau egală cu 2cm,cu fixare la muşchii pectorali
c. tumoră 2-5cm,cu fixare la muşchii pectorali
d. tumoră 2-5cm,fără fixare la muşchii pectorali
e. tumoare peste 5cm
R:a

10 . Necesarul lichidian zilnic de întreţinere la adultul mediu este de aproximativ:

a. 20ml/Kgc/zi
b. 25ml/Kgc/zi
c. 40ml/Kgc/zi
d. 30ml/Kgc/zi
e. 35ml/Kgc/zi
R:d

11. Definiţia standard a morbidităţii febrile la pacientele la care s-a practicat o intervenţie chirurgicală se
bazează pe:
a. temperatură mai mare sau egală cu 38 C, în două momente aflate la cel puţin 4 ore
b. diferenţă în perioada postoperatorie, exceptând primele 24 de ore.
c. temperatură mai mare sau egală cu 38 C, în două momente aflate la cel puţin 4 ore
d. diferenţă în perioada postoperatorie, în primele 24 de ore
e. temperatură mai mare sau egală cu 37 C, în două momente aflate la cel puţin 4 ore
f. diferenţă în perioada postoperatorie, în primele 24 de ore
g. temperatură mai mare sau egală cu 37 C, în două momente aflate la cel puţin 4 ore
h. diferenţă în perioada postoperatorie, exceptând primele 24 de ore
i. temperatură mai mare sau egală cu 38 C, în două momente aflate la cel puţin 1 oră
j. diferenţă în perioada postoperatorie, exceptând primele 24 de ore.
R:a

12. Incidenţa flebitei asociate cateterizării creşte semnificativ după:

a. 12 ore
b. 24 ore
c. 36 ore
d. 48 ore
e. 72 ore
R:e

13. Incontinenţa de urină la efort,gradul I apare la:

a. efort important
b. efort moderat
c. repaus
d. infecţii genitale
e. infecţii urinare
R:a

202
14.FSH-ul are urmatoarele proprietati:
a. determina cresterea foliculilor ovarieni
b. determina secretia de estrogeni in ovar
c. determina proliferarea endometrului
d. determina faza secretorie a ciclului menstrual
e. determina caracterele sexuale secundare
R:a,b

15.Actiunea estrogenilor asupra uterului determina:

a. hiperplazia fibrelor musculare uterine
b. scaderea contractilitatii uterine
c. cresterea contractilitatii uterine
d. descuamarea menstruala a endometrului
e. proliferarea glandelor endometriale
R: a,c,e

16.Actiunea progesteronului asupra aparatului urinar si digestiv:

a. determina constipatie
b. favorizeaza infectiile urinare
c. favorizeaza eliminarea calciului
d. creste tranzitul digestiv
e. incetineste fluxul urinar
R:a,b,e
17.Caractristicile corpului galben progestativ sunt:
a. provine din folicul primordial
b. provine din foliculul De Graaf
c. secreta progesteron
d. secreta estrogeni
e. se transforma in ovul
R:b,c,d

18.Precizati care sunt modificarile mucoasei vaginale in perioada foliculara:

a. proliferarea bacililor Doderlein
b. cresc IA si IP
c. pH-ul devine alcalin
d. celulele se incarca cu glicogen
e. prolifereaza stratul superficial al mucoasei vaginale
R:a,b,d,e

19. Etiologia leucoreei patologice la femeia adulta poate fi:

a. sarcina
b. tumorile ovariene mucoide
c. infectiile vaginale
d. tumori ale colului uterin
e. dezechilibre neuro-hormonale
R:c,d,e

20. Precizaţi care sunt masele tumorale genitale întâlnite la pubertate şi în adolescenţă:
a. abces tubo-ovarian
b. chiste ovariene
c. fibrom uterin
d. sarcina
e. hematometrie
R: a, b, d, e

21.Ciclurile anovulatorii se caracterizeaza prin:

a. secretia de progesteron este absenta prin lipsa ovulatiei corpului galben
b. creste secretia de progesteron

203
c. scaderea brusca a nivelului estrogenilor, rezultand hemoragia de privatie
d. endometrul hiperplagic prin actiunea estrogenilor
e. corpul galben are o existenta anormal de scurta
R:a,c,d

22. In etiologia displaziilor de col uterin includem:

a. posibilitatea aparitiei la fetite
b. apare exclusiv la femeile active sexual
c. rolul primordial al HPV
d. carenta de estrogeni
e. debutul precoce al vietii sexuale si parteneri multipli
R:b,c,e

23. In boala fibrochistica a sanului se intalnesc:

a. mase bilaterale unice sau multiple
b. mase imprecis definite sau bine delimitate
c. acuzele sunt exacerbate in perioada premenstruala
d. la palpare apar tumori mari dure la ambii sani
e. aderenta la piele si la planurile subiacente
R:a,b,c
24. Complicatiile tumorilor ovariene pot fi :
a. torsiunea
b. hemoragia intrachistica
c. ruptura
d. malignizarea
e. involutia
R:a,b,c,d

25. Diagnosticul procesului inflamator acut anexial presupune:

a. leucoree
b. leucocitoza
c. durere la mobilizarea colului uterin
d. febra>39*C
e. la punctie se extrage sange coagulat
R:b,c,d

26. Simptomele ce insotesc un fibrom uterin pot fi:

a. amenoreea
b. metroragiile abundente, prelungite
c. leucoreea trichomoniazica
d. constipatie
e. polakiurie
R:b,d,e

27. Simptomatologia în cancerul de col invaziv poate fi:

a. sângerări anormale la traumatisme uşoare
b. leucoree
c. tulburări urinare
d. tulburări rectale
e. creştere în greutate
R:a,b,c,d

28. Conduita terapeutică în cancerul de col,stadiul 0 este:

a. radioterapie
b. operaţia Wertheim
c. histerectomie
d. amputaţia colului

204
e. coniza ţia
R:c,d,e

29. Factorii de risc în cancerul de corp uterin sunt:

a. obezitate
b. tratamentul cu progestative
c. diabet zaharat
d. tratamentul cu tamoxifen pentru cancer de sân
e. hipertensiunea arterială
R:a, c, d, e

30. Diagnosticul clinic de cancer de sân se susţine pe:

a. adenopatie regională
b. tumora dură, neregulată, aderentă
c. tumora chistică, mobilă
d. secreţie mamelonară sanghinolentă
e. tegument retractat în ,, coajă de portocală ‘‘
R:a,b,d,e

31. Managementul profilactic în cancerul de sân constă în:

a. testarea Babes-Papanicolaou
b. colposcopie
c. auto examinarea periodică lunară
d. tratamentul leziunilor precanceroase ale sânului
e. mamografie
R:c,d,e

32. Investigaţii paraclinice în neoplasmul de ovar pot fi:

a. markeri tumorali
b. ecografia pelviabdominală
c. computer tomograf
d. rezonanţă magnetică
e. colposcopia
R:a,b,c,d

33. Anamneza preoperatorie trebuie să includă:

a. medicaţia curentă şi anterioară operaţiei
b. pielografia
c. alergiile
d. intervenţii chirurgicale anterioare
e. limfografia
R:a,c,d

34. Factorii de risc pentru morbiditatea infecţioasă postoperatorie includ:

a. prezenţa profilaxiei antibiotice perioperatorii
b. contaminarea câmpului operator
c. imunodepresia organismului gazdă
d. subnutriţia
e. boli cronice severe
R:b,c,d,e

35. Cateterul intravenos trebuie îndepărtat dacă la locul respectiv există:

a. durere
b. eritem
c. induraţie
d. bradicardie
e. bradipnee
R:a,b,c

205
36. Contraceptivele orale hormonale au în compoziţia chimică:
a. numai estrogeni
b. numai progestative
c. estrogeni + progestative
d. numai androgeni
e. androgeni + progestative
R:b,c

37. Indicaţiile contraceptivelor estro-progestative sunt:

a. leucoree
b. dismenoree
c. meno-metroragii disfuncţionale
d. endometrioză
e. chist de ovar
R:b,c,d,e

38. Contraindicaţiile estro-progestativelor orale sunt:

a. hipertensiunea arterială
b. hipotensiunea arterială
c. afecţiuni hepatice
d. sarcina
e. migrena
R:a,c,d,e

39. Contraindicaţiile dispozitivelor intrauterine sunt:

a. sarcina
b. consolidarea curei chirurgicale a sinechiilor uterine
c. malformaţia uterină
d. infecţia anexială
e. endocervicita
R:a,c,d,e

40.Prezenţa ovulaţiei poate fi identificată prin:

a. glicemie
b. temperatură bazală
c. frotiu vaginal
d. glera cervicală
e. dozări hormonale
R: b, c, d, e

DISCIPLINA: HISTOLOGIE

Autori:prof. univ. dr. L. Mogoantă; şef lucr. dr. Cristina Busuioc

1. Unitatea structurală şi funcţională a miofibrilei este:

a. sarcomerul
b. discul clar
c. discul întunecat
d. miofilamentul de actină
e. miofilamentul de miozină R1 a

2. Care din următoarele varietăţi de ţesut conjunctiv este caracteristic mucoasei uterine:
a. ţesut conjunctiv lax
b. ţesut mezenchimatos
206
 c. corion citogen
d. ţesut de granulaţie
e. ţesut adipos R2 c

3. Componenta epitelială a mucoasei uterine este reprezentată de:

a. epiteliu simplu pavimentos
b. epiteliu simplu cubic
c. epiteliu simplu cilindric
d. epiteliu pseudostratificat
e. epiteliu paramalpighian R3 c

4. Unitatea structurală şi funcţională a miofibrilei este:

a. sarcomerul
b. discul clar
c. discul întunecat
d. miofilamentul de actină
e. miofilamentul de miozină R4 a

5. Derivatele foliculilor ovarieni sunt:

a. corpul galben
b. foliculul matur (de Graff)
c. corpul albicans
d. foliculul primordial
e. foliculii atrezici R5 a ce

6. Ciclul endometrial are următoarele faze:

a. faza menstruală
b. faza proliferativă
c. faza preovulatorie
d. faza postovulatorie
e. faza secretorie R6 a be

7. Mucoasa corpului uterin mai poartă şi denumirea de:

a. miometru
b. endometru
c. tunica internă a corpului uterin
d. perimetru
e. corion citogen R7 bc

8. Care din următoarele elemente fac parte din structura histologică a foliculului ovarian matur:
a. coroana radiata
b. membrana Slavjansky
c. membrana pellucida
d. ovocit
e. teaca internă R8 a bc de

9. Placenta fetală este constituită din:

a. epiteliu amniotic
b. placa corială
c. cotiledoane
d. decidua
e. lacuri sanguine R9 a bc
207
10. În structura capilarelor tipice se disting următoarele structuri microscopice:
a. endoteliu
b. epiteliu simplu cubic
c. membrana bazală
d. periteliu
e. fenestraţii R 10 a c d

11. Care din următoarele celule fac parte din categoria celulelor conjunctive tinere:
a. celula mezenchimală
b. fibrocitul
c. mastocitul
d. plasmocitul
e. celula reticulară R 11 a e

DISCIPLINA MEDICINĂ DE FAMILIE - MOAŞE

Autor: Şef lucrări univ Dr. Dumitrescu Elena Mădălina

I. Complement simplu :
1. Medicina de familiei are un proces specific de luare a deciziilor determinat de :
a. dorinţa pacienţilor
b. recomandările altor specialişti
c. prevalenţa şi incidenţa bolii în comunitate
d. pregătirea echipei medicale care acordă îngrijire
e. managementul practicii
R:c
2. Cel mai potrivit moment de începere a profilaxiei rahitismului cu vitamina D este :
a. în intervalul de 7-14 zile de la naştere
b. din luna a VII-a de sarcină
c. din momentul diagnosticării sarcinii
d. oricând după primele 7 zile de la naştere
e. oricând după primele 14 zile de la naştere
R:b

3. Rolul de a asigura o comunicare obiectivă între diferitele eşaloane medicale cu privire la gravidă îl are
:
a. moaşa
b. medicul de familie
c. femeia gravidă
d. carnetul gravidei
e. fişa anexă pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei
R:d
4. Calculul scorului Coopland pentru sarcina cu risc se face :
a. la luarea în evidenţă a gravidei
b. la fiecare vizită începând cu luna a IV-a de sarcină
c. la fiecare vizită indiferent de vârsta sarcinii
d. la vizita în cadrul căreia se remarcă modificări în evoluţia fiziologică a sarcinii
e. a şi d
R:c

5. HTA indusă de sarcină reprezintă :

a. creşterea valorilor tensionale ≥ cu 140/90 mmHg preexistentă sarcinii sau care apare înainte de
20 săptămâni de gestaţie şi care persistă peste 42 de zile postpartum.
b. orice creştere de peste 120/80mmHg
208
 c. cresterea valorilor tensionale ≥ cu 140/90 mmHg care apare la peste 20 săptămâni de sarcină şi
care dispare de regulă în primele 42 zile postpartum fără proteinurie.
d. creşterea valorilor tensionale ≥ cu 140/90 mmHg asociată cu proteinurie.
e. o manifestare fiziologică în sarcină
R:c

6. În medicina de familie examenul vaginal de rutină în sarcina cu risc scăzut se recomandă a fi facut :
a. după săptămâna a 20-a de sarcină
b. la fiecare vizită
c. la luarea în evidenţă a gravidei
d. de cel puţin două ori în timpul celor nouă luni de sarcină
e. când gravida prezintă contracţii uterine
R:c

7. Care este numărul optim recomandat de vizite prenatale în medicina de familie,la gravida cu risc
scăzut ?
a. 6
b. 8
c. 9
d. 10
e. 14
R:b

8. Vaccinarea BCG are contraindicaţie absolută :

a. nou născut din mamă HIV pozitivă
b. nou născut înainte de termen
c. tratament curent cu antibiotice
d. reacţia pozitivă la tuberculină
e. alergie la peniciline
R:d

9. Care este primul vaccin administrat copilului :

a. vaccin antipolio oral
b. BCG
c. antihepatită B
d. DTP
e. antirujeolic
R:c

10. Un vaccinul este :

a. o suspensie de microorganisme vii atenuate, inactivate sau fracţiuni din acestea
b. o toxină bacteriană modificată genetic cu proprietăţi imunogene
c. o soluţie sterilă ce conţine anticorpi proveniţi din plasma umană
d. o soluţie sterilă de anticorpi de la animale imunizate cu antigene specifice
e. niciuna dintre variante
R:a

11. Cum poate fi cel mai bine evaluată aderenţa la tratamentul medicamentos în medicina de f a mi li e î n
caz de absenţă a ameliorării bolii ?
a. evaluând prezenţa efectelor adverse
b. întrebând pacientul dacă a urmat recomandările

209
 c. întrebând pacientul dacă au fost situaţii în care din diferite motive nu a luat medicamentele a şa
cum i-au fost recomandate
d. întrebând membri familiei dacă pacientul îşi autoadministrează medicamentele conform
recomandărilor
e. numărând tabletele, comprimatele încă neadministrate
R:e

12. În medicina familiei evidenţa obligatorie a imunizărilor se ţine :

a. individual, în fişa medicală a pacientului
b. în registrul de vaccinări şi revaccinări
c. în registrul de gravide
d. pe fişele de catagrafie
e. în carnetul personal de vaccinare
R :a,b
II. Complement multiplu :
13. Care dintre următoarele sunt condiţii de măsurare corectă a tensiunii arteriale :
a. manşeta tensiometrului să fie aşezată la 2 centimetri deasupra plicii cotului drept
b. pacientul să nu fi fumat în urmă cu 15 de minute
c. pacientul să stea cel puţin 5 minute aşezat confortabil înainte de măsurare
d. poziţia pacientul să fie în clinostatism
e. pacientul nu fi băut cafea în ultimele 30 de minute
R:b,c

14. Care sunt caracteristicile relaţiei ideale asistent medical/moaşe – pacient în medicina de familie ?
a. presupune incredere şi respect reciproc
b. se dezvoltă continuu prin contacte repetate
c. este personală, directă şi durabilă.
d. este o relaţie spontană
e. include o permanentă evaluare a unuia de catre celălalt partener
R:a,b,e

15. Selectaţi cele mai eficiente reguli în ascultarea activă a pacientului :

a. foloseşte umorul
b. menţine contactul viuzal
c. ascultă selectiv
d. arată-te interesat de ceea ce urmează să auzi
e. însoţeşte ascultarea cu înclinări ale capului cu sens de aprobare
R:b,d,e

16. În medicina de familie cunoaşterea familiei pacientului cu toate caracteristicile sale ajută cel mai bi ne
moaşa în :
a. asigurarea cu materiale necesare intervenţiei
b. stabilirea unui diagnostic al nevoilor de îngrijire
c. realizarea intervenţiei pentru fiecare membru al familiei
d. programarea consultaţiilor
e. înţelegerea capacităţii membrilor familiei de prevenire a îmbolnăvirilor
R:b,c,e

17. Educaţia tuturor pacienţilor pentru renunţarea la fumat are în vedere că :

a. întrebarea dacă fumează sau nu adresată fiecărei persoane consult ate, in d if erent d e mo tiv ul
prezentării,este obligatorie
b. persoana care doreşte să renunţe la fumat are nevoie de identificarea d ep rin derilo r lega t e d e
momentul fumatului şi înlocuirea acestor gesturi cu altele mai sănătoase.
c. consumul unui pahar de suc natural sau a unei bomboane ori tablete d e cio colată p o t î nlo cui
fumatul unei ţigări
d. fiecărui fumător i se va reaminti că renunţatul la fumat este imperios necesar
e. identificarea persoanelor care se gândesc că ar trebui să renunţe şi susţinerea acestora în a vedea
de ce ar renunţa şi de ce nu, este un pas spre abandonarea fumatului
R:a,b,d,e

210
 18. Rolul moaşei în îngrijirea pacientului cu boală transmisibilă se referă la :
a. izolează pacientul la domiciliu
b. înregistrează datele culese pentru fiecare pacient în registrul de evidenţă al bolilor infecţioase
c. efectuează pacienţilor vaccinările recomandate de PNI
d. oferă pacienţilor informaţii legate de boală şi tratament insistând pe faptu l că a fecţ iun ea est e
contagioasă
e. explică pacientului şi familiei acestora necesitatea îndeplinirii condiţiilor speciale de
izolare,curăţenie şi dezinfecţie
R:d,e

19. Moaşa se poate implica în combaterea consumului de droguri prin :

a. identificarea vârstei primei doze
b. controlul accesului la droguri
c. cunoaşterea mediului familial, social din care vine adolescentul
d. identificarea timpurie a unor semne sugestive pentru consumul de droguri
e. anunţarea familiei adolescentului în momentul depistării că acesta este consumator de droguri
R:a,c,d

20. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate :

a. procesul de decizie în medicina de familie este determinat de recomandările celorlalţi
specialişti
b. consultaţia în medicina de familie este centrată pe pacient
c. consultaţia în medicina de familie este predominant analitică
d. în medicina de familie există o abordare holistică a pacientului
e. medicina de familie reprezintă singurul punct de prim contact al pacientului cu sist em u l d e
sănătate
R:b,d

21. Care dintre informaţiile de mai jos sunt necesare a fi cunoscute de către pa cient despre tra ta mentul
recomandat ?
a. modul de acţiune
b. firma producătoare
c. numele substanţei active
d. cum se pastrează medicamentul respectiv (temperatură ambiantă,lumină, etc)
e. posibilitatea administrării tratamentului în cazul unor boli concomitente
R:a,d,e

DISCIPLINA: MEDICINA LEGALA

Prof. univ.dr. Zavoi Roxana Eugenia
Sef lucrari dr. Stanca Liliana

I. Complement simplu (3)

1. Este act medico-legal:
a. foaia de observatie clinica;
b. avizul medico-legal;
c. referatul medical;
d. biletul de iesire din spital;
e. scrisoarea medicala.
Raspuns corect: b.

2. Lividitatile cadaverice:
a. sunt cel mai tardiv semn de moarte reala;
b. nu sunt un semn sigur de moarte reala;
c. evolueaza in doua stadii;
d. se datoreaza opririi circulatiei sangelui si acumularii lui in regiunile superioare ale corpului;
e. in stadiul de imbibitie nu se modifica la digitopresiune si nici la schimbarea pozitiei cadavrului

211
 Raspuns corect: e.

3. Referitor la hematom, urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:

a. este o leziune traumatica primara fara solutie de continuitate a tegumentului;
b. este o acumulare de sange in tesuturi, cu caracter de colectie;
c. este urmarea unui traumatism de intensitate mai mare decat in cazul echimozelor;
d. gravitatea hematomului nu este data de volumul si nici de localizarea sa;
e. se poate resorbi in intregime.
Raspuns corect: d.

II. Raspuns multiplu (7)

1. In concluziile certificatului medico-legal privind vatamarea corporala se precizeaza :
a. realitatea traumatismului(existenta leziunilor);
b. mecanismul de producere a leziunilor;
c. vechimea leziunilor traumatice nu este obligatoriu de precizat;
d. gravitatea leziunilor traumatice( exprimata prin numarul zilelor de ingrijiri medicale);
e. natura agentului traumatic .
Raspuns corect: a,b,d,e.

2. Diagnosticul deflorarii recente se face pe baza urmatoarelor elemente:

a. sangerarea la locul rupturii;
b. tumefactia locala;
c. existenta unui depozit de fibrina la nivelul rupturii in procesul de vindecare (decelabil dupa cateva zile)
d. d.prezenta spermatozoizilor in secretia vaginala;
e. lipsa spermatozoizilor in secretia vaginala.
Raspuns corect: a,b,c.

3. Excoriatia:
a. este o leziune traumatica cu solutie de continuitate a tegumentului;
b. daca se detaseaza doar epidermul nu apare sangerarea;
c. daca sunt lezate varfurile papilelor dermice se formeaza o crusta galbuie;
d. localizarea ei nu poate orienta asupra mecanismului de producere;
e. daca sunt lezate varfurile papilelor dermice apare sangerarea.
Raspuns corect:a,b,e.

4. Ingrijirile acordate dupa nastere nou-nascutului sunt:

a. a.spalarea corpului nou-nascutului;
b. sectionarea cordonului ombilical;
c. c.ligatura cordonului ombilical nu este obligatorie;
d. d.aspiratia cailor respiratorii de resturi si mucozitati;
e. e.infasarea.
Raspuns corect:a,b,d,e.

5. Starea de nou-nascut se caracterizeaza prin:

a. a.perimetrul cranian de circa 34-35 cm
b. toracele de forma unui trunchi de con cu baza in jos;
c. perimetrul toracic de circa 31cm;
d. d.unghiile depasesc pulpa degetelor.
e. in intestinul terminal nu se gaseste meconiu.
Raspuns corect: a,b,c,d.

6. Expertiza capacitatii sexuale a femeii consta in stabilirea:

a. capacitatii femeii de a fi copulata (potentia coeundi);
212
b. capacitatii de conceptie a femeii (potentia generandi);
c. capacitatii psihice;
d. capacitatii de gestatie a femeii (potentia gestandi);
e. capacitatii de a naste pe cale naturala(potentia parturiendi).
Raspuns corect: a,b,d,e.

7. Obiectivele expertizei medico-legale in avort sunt urmatoarele:

a. dovedirea existentei sarcinii;
b. stabilirea metodei abortive folosite;
c. c.stabilirea legaturii de cauzalitate intre avort si metoda abortiva folosita;
d. nu are relevanta ex. histopatologic pentru decelarea vilozitatilor coriale la autopsie;
e. diagnosticul de sarcina , la autopsie se pune numai in prezenta vilozitatilor coriale.
Raspuns corect: a,b,c, e.

DISCIPLINA PROFILAXIA ÎN OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE

AUTOR: SEF LUCR. DR. STEFANIA TUDORACHE

1. Profilaxiaeste:

a. Ansamblul măsurilor medico-sanitare care se iau pentru prevenirea apariţiei bolilor.

b. Ansamblul măsurilor medico-sanitare care se iau pentru prevenirea răspândirii bolilor.

c. Ansamblul măsurilor aplicate pentru a vindeca bolile.

d. Ramură a medicinii care se ocupă cu studierea şi aplicarea măsurilor profilactice

e. Ramură a medicinii care se ocupă cu studierea şi aplicarea măsurilor de igienă a populaţiei

2. Selectaţi ce afirmaţii sunt adevărate despre naşterea prematură:

a. Are o mare influenţă asupra dinamicii indicatorilor demografici

b. În aproximativ 30 % din cazurile de travaliu prematur tratamentul este ineficace

c. Nu prezintă nici un risc matern, doar riscuri ridicate asupra noului-născut

d. Frecvenţa prematurităţii a scăzut dramatic în ultimele decenii, datorită progreselo r î n regist rat e î n
medicina prenatală
e. Profilaxia naşterii premature se face uşor, datorită simptomelor pe care le p rezin tă p acienta, care
preced cu mult timp desfăşurarea naşterii

3. Naşterea prematură reprezintă:

a. Întreruperea sarcinii înainte de 22 săptămâni de amenoree

b. Întreruperea sarcinii înainte de 37 săptămâni de amenoree

c. Întreruperea sarcinii după 37 săptămâni de amenoree

d. Întreruperea sarcinii după 28 săptămâni de amenoree

e. Întreruperea sarcinii la cererea pacientei

213
4. Printre măsurile recomandate în profilaxia complicaţiilor naşterii premature sunt:

a. antibioterapia

b. ruperea iatrogena a membranelor amniochoriale

c. corticoterapia

d. cerclajul colului uterin

e. administrarea de beta-blocanţi

5. Dintre factorii de predicţie a naşterii premature menţionăm:

a. Lungimea colului uterin sub 46 mm

b. Lungimea colului uterin sub 15 mm

c. Prezenţa de spori de candida în examenul de secreţie vaginală

d. Analiza pozitivă pentru sifilis la mama

e. Testul fibronectinei fetale pozitiv în secreţiile cervico-vaginale

6. Alegeţi afirmatiile adevărate:

a. Boala inflamatorie pelvină afectează cu predilecţie grupa de paciente peste 40 de ani

b. Inflamaţia cronică a organelor genitale nu este implicată în producerea sterilită ţii de cauză tubară

c. netratată la timp, BIP poate duce la obţinerea unei sarcini extrauterine tubare

d. intervenţiile endouterine (chiuretajul la cerere) reprezintă factori de risc

e. etiologia BIP este multimicrobiană

7. Boala inflamatorie pelvină se caracterizează prin:

a. Persistenţă, recurenţă, progresie

b. Vindecare spontană

c. Formare de aderenţe ale organelor genitale, între ele şi cu ţesuturile adiacente.

d. Frecvent, progresia duce la apariţia infertilită ţii secundare

e. În 60% din cazurile de salpingită care duc la BIP – agentul cauzator Chamydia Trachomatis

8. Profilaxia bolii inflamatorii pelvine include:

a. folosirea de condom

b. evitarea condoamelor

c. antibioterapia profilactică in cazul montarii unui DIU

214
 d. evitarea manevrelor endouterine nenecesare

e. activitatea sexuală în timpul sângerării menstruale

9. Screening-ul pentru anomalii cromozomiale fetale se face în sarcină prin:

a. Dozarea hemoglobinei

b. dozarea PAPP-A

c. dozarea calciului seric

d. dozarea beta HCG

e. dozarea proteinuriei

10. În profilaxia anomaliilor structurale fetale sunt implicate:

a. Examinarea ecografică

b. Examinarea radiografică

c. Examinarea tomografică
d. Examinarea RMN

e. Examinarea spectrofotometrică

11. Actual, screening-ul pentru anomalii genetice este recomandat în sarcină la:

a. 8 săptămâni de amenoree

b. 12 săptămâni de amenoree

c. 18 săptămâni de amenoree

d. 24 săptămâni de amenoree

e. 28 săptămâni de amenoree

12. Dintre manevrele invasive în sarcină, în scopul analizei cromozomiale cităm:

a. Biopsia de vilozităţi choriale, practicată la 10 SA

b. Biopsia de vilozităţi choriale, practicată la 11 - 13 SA

c. Amniocenteza, practicată la 16-18 SA

d. Amniocenteza, practicată la 22-24 SA

e. Amniocenteza, practicată la 36 SA

13. Alegeti afirmaţiile adevarate:

a. În profilaxia anemiei materne este recomandată terapia marţială in sarcină

b. În profilaxia complicaţiilor sarcinii se recomandă screening pentru infecţiile din complexul TORCH

215
 c. Profilaxia rahitismului implică administrarea de Calciu in sarcină

d. Este contraindicată administrarea de calciu în sarcină, deoarece poate induce avort spontan

e. Pentru profilaxia carenţelor alimentare se indică vitaminoterapie în sarcină

14. Diabetul zaharat în sarcină este:

a. o boală uşoară, nu are importanţă în managementul sarcinii

b. o boală gravă, poate influenţa negativ evoluţia sarcinii

c. o boală pe care sarcina o poate decompensa, evoluţia sarcinii agravează diabetul

d. o asociere care nu dă niciodată complicaţii fetale

e. o asociere care ridică gradul de risc al sarcinii, poate da complicaţii materne şi fetale.

15. Profilaxia infecţiilor chirurgicale în ginecologie implică:

a. Irigaţia vaginului preoperator

b. contactul sexual preoperator

c. antibioterapia

d. asepsia tegumentului abdominal

e. utilizarea de mănuşi nesterile

f.

16. Pentru asepsia abdomenului, tehnica presupune:

a. se badijonează tegumentele o dată, cu apă caldă

b. se badijonează tegumentele de 3 ori, cu soluţie de tinctură de iod

c. se badijonează dinspre periferie spre centru

d. se badijonează dinspre centru spre periferie

e. câmpurile sterile se a şează doar pe regiunea de operat

17. Printre factorii favorizanţi în infecţia cu HPV există:

a. Contraceptivele orale

b. Debutul tardiv, după 40 de ani, al vieţii sexuale active

c. Partenerii multiplii

d. Folosirea prezervativului

e. folosirea de spermicide locale

18. Vaccinurile împotriva HPV:

216
 a. Au efecte adverse fatale

b. Se administrează doar pacientelor diagnosticate cu cancer de col uterin

c. Se administrează înainte de debutul vieţii sexuale

d. Nu se administrează niciodată la bărbaţi

e. Nu au beneficii în profilaxia cancerului de col, doar împotriva infecţiei HPV

19. Selectaţi ce afirmaţii sunt adevarate despre cancerul de col uterin:

a. cancerul de col uterin este o boală frecventă

b. cancerul de col uterin este o afecţiune benignă

c. cancerul de col uterin poate fi depistat precoce

d. fumatul reprezintă un factor de risc pentru cancerul de col uterin

e. debutul precoce al vieţii sexual reprezintă un factor de protecţie pentru cancerul de col uterin

20. Alegeţi factorii de risc pentru cancerul de col uterin

a. mediul socio-economic scăzut

b. infecţia vaginală parazitară cu tricomonas

c. controalele de specialitate frecvente

d. infecţia cervicală cu HPV

e. abstinenţa sexuală

DISCIPLINA: BACTERIOLOGIE. VIRUSOLOGIE. PARAZITOLOGIE

Autor: Prof. univ. Dr. Rosu Lucica

GRILE BACTERIOLOGIE
1. Care dintre următoarele specii bacteriene nu face parte din flora normală a microbiocenozelor umane?
a) Staphylococcus epidermidis
b) Escherichia coli
c) Staphylococcus aureus
d) Bacteroides fragilis
R: c
2. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la Mycobacterium tuberculosis sunt corecte?
a) Creşte pe mediul geloză sânge
b) Se poate evidenţia prin coloraţia Gram
c) Se dezvoltă lent pe mediul de cultură, coloniile apărând după 3-6 săptămâni
d) Este sensibil la peniciline, cefalosporine
R: c
3. Care dintre următoarele enterobacterii prezintă capsula ca factor de patogenitate?
a) Salmonella enterica
b) Shigella sonnei
c) Pseudomonas aeruginosa
d) Klebsiella pneumoniae
R: d
217
4. Care dintre următoarele afirmaţii sunt caracteristice virusurilor?
a) Sunt sensibile la penicilina
b) Sunt particule infecţioase cu parazitism strict intracelular
c) Se izolează pe medii de cultură simple
d) Genomul conţine ambele tipuri de acizi nucleici (ADN şi ARN)
R: b

5. Care dintre următoarele metode este eficientă în distrugerea sporilor şi formelor vegetative ale bacteriilor?
a) Pasteurizarea
b) Fierberea
c) Autoclavarea
d) Clorinarea R: c

6. Care dintre următoarele structuri bacteriene conţin antigene ce pot fi identificate prin reacţii serologice?
a) Capsula
b) Nucleul
c) Ribozomii
d) Peretele celular R: a, d
7. Diareea poate apare în infecţii determinate de:
a) Escherichia coli
b) Streptococcus pyogenes
c) Vibrio cholerae
d) Staphylococcus epidermidis R: a,b
8. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la Staphylococcus aureus sunt corecte?
a) Testul coagulazei este pozitiv
b) Este patogen prin endotoxină
c) Pe mediul geloză sânge creşte sub formă de colonii nehemolitice
d) Microscopic se observă coci Gra m pozitivi, aşezaţi în grămezi R: a, d
9. Treponema pallidum:
a) Nu poate fi cultivată în laborator prin metode convenţionale
b) Poate fi observată prin examen microscopic pe fond întunecat, în preparat proaspăt
c) Efectuarea antibiogramei este obligatorie
d) Face parte din flora normală a oro-faringelu iR: a,b
10. Care dintre următoarele afirmaţii constituie caracteristici importante ale streptococului piogen?
a) Prezintă proteina A
b) Prezintă proteina M
c) Eliberează hemolizina beta
d) Determină sindromul de şoc toxic R: b,c

GRILE VIRUSOLOGIE
11. Care dintre următoarele elemente intră în structura unei particule virale?
e) genomul
f) capsida
g) citoplasma
h) flagelii R: a, b
12. Care sunt metodele de vizualizare a prezenţei particulelor virale?
i) Pe preparate proaspete intre lama si lamela
j) Prin reacţia de imunofluorescenţă
k) Prin examinare la microscopul cu fond întunecat
l) Prin microscopie electronică R: b,d

GRILE PARAZITOLOGIE
13. Care dintre următoarele microorganisme pot fi detectate prin examinarea microscopică a secreţiei
vaginale?
a) Giardia duodenalis
b) Trichomonas urogenitalis
c) Entamoeba coli

218
 d) Plasmodium malariae R: b
e)

14. Care dintre următorii helminţi au corpul cilindric?

a) Taenia saginata
b) Enterobius vermicularis
c) Ascaris lumbricoides
d) Taenia solium
R: b,c
15. Infecţia umană cu Ascaris lumbricoides se poate transmite prin:
e) Contact sexual neprotejat
f) Consumul de carne de porc insuficient preparata termic
g) Consumul de alimente contaminate
h) Prin mâini murdare după ce acestea au venit în contact cu solul
R: c,d

DISCIPLINA NEONATOLOGIE - MOAŞE

autor: Conf. univ dr. Coleta Elena

I. Complement simplu (9)

1.Scorul Ballard simplificat de maturare fetală cuprinde:

a. 5 criterii morfologice şi 6 neurologice
b. 10 criterii morfologice
c. 10 criterii neurologice
d. 12 criterii morfologice şi 12 neurologice
e. 15 criterii morfologice şi 15 neurologice
R:a

2.Nou născutul prematur este:

a. nou născutul cu Gr.la naştere sub 2500g
b. nou născutul cu vârsta gestaţională sub 37 săptămâni
c. nou născutul cu Gr. la naştere sub 2600g
d. nou născutul cu Gr. la naştere sub 2000g
e. nou născutul cu Gr. la naştere sub 2500g şi vârsta gestaţională 38 săptîmâni
R:b

3.Durata normală a unei sarcini este:

a. 28 săptămâni
b. 38 -42săptămâni
c. 40 -41săptămâni
d. 36-42 săptămâni
e. 42 săptămâni
R:b

4.Scorul Apgar are următorii parametri:

a. culoare,bătăi cardiace,respiraţie
b. respiraţie,bătăi cardiace,tonus
c. culoare,respiraţie,bătăi cardiace,reactivitate
d. bătăi cardiace,culoare,tonus
e. culoare, respiraţie, bătăi cardiace, tonus, reactivitate
R:e

5.Paşii iniţiali in reanimarea neonatală sunt:

a. prevenirea pierderilor de caldură
b. permeabilizarea căilor respiratorii
c. stimularea tactilă
d. folosirea oxigenului in flux liber

219
 e. toate cele de mai sus
R:e

6.Scorul Apgar se acordă la:

a. la 3 minute de la naştere şi la 10 minute
b. la 1 minut şi 5 minute de la naştere
c. după manevrele de reanimare
d. la 3 şi 5 minute de la naştere
e. după prima respiraţie a nou născutului
R:b
7.Toaleta zilnica a bontului ombilical se efectuează cu:
a. pudra cu antibiotic
b. alcool iodat
c. unguent cu antibiotic
d. alcool sanitar
e. ser fiziologic
R:d

8. Nou născutul postmatur este :

a. nou născutul cu greutate peste 3500g la naştere
b. nou născutul cu vârsta gestaţională de 42 săptamâni şi peste
c. nou născutul cu vârsta gestaţională peste 40 săptamâni
d. nou născutul cu vârsta gestaţională peste 41 săptamâni
e. nou născutul cu vârsta gestaţională peste 39 săptamâni
R:b

9.Principala cauză de transmitere a infecţiilor in secţiile de nou născuţi este:

a. mâna nespălată
b. istrumentarul medical
c. tratamentele
d. alţi nou născuţi bolnavi
e. laptele
R:a

II. Complement multiplu (26)

10.Măsurile de stimulare a lactaţiei sunt:

a. punerea la sân a nou născutului în prima ½ ora de la naştere
b. punerea la sân a nou născutului dupa primele 6 ore de la naştere
c. alăptarea la sân la ,,cerere,,
d. aport lichidian suficient la mamă
e. golirea ritmica a sânilor
R:a,c,d,e

11. Complicaţiile cele mai frecvente la nou născutul din mama diabetică sunt:
a. hipoglicemia
b. policitemia
c. diareea
d. hipocalcemia
e. macrosomia
R:a,b,d,e

12.Contraindicaţiile absolute ale alimentaţiei naturale sunt:

a. mama diagnosticată cu psihoză
b. mama diagnosticată cu HIV-SIDA
c. mama sub tratament cu citostatice
d. mama febrilă
e. angorjarea sânilor
R:a,b,c

220
13.Complicaţiile precoce frecvente la prematurul cu vârsta gestaţională sub 32 săptămâni sunt:
a. hipertermia
b. detresa respiratorie
c. crizele de apnee
d. hemoragia intracraniană
e. icterul
R:b,c,d,e

14.Îngrijirea zilnică a prematului bolnav în incubator cuprinde :

a. monitorizarea temperaturii,frecvenţei cardiace şi respiratorii
b. monitorizarea fluxului de oxigen administrat în incubator
c. monitorizarea tensiunii arteriale,diurezei
d. cântarirea
e. măsurarea perimetrului cranian şi a taliei
R:a,b,c,d

15.Manifestările hipotermiei la nou născut sunt:

a. plâns
b. crize de apnee
c. temperatura cutanată sub 35,5 grd.Celsius
d. cianoza extremitaţilor
e. hiporeactivitate
R:b,c,d,e

16.Traumatismele obstetricale de părţi moi sunt:

a. bosa serosangvină
b. echimozele
c. peteşiile
d. fractura de claviculă
e. cefalhematomul
R:a,b,c

17. Icterul fiziologic are urmatoarele caractere:

a. nu apare în primele 48 de ore de viaţă
b. icterul se remite spontan
c. nou născutul are stare bună
d. durata este sub 7-10 zile de viaţă la nou născutul la termen
e. icterul este cu bilirubină mixtă
R:a,c,d

18.Nou născutul expus la fototerapie trebuie:

a. dezbrăcat parţial
b. dezbrăcat complet,ochii şi organele genitale acoperite
c. schimbată poziţia la fiecare 2 ore
d. suplimentat aportul de lichide
e. monitorizată continuu temperatura corpului
R:b,c,d,e

19.Efectele adverse fototerapiei sunt:

a. tegumente bronzate
b. deshidratare
c. constipaţie.
d. creştere in greutate
e. scaune frecvente
R:a,b,e

221
20.Apneea patologică este:
a. pauză respiratorie mai mare de 10 secunde
b. pauză respiratorie însoţită de bradicardie şi/sau cianoză
c. pauză respiratorie egală cu 15 secunde
d. pauză respiratorie între 5-8 secunde fără bradicardie şi/sau cianoză
e. pauză respiratorie sub 5 secunde
R:a, b,c

21.Tratamentul de urgenţa al convulsiilor neonatale constă în:

a. dezobstrucţia căilor respiratorii
b. administrarea de oxigen
c. administrarea de vitamină C
d. medicaţie anticonvulsivantă
e. corectarea hipocalcemiei,hipoglicemiei
R:a,b,d,e

22.Manifestările clinice în trombocitopeniile neonatale sunt:

a. sângerări cutanate, digestive
b. crize de apnee
c. vărsături bilioase
d. peteşii
e. sîngerare la nivelul plăgii ombilicale
R:a,d,e

23.Cauzele hipertermiei la nou născut sunt:

a. supraîncălzirea
b. deshidratarea
c. infecţia
d. hipermagnezemia
e. hipoglicemia
R:a,b,c

24.Administrarea oxigenului la nou născut se realizează prin:

a. oxigenoterapie in flux liber în incubator
b. canule nazale
c. sub cort cefalic
d. ventilaţie cu presiune pozitiva pe mască şi ba lon
e. nebulizare
R:a,b,c,d

25.Intervenţiile de nursing pentru combaterea durerii la nou născut cuprind:

a. reducerea stimulilor nocivi –lumină,zgomot
b. administrare de sedative la fiecare manevră
c. plasare de margini în jurul copilului,legănare
d. distanţarea manevrelor invazive
e. cuprinderea extremităţilor copilului la manevre dureroase
R:a,c,e

26.Semne clinice nespecifice in sepsisul neonatal sunt:

a. nou născutul nu arată bine
b. apetit crescut
c. marmorare
d. extremităţi reci,abdomen fierbinte
e. cianoza patului unghial
R:a,c,d,e

27.Nursingul zilnic la nou născutul normoponderal cuprinde:

a. toaleta tegumentelor

222
 b. masurarea taliei
c. toaleta bontului ombilical
d. cântărire
e. monitorizarea temperaturii
R:a,c,d,e

28.Semnele clinice în detresa respiratorie neonatală sunt:

a. cianoză
b. geamăt respirator
c. oxigenodependenţă
d. frecvenţă respiratorie mare
e. rinoree
R:a,b,c,d

29.Vaccinările obligatorii in maternitate sunt:

a. imunizare împotriva virusului sinciţial respirator
b. vaccinare anti hepatita B
c. vaccinare BCG
d. vaccinare anti rujeolă
e. vaccinare antirubeolă

R:b,c

30.Anemia la prematur se manifestă prin:

a. diaree
b. paloare
c. oboseală la supt
d. creştere nesatisfăcătoare
e. colici abdominale
R:b,c,d

31.Tulburările funcţionale digestive asociate alimentaţiei orale sunt:

a. refluxul gastro esofagian
b. colicile abdominale
c. regurgitaţiile
d diarea
e. vărsăturile bilioase
R: a,b,c

32.Metodele de alimentaţie orală la nou născut sunt:

a. prin gavaj orogastric
b. la seringă
c. la biberon cu tetină
d. la linguriţă
e. la cană
R:a,b,c,d

33. La nou născutul sub oxigenoterapie este obligatorie monitorizarea:

a. saturaţiei arteriale în oxigen
b concentraţiei de oxigen administrat
c. frecvenţei cardiace
d. frecvenţei respiratorii
e. scaunelor
R:a,b,c,d

34.Măsurile de prevenire a infecţiilor intraspitaliceşti în secţiile de nou născuţi includ:

223
 a. separarea nou născuţilor de mame
b. spălarea mâinilor înainte şi dupa fiecare pacient
c. folosirea de materiale sanitare de unica folosinţă
d. curăţarea şi dezinfecţia zilnică a echipamentelor medicale
e. tehnica aseptică la manevre invazive
R:b,c,d,e

35.Nursingul nou născutului cu spina bifida deschisă cuprinde:

a. poziţie ventrală sau decubit lateral
b. pansament umed, steril la nivelul leziunii
c. abord venos periferic
d. asigurarea confortului termic
e. antibioterapie oral
R:a,b,c,d

DISCIPLINA NURSING GINECOLOGIE

AUTOR : Şef lucrări Dr. Corniţescu Florinel

1. Interventiile nursing pentru diagnosticul de anxietate la o pacienta cu neoplasm de col uterin pot fi:
a. expunerea de pliante despre modul cum se extinde cancerul
b. consiliere in prezenta familiei despre complicatiile cancerului de col uterin
c. instruirea pacientei despre evolutia bolii la ce trebuie sa se astepte si masurile de alinare a durerilor
d. nu ise va spune nimic pacientei in ceea ce priveste boala
e. se apeleaza la alte paciente din salon sa o linisteasca
R:c

2. Interventiile nursing pentru diagnosticul de nutritie modificata la o pacienta cu cancer de ovar pot fi:
a. alimentatie pe baza de legume
b. alimentatie bogata in lipide
c. este interzisa alimentatie per os
d. prinzuri mici bogate in calorii si proteine
e. in caz de balonari se efectueaza clisme

R: d

3. Culegerea datelor de la o pacienta care doreste contraceptie prin DIU presupune:

a. chestionare daca pacienta are constipatie
b. daca pacienta fumeaza
c. daca pacienta lucreaza in mediu toxic
d. daca sufera de boala inflamatorie pelvina
e. ce aspect trebuie sa aiba DIU

R:d

4. Interventiile nursing in constipatia postoperatorie pot fi:

a. program regulat de mers la toaleta
b. abtinerea la nevoia de defecatie
c. consum redus de lichide
d. incurajarea mersului pe jos
e. alimentatie bogata in proteine
R:d

5. Interventii nursing la pacientele cu neoplasm de col uterin cu diureza modificata pot fi:
a. recoltare zilnica a sumarului de urina la bolnava cu sonda urinara
b. recoltarea uroculturii zilnic la pacientele cu sonda urinara
c. recoltarea unor culturi dupa 72 ore de la suprimarea sondei
d. montarea unei sonde uretrale in caz de anurie
e. stabilirea unui program regulat de mictiuni nocturne

224
 R:b

6. Deficitul de cunostinte in etiologia cancerului de corp uterin poate fi combatut prin urmatoarele interventii
nursing:
a. educatia pentru a urma un tratament cu estrogeni in menopauza
b. chiuretaj uterin hemostatic si biopsic
c. efectuarea unui frotiu Babes Papanicolaou anual
d. educatie pentru efectuarea unei colposcopii anuale
e. testarea anuala prin virusurile papylloma oncogene
R:c
7. Intervenţiile nursing în deficitul de cunoştinţe la femeile cu risc de cancer de sân pot fi:
a. Informarea pacientei despre necesitatea efectuării mamografiei de 2 ori pe an
b. Informarea pacientei despre importanţa autoexaminării sânului
c. Informarea pacientei despre importanţa efectuării de 2 ori pe an a antigenului CA 153
d. Informarea pacientei despre rolul fumatului în prevenirea cancerului de sân
e. Informarea pacientei despre rolul hipoestrogeniei in neoplasmul de sân
R: b

8. Precizaţi dia&nostice!e nursing posibile în cancerul e ovar:

a. disurie
b. durere acuta colicativa
c. infertilitate
d. leucoree sanghinolenta
e. deficit de cunoştinţe cu privire la rolul estrogenilor în etiologia cancerului de ovar
R: c

9. Culegerea datelor în vederea intervenţiilor nursing la o pacientă cu cancer de corp uterin cuprinde:
a. Antecedente de avorturi repetate
b. Antecedente de anexită cronică,
c. Existenţa ascitei.
d. Antecedente de CIN
e. Existenţa hemoragiei în "zeamă de carne"
R: e
10. Istoricul corect sexual al pacientei care se prezinta pentru infertilitate trebuie sa contina:
a. daca partenerul a mai avut copii cu alte partenere
b. cand si-a inceput pacienta viata sexuala
c. daca partenerul are TBC pulmonar
d. daca pacienta a fost operata de fibrom uterin
e. daca partenerul a avut prostatita in antecedente

R:b
11. Care este varsta la care femeile au maxima capacitate de prestatie?
a. intre 25 si 30 ani
b. intre 20 si 30 ani
c. intre 25 si 35 ani
d. intre 30si 40 ani
e. intre 35 si 45 ani
R:d

12. Precizati care este formula adevarata HARRISON-BENEDICT pentru necesarul caloric in consumul
energetic bazal:
a. 655+[12,6 x greutate(kg)]+[1,7 x înălţimea(cm)]-[3,7 x vârsta(ani)]
b. 644+[9,6 x greutate(kg)]+[2,7 x înălţimea(cm)]-[4,7 x vârsta(ani)]
c. 633+[10,6 x greutate(kg)]+[3,8 x înălţimea(cm)]-[2,3 x vârsta(ani)]
d. 655+[9,6 x greutate(kg)]+[1,7 x înălţimea(cm)]-[4,7 x vârsta(ani)]
e. 633+[9,6 x greutate(kg)]+[1,7 x înălţimea(cm)]-[2,3 x vârsta(ani)]

R:b

225
13. Interventiile nursing in prevenirea si combaterea limfedemului pot fi:
a. evaluarea zilnica a circumferintei bratului afectat
b. efectuarea unui bandaj strans al bratului afectat
c. injectiile si recoltarea analizelor sunt permise dupa 14 zile postoperator
d. bratul afectat va fi tinut cat mai mult in pozitia pe langa corp
e. sunt permise toate activitatile cu bratul afectat cat mai precoce postoperator pentru a se restabili circulatia
limfatica
R:a

14.Diagnosticele nursing in prolapsul genital cu incontinenta de urina la efort sunt:

a. infertilitate
b. potentiala periclitare a integritatii tegumentelor perineale si vulvare
c. anxietate
d. durere
e. metroragie
R:b
15. Diagnosticele nursing in cancerul vulvar pot fi urmatoarele:
a. risc de infectie
b. deficit volemic
c. metroragie
d. fatigabilitate
e. infertilitate
R: a
16. Factorii etiologici organici implicaţi in dispareunie pot fi cu exceptia:
a. boala inflamatorie pelviană
b. endometrioza
c. uter retoversat
d. atrofie vaginală
e. displazii de col uterin
R:e

17.Precizati in ordine fazele raspunsului sexual feminin.

a. faza de excitare, faza dorintei sexuale, faza orgasmica
b. faza dorintei sexuale, faza orgasmica, faza in platou
c. faza dorintei sexuale, faza de excitare, faza in platou
d. faza de excitare, faza in platou, faza orgasmica
e. faza in platou, faza de rezolutie, faza orgasmica
R:c
18.Interventiile nursing in prolapsul genital cu incontinenta de urina la efort pot fi:
a. instruire pentru simptomatologia infectiei urinare
b. instruire pentru o alimentatie care sa combata constipatia
c. instruire de mentinere permanenta a sondei urinare pentru combaterea pierderilor de urina
d. instruire pentru exercitii fizice de intarire a muschilor abdominali
e. dieta hipolichidiana pentru a reduce pierderea de urina
R: a
19. Precizati care este secventa corecta a pasilor necesari realizarii stiintifice a problemelor nursing:
a. Evaluarea nursing pozitiva, implementare,planificare,culegerea datelor diagnostice nursing;
b. Planificare, implementare, diagnostice nursing, culegerea datelor, evaluare nursing pozitiva;
c. culegerea datelor, planificare, diagnostice nursing, implementare; evaluare nursing pozitiva;
d. culegerea datelor, diagnostice nursing, planificare, implementare , evaluare nursing pozitiva;
e. planificare, diagnostice nursing, culegerea datelor, implementare, evaluare nursing pozitiva

20.La ce foloseste chiuretajul uterin biopsic?

a. in diagnosticul cancerului de ovar
b. in diagnosticul prolapsului de gradul III
c. in diagnosticul infertilitatii tubare

226
d. in diagnosticul cancerului de corp uterin
e. in diagnosticul celulitei pelvine
R: d
21.Printre testele de ovulatie pot fi urmatoarele:
a. testul Lahm-Schiller
b. colposcopia
c. curba termica bazala
d. testul Babes- Papanicolau
e. dozarea estrogenilor urinari
R: c

22.Care sunt sursele de date in evaluarea nursing initiala?

a. foaia de observatie;
b. interviul pacientei;
c. efectuarea histerosalpingografiei
d. consultarea familiei si prietenilor
e. examenul clinic
R: a, b, d, e

23. Caracterele diagnosticului nursing sunt:

a. include etiologia diagnosticului
b. este formulat fiziopatologic
c. reflecta probleme din domeniul medical si de ingrijire
d. este justificat de semne si simptome
e. este fara amestec de diagnostice medicale
R: a, d, e

24. Caracterele planului nursing sunt:

a. este o reprezentare scrisa a diagnosticelor medicale
b. este o reprezentare scrisa a diagnosticelor nursing
c. serveste ca ghid pentru ingrijirile nursing personalizate
d. serveste ca ghid pentru asigurarea continuitatii ingrijirilor
e. este folosit pentru evaluarea nursing initiala
R; b, c, d

25. Evaluarea nursing pozitiva cuprinde:

a. rezultatele dorite si timpul alocat din planul nursing
b. prescrierea unor medicamente conform simptomatologiei
c. constatare nivelului de realizare a rezultatelor dorite: integral, partial sau deloc
d. identificarea motivelor pentru care nu s-au obtinut rezultatele asteptate
e. dozarea medicamentelor in functie de raspunsul asteptat
R: a, c, d

26. .Examenul sistemului reproductiv pentru sistematizarea evaluarii nursing cuprinde:

a. examenul echografic
b. examinarea vulvei
c. examenul sanilor
d. examenul axilei
e. date despre fluxul menstrual si menopauza
R; b, c, d,e

27. Motivele internarii unei paciente cu o afectiune ginecologica pot fi:

a. dispnee de efort
b. leucoree
c. metroragie
d. dureri in hipogastru
e. formatiuni tumorale pelvine
R: b, d, e

227
28. In cadrul antecedentelor personale fiziologice se vor urmari:
a. caracteristicile menopauzei
b. menarha
c. numarul de gestatii
d. felul nasterilor
e. modul de evolutie a sarcinii si de rezolva re a nasterii
R: a,b
29. Antecedentele ginecologice medicale vor cuprinde:
a. existenta unor tumori ovariene sau uterine
b. boli infectioase cronice specifice sau nespecifice cu localizare genitala
c. endometrioza
d. sarcinile extrauterine
e. infertilitatea
R:b, c, e

30. Antecedentele obstetricale la o ginecopata vor tine seama de:

a. boli declansate de sarcina ( diabet etc)
b. felul nasterilor
c. complicatiile la nastere
d. anticonceptionale folosite postpartum
e. starea socio-economica
R: a, b,c
31. In derularea interviului despre istoricul bolii trebuie considerati urmatorii factori principali:
a. daca este o boala chirurgicala
b. perioada de varsta a femeii
c. cauza probabila a fiecarui simptom sau afectiune
d. severitatea bolii pacientei
e. determinarea reactiei psihologice a pacientei fata de boala sa
R: c, d, e

32. Inspectia vaginului poate evidentia urmatoarele:

a. cauza unei metroragii
b. prezenta sangelui
c. caracterele leucoreei
d. malformatii congenitale
e. daca bolnava ia anticonceptionale
R: b, c, d
33. Tuseul vaginal combinat cu palparea abdominala da date despre:
a. marime, forma si consistenta uterina
b. existenta unor tumori rectale
c. existenta unor tumori pelvine
d. forma cavitatii uterine
e. marimea vezicii urinare
R:a, c

34. Tuseul rectal combinat cu palparea abdominala este necesar in cadrul examenului ginecologic pentru:
a. examinarea uterului retroversat
b. examinarea parametrelor
c. examinarea peretilor vaginului din exterior
d. examinarea sigmoidului
e. golirea cavitatii uterine in hematometrie
R: a, b
35. Pregatirea pentru tuseul rectal presupune:
a. se face peste varsta de 3 ani
b. se face cu mediusul cu manusa lubrefiata
c. se face cu aratatorul, cu manusa lubrefiata
d. vezica si rectul sa fie golite
e. se pune pacienta sa execute efort de defecatie
R: a, c, d, e

228
36. Examinarea ginecologica a fetitelor presupune:
a. pot fi tinute in brate
b. pozitia deasupra mamei pe masa ginecologica
c. pozitia genunchi- piept
d. examinarea sub anestezie in conditii speciale
e. numai examenul cu valve
R: a, b, c, d

37. Examinarea ginecologica a adolescentei are urmatoarele particularitati:

a. se face de la inceput testul de sarcina
b. se examineaza dupa ce a fost pregatita prin explicatiile necesitatii controlului si in ce consta
c. se face obligatoriu in prezenta parintilor
d. chestionarea despre viata sexuala se face confidential
e. daca nu a avut relatii sexuale examinarea vaginala se face numai cu colposcopul
R:b, d
38. Examenul secretiei vaginale direct pe lama poate confirma un diagnostic de:
a. infectie cu Gardnerella
b. infectie cu Papilloma Virus
c. infectie cu Trichomonas
d. infectie cu gonococ
e. infectie cu coci sau bacili
R : a, c, d, e

39. Histerosalpingografia are urmatoarele indicatii :

a. sinechia uterina
b. sterilitate de cauza hipofizara
c. infertilitate de cauza uterina
d. infertilitatea de cauza tubara
e. prolapsul uterin
R: a, c, d

40. Histeroscopia are urmatoarele caracteristici

a. vizualizeaza lumenul trompelor prin substanta de contrast
b. metoda de endoscopie luminoasa a cavitatii uterine
c. se face sub anestezie
d. se foloseste in prolapsul genital cu leziuni de decubit
e. evidentiaza malformatii uterine
R: b, c, e

41. Testele imunologice de sarcina se bazeaza pe:

a. reactie antigen- anticorp
b. prezenta gonadotrofinelor coriale in serul si urina femeii gravide
c. prezenta FSH- ului in urina femeii gravide
d. pH- ul acid al mucoasei vaginale
e. pH-ul alcalin al urinei femeii gravide
R: a, b

42. Dozarile de hormoni gonadotropi (FSH si LH) se face in urmatoarele situatii:

a. frigiditate
b. pubertate intarziata
c. pubertate precoce
d. tumori ovariene maligne
e. infertilitate de origine hipotalamo- hipofizara
R: b, c, e

43. Metodele de endoscopie ginecologica sunt:

a. histerosalpingografia

229
b. celioscopia
c. culdoscopia
d. irigografia
e. cistoscopia
R: b, c

44. Indicatiile punctiei vaginale pot fi:

a. evacuarea vezicii urinare in retentia de urina
b. evacuarea unei colectii purulente din Douglas
c. diagnosticarea unei sarcini extrauterine
d. diagnosticul de endometrioza
e. diagnosticul cancerului de ovar
R: b, c, e

45. Precizati care este ordinea corectă în examinarea ginecologică clinică:

a. Inspecţia abdomenului, palparea abdomenului, inspecţia perineului;
Examenul cu valve, tuşeu vaginal, tuşeu rectal;
b. Inspecţia abdomenului, tuşeu vaginal, colposcopia;
c. Inspecţia perineului, examen cu val ve, tuşeu vaginal;
d. Examenul cu valve, colposcopia, tuşeu vaginal.
R: a, b,d

Precizati diagnosticele nursing care pot fi intalnite in tumori le pelvine de origine genitala:
a. Relatii familial alterate;
b. Deficit in rezolvarea problemelor personale;
c. Incontinenta de urina
d. Tulburari ale vazului si auzului;
e. Alterarea nutritiei.
R: a,b,c,e
46. Precizati afectiunile care pot fi incadrate in Antecedente Ginecologice
a. Tuberculoza salpingiana;
b. Diabetul zaharat;
c. Sindromul SHEEHAN;
d. Endometrioza;
e. Hemoragiile disfunctionale.
R: a,d,e

48. Diagnosticele nursing in prolapsul genital cu incontinenta de urina de efort pot fi :

a. Potentiala izolare sociala
b. Potentiala periclitare a tegumentelor perineale si vulvare
c. Anxietate
d. Durere
e. Potentiala infectie urinara
R: a,b,e

49. Sfatul premarital cuprinde:

a. instruire despre pericolul avortului
b. instruire in planificarea familiala
c. instruire in igiena sexuala si genitala
d. instruire in alimentatia grav idei
e. interzicerea casatoriei intre indivizi cu tare ereditare
R: a,b,c
50. Care este necesarul de lichide zilnic?
a. 40ml/kgcorp/zi
b. 30ml/kgcorp/zi
c. 2000-3000ml/zi
d. 1000-1500ml/zi
e. 3500-4000ml/zi

230
 R:b,c

51. Care sunt semnele emboliei pulmonare la o pacienta operata in sfera genitala
a. hipertensiune arteriala
b. tahicardie
c. respiratii dese si duperficiale
d. dureri toracice
e. hemoptizie
R:b,c,d,e

52. Interventiile nursing legate de durere si dispareunie dupa operatiile din sfera genitala pot fi:
a. aplicarea de comprese calde sau reci in zonele afectate
b. evitarea contactului sexual pana la vindecare
c. purtarea lenjeriei cu contact strans la corp
d. nu vor fi administrate antibiotice
e. recomandarea bstinentei sexuale timp de un an
R:a,b
53. Sfatul premarital cuprinde:
a. instruire despre pericolul avortului
b. instruire in planificarea familiala
c. instruire in igiena sexuala si genitala
d. instruire in alimentatia gravidei
e. interzicerea casatoriei intre indivizi cu tare ereditare
R:a,b,c

54. Precizati factorii teratogeni informati in cadrul consultatiei premaritale:

a. casatoriile multiple
b. bolile infectioase acute
c. radiatiile ionizante
d. reproducerea intre 14 si 16 ani
e. stari patologice materne
R: b,c,e

55. Factorii de risc pentru morbiditatea infecţioasă postoperatorie includ:

a. prezenţa profilaxiei antibiotice perioperatorii
b. contaminarea câmpului operator
c. imunodepresia organismului gazdă
d. subnutriţia
e. boli severe cronice
R: b,c,d,e
56. Examenul fizic al pacientelor operate febrile trebuie să cuprindă:
a. aparatul urinar
b. examen oftalmologie
c. aparatul respirator
d. sistemul vascular
e. incizia abdominală
R: a,c,d,e

57. Cateterul intravenos trebuie îndepărtat dacă la locul respectiv există:

a. durere
b. eritem
c. induraţie
d. bradicardie
e. bradipnee
R: a,b,c

58. Care sunt diagnosticele nursing în cancerul de col uterin?

a. Anxietate cauzată de aşteptarea până la rezultatul investigaţiilor
b. Dispareunie datorată stadiului avansat al tumorii

231
c. Deficit de cunoştinţe în ceea ce priveşte profilaxia cancerului
d. Tulburări urinare datorate calculozei vezicale
e. Durere cauzată de extinderea tumorii
R: a,b,c,e

59. Intervenţiile nursing la o pacientă cu prolaps genital gradul III cu leziuni de decubit sunt următoarele:
a. Informarea pacientei despre necesitatea investigării Iezi unii de col uterin
b. Nu este necesară investigarea colului; operaţia este recomandată de urgenţă
c. Monitorizarea diurezei şi a examenelor paraclinice urinare
d. Nu este necesară monitorizarea diurezei deoarece tulburările urinare se rezolvă prin operaţie
e. Postoperator sonda vezicală este menţinută 3 luni obligatoriu
R: a,c

60. Diagnosticul de deficit de cunostinte la o pacienta cu risc de cancer de col uterin se refera la:
a. pacienta nu cunoaste rolul hormonilor estrogeni in cancerul de col uterin
b. pacienta nu stie ce este testul LAHM-SCHILLER
c. pacienta nu cunoaste rolul testului Babes Papanicolaou
d. pacienta nu stie ce sunt BTS
e. pacienta isi incepe viata sexuala sub 18 ani
R: b.c,d,e

61. Disfunctia sexuala la femeile cu cancer de col uterin poate fi cauzata de:
a. vagin cu mucoasa atrofica prin iradiere
b. stenoza vaginala de iradiere
c. leucoree abundenta postiradiere
d. dispareunie data de recidiva tumorala
e. frigiditate prin radio si chimioterapie
R:a,b,d,e

62. Precizati interventiile nursing la o pacienta cu cancer de ovar si ascita:

a. se vor monitoriza zilnic temperatura de 3 ori /zi
b. se va masura zilnic circumferinta abdominala
c. se va masura zilnic greutatea
d. se va recolta zilnic o proba de urina pentru decelerarea unei infectii urinare
e. se va aseza pacienta in pozitie semisezanda pentru a preveni dispneea
R:b,c,e

63. Care sunt problemele ingrijirii cancerului de san in care trebuie sa colaboreze medicii si asistentele?
a. luarea deciziei de catre pacienta in ceea ce priveste metoda optionala de tratament
b. efectele secundate ale radiatiilor
c. alegerea metodei de anestezie
d. combaterea constipatiei postoperatorii
e. limfedemul
R:a,b,e

64. Precizati etapele consilierii in planning-ul familial:

a. scopul vizitei
b. alimentatia cuplului
c. alegerea metodei de anticonceptie
d. programarea vizitei urmatoare
e. programarea nasterii unui copil

R:a,c,d

65. Deficitul de cunostinte la o pacienta cu risc de cancer de col uterin se defineste prin:
a. pacienta nu cunoaste ca neoplasmul de col uterin este o boala cu transmitere sexuala
b. pacienta nu stie ca o cauza a cancerului de col poate fi infertilitatea

232
c. pacienta nu cunoaste ca trebuie sa se prezinte pentru consult ginecologic anual
d. pacienta nu cunoaste ca testul Babes-Papanicolaou descopera leziunile precanceroase
e. pacienta nu cunoaste ca vaccinarea anti HSV2 poate preveni cancerul de col uterin
R:a,c,d

DISCIPLINA NURSING NEONATOLOGIE - MOAŞE

autor Conf. Universitar Dr. Coleta Elena
I .Complement simplu (5)

1. Care dintre următorii nou născuţi necesită obligatoriu îngrijire în terapie intensivă :
a. prematurul sub 1500 g

b. nou născutul subponderal

c. nou născutul cu icter fiziologic

d. nou născutul Apgar 8 la naştere

e. nou născutul cu greutate mare la naştere

R:a

2. Care nou născuţi pot fi îngrijiţi în sistem rooming in :

a. nou născuţi cu suferinţă la naştere

b. nou născuţi normoponderali sănătoşi

c. prematuri sub1500g

d. nou născuţi cu malformaţii digestive

e. nou născuţi care necesită oxigenoterapie

R:b

3. Care din următoarele nu reprezintă o modalitate de pierdere a căldurii la nou născut:

a. conducţia

b. evaporarea

c. convecţia

d. radiaţia

e. .efortul fizic

R:e

4. Care din următoarele nu este obligatorie în timpul oxigenoterapiei:

a. monitorizarea diurezei

b. monitorizarea saturaţiei arteriale

c. monitorizarea concentraţiei de oxigen administrat

d. umidificarea şi încălzirea oxigenului

e. ajustarea fluxului de oxigen în funcţie de saturaţie

233
 R:a
5. Care din următoarele afirmaţii este adevărată :
a. nu se face baie la nou născut sănătos în prima săptămână de viaţă

b. nou născutul se spală de două ori pe zi

c. baia la nou născutul sănătos se face zilnic

d. nu se face baie până la căderea bontului ombilical

e. nou născutul se spală numai parţial

R:c

II. Complement multiplu(20)

6. În nursingul nou născutului care sunt nevoile esenţiale :

a. confortul termic

b. hrana

c. afecţiunea

d. imobilizarea

e. masajul R:a,b,c

7. Nursingul zilnic la nou născutul eutrofic include :

a. cântărire

b. baie

c. toaleta bontului ombilical

d. măsurarea perimetrului cranian

e. măsurarea temperaturii R:a,b,c,e

8. Manevrele de nursing la nou născutul sub foterapie sunt :

a. protejarea ochilor şi organelor genitale cu bandaj radioopac

b. învelire parţială a nou născutului

c. monitorizarea continuă a temperaturii

d. schimbarea poziţiei nou născutului la fiecare 2 ore

e. monitorizarea scaunelor şi diurezei R:a,c,d,e.

9. Nursingul nou născutului resuscitat la naştere cuprinde :

a. plasare în condiţii de confort termic

b. oxigenoterapie conform indicaţiior

234
 c. monitorizarea saturaţiei arteriale în oxigen şi pulsului

d. monitorizarea tensiunii arteriale şi diurezei

e. alimentaţie la sân R:a,b,c,d

10. Tehnica gavajului orogastric a nou născut implică :

a. plasarea sondei in funcţie de reperul gură -ureche-apendice xifoid

b. manevra efectuată steril

c. laptele se introduce cu seringa ataşată la sondă prin împingerea pistonului

d. laptele se introduce cu seringa ataşată la sondă prin cădere gravitaţională

e. laptele se introduce rapid R:a,b,d

11. Manevrele de nursing in convulsiile nou născutului sunt :

a. asigurarea permeabilităţii cailor respiratorii superioare

b. administrarea orală de medicaţie anticonvulsivantă

c. oxigenoterapie

d. asigurarea confortului termic

e. monitorizarea semnelor vitale R:a,c,d,

12. Nursingul la nou născutul cu malformaţie cardiacă cianogenă cuprinde:

a. administrarea de oxigen

b. confort termic in incubator

c. pulsoximetrie

d. alimentaţie minimă

e. monitorizarea tensiunii arteriale şi diurezei R:a,b,c,e

13. Îngrijirea nou născutului in incubator presupune :

a. monitorizarea temperaturii din incubator şi temperaturii copilului

b. monitorizarea numai a temperaturii copilului

c. schimbarea zilnică a lenjeriei

a. poziţionare de confort a copilului

d. curăţarea incubatorului R:a,c,d,e

14. Îngrirea perfuziei venoase periferice la nou născut include :

a. imobilizarea cît mai strînsă a membrului

b. inspectarea la 1-2 ore a locului de perfuzie

c. fixarea pe loc a acului de perfuzie cu bandă adezivă

235
 d. respectarea tehnicii aseptice

e. verificarea premeabilităţii venei cu ser fiziologic R:b,c,d,e

15. La nou născutul venit cu hipotermie severă măsurile de nursing includ :

a. plasarea in pat bine învelit

b. administrarea de ceai cald

c. plasare in incubator cu monitorizare şi încălzire treptată 1grd C/oră

d. plasare in incubator cu monitorizare şi încălzire rapidă

e. oxigenoterapie

R:c,e

16. Măsurile de nursing pentru prevenirea hemoragiei cerebrale la prematurul mic sunt :
a. manevrare minimă

b. reducerea stimulilor exteriori –lumină, zgomot

c. gruparea manevrelor de ingrijire

d. poziţionare cu margini de sprijin

e. comprese reci pe frunte R:a,b,c,d

17. Prevenirea hipotermiei nou născutului la sala de naştere se realizează prin :

a. preluare sub sursă de căldură

b. ştergere

c. îndepărtarea cîmpurilor umede

d. baie caldă imediat după naştere

e. înfăşare in scutece calde R:a,b,c,e

18. Măsurile de nursing pentru favorizarea alimentaţiei la sân sunt :

a. punerea nou născutului la sân cât mai repede după naştere

b. administrarea de ceaiuri stimulante la mamă

c. educarea mamei privind tehnica alăptării la sân

d. punerea nou născutului la sân ,,la cerere,,

e. golirea cât mai completă sânilor R:a,c,d,e

19. La nou născutul alimentat prin gavaj continuu sunt necesare:

a. verificarea rezidiului gastric

b. schimbarea sondei de gavaj la 24 ore

c. monitorizarea temperatura
236
 d. observaţia pentru eventuala distensie abdominală

e. fixarea sondei de gavaj cu banda adezivă R:a,b,d,e

20. Măsurile de nursing general la nou născut :

a. sunt adresate nevoilor de dezvoltare fizică şi psihoemoţională ale nou născutului

b. au în vedere familia şi implicarea acesteia

c. se bazează pe ghiduri practice

d. au in vedere un start optim în viaţă pentru nou născut

e. au efect minim asupra duratei şi costurilor de spitalizare R:a,b,c,d

21. La nou născutul prematur nursingul are în vedere :

a. recuperarea greutăţii in principal

b. asigurarea unei rate de creştere apropiate de cea intrauterină

c. prevenirea complicaţiilor şi sechelelor specifice prematurităţii

d. evitarea complicaţiilor iatrogene

e. scurtarea duratei de spitalizare R:b,c,d,e

22. La nou născutul ventilat mecanic măsurile de nursing cuprind :

a. verificarea periodică a poziţiei sondei endotraheale
b. aspiraţia secreţiilor de la nivelul sondei endotraheale şi orofaringelui
c. toaleta tegumentelor nou născutului fără a-l deconecta
d. monitorizarea semnelor vitale
e. măsurarea perimetrului cranian
R:a,b,c,d

23. Măsurile de nursing care favorizează dezvoltarea neuro senzorială la prematur sunt :
a. masajul corporal blând

b. mişcări pasive ale membrelor

c. tehnicile de stimulare a reflexelor de supt şi deglutiţie

d. băile fierbinţi

e. contactul cu mama

R:a,b,c,e

24. Măsurile de nursing pentru combaterea durerii la nou născut sunt :

a. legănarea

a. imobilizare

b. suzeta

c. vorbire liniştitoare

237
 d. monitorizare noninvazivă

R:a,c,d,e

25. Nursingul nou născutului cu fistulă traheo esofagiană constă în :

a. poziţie ridicată la 30 grd.

b. plasarea unei sonde de aspiraţie bucofaringiană continuă

c. instalarea unei linii venoase periferice

d. alimentaţie orala cu cantitaţi mici

e. monitorizarea semnelor vitaleR:a,b,c,e

DISCIPLINA - NURSING OBSTETRICA FIZIOLOGICA

AUTOR : Şef lucrări Dr. Florentina Tanase

1. În trimestrul întâi de sarcină sistemului nervos suferă următoarlee modificări, cu excepţia:

a. Labilitate psihică
b. Somnolenţă
c. Modificări ale gustului
d. Modificări ale mirosului
e. Stare euforică
R: e
2. Intervenţiile nursing necesare monitorizării fazei active a naşterii sunt:
a. Monitorizarea temperaturii gravidei la 6 ore daca valorile acesteia sunt normale şi membranele intcte
b. Monitorizarea temperaturii gravidei la 2 ore daca valorile acesteia sunt normale şi membranele intacte
c. Monitorizarea pulsului şi frecvenţei respiratorii materne la fiecare oră
d. Monitorizarea pulsului şi frecvenţei respiratorii materne la fiecare jumătate de oră
e. Monitorizarea tensiunii arteriale materne la fiecare oră, în cazul obţinerii unor valori anterioare no rmale
R: d

3.Printre investigaţiile paraclinice obligatorii prescrise la prima consultaţie prenatală se numără următoarele,
cu excepţia:
a. Examenul secreţiei vaginale
b. Examenul sumar de urină
c. Glicemie
d. Urocultură
e. Examen citotumoral Babeş-Papanicolaou
R:d

4. Evaluarea testului non-stress drept reactiv se face pe baza următorilor parametri:

a. Ca răspuns la activitatea fetală frecvenţa BCF creşte cu 15 b/min peste frecvenţa de bază
b. Ca răspuns la activitatea fetală frecvenţa BCF creşte cu 120-160 b/min peste frecvenţa de bază
c. Este de ajuns o reacţie fetală la un traseu de 20 de minute
d. Ritmul de baza nu trebuie să depăşească 120 b/min
e. Respiratiile gravidei nu trebuie sa depaseaca 30b/min
R: a

5.Modificările tegumentare în sarcină pot fi următoarele, cu excepţia:

a. Hiperpigmentare
b. Vergeturi la nivelul feţei şi perineului
c. Cloasma la nivelul feţei
d. Vergeturi la nivelul sânilor
e. Vergeturi la nivelul abdomenului şi copaselor
R: b

238
6. Momentul de alertă nursing la evaluarea contracţiilor uterine din travaliu se stabileşte pe baza următoarelo r
criterii:
a. Contracţii cu durata peste 2-3 minute
b. Contracţii cu durata peste 70 secunde
c. Contracţii cu durata peste 50 secunde
d. Relaxare de 1-2 minute între contracţii
e. Hipotonie uterină
R: b

7. Precizati intervenţiile nursing necesare în perioada a patra a naşterii:

a. Se aplica o pungă cu gheaţă învelită în câmp pe perineu, pe plaga de epiziotomie
b. Nursa nu va permite aplicarea pungii de gheaţă pe perineu, deoarece poate favoriza dezvoltarea unei
inflamaţii pelvine postpartum
c. Nursa nu va permite odihna pacientei între monitorizări timp de cel puţin 2 ore
d. Nursa nu va permite accesul familiei la parturientă cel puţin 2 ore după naştere
e. Torşonul vulvar nu va fi schimbat în primele 2 ore, pentru a putea fi evaluată corect pierderea d e sâ nge p e
cale vaginală
R: a

8. Precizati afirmaţiile false referitoare la statusul emoţional şi modul de comportament al lehuzei dupa Rubin
a. In stadiul de regresie, este preocupata numai sa alapteze nou nascutul
b. În stadiul de regresie, lehuza are un comportament independent, activ şi solitar
c. În stadiul de regresie, lehuza este concentrată să doarmă şi să se alimenteze
d. În stadiul de asumare, lehuza cere explicaţii şi asigurări despre starea de bine
e. În stadiul de asumare, femeia reuşeşte să aibă grijă cu succes de nou-născut
R: b
9. Intervenţiile nursing de ordin general corecte în îngrijirea postpartum periodică sunt:
a. interzice vizitele din afara spitalului
b. Va evalua consistenţa şi înălţimea uterului de trei ori / zi
c. Va evalua consistenţa şi înălţimea uterului odată / zi
d. Va evalua plăgile perineale la 3 zile
e. Va evalua sânii la două zile
R: c
10. Urmatoarele reflexe sunt prezente la nou nascutul sanatos, cu exceptia:
a. reflexul Morro;
b. reflexul de apucare;
c. reflexul de supt;
d. reflexul de deglutitie;
e. reflexul maseterian.
R:e

11.Modificări osteoarticulare si musculare în sarcină pot fi următoarele:

a. Creşterea mobilităţii articulaţiilor bazinului
b. „relaxarea” dureroasă a articulaţiilor bazinului
c. „diastaza” muşchilor drepţi abdominali
d. Scăderea mobilităţii articulaţiilor bazinului
e. „sinostoza” muşchilor drepţi abdominali
R: a,b,c

12. Semnele de probabilitate în sarcina din trimestrul I sunt următoarele:

a. Amenoreea
b. Creşterea în volum a sânilor
c. Modificările de contractilitate uterină
d. Pozitivarea testului de sarcină
e. Vizualizarea echografică a embrionului
R: c,d

13. Modificările aparatului digestiv în sarcină pot fi următoarele.

239
a. Stomacul este deplasat posterior la termen
b. Constipaţie
c. Diaree
d. Hipotonia vezicii biliare
e. Scăderea secreţiei salivare
R: b, d
14. Printre obiectivele consultaţiei prenatale se numără:
a. Reducerea riscului matern şi fetal perinatal
b. Recunoaşterea precoce a patologiei, a anomaliilor şi complicaţiilor
c. Pregătirea fătului în vederea travaliului
d. Pregătirea psihosomatică a gravidei
e. Pregătirea bazinului osos şi moale pentru naştere
R: a,b,d
15. Precizati in ce consta pregatirea unei gravide pentru evaluarea prenatala periodica:
a. irigatie vaginala
b. se pune gravida sa urineze inainte
c. se masoara tensiunea arteriala
d. se face toaleta vulvara înlaturănd părul
e. se cantareste
R:b,c,e
16. Alimentatia unei gravide trebuie sa respecte urmatoarele:
a. trebuie sa fie bogata in glucide si vitamina E
b. trebuie crescut necesarul de proteine si vita minele A, D, B
c. trebuie crescut necesarul de lipide deoarece arderile sunt crescute
d. necesarul de calorii este crescut cu 1500 de calorii
e. necesarul de calorii este crescut cu aproximativ 3-500 calorii
R:b,e

17. Interventiile nursing pentru combaterea constipatiei la gravide sunt:

a. suplimentarea aportului lichidian
b. exercitii fizice zilnice
c. ortostatism prelungit
d. consum de alimente bogate in fibre
e. ingestia de uleiuri minerale
R: a,b,d

18. Pentru combaterea varicelor in timpul sarcinii se practica urmatoarele interventii nursing:

a. se recomanda perioade frecvente de odihna in clinostatism cu picioarele mai ridicate decat corpul
b. mersul prelungit intareste peretii venosi
c. perna sub sezut in varicele vulvare
d. evitarea constipatiei la hemoroizi
e. evitarea folosirii ciorapilor elastici in varicele membrelor inferioare.
R:a,c,d

19. Baia generală şi igiena vestimentară trebuie să respecte următoarele reguli în sarcină:
a. Se recomandă baia in cada în locul duşului
b. Este interzisă centura abdominala în orice situaţie
c. Este interzis sutienul cu excepţia primului trimestru
d. Este recomandat sutienul pentru mentinera sanilor
e. Este interzisă încălţămintea cu toc înalt
R: d,e

20. Înălţimea mai mare a fundului uterin faţă de perioada de amenoree poate sugera:
a. Calcularea greşită a vârstei gestaţionale
b. Sarcină multiplă
c. Sarcină patologică molară
d. Sarcină patologică oprită în evoluţie

240
e. Exces de lichid amniotic
R: a,b,c,e

21. O înălţime mai mică a fundului uterin faţă de perioada de amenoree poate sugera:
a. Estimarea greşită a vârstei gestaţionale
b. Polihidramnios
c. Suferinţă fetală cronică
d. Suferinţă fetală acută
e. Moarte fetală intrauterină
R: a,c,e

22. Intervenţiile nursing în ameliorarea durerilor lombare din sarcină includ următoarele recomandări:
a. Ortostatism cu capul şi umerii împinşi posterior şi pieptul înainte
b. Purtarea de încălţăminte fara toc
c. Centuri speciale pentru gravide
d. Exerciţii fizice cu balans pelvin
e. Fizioterapie cu curenti de inalta frecventa
R: b,c,d

23. Intervenţiile nursing în ameliorarea dispneei din sarcină includ următoarele recomandări:
a. Adoptarea poziţiei semi-Fowler
b. Administrare de oxigen
c. Clinostatism
d. Consumul de mese frecvente şi reduse cantitativ
e. Administrarea intermitentă de Miofilin
R: a,d

24. Intervenţiile nursing în ameliorarea acuzelor legate de varice în sarcină sunt:

a. Odihna cu membrele inferioare mai ridicate decât corpul
b. Odihna cu membrele inferioare în poziţie declivă
c. Pentru varicele membrelor inferioare se recomandă purtarea ciorapilor elastici
d. Se prescriu unguente cu heparina
e. Pentru varicele vulvare se recomandă odihna cu o pernă mică sub şezut
R: a,c,e

25. Intervenţiile nursing în ameliorarea acuzelor legate de mastodinie, iritaţia mamelonului şi pregătirea
sânului pentr lactaţie în sarcină pot fi:
a. Purtara de sutiene adecvate pentru sustinerea sanilor
b. Este interzis sutienul
c. Sânul şi mamelonul trebuie spălate cu soluţii antiseptice
d. Stergerea mamelonului cu prosop aspru
e. Exprimarea mamelonului de trei ori pe zi
R: a,d,e

26. Precizati intervenţiile nursing corecte ce se impun în timpul primului stadiu al naşterii:
a. Monitorizarea temperaturii gravidei la 6 ore daca valorile acesteia sunt normale şi membranele intacte
b. Monitorizarea temperaturii gravidei la 4 ore daca valorile acesteia sunt normale şi membranele intacte
c. Monitorizarea pulsului şi frecvenţei respiratorii materne la fiecare oră
d. Monitorizarea pulsului şi frecvenţei respiratorii materne la fiecare 2 ore
Monitorizarea tensiunii arteriale materne la fiecare 2 ore, în cazul obţinerii unor valori anterioare normale
R: b,c

27. Precizati intervenţiile nursing necesare îmbunătăţirii confortului în faza activă a naşterii:
a. Masaj lombar
b. Masaj al fundului uterin
c. Masaj al membrelor inferioare
d. Ştergerea feţei cu comprese umede
e. Câmpuri umede pe sâni

241
 R: a,c,d

28. Precizati intervenţiile nursing necesare monitorizării naşterii în expulzie:

a. Monitorizarea tensiunii arteriale la 5 minute
b. Monitorizarea tensiunii arteriale la 5 contracţii
c. Monitorizarea bătăilor cordului fetal la 5 minute
d. Monitorizarea B.C.F. la 15 minute
e. Monitorizarea respiraţiilor parturientei la 15 minute
R: a,c,e

29. Precizati intervenţiile nursing necesare perioadei a patra a naşterii:

a. Pulsul, tensiunea arterială şi respiraţiile se măsoară la fiecară oră în primele 2 ore postpartum
b. Pulsul, tensiunea arterială şi respiraţiile se măsoară la fiecare 15 minute în primele 2 ore postpartum
c. Evaluarea plăgii de epiziotomie se face la fiecare jumătate de oră în primele 2 ore după naştere
d. Evaluarea plăgii de epiziotomie se face la fiecare sfert de oră în primele 2 ore după naştere
e. Nursa va evalua starea de plenitudine a vezicii urinare
R: b,d,e

30. Scorul Apgar se bazeaza pe urmatoarele elemente:

a. bataile cordului;
b. respiratia;
c. reflexe;
d. eliminarea meconiului;
e. culoarea irisului
R:a,b,c

DISCIPLINA - NURSING OBSTETRICA PATOLOGICA

AUTOR : Şef lucrări Dr. FLORENTINA TANASE

31. Interventiile nursing dupa nasterea pe cai naturale la o gravida cu cervicita cu chlamidia pot fi:
a. administarea de penicilina la indicatie la mama si la nou nascut
b. irigatii vaginale cu bicarbonat de sodiu de concentartie 5%
c. administrarea de colir cu sulfacetamida la nou nascut, 7 zile
d. administarea de unguent oftalmic cu teteraciclina lsau eritromicina la nou nascut la indicatie
e. administarea de solutie Lugol in regiunea perineo-vulvara la fetite
R:d
32. Următoarele diagnostice nursing nu sunt prezente în cazul sarcinii cu hidramnios:
a) Alterarea respiratiilor
b) Constipatie
c) Alterarea confortului matern
d) Anxietate prin necunoaşterea prognosticului fetal
e) Alterarea perfuziei placentare
R: b

33. Următoarele diagnostice nursing pot fi secundare insuficienţei cardiace asociate sarcinii, cu excepţia:
a) Alterarea perfuziei placentare şi tisulare prin circulaţie inadecvată
b) Sângerare pe cale vaginală datorată stazei din insuficienţa cardiacă congestivă
c) Intoleranţă la activitate
d) Potenţial de probleme în relaţia cu familia
e) Nutriţie inadecvată prin minus sau exces
R: b

34. Precizati intervenţiile nursing corect aplicate în acordarea îngrijirilor pentru endometrită postpartum:
a) Moaşa se asigură că lehuza are perioade adecvate de repaus în decubit dorsal
b) Moaşa se asigură că lehuza are perioade adecvate de repaus în decubit lateral stâng
c) Moaşa se asigură că lehuza are perioade adecvate de repaus în poziţie Fowler

242
d) Moaşa explică necesitatea schimbării torşoanelor vulvare după micţiune sau defecaţie sau la fiecare o ra at unci
când pacienta este trează
e) Moaşa explică necesitatea efectuarii exercitiilor tip "bicicleta"
R: c
35. Interventiile nursing in necesitatile nutritionale din disgravidia de prim trimestru pot fi urmatoarele cu
exceptia:
a. administrarea de lichide intre mese
b. administrarea medicatiei entiemetice
c. administrarea de alimente caldute
d. administrarea de alimente solide neiritante
e. monitorizarea zilnica a greutatii
R:c

36. Diagnosticele nursing in apoplexia utero-placentara sunt::

a. durere lombara acuta
b. potential de hemoragie vaginala pana la soc hemoragic
c. potential de tulburari de coagulare
d. potential de convulsii
e. tulburari respiratorii
R:c

37. Care dintre următoarele intervenţii nursing sunt eronat aplicate în timpul dega jării
craniului din canalul dur?
a. Moaşa încurajează utilizarea tehnicilor de respiraţie şi relaxare
b. Moaşa se asigură ca vezica este goală
c. Moaşa încurajează efortului de screamăt între contracţii
d. Moaşa încurajează folosirea muşchilor abdominali şi a efortului expulziv în timpul contracţiei
e. Moaşa evaluează semnele vitale ale mamei
R: c

38. Care dintre următoarele intervenţii nursing adresate gravidei cu preeclampsie sunt corect acordate pentru
promovarea unei nutriţii adecvate?
a. Alcătuirea unui pla n nutriţional bogat in glucide
b. Nu este nevoie de alcătuirea unui plan nutriţional la pacientele spitalizate, deoarece acestea sunt alimentate
parenteral
c. Instruirea asupra nevoilor crescute de proteine ingerate
d. Instruirea asupra necesităţii de a evita proteienele în dieta zilnică, pentru a nu creşte proteinuria
e. Instruirea asupra importanţei de a suplimenta aportul de sodiu din dietă, pentru a creşte volemia şi, implicit, a
îmbunătăţi perfuzia placentară
R: c

39. Intervenţiile nursing la gravidele cu patologie cardiacă asociată sarcinii cuprind următoarele:
a. Moaşa sfătuieşte pacientele din clasele I si II să se odihnească în şezut, în cea mai mare parte a timpului, pentru a
facilita ventilaţia pulmonară
b. Moaşa sfătuieşte pacienta să se odihnească în decubit lateral stâng, în cea mai mare parte a timpului
c. Moaşa va evalua trimestrial creşterea fetală prin măsurarea înălţimii fundului uterin
d. Moaşa instruieşte pacienta asupra necesităţii unui aport crescut de glucide în sarcină
e. Moaşa instruieşte pacienta asupra necesităţii unui aport crescut de calciu şi sodiu în sarcină
R: b

40. Pentru urmărirea efectelor administrării de sulfat de Magneziu la gravida cu

preeclampsie, se monitorizează urmatoarele cu exceptia:
a. Respiraţiile
b. Tensiunea arterială şi pulsul
c. Reflexele osteo-tendinoase
d. Modificările fundului de ochi
e. Diureza

243
 i. R: d

41. Diagnosticele nursing în sarcina ectopică cuprind:

a. Deficit volemic potenţial
b. Durere
c. Potenţial de infecţie urinară
d. Infecţia potenţială datorată anemiei, colpopuncţiei şi intervenţiei operatorii
e. Anxietate datorită riscului potenţial în ceea ce priveşte procreerea
R:a,b,d,e

42. Intervenţiile nursing ce trebuie instituite la avortul în curs, cuprind:

a. Menţinerea unei volemii adecvate
b. Evaluarea semnelor vitale ale pacientei
c. Poziţionarea pacientei în decubit lateral stâng, pentru îmbunătăţirea perfuziei placentare
d. Determinarea grupului şi Rh-ului pacientei
e. Inspectarea ţesuturilor pierdute pe cale vaginală
R: a,b,d,e
43. Culegerea datelor specifică preeclampsiei cuprinde:
a. determinarea istoricului şi cantităţii hemoragiei
b. monitorizarea semnelor vitale materne şi fetale
c. evaluarea şi notarea prezenţei contracţiilor
d. evaluarea TA în poziţie şezândă şi poziţie laterală
e. evaluarea prezenţei epigastralgiilor,cefaleei,tulburări de vedere
R: b,d,e

44. Intervenţiile nursing acordate în ruptura uterină în vederea asigurării unei volemii
adecvate sunt următoarele:
a. Se montează sau se menţine abordul venos
b. Se menţine o atmosferă de linişte şi calm
c. Se montează sonda vezicala pentru evaluarea functiei renale
d. Se monitorizează semnele vitale
e. Nursa răspunde la întrebările gravidei şi familiei
R: a,c,d

45. Care dintre următoarele intervenţii nursing sunt corecte în acordarea îngrijirilor pentru prevenir ea
infectării plăgii de epiziotomie?
a. Se incurajează dietă bogată în proteine şi vitamina C şi consumul a cel putin 2000
ml lichide zilnic
b. Se învaţă tehnica se ştergere a perineului, dinspre posterior spre anterior
c. Se învaţă tehnica se ştergere a perineului, dinspre anterior spre posterior
d. Se explică importanţa schimbării torşonului vulvar la 12 ore în cursul zilei
e. Se explică importanţa schimbării torşonului vulvar de cate ori este nevoie în cursul zilei
R: a,c,e

46. Care dintre următoarele intervenţii nursing sunt corect aplicate în acordarea îngrijirilor pentru preveni rea
infecţiei după naşterea prin operaţie cezariană?
a. Nursa va face toaleta perineală la fiecare 4 ore
b. Nursa va face toaleta perineală la fiecare 12 ore
c. După extracţia sondei Foley, pacienta este încurajată să urineze cand simte nevoia
d. După extracţia sondei Foley, pacienta este încurajată sa ingere lichide în cantitate crescută dar să urineze rar,
pentru a nu face incontinenta
e. Se sfătuieşte pacienta să urineze la fiecare 2 ore ziua şi la fiecare 3 ore noaptea
R: a,c

47. Interventiile nursing în tromboflebita membrelor inferioare postpartum cuprind:

a. Moaşa evaluează starea de hidratare
b. Moaşa masoară în dinamică circumferinta membrele inferioare
c. Moaşa masoară în dinamică diametrele pelvisului, în cazul tromboflebitei pelvine
d. Moaşa evaluează sângerările în cursul tratamentului cu anticoagulante

244
e. Nu este nevoie de evaluarea sângerărilor în cursul tratamentului cu anticoagulante, deoarece dozele administrate
nu prezintă risc de tulburări de coagulare
R: a,b,d

48. Precizati interventiile nursing la gravidele cu placenta praevia hemoragică :

a. Se monitorizeaza contracţiile uterine si tonusul crescut
b. Se evaluează cantitatea sângerării anamnestic şi prin examenul cu valve
c. Se evaluează prin tuşeu vaginal stadiul travaliului şi varietatea anatomică de placentă praevia, pentru stabilirea
conduitei la naştere
d. Se monitorizează semnele vitale ale gravidei
e. După delivrenţă, monitorizarea este atenta pentru a preveni hemoragiile grave.
R: b,d, e

49. Evaluările nursing necesare în decolarea prematură de placentă normal inserată sunt:
a. Tipul şi cantitatea hemoragiei
b. Tonusul uterin şi caracteristicile contracţiilor uterine
c. Monitorizarea înălţimii fundului uterin
d. Evaluarea semnelor şi a potenţialului de infecţie urinară
e. Evaluarea stării de plenitudine a vezicii urinare
R: a,b,c

50. Următoarele intervenţii nursing adresate gravidei cu preeclampsie sunt corecte:

a. Instruirea gravidei asupra importanţei comunicării cefaleei, tulburărilor vizuale,

b. ameţelilor, epigastralgiilor, în cazul în care acestea apar
c. Moaşa instruieşte pacienta să adopte poziţia de decubit lateral stâng în cazul apariţiei simptomelor descrise mai
sus
d. Moaşa se asigură de disponibilitatea unei truse de intubare oro-traheală, pentru a fi folosite în cazul apariţiei
convulsiilor
e. Evaluarea contracţiilor uterine, deoarece creşterea intensităţii şi frecvenţei acestora sugerează iminenţa
convulsiilor
f. Administrarea de urgenţă intravenos a unei fiole de diazepam sau fenobarbital
R: a,b
51.Pentru prevenirea infecţiilor la sarcina asociată cu diabet zaharat, moaşa trebui e să a pl i ce următoa rele
intervenţii nursing:
a. Explică gravidei să urineze ori de câte ori are senzaţia
b. Explică necesitatea limitării ingestiei de lichide, pentru a menţine cât mai mult timp vezica urinară goală,
deoarece nivelul crescut al glucozei în urină creşte riscul infecţiei urinare
c. Explică importanţa igienei mâinilor
d. Învaţă gravida să semnaleze imediat simptomele de infectie urinara: polakiurie, disurie
e. Învată pacienta să poarte lenjerie intimă de bumbac şi să şteargă zona perineală dinspre posterior spre anterior
R: a,c,d
52. Evaluarea nursing pozitivă a intervenţiilor adresate unei gravide cu anemie feriprivă, se stabileşte pe ba za
următoarelor criterii:
a. Creşterea fetală este normală
b. Gravida nu are semne de infecţie
c. Gravida nu are semne de tromboză
d. Pacienta are o dietă adecvată de alimente
e. Hemoleucograma este staţionară
R: a,b,d

53.Evaluarea nursing pozitivă a intervenţiilor adresate unei gravide cu diabet zaharat, se sta bi l eşte pe ba za
următoarelor criterii:
a. Pacienta demonstrează înţelegerea dietei şi a tratamentului
b. Creşterea ponderală a gravidei pe perioada întregii sarcini este de 15-20 kg
c. Pacienta nu dezvoltă peste 2 episoade de infecţie vaginală / urinară pe trimestru de sarcină
d. Fătul are testul non-stress nereactiv
e. Gravida înţelege si stie despre impactul posibil al bolii asupra ei si asupra fatului
R: a,e

245
54.În urmarirea tratamentului cu agonişti beta-adrenergici (ex.: ginipral) în ameninţarea de naştere
prematură, trebuie urmăriţi următorii parametri:
a. Pulsul matern
b. Murmurul vezicular şi ralurile pulmonare
c. Reflexele osteo-tendinoase
d. Glicemia maternă
e. Tensiunea arterială
R: a,b,d,e

55.În culegerea datelor pentru decelarea factorilor de risc pentru ameninţarea de naştere prematură, mo aşa
poate recunoaşte:
a. Chirurgie cervicală
b. Interval mare între naşteri
c. Fumatul
d. Infecţii ale tractului urinar
e. Tumori uterine
i. R: a,c,d,e

56. Precizati efectele operatiei cezariene asupra organismului gravidei

a. Eliberare de noradrenalina
b. Eliberare de adrenalina
c. Hipertensiune arteriala
d. Risc de infectie
e. Alterarea imaginii de sine
R: a,b,d,e

57. Manevrele utilizate pentru instruirea pacientelor pentru prevenirea complicatiile operatiei cezanene pot fI
_
a. Pozitia semisezanda
b. Schimbarea pozitiei
c. Exercitii pentru picioare
d. Exercitii Kogel
e. Inspir si expir profund
R: b,c,e

58. Evaluarea nursing (culegerea datelor) in sarcina extrauterina presupune:

a. Data ultimei menstruatii
b. lntensitatea si tipul durerii
c. Existenta unui test de sarcina
d. Evaluarea tensiunii arteriale
e. Multiparitate
R a,b,c

59. Interventiile nursing in oligoamnios pot fi:

a. perfuzii cu ser fiziologic intraamniotice la indicatie
b. monitorizarea zilnica fetala
c. informarea familiei despre starea fatului
d. informarea familiei despre testele necesare in scop diagnostic
e. constatarea oliguriei materne
R:b,c,d

60. Interventiile nursing la o pacienta cu frica de pierdere a sarcinii sunt:

a. se mentine pe cat posibil o atitudine optimista a pacientei;
b. pacienta este invatata sa efectueze exercitiile fizice pentru inatrirea musculaturii perineale post -partum;
c. pacienta este inavatata eforturile expulzive
d. pacienta va fi informata permanent despre evolutia sarcinii si despre starea fatului
e.pacienta este incurajata sa -si exprime sentimentul de teama si care sunt cauzele acestuia

246
 R: a,d,e

DISCIPLINA NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ

Autor: Prof. Univ. Maria Mota

Complement simplu:
1.Regimul alimentar in ciroza hepatica decompensată:
a. va fi de cruţare hepatică şi hipersodat dacă ciroza este decompensata vascular
b. hiperproteic dacă ciroza este cu encefalopatie hepatică
c. hipercaloric,hiperlipidic,hipersodat
d. hipocaloric,bogat în fibre alimentare
e. toate variantele anterioare sunt false
R:d

2.Dieta în obezitate:
a. hipocalorică,hiperproteică,hiperlipidică şi hipoglucidică
b. hipocalorică, hipoproteică,hipolipidică şi hipoglucidică
c. se permit maxim 2 mese/zi, sărace în fibre alimentare
d. la toţi pacienţii cu obezitate se permit maxim 250 Kcal/zi
e. numarul meselor /zi este chiar mai important decât cantitatea de calorii

R: b
3. Dieta in heruricemie:
a. normo/hipo sau hipercalorică (în funcţie de starea de nutriţie), hipoproteică,
hipolipidică,hipopurinică,hiposodată
b. scaderea ponderală trebuie facută brusc la pacienţii cu obezitate pentru a evita artrita acută gutoasă
c. se recomandă consumul de alcool care creşte eliminarea de acid uric urinar
d. se recomandă alimente cu conţinut crescut de acid oxalic
e. carnea de vânat este recomandată

R:a
4. Necesarul caloric variaza in functie de:
a. vârsta, sex
b. efortul fizic
c. starea de nutriţie
d. starea fiziologică (sarcină,lehuzie)
e. toate cele de mai sus

R:
5. Gastrotehnia:
a. reprezintă tehnica preparării alimentelor
b. este o etapă a alcatuirii regimului alimentar
c. tehnici de gastrotehnie:fierbere,coacere,frigere, prăjire
d. în funcţie de gastrotehnie anumite grupe alimentare pot fi indicate sau contraindicate
e. toate variantele anterioare sunt corecte

R:e

6. Etapele alcătuirii regimului alimentar sunt:

a. calculul greutăţii ideale şi a necesarului caloric
b. împărţirea necesarului caloric pe principii nutritive
c. alcatuirea tabelului cu alimente si a meniului
d. gastrotehnia
e. toate variantele anterioare sunt corecte

R:e

7. Bolile cardio-vasculare în care se recomandă regim alimentar hiposodat sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. HTA

247
 b. insuficienţa cardiacă
c. accidentalul vascular cerebral însotit de HTA
d. boli valvulare compensate hemodinamic
e. infarctul miocardic la pacientul hipertensiv

R:d
Complement multiplu:

8. Regimul alimentar în bolile hepatice cronice trebuie să fie:

a. normo/hipo sau hipercaloric (în funcţie de starea de nutriţie), normoglucidic, normolipidic, normoproteic dacă
nu sunt şi alte afecţiuni asociate
b. se recomandă 4-5 mese/zi
c. se recomandă alimente preparate prin fierbere, coacere, prăjire
d. se recomandă consumul de carne slabă, pâine albă - veche de 1 zi, alimente bogate în fibre alimentare dure
e. hiperglucidic, normolopidic, normoproteic
R:a,b

9.Regimul alimetar în diabetul zaharat este:

a. normo/hipo sau hipercaloric (în funcţie de starea de nutriţie),
b. hipoglucidic/normoglucidic la limita inferioară, hipo/normoproteic corelat cu funcţia renală sau hiperuricemia
c. hipoglucidic/normoglucidic la limita inferioară, hipo/normolipidic în funcţie de profilul lipidic
d. la toţi pacienţii regimul alimentar va fi hipoglucidic, hipolipidic, hipoproteic
e. hipersodat dacă este prezentă hipertensiunea arterială

R:a,b,c

10.Numărul de mese la pacienţii cu diabet zaharat este:

a. 6 mese/zi în cazul tratamentului cu insuline umane
b. 4-5 mese/zi în cazul terapiei antidiabetice orale, cu excepţia glinidelor (Novonorm, Reneos)
c. nu trebuie adaptat în funcţie de terapia antidiabetică
d. nu este de importanţă numarul meselor, important este sa fie hipoglucidic
e. pacienţii cu diabet nu trebuie să depaseasca 3 mese/zi

R:a,b

11.Regimul alimntar in dislipidemii:

a. normo/hipo sau hipercaloric (în funcţie de starea de nutriţie), hipolipidic, normo/hipoglucidic, normoproteic
dacă nu sunt si alte afecţiuni asociate
b. lipidele vor reprezenta 25-30% din neceasarul caloric zilnic
c. lipidele saturate vor reprezenta 15% din raţia calorică,cele polinesaturate 10% si cele mononesaturate maxim
5%
d. se permite un aport de colesterol de peste 300 mg/zi
e. regimul alimentar hipoglucidic este obligator în dislipidemii, întrucât din ele se sintetizează trigliceridele

R:a,b

12.Regimul hiposodat:
a. se recomandă la pacienţii cu HTA,insuficienţa cardiacă, insuficienţa renală, ciroza hepatică decompensată
vascular
b. se contraindică în bolile renale cronice cu pierdere de sare, sindroame diareice cu pierdere crescută de sare
c. la omul normal se recomandă un aport de peste 20 g de sare/zi
d. nu există regim alimentar desodat ci doar hiposodat
e. în valvulopatile cu cord compensate se recomandă totuşi dieta hiposodată

R:a,b,d

13.Regimul alimentar la pacientul cu boală cronică de rinichi va fi:

a. hipoproteic în funcţie de stadiul bolii cronice de rinichi

248
 b. hiperproteic moderat la pacientul dializat
c. hiposodat la toţi pacienţii renali cronici cu HTA.
d. hipopurinic la pacienţii ce asociază hiperuricemie
e. consumul de lichide in insuficienta renala cronica nu necesită a fi controlat

R:a,b,c,d

14.Împărtirea necesarului caloric pe principii nutritive la omul sănătos:

a. glucide: 10-15% din necesarul caloric
b. lipide: 20-30% din necesarul caloric
c. proteine: 50-60% din necesarul caloric
d. glucide: 50-60% din necesarul caloric
e. proteine 10-15%, glucide 50-60%, lipide 20-30%

R:b,d,e

15.Tipurile de agresiuni alimentare sunt urmatoarele:

a. mecanice
b. termice
c. osmotice
d. chimice
e. nici o variantă anterioară nu este corectă

R:a,b,c,d

DISCIPLINA: OBSTETRICĂ NORMALĂ ŞI PATOLOGICĂ

AUTOR: SEF DE LUCRĂRI DR. VALERIU GHEORMAN

Complement simplu:
1.Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin este numai:
a. radiologic
b. citologic
c. anatomo-patologic
d. imunologic
e. ecografic

R:c

2.Durata gestaţiei normale pentru specia umană este de aproximativ:

a. 230-250 zile
b. 250-260 zile
c. 260-270 zile
d. 270-280 zile
e. 280-290 zile

R:d

3.Chistadenoamele seroase de ovar pot fi bilaterale în:

a. 5% din cazuri
b. 10% din cazuri
c. 20% din cazuri
d. 30% din cazuri
e. Nu sunt niciodată bilaterale

R:c

4.Printre semnele următoare, unul nu se regăseşte în bartholinită:

a. edem al labiei mari

249
 b. leucoree
c. metroragia
d. durere vulvară persistentă
e. vaginită microbiană

R:c
5.Care este originea leucoreei fiziologice?
a. uterină
b. cervicală;
c. vaginală;
d. cervico-vaginală;
e. leucoreea fiziologică nu există.

R:d

6.Care este germenul cel mai frecvent întâlnit în leucoreea din sarcină?
a. germeni anaerobi;
b. tricomonas;
c. gonococ;
d. levuri;
e. garnerella vaginalis.

R:d
7.Printre hormonii următori unul nu este specific oului (embrionului):
a. 17 beta estradiol;
b. hormonul lactogen placentar;
c. hormonal gonadotrop corionic;
d. alfa feto proteina;
e. factorul de sarcină imunosupresor precoce.

R:a
8.Înălţimea uterului la 12 săptămâni de sarcină este de :
a. 16 cm;
b. 10 cm;
c. 12 cm;
d. 8 cm;
e. 4 cm.

R:d
9.Cordonul ombilical normal conţine:
a. venă şi o arteră;
b. venă şi două artere;
c. două vene şi două artere;
d. două vene şi o arteră;
e. nici una din propoziţiile de mai sus nu este exactă.

R:b
10.Printre hormonii steroizi, care poate fi dozat pentru a arăta vitalitatea fetală ?
a. progesteronul;
b. pregnandiolul;
c. estradiolul;
d. estriolul;
e. estrona.

R:d
11.pH ul mediu al vaginului la o femeie normal mestruată, fără infecţii, este în jur de:
a. 2;
b. 4;
c. 6;

250
 d. 7;
e. 8.

R:b
12.Care este locul cel mai frecvent de întâlnire a gameţilor masculin şi feminin ?
a. treimea distală a trompei;
b. uter;
c. ovar;
d. porţiunea istmică tubară;
e. fundul de sac Douglas.

R:a
13.Ce se înţelege prin dismenoree?
a. menstruţie redusă;
b. menstruaţie scurtă;
c. menstruaţie dureroasă;
d. menstruaţie abundentă;
e. enstruaţie prelungită.

R:c
14.Ce se înţelege prin metroragie?
a. menstruaţii rare
b. hemoragie uterină intermenstruală
c. menstruaţii abundente
d. menstruaţii frecvente
e. menstruaţii dureroase

R:b
15.La curba termică bazală , ascensiunea termică din a doua jumătate a ciclului menstrual este dată
de:
a. estrogeni
b. progesteron
c. prolactină
d. FSH
e. inhibină

R:b

16.Gonadotropina corionică (HCG) este un hormon sintetizat de:

a. corpul galben menstrual
b. corpul galben de sarcină
c. sinciţiotrofoblast
d. hipofiză
e. ficatul fetal

R:c

17.Care factor nu se regăseste în predispoziţia la cancerul de col uterin?

a. Pubertate precoce
b. herpes genital
c. numeroşi parteneri sexuali
d. pimele raporturi sexuale precoce
e. nci unul din factorii de mai sus

R:a

18.Care este semnul clinic cel mai frecvent întâlnit în cancerul de endometru?
a. polachiuria
b. metroragia spontană;

251
 c. menoragia;
d. tenesmele rectale;
e. nici unul dintre aceste semen nu se întâlnesc în cancerul de endometru

R:b

19.Care este prima cauză de metroragie în menopauză?

a. cancerul de uroteliu
b. cancerul de endometru
c. fbromul uterin
d. vaginita atrofică
e. cancerul vulvar

R:b

20.Care este afecţiunea cel mai frecvent asociată cu cancerul de endometru?

a. cancerul de col uterin
b. cancerul de vezică urinară
c. sarcomul uterin
d. litiaza coledociană
e. fibromul uterin

R:e

21.Care este cadranul în care cancerul de sân este cel mai frecvent?
a. supero-extern;
b. infero-extern;
c. supero-intern;
d. infero-intern;
e. central.

R:a

22.Care este originea cea mai frecventă a avorturilor precoce?

a. malformaţiile uterine;
b. incompetenţa cervico-istmică;
c. insuficienţa luteală;
d. infecţiile;
e. aberaţiile cromozomiale.

R:e

23.O gravidă cu vârsta sarcinii de 15 săpt., prezintă metroragie semnificativă şi dureri pelviene. Local se găseşte
un col ramolit pe cale de dilatare. La ce afecţiune vă gândiţi?
a. sarcină extruterină;
b. placentă praevia;
c. ameninţare de naştere prematură;
d. iminenţă de avort;
e. hipertensiune indusă de sarcină.

R:d

24.O femeie însărcinată în 12 săpt. prezintă de câteva ore metroragie redusă cantitativ. La examenul local se
confirmă originea uterină a hemoragiei. Care este examenul care vă va da cele mai multe informaţii privind
această sarcină?

252
 a. laparoscopia;
b. examenul cito – tumoral;
c. dozarea beta HCG;
d. ecografia pelviană;
e. examenul cito – hormonal vaginal.

R:d

25.In faţa unui avort spontan în trimestrul al II lea de sarcină, cu un făt care are activitate respiratorie şi
cardiacă, în momentul expulsiei, vă gândiţi la:
a. afecţiune infecţioasă;
b. insuficienţă luteală;
c. HTA indusă de sarcină;
d. retroversie uterină;
e. incontinenţă cervico-istmică.
R:e
26.Care dintre următoarele caracteristici nu este specifică progesteronului?
a. este un produs intermediar al metabolismului sterolic ;
b. este produs, în principal, de corpul galben la începutul sarcinii;
c. conţine 21 de atomi de carbon;
d. este un precursor al testosteronului;
e. dupa 12 săpt. de sarcină, producerea progesteronului, la nivel ovarian este indispensabilă.

R:e

27.Maturizarea pulmonară fetală este indicată prin determinarea în lichidul amniotic a :

a. fructazei;
b. prostaglandinelor;
c. creatininei;
d. fosfatidilglicerolului;
e. cortizolului.

R:d

28.Angajarea, ca timp al mecanismului de naştere, se desfăşoară atunci când:

a. capul fătului este în pelvis;
b. circumferinţa capului fetal care uneşte extremităţile diametrului biparietal este la nivelul strâmtorii
superioare;
c. capul fetal este flectat;
d. prezentaţia este în sinclitism;
e. vertexul este la nivelul spinelor iliace.

R:b

29.Care dintre următoarele este semn de preeclamsie severă?

a. oligoamnios;
b. proteinurie peste 3g/24 ore;
c. trombocitopenia;
d. creşterea creatininei serice;
e. creşterea transaminazelor.

R:b

30.Care din următoarele reprezintă un rezervor natural pentru toxoplasmoză?

a. câinii;
b. păsările;

253
 c. pisicile;
d. peştii;
e. moluştele.

R:c

31.Inhibitorii sintezei de prostaglandine nu sunt recomandaţi pentru tocoliză deoarece:

a. sunt ineficienţi;
b. produc hipertensiune arterială severă;
c. pot cauza închiderea prematură a canalului arterial;
d. pot genera infecţii materne;
e. sunt asociaţi cu acidoza lactică.

R:c

32.Care dintre următoarele nu sunt folosite în tratamentul travaliului prematur:

a. etanolul;
b. sulfatul de magneziu;
c. ritodrina;
d. terbutalina;
e. propranololul.

R:e

33.Care dintre următoarele proceduri permit cel mai precoce diagnostic prenatal?
a. amnioscopia;
b. fetoscopia;
c. biopsia fetală;
d. recoltarea de vilozitaţi coriale;
e. prelevarea de sânge ombilical.

R:d

34.Care dintre următoarele afirmaţii este adevarată pentru mola hidatiformă parţială ?
a. sunt 46 cromozomi;
b. edem vilozitar important;
c. chiste luteinice ovariene;
d. uter mult mai mare decât vârsta sarcinii;
e. prezenţa fătului.

R:e

35.Lungimea medie a ciclului menstrual este de:

a. 15 zile;
b. 22 zile;
c. 28 zile;
d. 35zile;
e. 42 zile.

R:c

36.Care substanţă este sintetizată şi controlată de hormonul de eliberare al gonadotropinei (GnRH) ?

a. FSH şi LH;
b. dopamina;

254
 c. prolactina;
d. noradrenalina;
e. acetilcolina.

R:a

37.Markerul ovulaţiei este?

a. vârful estrogenic;
b. creşterea FSH-ului;
c. creşterea LH-ului;
d. creşterea preovulatorie a progesteronului;
e. creşterea prolactinei.

R:c

38.Care dintre urmatoarele afirmaţii nu este specifică fazei foliculare a ciclului menstrual?
a. durata variabilă;
b. creşterea şi dezvoltarea foliculilor ovarieni;
c. temperatură bazală peste 37 grade C;
d. creşterea vaselor endometriale;
e. secreţia estrogenică ovariană.

R:c

39.Următoarele simptome sunt specifice sarcinii ectopice tubare, cu excepţia:

a. durere în hipogastru;
b. sângerare pe cale vaginală;
c. perioada variabilă de amenoree;
d. rectoragii;
e. durere în umăr.

R:d

40.Care dintre următorii factori nu sunt asociaţi cu un risc crescut de boală inflamatorie pelvină?
a. debut precoce al vieţii sexuale;
b. avorturi la cerere repetate;
c. folosirea de contraceptive orale;
d. histerosalpingografia;
e. folosirea unui dispozitiv intrauterin.

R:c

41.Care dintre următoarele afecţiuni nu reprezintă consecinţa unei boli inflamatorii pelvine?
a. endometrioza;
b. sarcina ectopică;
c. aderenţele pelviene;
d. dispareunia;
e. hidrosalpinxul.

R:a

42.Diagnosticul de certitudine, de endometrioză este pus de:

a. anamneză;
b. vizualizare directă şi biopsie;
c. istoric de infertilitate;
d. determinarea CA125;
e. examen clinic local.

255
 R:b

43.Care dintre urmatoarele nu au eficienţă în tratamentul endometriozei?

a. analogii de GnRH;
b. metotrexatul;
c. progesteronul;
d. contraceptivele orale;
e. danazolul.

R:b

44.Care dintre următoarele situaţii nu se regăsesc în istoricul unei paciente cu vulvo-vaginită cronică?
a. diabetul zaharat;
b. sarcina;
c. abuzul de antibiotice;
d. irigaţii vaginale cu solutii acide (oţet);
e. folosirea de contraceptive orale.

R:d

45.Hemoragia uterină disfuncţională este frecvent asociată cu:

a. polipoza endometrială;
b. anovulaţia;
c. cervicita;
d. lupus eritematos sistemic;
e. tromocitopenia.

R:b

46.Care dintre următoarele metode de diagnostic, în sarcina ectopică, are cea mai mare acurateţe?
a. culdocenteza;
b. laparoscopia;
c. biopsia de endometru;
d. ecografia pelviană;
e. determinari repetate ale nivelului seric al hCG.

R:b

47.Care dintre următoarele afecţiuni, preexistente unei sarcini ectopice, este puţin probabilă?
a. infecţia pelviană;
b. aderenţele peritubare;
c. anastomozele tubare;
d. fibromiomul uterin subseros;
e. utilizarea de tehnică reproductivă asistată.

R:d

48.Care dintre următoarele investigaţii nu este relevantă în diagnosticul insuficienţei de corp galben?
a. curba termică bazală;
b. biopsia de endometru;
c. dozarea progesteronului seric;
d. determinarea nivelului de estrogeni;
e. stabilirea duratei fazei luteale.

R:d

256
49.In care dintre următoarele situaţii nu există eficienţă în tratamentul osteoporozei din menopauză ?
a. estrogenii;
b. progesteronul;
c. exerciţiul fizic;
d. vitamina D;
e. calciu.

R:b

Complement multiplu:

50.Factorul infecţios implicat în etiologia cancerului de col uterin este reprezentat de :

a. herpes simplex virus tip2 HSV-2;
b. vitomegalovirus CMV ;
c. human papiloma virus HPV ;
d. virusul imunodeficienţei dobândite HIV ;
e. enterococ.

R:a,c
51.În stadializarea FIGO a cancerului de col uterin std. II reprezintă:
a. invazia vaginului dar nu în 1/3 caudală ;
b. infiltra ţia parametrelor dar nu până la peretele excavaţiei;
c. infiltra ţia vezicii urinare ;
d. infiltra ţia rectului ;
e. metastaze la distanţă sau în afara pelvisului .

R: a,b

52.În calculul vârstei sarcinii pot fi utilizate informaţii legate de:

a. data primei zile a ultimei menstruaţii ;
b. data coitului fecundant ;
c. data perceperii primelor mişcãri ale fătului de către gravidă;
d. data instalării primei menstruaţii ;
e. numărul de avorturi în antecedente .

R: a,b,c

53.Frecvenţa normală a zgomotelor cordului fetal este:

a. sub 100 bătiă/min ;
b. 120-160 bătăi/min ;
c. peste 160 bătăi/min ;
d. în jur de 140 bătăi/min;
e. imposibil de a o determina nefiind constantă.

R: b,d

54.Simptomatologia cea mai frecventă a leiomioamelor uterine constă în:

a. durere ( pelvină) ;
b. sângerări uterine anormale ;
c. infertilitate ;
d. compresiune ureterală ;
e. disfagie .

R:a,b,c,d

55.Care dintre următoarele modificări degenerative sunt posibile pentru leiomiomul uterin:
a. calcificarea ;

257
 b. leucoplazia ;
c. degenerescenţa grăsoasă ;
d. vaginoză;
e. sarcomatoasă .

R:a,c,e

56.Greutatea unei placente normală într-o sarcină la termen este de :

a. în jur de 500 g;
b. în jur de 200g;
c. 1/8 din greutatea fătului;
d. 1/6 din greutatea fătului;
e. imposibil de a o determina datorită pierderilor sanguine.

R:a,d

57.Care sunt caracteristicile care ne permit să apreciem, macroscopic, calitatea glerei cervicale ?
a. abundenţă;
b. miros;
c. filanţă;
d. claritate;
e. toate răspunsurile de mai sus sunt exacte.

R:a,c,d

58.In faţa unui caz de ameninţare de avort la o sarcină de 10 săptămâni,preconizaţi:

a. tratament cu prostaglandine;
b. repaus;
c. antispastice;
d. avort terapeutic;
e. ecografie de control.

R:b,c,e
59.Care din următoarele situaţii cresc riscul sensibilizării Rh?
a. tipul na şterii;
b. vârsta mamei;
c. amniocenteza;
d. pielonefrita;
e. diabetul zaharat.

R:a,c

60.O femeie solicită consultul medical pentru o amenoree de 8 săptămâni. Ii făceţi o ecografie şi găsiţi un sac
ovular intrauterin corespunzător unei sarcini de 5 săptămâni şi 3 zile. Ce veţi face?
a. preciza ţi lungimea ciclului menstrual;
b. concluzionaţi că sarcina este oprită din evoluţie şi veţi efectua un avort terapeutic;
c. veţi cere o ecografie de control peste 2 săptămâni;
d. nu veţi face nimic şi o veţi lua în evidenţă ;
e. veţi spitaliza în vederea efectuării de investigaţii.

R:a,c

61.Un dispozitiv uterin nu exclude apariţia unei sarcini. In această eventualitate îndepărtarea sa este
obligatorie.Care sunt riscurile cele mai frecvente care pot apare în această situaţie?
a. sarcina cu anomalii cromozomiale;
b. sarcina ectopică;

258
 c. infecţie pelviană;
d. prematuritate;
e. avort spontan.

R:b,c,d,e

Disciplina: OBSTETRICĂ NORMALĂ ŞI PATOLOGICĂ

Autor: Şef de lucrări Dr. Valeriu Gheorman

Complement simplu:
1.Care dintre următorii hormoni înregistrează o creştere exponenţială (de sute de ori) în sarcină?
a. estradiolul
b. progesteronul
c. prolactina
d. tiroxina
e. cortizolul

R:b

2.Care dintre următoarele investigaţii dau cele mai multe informaţii într-o sterilitate de cauză anovulatorie?
a. laparoscopia
b. spermograma
c. curba termică bazală
d. histeroscopia
e. testul post coital

R:c

3.O pacientă este diagnosticată cu cancer scuamos invaziv al colului uterin. Clinic se evidenţiază infiltrarea
neoplazică a vaginului până în treimea inferioară şi a parametrului drept până în treimea laterală. Urografia
evidenţiază hidronefroză dreaptă. Stadiul corect, clinic al cancerului de col uterin la această pacientă, cel mai probabil
este :
a. stadiul I B;
b. stadiul IIB;
c. stadiul IIIA;
d. stadiul IIIB;
e. stadiul IVA.

R:d
4.Care din următoarele situaţii reprezintă cea mai probabilă cauză de hemoragie uterină disfuncţională în
perimenopauză?
a. tratamente cu estrogeni;
b. dezechilibru între steroizii sexuali (estrogeni/progesteron);
c. endometru atrofic;
d. aromatizarea periferică a precursorilor androgenici;
e. niveluri crescute de FSH.

R:d

5. Faza luteală (secretorie) a ciclului menstrual este caracterizată de:

a. durată variabilă
b. creşterea şi dezvoltarea foliculilor ovarieni
c. secreţie de estrogeni
d. secreţie de progesteron
e. temperatură bazală scazută

259
 R:d
6. Care dintre următorii factori reprezintă cea mai frecventă cauză de hemoragie uterină disfuncţională?
a. trombocitopenia;
b. endometrita;
c. anovulaţia;
d. cancerul cervical;
e. fibromiomul uterin.

R:c
7.O femeie în vârstă de 35 de ani prezintă metroragii mici şi repetate după o perioadă de amenoree de 8
săptămâni, însoţite de durere uşoară în regiunea hipogastrică. Işi efectuează un test de sarcină şi constată că acesta este
pozitiv. Care dintre următorii hormoni dau cele mai multe informaţii privind evoluţia acestei afecţiuni?
a. gonadotropina corionica umană;
b. prolactina;
c. progesteronul;
d. somatomamotropina corionică umană;
e. estradiolul.

R:a

8.Care dintre următoarele anomalii fetale sunt asociate cu sarcina prelungită?

a. anencefalia;
b. meningomielocel;
c. spina bifida;
d. omfalocelul;
e. piciorul strâmb congenital.

R:a

9. Examenul ecografic efectuat la o gravidă în 32 de săpătămâni estimează o greutate fetală sub medie. Din
istoricul gravidei nu reţinem decât faptul că este fumătoare de peste 20 de ţigarete pe zi. Care dintre următorii hormoni
dau cele mai multe informaţii privind evoluţia acestei sarcini?
a. progesteronul;
b. estriolul;
c. prolactina;
d. gonadotropina corionica umana;
e. somatomamotropina corionica umana.
R:b

10. Nivelurile de estradiol sunt un indicator al stării fetale pentru că majoritatea precursorilor estradiolului
sunt formaţi în:
a. placentă;
b. ficatul matern;
c. ficatul fetal;
d. glanda suprarenală fetală;
e. glanda suprarenală maternă.
R:d

11.Asupra căror din următoarele organe, contracepţia hormonală orală are efect pozitiv în prevenţia
cancerului?
a. sân;
b. vagin;
c. endometru;
d. col uterin;
e. trompe uterine.

R:c

260
 12.Fibromiomul uterin poate fi cauza unei infertilităţi sau a avortului. In care din situaţiile de mai jos nu
regăsim o implicare a fibromiomului?
a. maladie abortivă;
b. nida ţie defectuoasă;
c. obstrucţie tubară;
d. defect de faza luteală;
e. naştere prematură.

R:d

13.In care din următoarele situaţii nu se regăseşte acţiunea directă a progesteronului?

a. pregăteşte endometrul pentru nidaţie;
b. relaxează miometrul;
c. stimulează producţia de aldosteron;
d. are acţiune natriuretică;
e. produce ovulaţie.

R:e

14. In care din următoarele situaţii nu se regăseşte acţiunea hormonului foliculinostimulant (FSH)?
a. creşterea şi maturarea celulelor granuloase;
b. activitatea aromatazei;
c. creşterea numărului de receptori pentru FSH;
d. dezvoltarea receptorilor pentru LH;
e. eliberarea de hormon luteinizant (LH).

R:e

15. Hemoragia postpartum ar putea fi găsită în următoarele situaţii cu excepţia:

a. sarcina gemelară;
b. travaliu prelungit;
c. prezentaţie trasversală;
d. hidramnios;
e. trombocitopenie.

R:c

16.Care din factorii următori nu sunt implicaţi în fiziopatologia bolii inflamatorii pelvine?
a. utilizarea unui dispozitiv intrauterin;
b. fibromiomul uterin;
c. contactul sexual;
d. menstruaţia;
e. contracţii uterine.

R:b

17.Care din următoarele situaţii nu se regăsesc, de regulă, în endometrioză?

a. nodulii endometriozici pelvini;
b. localizarea ovariană a nodulilor endometriozici;
c. glande şi stromă endometrială în afara cavitătii uterine;
d. aderenţe pelviene;
e. maladie abortivă.

R:e

18.Care din următoarele situaţii nu poate fi cauză de amenoree la o fată de 16 ani?

a. himen imperforat;

261
 b. sindrom de rezistenţă la androgeni;
c. sindrom Turner;
d. tumoră cu celule granuloase-tecale;
e. fibroza chistică.

R:d

19. Care dintre următoarele substanţe nu poate fi utilizată în tratamentul defectului de fază luteală?
a. citratul de clomifen;
b. gonadotropina corionică umană;
c. suplimentarea postovulatorie cu progesteron;
d. gonadotropinele hipofizare (FSH si LH);
e. estrogeni în doză scazută.

R:e

20. Care dintre următorii factori nu caracterizează starea vaginală normală?

a. un ph de 4,5;
b. prezenţa estrogenilor;
c. prezenţa bacililor Doderlein;
d. producţia de acid lactic;
e. prezenţa de Escherichia coli.

R:e

21. Avortul habitual poate apare în următoarele situaţii cu excepţia:

a. incontinenţa cervicală;
b. disfuncţie hormonală;
c. incontinenţă urinară;
d. uter bicorn;
e. anomalii cromozomiale.

R:c
22. Boala trofoblastică gestaţională este caracterizată de următoarele situaţii, cu excepţia:
a. absenţa ţesutului fetal;
b. proliferarea trofoblastului;
c. mărirea vilozităţilor;
d. edemaţierea vilozităţilor;
e. incompatibilatatea în sistemul Rh.

R:e

23.Care dintre următoarele semne şi simptome nu reprezintă un potenţial semnal de pericol pentru o femeie
gravidă?
a. hemoragie vaginală;
b. cefalee severă;
c. edeme ale gleznelor şi ale picioarelor;
d. inapetenţă;
e. scurgerea de lichid amniotic.

R:d

24.Care dintre următoarele situaţii nu pot fi întâlnite, de regulă, la o pacientă cu adenom hipofizar?
a. amenoree;
b. galacoree;
c. cecitate;

262
 d. dispareunie;
e. sindrom Cushing.

R:d,e

25.In etiologia fibromiomului uterin hiperestrogenia poate fi incriminată. In care dintre aceste situaţii această
teorie nu se confirmă?
a. se opresc din creştere în menopauză;
b. cresc în timpul sarcinii;
c. sunt asociate cu un defect de fază luteală;
d. nu se întâlnesc înainte de menarhă;
e. pot fi alături de hiperplazia de endometru.

R:c

26. Gravida subponderală şi cu statură mică are un risc crescut pentru următoarele cu excepţia:
a. morbiditate perinatală;
b. tromboembolism;
c. mortalitate perinatală;
d. hipotrofie fetală;
e. naştere prematură.

R:b
27. Decelerarea tardivă poate fi cauzată de următoarele situaţii cu excepţia:
a. restricţie de creştere intrauterină ;
b. preeclampsia;
c. decolare prematură de placentă normal inserată;
d. hipertensiune preexistentă sarcinii;
e. placentă praevia.

R:e

28. Care dintre următorii factori nu se întâlnesc, de regulă, în epidemiologia cancerului de col uterin?
a. debut precoce al vieţii sexuale;
b. promiscuitatea sexuală;
c. infecţia latentă a colului uterin cu papiloma virus;
d. infecţia cu herpes virus;
e. incompatibilatea în sistemul AB0.

R:e

29. In care dintre următoarele situaţii vaginita atrofică nu apare, de regulă?

a. menopauză;
b. lehuzie;
c. menopauză chirurgicală;
d. pseudomenopauza din tratamentul endometriozei cu analogi de Gn RH;
e. postmenopauză.

R:b

30.Apariţia glicozuriei în timpul controlului prenatal, de rutină, indică?

a. apariţia diabetului gestaţional;
b. necesitatea controlului dietei;
c. introducerea tratamentului cu insulină;
d. introducerea tratamentului cu biguanide ;
e. creştere a filtrării glomerulare.

263
 R:e

31.Care dintre următoarele metode contraceptive este asociată cu scăderea incidenţei bolilor cu transmisie pe
cale sexuală?
a. prezervativul;
b. spermicidele locale;
c. dispozitivul intrauterin;
d. implanturile hormonale;
e. ligatura tubară.

R:a

32. O femeie, purtătoare a unui dispozitiv intrauterin, prezintă de câteva ore dureri în regiunea hipogastrică.
TA şi alura ventriculară sunt normale. Ea afirmă prezenţa de mici metroragii după o perioadă de 6 săptămâni de
amenoree. Care este examenul care vă va da cele mai multe informaţii privind această afecţiune?
a. examenul clinic local;
b. culdocenteza;
c. radiografia toraco-pulmonară;
d. ecografia vaginală;
e. hemoleucograma.

R:d

33. O femeie gravidă în 37 de săptămâni prezintă dureri abdominale, contracţii uterine şi mici pierderi de sânge
pe cale vaginală. Din istoric aflăm că a mai prezentat o sarcină cu decolare prematură de placentă normal inserată. Care
dintre următoarele terapii este cea mai adecvată la acest caz?
a. fier;
b. acid folic;
c. calciu;
d. magneziu;
e. niciuna de mai sus.

R:b
34. O femeie gravidă în 16 săptămâni, la a doua sarcină solicită un consult de specialitate. La sarcina anterioară
a prezentat hidramnios şi a născut un copil de 4000 g, clinic sănătos. Alături de investigaţiile uzuale care va fi testul
recomandat să-l facă pentru a obţine cele mai multe informaţii privind această sarcină?
a. triplul test;
b. alfa feto proteina maternă;
c. testul de toleranţă orală la glucoză;
d. estrioluria;
e. testul de sarcină.

R:a
35. O pacientă în vârstă de 21 de ani este diagnosticată cu endometrioză şi dismenoree. Care este tratamentul
cel mai adecvat să-l urmeze:
a. danazol;
b. implanturi contraceptive;
c. contraceptive orale ciclice;
d. analogi de GnRH;
e. estradiol în faza secretorie a ciclului endometrial.

R:c
36.O femeie în vârstă de 51 de ani este diagnosticată cu adenocarcinom de endometru. Stadializarea clinică
stabileşte faptul că este stadiul IA (gradul 1). Care dintre următoarele posibilităţi terapeutice este cea mai indicată la
acest caz?
a. histerectomie abdominală totală cu salpingo-ovarectomie bilaterală;
b. histerectomie radicală;
c. pelvectomie anterioară;

264
 d. numai radioterapie;
e. numai chimioterapie.
R:a
37.Care dintre următoarele semne sau informaţii anamnestice sunt patognomonice pentru diagnosticul de
endometrioză?
a. marirea bilaterală a ovarelor;
b. dismenoree severă;
c. infertilitate;
d. nodularea fundului de sac Douglas;
e. nici una din situaţiile de mai sus.
R:e
38. O femeie în vârstă de 54 de ani, este diagnosticată cu adenocarcinom de endometru stadiul I, şi i se
efectuează o histerectomie totală cu salpingo-ovarectomie bilaterală. Examinarea postoperatorie arată o invazie
endometrială de 3 mm. Ce recomandaţi în urmărirea postoperatorie ?
a. iradiere locală vaginală;
b. iradiere pelvică externă;
c. biopsia ganglionilor inghinali;
d. tratament cu medroxiprogesteron acetat;
e. nu este nevoie de nici o terapie.

R:e

39.Care dintre următoarele simptome din menopauză nu este influenţat de terapia hormonală de substituţie?
a. relaxarea vaginală;
b. vaginita atrofică;
c. depresia;
d. insomnia;
e. dispareunia.

R:a

40.Care dintre următoarele nu reprezintă o contraindicaţie absolută în terapia hormonală de substituţie din
menopauză?
a. diabetul zaharat;
b. tromboza venoasă recentă;
c. afecţiune hepatică acută;
d. creşterea trigliceridelor serice;
e. antecedente recente de neoplasm de sân.

R:a

41.Care dintre următoarele situaţii reprezintă o urgenţă la o adolescentă cu amenoreee şi dureri abdominale
ciclice?
a. agenezie vaginală;
b. himen neperforat;
c. uter septat;
d. sindrom Turner;
e. uter unicorn.

R:b

42. Locul cel mai probabil de implantare a endometriozei este?

a. omentul mare;
b. seroasa intestinului subţire;
c. seroasa intestinului gros;
d. apendicele;
e. peritoneul fundului de sac Douglas.

R:e

265
 43.O pacientă este sterilă şi are menstruaţii neregulate în ultimii doi ani. Clinic, nu se depistează nici o afecţiune
somatică. Care este prima investigaţie recomandată pentru a stabili cauza sterilităţii?
a. laparoscopia;
b. inregistrarea curbei termice bazale;
c. spermograma;
d. testul postcoital;
e. histeroscopia.

R:b

44.O femeie în vârstă de 20 de ani prezintă sângerare pe cale vaginală şi dureri pelviene. Afirmă că ultima
menstruaţie a fost în urmă cu 5 săptămâni. Examinarea clinică nu evidenţiază modificări semnificative. Care va fi prima
investigaţie sau gest terapeutic pentru elucidarea diagnosticului?
a. chiuretaj uterin;
b. excluderea unei disfuncţii tiroidiene;
c. excluderea unei sarcini;
d. administrarea secvenţială a unui progestativ;
e. administrarea de contraceptive orale.

R:c

45.Avantajele perineotomiei mediane în comparaţie cu tehnica medio-laterală, sunt următoarele cu excepţia:

a. deschidere vaginală suficientă pentru facilitarea expulsiei;
b. sângerare mai redusă decât în tehnica medio-laterală;
c. scăderea riscului de lezare a sfincterului şi a mucoasei anale;
d. mai uşor de suturat în comparaţie cu tehnica medio-laterală;
e. evitarea dilacerărilor perineale majore.

R:c

46. O gravidă în 37 de săptămâni prezintă de o oră metroragie semnificativă, pierderi de lichid amniotic fără
contracţii. Ritmul cardiac fetal este de 145 de bătăi /min., stabil. Care va fi prima investigaţie necesară
stabilirii diagnosticului şi a conduitei terapeutice?
a. non stress test;
b. inducerea naşterii;
c. amniotomia;
d. examenul ecografic;
e. examenul digital al colului uterin.

R:d

47. Utilizarea inhibitorilor sintezei de prostaglandine nu sunt indicaţi pentru tocoliză deoarece:
a. sunt sigur teratogeni;
b. sunt scumpi;
c. produc hipertensiune în sistemul port;
d. produc acidoză metabolică;
e. pot cauza închiderea prematură a canalului arterial.

R:e

48.Care dintre următoarele este semn de travaliu prematur:

a. creşterea secreţiei vaginale;
b. contracţii uterine nedureroase;
c. dilatare cervicală de 3-4 cm.;
d. dureri lombare;
e. presiune pelviană.

266
 R:c

49. Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează foramen ovale?

a. este un şunt extracardiac;
b. este funcţional numai după naştere;
c. suntează sângele de la dreapta la stânga;
d. realizează o comunicare între artera pulmonară şi artera aortă;
e. realizează o comunicare între atriul drept şi ventriculul drept. R:c

DISCIPLINA: PSIHIATRIE - MOASE

Autor: Şef Lucr.Dr. Alexandru Tiugan

1. In tulburarile de conţinut ale gandirii nu se identifică :

a. idee delirantă paranoidă

b. idee delirantă depresivă
c. idee dominant
d. idee deliranta expansivă
e. idee deliranta anxioasă
R :e

2. In insuşirile atenţiei nu se identifică:

a. stabilitate
b. discontinuitate
c. concentrare
d. distributivitate
e. volum
R: b

3. In grupa tulburărilor anxioase nu se identifică:

a. tulburarea de panică
b. tulburarea obsesiv-compulsivă
c. agorafobia fară atacuri de panică
d. tulburarea de personalitate anancasta
e. tulburarea mixta anxios-depresivă
R:d

4. Atacul de panică nu se caracterizeaza prin:

a. anxietate
b. senzaţie de presiune toracică
c. palpitaţii
d. tremor
e. criza convulsivă
R:e

5. Tulburările calitative in semiologia percepţiei sunt:

a. iluziile
b. halucinaţiile psihosenzoriale
c. hiperestezia
d. halucinozele
e. halucinoidele

267
 R:a,b,d,e
6. Tulburările calitative ale memoriei sunt:

a. instrainarea amintirilor
b. criptomnezia
c. hipermnezia
d. paramnezia
e. ecmnezia
R: a,b,d,e

7. Tulburările de forma ale găndirii sunt:

a. barajul ideativ
b. bradipsihia
c. ideea delirantă
d. verbigeraţia
e. mentismul
R :a,b,d,e

8. Tulburările activitaţii motorii pot lua formele :

a. inhibitie psihomotorie
b. manierisme
c. ecopraxie
d. logoree
e. ecolalie
R :a,b,c

9. Episodul depresiv se intălneste in :

a. tulburare afectiva bipolară

b. ciclotimie
c. tulburare de personalitate anancastă
d. tulburare depresivă recurentă
e. tulburare factice
R:a,b,d

10. Depresia se caracterizează prin:

a. hipertimie pozitivă
b. fatigabilitate
c. heteroagresivitate
d. bradipsihie
e. hipoprosexie
R: b,d,e

11. In tulburarea bipolară apar:

a. hipertimie pozitivă
b. amnezie
c. fuga de idei
d. scaderea nevoii de somn
e. baraj ideativ
R: a,c,d

12. Tatamentul episodului maniacal se face cu:

a. medicatie antipsihotică
b. medicatie antidepresivă

268
 c. medicatie ortotimizantă
d. substante colinomimetice
e. saruri de potasiu

R:a,c

13. In schizofrenie, in evoluţie pot apare :

a. comportament halucinator
b. comportament catatonic
c. ambivalenta voluţională
d. hiperpirexie
e. inversiune afectivă
R:a,b,c,e
14. In depresia post-schizofrenică se identifică :

a. risc crescut de suicid

b. simptomele depresive sunt pe primul plan
c. simptomele depresive persista mai putin de 2 săptamani
d. simptomele schizofrenice nu mai sunt prezente
e. apare imediat dupa un episod acut schizophrenic
R. a,b,e
15. Dementa Alzheimer se caracterizeaza prin :

a. amnezie
b. apraxie
c. ataxie
d. afazie
e. evolutie progredientă
R : a,b,d,e

269
 DISCIPLINA: PSIHOLOGIE MEDICALĂ - MOAŞE
Autor: Sef lucrari UMF Dr.ALEXANDRU TIUGAN

1. Obiectivele preventiei secundare a imbolnavirilor

a. adoptarea de comportamente protectoare a sanatatii
b. reducerea duratei imbolnavirii
c. reducerea factorilor de risc la grupuri cu risc crescut pentru imbolnavire
d. cresterea calitatii vietii persoanelor care sufera de boala
e. integrare socio-profesionala a pacientului
R:c

2. Tipuri de temperament ( clasificare Hipocrate si Galenius) :

a. flegmatic
b. depresiv
c. excentric
d. maniacal
e. dependent
R :a
3. Psihologia sanatatii are ca obiective :
a. studiul atitudinii individului si societatii fata de sanatate
b. relatia intre planul somatic si cel psihic
c. medicina comportamentala
d. actiuni de promovare, mentinere si redobandirea sanatatii
e. evaluarea resurselor psihice ale individului
R:a,d

4. Teme fundamentale ale psihologiei medicale

a. 1.starea de boala
b. 2.starea de sanatate
c. 3.relatia bolnav-familie si mediul spitalicesc
d. 4.relatia medic-personal mediu si auxiliar
e. 5.aspecte profilactice
R:a,c,e

5. Principii ale activitatii specifice psihologiei medicale

a. acordul deplin al bolnavului pentru investigatii
b. respectarea demnitatii personalului medical
c. acord deplin al pacientului si acceptarea cooperarii sub aspect terapeutic
d. relatii de subordonare fata de decizia medicului
e. discretie totala asupra aspectelor personale si intime ale bolnavului
R:a,c,e

6. OMS defineste sanatatea prin :

a. starea de bine fizic
b. stare de bine moral
c. stare de bine psihic
d. stare de bine social
a. e. stare de bine comportamental ado
ptarea de comportamente protectoare a sanatatii
b. reducerea duratei imbolnavirii
c. reducerea factorilor de risc la grupuri cu risc crescut pentru imbolnavire
270
d. cresterea calitatii vietii persoanelor care sufera de boala
e. integrare socio-profesionala a pacientului
R:c

1. Tipuri de temperament ( clasificare Hipocrate si Galenius) :

a. flegmatic
b. depresiv
c. excentric
d. maniacal
e. dependent
R :a
2. Psihologia sanatatii are ca obiective :
a. studiul atitudinii individului si societatii fata de sanatate
b. relatia intre planul somatic si cel psihic
c. medicina comportamentala
d. actiuni de promovare, mentinere si redobandirea sanatatii
e. evaluarea resurselor psihice ale individului
R:a,d

3. Teme fundamentale ale psihologiei medicale

a. 1.starea de boala
b. 2.starea de sanatate
c. 3.relatia bolnav-familie si mediul spitalicesc
d. 4.relatia medic-personal mediu si auxiliar
e. 5.aspecte profilactice
R:a,c,e
4. Principii ale activitatii specifice psihologiei medicale
a. acordul deplin al bolnavului pentru investigatii
b. respectarea demnitatii personalului medical
c. acord deplin al pacientului si acceptarea cooperarii sub aspect terapeutic
d. relatii de subordonare fata de decizia medicului
e. discretie totala asupra aspectelor personale si intime ale bolnavului
R:a,c,e
5. OMS defineste sanatatea prin :
a. starea de bine fizic
b. stare de bine moral
c. stare de bine psihic
d. stare de bine social
e. stare de bine comportamental
Ra,c,d
6. Factori implicati in mentinerea starii de sanatate :
a. organizarea asistentei medicale
b. relatiile interpersonale
c. gradul de educatie
d. biologia umana
e. mediul
R :a,d,e

7. Comportamente protectoare ale sanatatii :

a. alimentatia echilibrata
b. relationare interpersonala dizarmonioasa
c. verificari medicale periodice
d. atitudine rezervata fata de tratamentul medicamentos in cazul imbolnavirilor
e. suport social prezent
R: a,c

8. Nivelele structurale si functionale ale psihicului sunt :

a. constientul
b. supraconstientul

271
 c. preconstientul
d. inconstientul
e. paraconstientul
R:a,c,d
9. Sanatatea mentala implica :
a. reactie dezadaptativa la evenimente de viata
b. o structura unitara a personalitatii
c. un mod de a gandi si a se comporta in conformitate cu normele sociale
d. capacitatea de a invata din experienta de viata
e. componentele comportamentale ce functioneaza disruptiv
R :b,c,d

DISCIPLINA: SEMIOLOGIE MEDICALĂ - MOAŞE

Autor: Conf. univ dr. Letiţia Streba

11. Cefaleea din hipertensiunea arterială sistemică se caracterizează prin:

a. sediu occipital sau frontooccipital
b. febră
c. redoare de ceafă
d. absenţa ameţelilor, acufenelor şi fosfenelor
e. prezenţa bradicardiei
R: a
12. Hiperorexia desemnează:
a. absenţa poftei de mâncare
b. scăderea poftei de mâncare
c. apetit viciat
d. creşterea poftei de mâncare
e. saţietate precoce
R: d
13. Polidipsia desemnează:
a. durerea epigastrică
b. absenţa poftei de mâncare
c. scăderea senzaţiei de sete
d. micţiuni frecvente
e. creşterea senzaţiei de sete şi a consumului de lichide
R: e

14. Termenul “acufene” desemnează:

a. scintilaţii vizuale
b. scăderea acuităţii auditive
c. senzaţie auditivă de “zgomote în urechi”
d. absenţa transpiraţiei
e. perturbarea calităţii senzaţiilor olfactive
R: c

15. Mersul stepat apare în:

a. miopatiile grave
b. coree
c. hemiplegia spastică
d. inegalitatea membrelor inferioare
e. paralizia nervului sciatic popliteu extern
R: e
16. Exoftalmia desemnează:
a. scăderea diametrului pupilei
b. intruzia globilor oculari în orbite
c. dilatarea pupilei
d. protruzia din orbită a globilor oculari

272
 e. lărgirea fantei palpebrale
R: d
7. Faciesul din stenoza mitrală se caracterizează prin:
a. tegument palid-gălui
b. exoftalmie bilaterală
c. cianoză rozată a pomeţilor
d. cianoză a buzelor, nasului şi urechilor
e. culoarea cafelei cu lapte
R: c,d

8. Faciesul din bronşita cronică:

a. este cianotic
b. prezintă hiperemie conjunctivală
c. este roz, gâfâitor
d. prezintă congestie unilaterală a pomeţilor
e. prezintă ochi înfundaţi în orbite
R: a,b

9. Faciesul din ciroza hepatică se caracterizează prin:

a. nas efilat, buze carminate
b. cianoză perioronazală
c. hiperemie conjunctivală
d. coloraţie icterică
e. proeminenţe osoase bine exprimate
R: a,d,e

10. Coloraţia icterică a tegumentelor şi mucoaselor apare în:

a. anemii hemolitice severe
b. ciroză hepatică decompensată parenchimatos
c. insuficienţă renală cronică
d. hepatite acute
e. ulcer duodenal
R: a,b,d

11. Scădere ponderală cu apetit alimentar păstrat apare în:

a. neoplasme
b. hipertiroidie
c. diabet zaharat
d. anorexia mentală
e. boala Cushing
R: b,c
12. Edemul cardiac este:
a. alb, moale, pufos
b. decliv
c. rece şi nedureros
d. simetric
e. unilateral
R: b,c,d

13. Următoarele sindroame sunt caracteristice leucemiei acute:

a. sindromul anemic
b. sindromul hemoragic
c. sindromul dispeptic
d. sindromul infecţios
e. sindromul nefrotic R: a,b,d
14. Durerea toracică cauzată de fracturile costale este:
273
 a. accentuată de respiraţie
b. accentuată de efort
c. neaccentuată de efort
d. accentuată de tuse
e. obiectivată prin presiune digitală R: a,b,d,e

15. Cauzele unui sindrom hemoragic sunt:

a. tromocitopenia
b. leucopenia
c. deficienţe ale factorilor plasmatici ai coagulării
d. anemia
e. anomalii ale peretelui vascular R: a,c,e

16. Durerea din infarctul pulmonar este:

a. intensă, cu debut brutal
b. neînsoţită de hemoptizie
c. neînsoţită de tuse
d. însoţită de dispnee accentuată
e. însoţită de expectoraţie muco-purulentă R: a,d
17. În edemul pulmonar acut, expectoraţia este:
a. abundentă
b. mucopurulentă
c. spumoasă
d. purulentă
e. seroasă R: a,c,e
18. Sputa purulentă apare în:
a. bronşiectazie
b. supuraţie pulmonară
c. edem pulmonar acut
d. laringită acută
e. emfizem pulmonar R:a,b
19. Pacienta cu insuficienţă cardiacă stângă prezintă:
a. dispnee
b. tuse seacă
c. disfagie
d. cianoză perioronazală
e. simptome datorate stazei viscerale abdominale
R: a,b,d

20. Particularităţile durerii din angina pectorală de efort sunt:

a. sediul retrosternal
b. apare numai în repaus
c. caracter de constricţie toracică
d. iradiere caracteristică
e. durată prelungită, de ordinul orelor
R: a,c,d

21. Particularităţile durerii din infarctul miocardic acut:

a. intensitate mare, atroce
b. durată peste o oră
c. cedează în repaus
d. cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual
e. este însoţită frecvent de dispnee şi anxietate marcată
R: a,b,e
22. Melena:
a. este o manifestare a hemoragiei digestive inferioare
b. este frecventă în constipaţia cronică
c. se caracterizează prin scaune negre, moi şi lucioase, “ca pacura”
d. este o manifestare a hemoragiei digestive superioare
274
 e. se caracterizează prin scaune cu sânge roşu, nedigerat
R: c,d

23. Colica biliară se caracterizează prin:

a. localizare în hipocondrul drept cu iradiere în umărul drept
b. intensitate atroce
c. factori declanşatori: alimentaţie bogată în fibre
d. caracter de crampă, “sfâşiere”
e. poziţie ortopneică
R: a,b,d

24. Oliguria apare în:

a. insuficienţa renală cronică decompensată
b. diabet zaharat
c. deshidratare severă
d. diabet insipid
e. stări de şoc
R: a,c,e

25. Sindromul dispeptic de tip ulceros se caracterizează prin:

a. durere epigastrică
b. greaţă şi vărsături acide sau alimentare
c. constipaţie alternând cu diaree
d. pirozis
e. regurgitări acide
R: a,b,d,e

Bibliografie

3. STREBA LETITIA: SEMIOLOGIE MEDICALA, EDITURA MEDICALA UNIVERSITARIA, 2004.

4. STREBA LETITIA: DEMERSUL DIAGNOSTIC. SINTEZE DE SEMIOLOGIE MEDICALA, 2 00 7, Ed .
SITECH.

DISCIPLINA TERAPIE INTENSIVĂ ÎN OBSTETRICA – MOAŞE

Autor: CONF. DR. DANIELA CERNEA, ASIST. DR. ALICE DRAGOESCU.

1. Edemul cardiogen din sarcină apare datorită:

a. Hipertensiune arterială cronică
b. Obezitate
c. Boli cardiace congenitale
d. Preeclampsia severă
e. Sepsis
R: a,b,c,d,e
2. Cele mai frecvente cauze de sepsis la gravidă sunt:
a. Pielonefrita
b. Corioamniotita
c. Infecţia pelvină puerperală
d. Aritmiile cardiace
e. Furuncul

R: a,b,c

3. Managementul insuficienţei respiratorii la gravida din Terapie Intensivă:

a. Menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii superioare
b. Administrare de oxigen
c. Intubaţie traheală
d. Menţinerea PaO2 peste 60 mmHg

275
 e. Menţinerea PaCO2 de 35-45 mmHG

R: a,b,c,d,e

4. Tratamentul gravidei cu traumatism este următorul:

a. Optimizarea schimburilor gazoase
b. Restabilirea volumul plasmatic
c. Restabilirea perfuziei tisulare
d. Menţinerea oxigenării fetale
e. Menţinerea normovolemiei
R: a,b,c,d,e

5. Semnele clinice ale preeclampsiei severe sunt:

a. Tensiune arterială peste 160/110 mmHg
b. Dureri epigastrice în bară
c. Cefalee
d. Hiperreflexie cu tulburări vizuale
e. Dureri precordiale

R: a,b,c,d

6. Tratamentul antihipertensiv în preeclampsia este:

a. Betablocante
b. Vasodilatatoare
c. Agenţi cu acţiune antihipertensivă periferică
d. Antagonişti de calciu
e. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

R: a,b,d,
7. Managementul insuficienţei renale acute la gravidă este:
a. Nu se încearcă identificarea afecţiunii care a declanşat insuficienţa renală acută
b. Optimizarea volumului plasmatic
c. Optimizarea debitului cardiac
d. Optimizarea tensiunii arteriale sub controlul presiunii venoase centrale
e. Se administrează hepatoprotectoare

R: b,c,d

8. Simptomatologia în insuficienţa hepatică fulminantă la gravide este:

a. Tahicardie
b. Encefalopatie
c. Hipotensiune arterială
d. Anomalii de coagulare
e. Bradicardie

R: a,b,d

9. Simptomatologia cetoacidozei la gravidă este:

a. Anorexie
b. Poliurie
c. Polidipsie
d. Dureri abdominale
e. Tahicardie

R: a,b,c,d,e

276
10. Criza tiroidiană la gravide se declanşează în următoarele situaţii:
a. În timpul travaliului
b. Preeclampsia
c. Inducţia anestezică
d. Prezenţa unei infecţii
e. În timpul unei intervenţii chirurgicale

R: a,b,c,d,e

DISCIPLINA - NURSING COMUNITAR - CURSURI

Autor: Conferentiar universitar dr Manea Madalina

1. Care afirmatie cu privire la scopul nursingului comunitar, este adevarata?

a. investigheaza starea de sanatate a colectivitatii
b. afiseaza în salon regulamentul de ordine interioara
c. nursele participa la cercetare pentru a -si îmbunatati metodele de lucru
d. nursa hraneste persoana bolnava la pat
e. scopul nursingului comunitar este acela de a îngrijii toate persoanele bolnave
R: a

2. Îngrijirile publice de sanatate:

a. reprezinta un domeniu diferit de nursingul comunitar
b. costurile financiare de mentinere a sanatatii publice sunt suportate de catre fiecare persoana asistata
c. directioneaza schimbarile în modul de viata
d. nivelul statal si local al guvernului nu au obligatia de a participa la asigurarea sanatatii publice
e. îngrijirile publice de sanatate sunt un concept vechi care si-a demonstrat inutilitatea în mentinerea sanatatii
R: c

3. Programele nationale de sanatatea sunt multiple. Care dintre programele enumerate mai j o s n u est e p ro gram
national de sanatate?
a. supravegherea bolilor infectioase
b. tratamentul afectiunilor dentare
c. profilaxia bolilor cardio-vasculare
d. supravegherea demografica
e. programul national de sanatate mintala
R: b

4. Sanatatea comunitara este o institutie multidisciplinara din care nu face parte:

a. medicul de diferite specialitati
b. sociologul
277
c. nursele specialiste în pediatrie
d. preotul
e. asistentul social
R: c

5. Ce fel de servicii comunitare sunt asigurate de la nivel statal?

a. servicii sanitare în unitati specializate
b. controlul poluarii aerului
c. controlul poluarii apei
d. programele nationale de sanatate
e. servicii de îngrijire sanitara personala
R: d

6. Conceptul de îngrijiri comunitare a fost initiat de catre:

a. Statul Român
b. Comunitatea Europeana
c. Serviciile Medicale Americane
d. Guvernul Canadian
e. Organiza?ia Mondiala a Sanata?ii
R: e

7. Conceptul de sanatate comunitara se refera la un echilibru de factori din viata individului. Dintre acestia nu f ac
parte:
a. factorii biologici
b. factorii nominali
c. factorii de mediu
d. factorii politici
e. factorii culturali-educativi
R: b

8. Care dintre urmatoarele afirmatii este incorecta?

a. nursingul comunitar prevede deplasarea îngrijirilor din comunitate în spitale
b. nursingul comunitar prevede participarea nurselor la dezvoltarea sanatatii colective
c. nursingul comunitar cere responsabilizare în luarea deciziilor în echipa de îngrijire
d. nursingul comunitar solicita mai multa implicare în cautarea clientilor
e. nursele comunitare trebuie sa se implice în programele de cercetare medicala
R: a

9. Principiile asistentei medicale comunitare se refera la:

a. trecerea de la initiativa comunitara la cea centralizata
278
b. asistenta pentru platitorii de asigurari sociale de sanatate
c. responsabilizarea populatiei asupra propriei sanatati
d. divizarea activitatii pe sectoare de specialitate
e. control cetatenesc
R: c

10. În anul 2006 a fost emisa legea în baza careia se desfasoara asistenta medicala comunitara din România. C are
Autoritate dintre cele enumerate mai jos nu este implicata în realizarea prevederilor acestei Legi?
a. Ministerul Sanata?ii
b. Ministerul Muncii
c. Ministerul Cultelor
d. Autoritatea Nationala pentru Persoane cu Handicap
e. Agentia Nationala pentru Protectia Familiei
R: c
11. Indicatorii necesari stabilirii diagnosticului comunitar sunt:
a. calitatea mediului fizic
b. calitatea mediului social
c. calitatea indivizilor
d. estetica mediului
e. nivelul de educatie
R: a,b,d,e

12. Indicatorii demografici sunt:

a. adinamia populatiei
b. structura populatiei pe grupe de vârsta
c. morbiditatea neintentionala
d. structura populatiei pe categorii de rasa
e. mortinatalitatea
R: b,d,e
13. Rezultatele asteptate de la un program de sanatate comunitara sunt:
a. reducerea costurilor în asistenta medicala de familie
b. reducerea factorilor de risc de natura psihologica
c. dezvoltarea caracterului tehnic al îngrijirilor
d. îmbunatatirea masurilor preventive ale îmbolnavirilor
e. dezvoltarea asistentei medicale spitalicesti
R: b,d
14. Functiile nursei comunitare sunt:
a. de îngrijire
b. de educatie
c. de consiliere
279
d. de mediere
e. de organizare a circuitelor intra spitalicesti
R: a,b,c,d
15. Care sunt persoanele vulnerabile care au nevoi speciale de mediere ce pot fi oferite de catre nursa comunitara?
a. persoanele sarace
b. persoanele grav bolnave
c. persoanele cu impozitele pe sanatate achitate
d. persoanele foarte tinere sau foarte batrâne
e. orice fel de persoana care locuieste în comunitatea deservita
R: a,b,d

NURSING COMUNITAR - LUCRARI PRACTICE

Autor: Asistent universitar dr Traistaru Ana Maria

1. Interventia nursei în comunitate privind nevoile familiei si educarea pentru mentinerea sanatatii include:
a. analizarea nevoilor de sanatate ale familiei si stabileste problemele de îngrijire si prioritatile de îngrijire
b. stabilirea obiectivelor de îngrijire
c. planificarea interventiilor împreuna cu echipa de îngrijire si beneficiarul acestora
d. implementarea planului de îngrijire, individualizat
e. stabilirea planului de dezinfectie si dezinsectie al unitatilor spitalicesti
R: a,b,c,d

2. Actiunile nursei privind promovarea sanatatii în comunitate se realizeaza prin:

a. actiuni de educatie pentru formarea unei atitudini corecte fata de parinti
b. initiaza actiuni de combatere a factorilor de risc identificati
c. organizeaza activitati educative în comunitate în raport cu vârsta
d. întocmeste si distribuie materiale specifice, educative
e. tratamente cu scop terapeutic precis

R: b,c,d
3. Abandonul de familie se defineste ca:
a. fapta persoanei care, având obligatia legala de întretinere fata de alta persoana, o paraseste
b. fapta persoanei care, având obligatia legala de întretinere fata de alta persoana, o alunga sau o lasa f ara aj uto r
expunându-l la suferinte fizice sau morale
c. neîndeplinirea cu rea -credinta a obligatiei legala de întretinere
d. fapta persoanei care, având obligatia legala de întretinere fata de alta persoana, asigura plata alocatiei
e. fapta statului de a abandona copiii fara familii
R: a,b,c

280
4. Cauzele abandonului de familie sunt:
a. vârsta frageda la care a intervenit sarcina
b. conditii bune de trai
c. conditii precare de trai (venituri insuficiente, lipsa educatiei)
d. plecarea unuia sau a ambilor parinti în strainatate
e. nivel de educatie adecvat
R: a,c

5. Efectele abandonului identificate de nursa în comunitate sunt:

a. întârzieri în dezvoltarea fizica
b. dezvoltarea emotionala a copilului corespunzatoare vârstei biologice
c. tulburari de comportament: agresivitate, vagabondaj, furt, cersetorie
d. tulburari digestive
e. tulburari de atasament
R: a,c,e

6. Caracterizând adolescenta, Rousselet identifica mai multe etape:

a. perioada revoltei prin refuzul de a se supune
b. adolescentul se revolta contra parintilor, contra scolii
c. perioada scandalului când vrea sa îsi afirme propria identitate
d. perioada de exaltare si afirmare când se simte gata de a înfrunta lumea
e. perioada de liniste si pace
R: a,b,c,d

7. Cauzele consumului de droguri în rândul tinerilor sunt urmatoarele:

a. din obligatie
b. curiozitate pentru a cunoaste efectele drogurilor
c. sunt ieftine si accesibile
d. din dorinta de afirmare în grupul din care face parte
e. din dorinta de a avea senzatii si trairi noi.
R: b,d,e

8. Profilul psihologic al tânarului consumator de droguri este urmatorul:

a. tânarul este o persoana foarte echilibrata
b. trasaturile lui sunt nevrotice
c. este timid si hipersensibil
d. se izoleaza de prieteni
e. are un puternic echilibru psiho-afectiv
281
R: b,c,d

9. Factorii de risc care încadreaza adolescentii în grupul persoanelor vulnerabile cunoscute de nursa sunt:
a. deviatiile sexuale
b. bolile cu transmitere sexuala;
c. dependen?e de alcool, tutun, droguri;
d. avortul provocat
e. sarcina la termen
R: a,b,c,d
10. Lupta antitabagica se desfasoara prin urmatoarele metode:
a. interzicerea reclamelor pentru tutun
b. politica preturilor prin scaderea acestora
c. interzicerea fumatului în spatiile comune
d. obligativitatea de a se mentiona substantele toxice continute în tigarete
e. solicitarea actorilor renumiti de a face reclama la tutun
R: a,c,d
11. Efectele divortului asupra copiilor pun probleme de îngrijire în comunitate. Nursa cunoaste reactiile copiilor:
a. acceptare
b. agresivitate
c. comportament cooperant
d. retragere si izolare
e. în general copiii accepta cu seninatate divortul parintilor
R: b,d

12. Mediatorul sanitar întruneste urmatoarele calitati:

a. este femeie recunoscuta de comunitatea rroma
b. are abilitati de comunicare interumana si educative
c. poate acorda servicii medicale
d. colaboreaza cu ONG-uri si cadrele medicale
e. este obligatoriu cadru sanitar
R: a,b,d

13. Consilierea în nursingul comunitar se bazeaza pe urmatoarele principii:

a. corectitudine si impartialitate
b. confidentialitate si intimitate
c. discutarea problemelor individului deschis, cu întreaga familie
d. încredere si respect
e. profesionalism.
R: a,b,d,e
282
 14. Care dintre urmatoarele afirma?ii cu privire la screeningul cancerului de col uterin (realizat prin test ul B abes
Papanicolau) sunt adevarate?
a. este un test complicat si scump
b. nu ofera întotdeauna informatii viabile
c. poate fi util pentru prevenirea altor probleme de sanatate
d. este un test simplu si putin costisitor
e. poate fi recoltat si în cabinetele de medicina familiei
R: d,e

15. Efectele asupra mamei si fatului date de alcoolismul cronic sunt:

a. malnutritie materna
b. hipertrofie fetala
c. encefalopatie fetala etanolica
d. retard psihosomatic al fatului
e. malformatii cardiace ale mamei
R: a,c,d

16. Supravegherea femeii gravide în primul trimestru de sarcina de catre nursa comunit ara sau m oasa in clu de
urmatoarele activitati:
a. identificarea nevoilor de îngrijire particulare, individualizate
b. stabilirea frecventei vizitelor la medicul generalist
c. recomanda tratamentul pentru mentinerea sarcinii
d. evalueaza factorii de risc pentru sarcina
e. asista nasterea la domiciliu
R: a,b,d

17. Implicarea nursei în îngrijirea copilului cu retard mintal se refera la:

a. asigura si intermediaza accesul la terapie în echipa: medic de familie, psiholog, logoped, terapie fizica
b. recomanda mijloacele de terapie comportamentala si psihofarmacologica
c. supravegheaza asigurarea nevoilor de baza
d. consiliaza familia
e. realizeaza tehnici de logopedie
R:a,c,d

DISCIPLINA: PUERICULTURA - PEDIATRIE - NURSING PEDIATRIC

Autori: Conf.univ.Dr.GEORGETA CORNITESCU

Asist.univ.Dr.ELENA VERONICA MARIA
Asist.univ.Dr.LILIANA ANGHELINA
Asist.univ.Dr. LIANA BOLOCAN VIASU

283
PUERICULTURA - 30 TESTE
Bibliografie: "Manual de Puericultura si Nursing", Sub redactia: Georgeta Cornitescu, Editura Medicala Universitara -
Craiova -2006.

I. CRESTEREA SI DEZVOLTAREA FIZICA, SOMATICA

(pag. 25-32)
1. Care este ritmul de crestere normala a sugarului pƒna la 4 luni?
a. 25-30 g/zi
b. 350 g/luna
c. Œn medie 750 g/luna
d. 500 g/luna
e. sugarul eutrofic Œsi dubleaza greutatea la 4 luni.
Raspuns corect: a, c, e.
2. Cum creste sugarul Œn lungime pƒna la 4 luni?
a. cu 1,5 cm/luna
b. la 2 luni are 49 cm
c. Œn prima luna creste 4-5 cm
d. Œn urmatoarele luni cu 2-3 cm/luna
e. la 4 luni talia este de 60-64 cm.
Raspuns corect: c, d, e.
3. Care este ritmul de crestere Œn G si T la sugarul mare (8-12 luni)?
a. crestere rapida
b. ritmul de crestere devine mai lent
c. creste 250-300 g/luna
d. creste cu 1 cm/luna
e. la 12 luni tripleaza greutatea (9 Kg) si are o talie de 72-75 cm.
Raspuns corect: b, c, d, e.

II. DEZVOLTAREA PSIHO-MOTORIE

(pag. 35-46)
4. Evolutia motricitatii de la nastere la un an se face pe etape, enumerati pe cele corecte:
a. la 3-4 luni ridica capul si toracele de la 45ø la 90ø deasupra planului patului
b. la 4-5 luni nu-si tine bine capul
c. la 7-8 luni copilul sta bine Œn pozitia sezƒnd, fara ajutor
d. la 9-10 luni copilul merge "Œn 4 labe"
e. copilul Œncepe sa Œsi gaseasca singur echilibrul spre vƒrsta de 1 an.
Raspuns corect: a, c, d, e.

5. De ce are nevoie sugarul pentru o dezvoltare afectiva?

a. de afectiune si siguranta (atingere, mƒngƒiere, luarea Œn brate)
b. sa fie pastrat Œn centrul atentiei
c. de calm si liniste
d. sa fie lasat Œn patutul lui, sa nu i se vorbeasca
e. de un raspuns adaptat nevoilor sale.
Raspuns corect: a, b, c, e.

III. COPILUL SANATOS DE LA NASTERE LA ADOLESCENTA

(pag. 55-98)
6. Care dintre urmatorii parametrii sunt semnificativi pentru scorul Apgar?
a. bataile cordului
b. respiratia
c. tonusul muscular
d. greutatea la nastere
e. coloratia pielii
Raspuns corect: a, b, c, e.
7. Recunoasteti semnele clinice ce caracterizeaza asfixia albastra:
a. scorul Apgar > 8
b. cianoza generalizata

284
c. prezenta unui efort respirator / gasping
d. bataile cordului usor bradicardice < 100
e. atonie musculara
Raspuns corect: b, c, d, e.
8. Care este greutatea la nastere a nou-nascutului la termen?
a. 2600 g
b. < 2500 g
c. 2800-4000 g
d. 4500 g
e. 2500-2750 g
Raspuns corect: c.
9. Ce talie (lungime) are nou-nascutul la termen?
a. 47 cm
b. 48-52 cm
c. 60 cm
d. 37 cm
e. 42 cm
Raspuns corect: b.
10. Nou-nascutul prematur se caracterizeaza prin:
a. concordanta Œntre durata vietii fetale (scurtata), greutate si talie mica la nastere
b. greutate < 2500 g
c. talie < 47 cm
d. discordanta dintre vƒrsta gestatiei (normala) si greutatea la nastere
e. vƒrsta de gestatie < 37 saptamƒni
Raspuns corect: a, e.

11. Care din urmatoarele caracteristici sunt apanajul dismaturitatii?

a. nou-nascut cu vƒrsta de gestatie < 37 saptamƒni si greutatea < 2500 g
b. concordanta Œntre vƒrsta de gestatie si greutatea la nastere
c. nou-nascut cu greutatea < 2500 g si talia < 47 cm
d. discordanta dintre vƒrsta gestatiei (normala) si greutatea la nastere (mica)
e. nou-nascut cu vƒrsta de gestatie > 42 saptamƒni si greutate normala la nastere
Raspuns corect: d.
12. Care este evolutia anormala a bontului si plagii ombilicale?
a. mumifierea bontului
b. formarea santului de eliminare
c. detasarea Œntre a 5-a si a 10- a zi
d. formarea granulomului ombilical
e. epitelizarea cicatricei ombilicale
Raspuns corect: d.
13. Icterul fiziologic al nou-nascutului la termen se caracterizeaza prin:
a. apare Œn primele 24 de ore
b. tegumente si sclere icterice dupa 2-3 zile de la nastere
c. urina hipercroma (Œnchisa la culoare)
d. starea generala buna
e. vindecarea spontana Œn 2 saptamƒni
Raspuns corect: b, d, e.

IV. NUTRITIA SI ALIMENTATIA MAMEI SI COPILULUI

(pag. 99-159)
14. Cum pregatiti gravida pentru alaptare?
a. veti da informatii cu privire la avantajul alimentatiei la sƒn si ale practicii alaptarii
b. pregatirea sƒnilor Œnca din ultimul trimestru de sarcina
c. sƒnii se storc periodic prin miscari blƒnde Œn ultima luna de sarcina
d. se maseaza mameloanele zilnic
e. nu veti da importanta necesara.
Raspuns corect: a, b, c, d.
15. Ce actiuni sunt necesare Œn initierea alimentatiei la sƒn?
a. asistenta va sfatui mama sa alapteze cƒt mai curƒnd dupa nastere

285
b. va indica o pauza de masa de 12 ore
c. alimentarea nou-nascutului de fiecare data la ambii sƒni
d. se Œncepe cu 5 minute la fiecare sƒn permitƒnd nou-nascutului sa suga pƒna se opreste singur
e. va Œnvata mama sa tina nou-nascutul sa dea aerul afara la sfƒrsitul sau mijlocul alaptarii.
Raspuns corect: a, c, d, e.
16. Precizati necesarul de vitamina D Œn perioada de sarcina:
a. 400-500 UI/zi, p.o., Œn anotimpul Œnsorit
b. 1000 UI/zi Œn situatii speciale (alimentatie carentiala, anotimp de iarna)
c. administrarea de Vit. D din a VII-a luna de sarcina, p.o.
d. administrarea de Vit. D pe cale parenterala
e. administrarea saptamƒnala a 4000-5000UI Œntr-o zi din saptamƒna, p.o. din a VII-a luna de sarcina.
Raspuns corect: a, b, c, e.
17. ×n ce consta tratamentul profilactic antenatal (la mama) al anemiei feriprive?
a. regim alimentar echilibrat al mamei
b. control sistematic al Hb. din luna a V-VI-a de sarcina
c. tratament cu Fe Œn ultimul trimestru de sarcina chiar daca valoarea Hb. > 12 g %
d. tratament cu Fe atunci cƒnd Hb. < 11 g %
e. dieta vegetariana.
Raspuns corect: a, b, d.
18. Cum veti proceda Œn cazul angorjarii sƒnilor?
a. veti recomanda Œntreruperea alimentatiei la sƒn
b. mulgeti sƒnul, manual sau cu pompa
c. puneti copilul la sƒn mai frecvent
d. aplicati un prosop cald si umed pe sƒni, timp de 3-5 minute Œnainte de alaptare
e. Œntarcati copilul progresiv.
Raspuns corect: b, c, d.
19. Recunoasteti simptomele din mastita:
a. febra, frison
b. cefalee, stare generala proasta
c. zona dureroasa si rosie a sƒnului
d. sƒni plini, durerosi si angorjati fara alte semne
e. ragade mamelonare.
Raspuns corect: a, b, c.
20. Recunoasteti calitatile ce dau superioritatea alimentatiei la sƒn:
a. contine anticorpi, cu rol Œn protectia fata de infectii
b. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele
c. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1
d. scade riscul aparitiei cancerului de sƒn
e. contine de 3 ori mai multe proteine decƒt laptele de vaca.
Raspuns corect: a, b, c, d.
21. Care sunt incidentele legate de alimentatia naturala:
a. eructatia
b. regurgitarea
c. diareea prandiala
d. diareea infectioasa
e. varsaturile.
Raspuns corect: a, b, c.
22. Suplimentarea alimentatiei naturale se va face exclusiv cu:
a. Vitamina D, 400-500 UI/zi per oral, din cea de-a doua saptamƒna de viata pƒna la 18 luni
b. Vitamina D injectabila
c. suplimentarea orala de fier de la vƒrsta de 5-6 luni la toti sugarii pƒna la vƒrsta de 9 luni
d. la prematuri suplimentarea cu fier se face de la vƒrsta de 1 luna 1/2- 2 luni pƒna la vƒrsta de un an
e. administrarea fierului se face si pe cale injectabila.
Raspuns corect: a, c, d.
23. Care pot fi motivele pentru care sugarul refuza sƒnul?
a. utilizarea biberonului
b. dificultati initiale de coordonare a suptului
c. semne de boala
d. laptele de mama "nu este bun"

286
e. prindere defectuoasa, sƒni angorjati.
Raspuns corect: a, b, c, e.
24. Ce semne indica ca sugarul nu primeste destul lapte?
a. crestere Œn greutate 25 g/zi
b. crestere Œn greutate sub 500 g/luna
c. la vƒrsta de 2 saptamƒni are greutatea de la nastere
d. sugar cu scaune tari, uscate sau verzi
e. crestere Œn greutate 750 g/luna.
Raspuns corect: b, c, d.
25. Care din urmatoarele repere sunt recomandare Œn promovarea alimentatei la sƒn?
a. initierea alimentatiei naturale dupa 12 ore
b. alaptarea la "cerere"
c. favorizarea contactului direct mama - nou nascut
d. alaptarea cu lapte muls
e. sistemul rooming Œn maternitati
Raspuns corect: b, c, e.
26. Ce masuri de siguranta adoptati Œn alimentarea cu biberonul?
a. lasati copilul cu biberonul proptit sa suga singur
b. tineti copilul Œn brate Œn timp ce Œi dati biberonul
c. verificati temperatura laptelui pe partea anterioara a antebratului
d. pastrati laptele cald pentru masa urmatoare
e. aveti grija ca tetina sa fie permanent plina cu lapte.
Raspuns corect: b, c, e.
27.Ce cantitati de lapte praf veti recomanda Œn alimentatia sugarului pƒna la vƒrsta de 4-5 luni?
a. o cantitate medie de 150 ml/kgcorp/zi
b. Œn luna a doua 600-700ml/zi
c. Œn luna a treia 700-800 ml/zi
d. Œn luna a patra mai mult de 1 litru/zi
e. Œntre 4-5 luni, 250 ml/kg/zi.
Raspuns corect: a, b, c.
28. Care este vƒrsta propice Œnceperii alimentatiei doversificate
a. precoce, la 2-3 luni
b. la 6-7 luni
c. 5-6 luni la sugarul alimentat la sƒn
d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial
e. dupa vƒrsta de 9 luni
Raspuns corect: c, d.
29. Precizati care sunt conditiile necesare Œn alimentatia diversificata:
a. absenta semnelor de boala
b. evitarea introducerii a doua alimente noi
c. folosirea biberonului
d. folosirea linguritei
e. se va insista excesiv la introducerea alimentelor
Raspuns corect: a, b, d.

V. VACCINARILE
(pag. 216-222)
30. Vaccinarea B.C.G. se efectueaza:
a. numai la nou - nascutul normoponderal
b. la toti nou nascutii cu G > 2500g
c. la nou nascutul cu G < 2500g si prematuri
d. la nou nascutul bolnav
e. tuturor nou nascutilor cu G ? 2500g si sanatosi
Raspuns corect: e.

PEDIATRIE - 50 TESTE
Bibliogafie: "Pediatrie", Coordonatori: Ligia Stanescu, Dumitru Bulucea, Cristian Gheonea, Georgeta Cornitescu,
Editura Medicala Unversitara - Craiova - 2012.

287
I. BOLI CARENTIALE
(pag. 47-60)
1. Ce Œntelegeti prin copil distrofic de gr.II?
a. copil cu G corespunzatoare vƒrstei
b. copil cu IP = 0,75-0,60
c. copil cu deficit ponderal 15-20%
d. copil cu deficit ponderal 25-40%
e. copil cu IP = 0,89 - 0,76
Raspuns corect: b, c.
2. Care sunt cauzele aparitiei starii de distrofie la sugar?
a. folosirea unei alimentatii hipercalorice
b. dilutia laptelui de vaca 1/2, zahararea insuficienta, nefolosirea M.O. ca lichid de dilutie
c. renuntarea la alimentatia naturala
d. alaptarea "la cerere"
e. carenta psiho-afectiva
Raspuns corect: b, c, e.
3. ×n ce grad de distofie Œncadrati un sugar cu I.P. = 0,56 si deficit ponderal >40%?
a. distrofie grad III
b. distrofie grad II
c. distrofie grad I
d. risc de distrofie
e. dismaturitate
Raspuns corect: a.
4. Specificati care din urmatoarele criterii clinice apartin distrofiei de grad III:
a. curba ponderala Œn declin si talia normala
b. curba ponderala scade Œn trepte
c. talia inferioara vƒrstei
d. tesut adipos complet disparut (persistenta bulei BICHAT)
e. facies simian (voltarian)
Raspuns corect: c, d, e.
5. Care este RDR pentru proteine necesara Œn planul recuperator al distofiei de grad I si grad II?
a. 2g / Kg/ zi
b. 4-5g / Kg/ zi
c. 3-3,5g / Kg/ zi
d. 2-3g / Kg/ zi
e. 6-7g / Kg/ zi
Raspuns corect: c.
6. Nevoile zilnice de vitamina D necesare copilului Œn perioada de crestere sunt asigurate numai de:
a. laptele matern
b. alimentatie echilibrata
c. expunerea la soare
d. 400 - 500 U.I/zi si cele de mai sus
e. 100 - 200 U.I./zi
Raspuns corect: d.
7. Recunoasteti semnele clinice ca racteristice rahitismului Vitamino D carential:
a. plagiocefalie
b. fontanela anterioara 1/1 cm la vƒrsta de 8 luni
c. croniotabes
d. matanii condro-costale
e. bose frontale si parietale (macrocrania)
Raspuns corect: a, c, d, e.
8. Manifestarile clinice precoce Œn rahitismul carential sunt:
a. frunte olimpiana
b. craniotabesul
c. sinostoze la nivelul suturilor craniene
d. craniu Œn turn
e. fontanela anterioara larg deschisa
Raspuns corect: b.

288
II. BOLILE APARATULUI RESPIRATOR
(pag. 65-103)
9. Recunoasteti semnele de gravitate dintr-o afectiune respiratorie la sugar:
a. cianoza
b. tahipneea (FR > 50 resp./ min.)
c. geamat
d. coriza sero-mucoasa
e. dispnee
Raspuns corect: a, b, c, e.
10. Ce interventii sunt recomandate pentru otita medie acuta?
a. administrarea de analgezice si antipiretice
b. administrarea de antibiotice
c. administrarea de decongestionante pentru reducerea obstructiei tubare
d. rehidratarea parenterala
e. administrarea de solutii otice local
Raspuns corect: a, b, c, e.
11. Bronsiolita acuta este o afectiune a cailor respiratorii inferioare ce apare la vƒrsta de:
a. copil prescolar
b. la adolescenti
c. la 7-8 ani;
d. la sugar si copilul mic pƒna la vƒrsta de 2 ani
e. numai la vƒrsta pubertatii
Raspuns corect: d.
12. Recunoasteti dintre urmatoarele semne pe cel caracteristic bronsiolitei astmatiforme:
a. dispnee inspiratorie
b. wheezing
c. disfagie
d. disfonie
e. stridor laringian
Raspuns corect: b.
13. Precizati prin ce se caracterizeaza astmul bronsic infantil:
a. inflamatia cronica a mucoasei cailor respiratorii inferioare
b. bronhospasm
c. atopie
d. inflamatia mucoasei cailor respiratorii superioare
e. dispnee inspiratorie
Raspuns corect: a, b, c.
14. Care dintre urmatoarele situatii se Œntƒlnesc Œn aspirarea de corpi straini?
a. este comuna primei copilarii
b. cel mai frecvent se produce cu particule de mƒncare si fragmente de jucarii
c. corpurile vegetale (fasole, alune, seminte) favorizeaza edemul si agraveaza obstructia
d. cel mai frecvent se inclaveaza Œn bronhia dreapta
e. vƒrful de incidenta este peste vƒrsta de 7 ani
Raspuns corect: a, b, c, d.
15. Care sunt semnele clinice specifice Œn angina cu streptococ á hemolitic grup A?
a. lipsa febrei
b. cefalee intensa cu afectarea starii generale
c. disfagie (durere la deglutitie)
d. exudat alb cremos la nivelul amigdalelor pe fond de hiperemie intensa faringiana
e. leziuni veziculoase pe mucoasa faringiana
Raspuns corect: b, c, d.
16. Specificati semnele pantognomonice din sindromul laringian:
a. dispnee expiratorie
b. dispnee inspiratorie
c. disfonie / afonie
d. wheezing
e. tuse latratoare
Raspuns corect: b, c, e.
17. Recunoasteti semnele clinice de agravare a bronhopneumoniei la sugar:

289
a. tuse, coriza, obstructie nazala
b. batai ale aripioarelor nazale
c. balans toraco-abdominal
d. geamat expirator scurt
e. cianoza perioronazala
Raspuns corect: b, c, d, e.
18. Specificati pozitia corecta a copilului Œn timpul aspiratiei orale:
a. Œn decubit lateral, cu capul la nivelul patului
b. Œn decubit dorsal
c. Œn decubit ventral
d. Œn decubit lateral, cu capul ceva mai jos decƒt corpul
e. cu capul mai sus decƒt corpul
Raspuns corect: d.
19. Care sunt conditiile optime pentru o vindecare a rinofaringitei acute?
a. temperatura Œn camera peste 260C
b. Œmbracaminte groasa
c. restrictie de lichide
d. baia zilnica
e. buna hidratare, umidifierea aerului din camera, temperatura Œn jur de 220C
Raspuns corect: e.
20. Tratamentul antiinfectios al anginei acute streptococice se face cu:
a. tetraciclina
b. ampicilina
c. oxacilina
d. Kanamicina
e. penicilina G (7 - 10 zile)
Raspuns corect: e.
21. Complicatiile anginei streptococice sunt:
a. meningita acuta
b. flegmon amigdalian, RAA, glumerulonefrita acuta (GNA)
c. adenita latero-cervicala
d. artrita reumatoida
e. gingivita acuta
Raspuns corect: b, c.
22. Tratamentul laringitelor grave (crupul si epiglotita) necesita:
a. tratamentul cu antitermice
b. tratamentul simptomatic
c. administrare de H.H.C. Œn doze mari, intubatie sau traheostomie
d. numai tratament cu antibiotice
e. nici unul dintre acestea
Raspuns corect: c.
23. Care dintre urmatoarele medicamente se administreaza Œn criza de astm bronsic?
a. cromoglicatul de sodiu
b. bronhodilatatoare inhalatorii (á2- adrenergice cu actiune rapida)
c. hemisuccinat de hidrocortizon i.v.
d. medicatie hiposensibilizanta (Ketotifen)
e. aspirina
Raspuns corect: b, c.

III. BOLI CARDIO-VASCULARE

(pag. 108-126)
24. Manifestarile clinice din insuficienta cardiaca stƒnga sunt:
a. reflux hepato - jugular
b. hepatomegalie
c. edeme generalizate
d. tahipnee, dispnee, cianoza
e. turgescenta jugularelor
Raspuns corect: d.
25. Insuficienta cardiaca acuta se instaleaza rapid Œn:

290
a. tahicardia panoxistica supraventriculara (AV>200 batai/min)
b. tahicardia sinusala
c. bradicardia sinusala
d. blocul atrio - ventricular
e. sindromul de preexcitatie (W.P.W.)
Raspuns corect: a.
26. Cauza cea mai frecventa a producerii socului (colapsului) hipovolemic la copil este:
a. prin translocatia lichidelor
b. prin hemoragii
c. prin lipsa de aport
d. prin perspiratie
e. prin pierderi gastro - intestinale (varsaturi, scaune diareice)
Raspuns corect: e.

IV. BOLI DIGESTIVE

(pag. 130-177)
27. Diareea poate fi consecinta:
a. alimente alterate
b. malabsorbtiei
c. alergiilor gastrointestinale
d. toxinelor
e. ingestiei unei cantitati mari de apa
Raspuns corect: a, b, c, d.
28. Treptele de tratament Œn diareea acuta fara deshidratare severa sunt:
a. Œnlocuirea pierderilor hidroelectrolitice
b. dieta de tranzitie cu vegetale antidiareice
c. Œntreruperea alimentatiei la sƒn, la sugarul alimentat natural
d. tratamentul dietetic (la sugari) cu formule fara sau sarace Œn lactoza
e. Œnlocuirea preparatului dietetic cu alimentul de baza, tatonƒnd alimentatia digestiva
Raspuns corect: a, b, d, e.
29. Constipatia reprezinta:
a. eliminarea zilnica a unui scaun normal
b. eliminarea rara si dificila a scaunelor
c. 3-4 scaune / zi
d. scaune cu consistenta scazuta
e. scaune Œn cantitate mare
Raspuns corect: b.
30. ×n parazitozele intestinale putem Œntƒlni:
a. distensie abdominala, anorexie, greata, varsaturi
b. retardul cresterii prin malabsorbtie
c. anemie
d. prurit intens anal si leziuni de grataj
e. semne de insuficienta respiratorie acuta
Raspuns corect: a, b, d.
31.Care sunt concentratiile si indicatiile mucilagiului de orez?
a. mucilagiu de orez 3% la sugarul mic
b. mucilagiu de orez 5 % la sugarul mare
c. o lingura de orez cƒntareste 15 g
d. mucilagiu de orez se foloseste Œn dieta de tranzitie din boala diareica acuta
e. se poate pastra 2-3 zile la frigider
Raspuns corect: a, b, c, d.
32.Recunoasteti concentratiile si calitatile supei de morcov:
a. are indicatii Œn boala diareica a sugarului si copilului mic
b. are calitati absorbante pentru toxine si microbi datorita pectinelor
c. se foloseste Œn concentratie de 3-5 %
d. se foloseste Œn concentratie de 30%-50%
e. are valoare calorica superioara laptelui
Raspuns corect: a, b, d.
33. Ce cantitate de GE-SOL veti recomanda Œn boala diareica cu deshidratare usoara?

291
a. 200 ml / Kg corp / 24 h
b. 150 ml / Kg cop / 24 h
c. 50 ml GE-SOL pentru fiecare scaun emis
d. 30 ml / Kg cop 24 h
e.120 ml / Kg corp / 24 h
Raspuns corect: c.
34. Care sunt semnele clinice ce evoca deshidratarea acuta:
a. ochi Œnfundati Œn orbite
b. fontanela anterioara deprimata
c. facies vultuos
d. pliul cutanat persistent
e. edemele generalizate
Raspuns corect: a, b, d.
35. Ce dieta recomandati Œn BDA simpla?
a. lapte diluat cu ceai
b. solutii de GE-SOL
c. mucilagiu de orez
d. alimentatia diversificata
e. supa de morcov
Raspuns corect: b, c, e.
36. Recunoasteti manifestarile clinice caracteristice formei clinice de deshidratere severa >10%:
a. oligo-anurie
b. facies toxic, ochi Œnfundati Œn orbite
c. deprimarea fontanelei anterioare
d. pliul cutanat persistent
e. pliul cunatan cu elasticitatea diminuata
Raspuns corect: a, b, c, d.
37. Ce conduita abordati Œn cazul unui copil cu BDA cu SDA> 10%?
a. tratament la domiciliu
b. restrictie de lichide
c. internare si rehidratare parenterala (PEV)
d. dieta cu lapte
e. suprimarea alimentatie anterioara Œmbolnavirii
Raspuns corect: c, e.
38. Care sunt obiectivele monitorizarii Œn BDA simpla, fara SDA?
a. curba febrila
b. diureza
c. nr. scaune, varsaturi
d. curba ponderala
e. frecventa respiratorie si cardiaca
Raspuns corect: a, c, d.

V. PATOLOGIE RENO-URINARA
(pag. 191-196)
39. Recunoasteti acuzele urinare ce suspicioneaza o infectie de tract urinar la copil:
a. urina hipercroma
b. urina tulbure/fetida
c. hematurie - chiar macroscopica
d. disurie
e. polachiurie
Raspuns corect: b, d, e.
40. Care sunt regulile corecte ce trebuie aplicate Œn recoltarea urinei pentru urocultura:
a. urina se recolteaza din portiunea mijlocie a jetului mictional
b. recoltarea urinei se va face totdeauna Œnaintea instituirii antibioterapiei
c. urina se recolteaza din olita
d. la sugar sunt necesare pungi adezive speciale pentru recoltarea urinei
e. nu este necesara o riguroasa asepsie locala
Raspuns corect: a, b, d.
41. Care date sunt corecte pentru diagnosticul de infectie urinara?

292
a. urocultura semnificativa > 100000 colonii /ml urina
b. > 30000 colonii /ml urina
c. < 10000 colonii /ml urina
d. examenul de urina normal
e. urocultura suprainfectata
Raspuns corect: a.
42. Recunoasteti sindroamele clinice cardinale specifice glomerulonefritei acute:
a. sindromul laringian
b. sindromul edematos
c. sindromul de supraƒncarcare cardio-vasculara
d. sindromul urinar
e. sindromul hipertensiv
Raspuns corect: b, c, d, e.
43. Edemele din glomerulonefrita acuta au urmatoarele caractere:
a. albe, moi, pufoase
b. cianotice, dure
c. sunt prezente la fata, pleoape
d. mai accentuate matinal
e. Œn placarde, pruriginoase
Raspuns corect: a, c, d.
44. Care dintre urmatoarele examene de laborator nu sunt importante Œn diagnosticul glomerulonefritei acute?
a. proba ADDIS
b. exudatul faringian pentru streptococul á hemolitic gr.A
c. titrul ASLO
d. dozarea ureei, creatininei, acidului uric
e. coprocultura
Raspuns corect: e.
45. Principiile generale din regimul dietetic al bolnavului cu glomerulonefita sunt:
a. regim comun
b. regim hiperproteic
c. regim fara sare, proteina, potasiu
d. regim hiperlipidic
e. fara restrictii de lichide Œn perioada edemelor
Raspuns corect: c.
46. Tensiunea arteriala din GNAPS are una din urmatoarele caracteristici:
a. valori crescute pentru TA sistolica
b. valori crescute pentru TA diastolica
c. cresteri imprevizibile sistolo - diastolice pe parcursul aceleiasi zile (necesita monitorizare)
d. valori Œn limite normale
e. valori constant crescute
Raspuns corect: c.

VI. BOLILE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

(pag. 204-210)
47. Specificati care este manifestarea caracteristica pentru convulsiile febrile la copil
a. sa apara pe fondul unei boli neurologice
b. sa aiba o durata mai mare de 15 minute
c. sa fie tonico - clonice generalizate, si sa apara sub vƒrsta de 3 ani
d. sa Œmbrace un caracter de rau convulsiv
e. traseul E.E.G. sa aiba modificari intercritic
Raspuns corect: c.
48. Tratamentul de prima alegere Œn convulsiile febrile este:
a. Metoclopramid 1-3mg/Kg
b. Fenobarbital Œn doza de 5 - 6 mg/Kg
c. Cloral hidrat
d. Diazepam Œn doza de 0,2 - 0,3 mg/Kg administrat i.v. lent sau Diazepam (Desitin) administrat intrarerectal
e. Meprobamat
Raspuns corect: d.

293
VII. BOLI REUMATICE
(pag. 213-217)
49. Ce caracteristici atribuiti artritei din R.A.A.?
a. prinde articulatiile mici
b. caracter saltant, migrator
c. este influentata de tratamentul inflamator
d. lasa sechele
e. prinde articulatiile mari
Raspuns corect: b, c, e.
50. Cƒnd determinam titrul ASLO?
a. Œn prima saptamƒna a unei infectii streptococice
b. Œn primele zile ale unei infectii streptococice
c. dupa 3 saptamƒni de la o infectie streptococica
d. nu exista o limita de timp
e. la cererea parintilor
Raspuns corect: c.

ENDOCRINOLOGIE GINECOLOGICĂ
Autor: Asist. univ. Dr. RĂDUCANU-LICHIARDOPOL CORINA
TEME LICENŢĂ MOAŞE
1. Dezvoltarea sexuală.
Bibliografie: Strauss JF, Barbieri RL. Yen and Jaffe’s Reproductive Endocrinology, 6th
edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2009, pag. 367-371.
Melmed S, Polonsky KS, Larsen PR, Kronenberg HM. Williams Textbook of
Endocrinology, 12th edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2011, pag. 868-886.

2. Hiperprolactinemia.
Bibliografie: Strauss JF, Barbieri RL. Yen and Jaffe’s Reproductive Endocrinology, 6th
edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2009, pag. 66-76.
Melmed S, Polonsky KS, Larsen PR, Kronenberg HM. Williams Textbook of Endocrinology,
12th edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2011, pag.184-186, 253-262.

3. Sindromul de ovare polichistice.

Bibliografie: Strauss JF, Barbieri RL. Yen and Jaffe’s Reproductive Endocrinology, 6th
edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2009, pag.489-515.
Melmed S, Polonsky KS, Larsen PR, Kronenberg HM. Williams Textbook of
Endocrinology, 12th edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2011, pag.622-632.

4. Pubertatea precoce.
Bibliografie: Strauss JF, Barbieri RL. Yen and Jaffe’s Reproductive Endocrinology, 6th
edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2009, pag.407-417.
Melmed S, Polonsky KS, Larsen PR, Kronenberg HM. Williams Textbook of Endocrinology,
12th edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2011, pag.161-163;1142-1181

294
5. Sindromul Turner.
Bibliografie: Strauss JF, Barbieri RL. Yen and Jaffe’s Reproductive Endocrinology, 6th
edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2009, pag. 371-373, 423-424.
Melmed S, Polonsky KS, Larsen PR, Kronenberg HM. Williams Textbook of Endocrinology,
12th edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2011, pag. 888-889, 1130-1133.

6. Insuficienţa ovariană prematură.

Bibliografie: Strauss JF, Barbieri RL. Yen and Jaffe’s Reproductive Endocrinology, 6th
edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2009, pag. 326.
Melmed S, Polonsky KS, Larsen PR, Kronenberg HM. Williams Textbook of Endocrinology,
12th edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2011, pag. 632-634, 1134-1135.

7. Menopauza.
Bibliografie: Strauss JF, Ba rbieri RL. Yen and Jaffe’s Reproductive Endocrinology, 6th
edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2009, pag. 327-355.
Melmed S, Polonsky KS, Larsen PR, Kronenberg HM. Williams Textbook of Endocrinology,
12th edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2011, pag. 641-652, 1222-1225.

8. Rezistenţa completă la androgeni.

Bibliografie: Strauss JF, Barbieri RL. Yen and Jaffe’s Reproductive Endocrinology, 6th
edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2009, pag. 382-383.
Melmed S, Polonsky KS, Larsen PR, Kronenberg HM. Williams Textbook of
Endocrinology, 12th edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2011, pag. 907-914.

9. Hiperplazia adrenală congenitală.

Bibliografie: Strauss JF, Barbieri RL. Yen and Jaffe’s Reproductive Endocrinology, 6th
edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2009, pag. 386-387, 569-570.
Melmed S, Polonsky KS, Larsen PR, Kronenberg HM. Willia ms Textbook of Endocrinology,
12th edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2011, pag. 523-532, 917-921.

10. Amenoreea funcţională hipotalamică.

Bibliografie: Strauss JF, Barbieri RL. Yen and Jaffe’s Reproductive Endocrinology, 6th
edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2009, pag. 457-471.
Melmed S, Polonsky KS, Larsen PR, Kronenberg HM. Williams Textbook of Endocrinology,
12th edition, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2011, pag. 611-614, 1125-1126.

295
DISCIPLINA : I G I E N A ŞI ECOLOGIE
MOAŞE
Autor: Sef lucr. Dr. Adriana Hurezeanu

GRILE COMPLEMENT SIMPLU

1. Examenul medical de bilanţ al copiilor si tinerilor cuprinde urmatoarele examene,cu o excepţie precizati exceptia)
a. examenul dezvoltarii fizice
b. examenul endocrinologic
c. examenul oftalmologic
d. examenul ORL
e. examenul ginecologic
R= e

2. Toxiinfecţia alimentara cu stafilococi are incubaţia:

a. de la 7-12 ore si are drept sursa rozatoarele si omul
b. de la 30minute la 6 ore si are drept sursa omul
c. de la 5-24 ore si are drept sursa si omul.
d. de la 5 ore la 18 zile si nu are drept sursa omul
e. de la 30 minute la 12 ore si nu are drept sursa omul
R= b

3. Pentru depistarea viciilor de refractie :

a. optotipul se aseaza cu faţa la subiect si cu spatele la sursa de lumina
b. se citesc mai întâi semnele mai mici ţi apoi urmatoarele, cu dimensiuni crescatoare
c. se citesc fracţiunile notate în stânga optotipului.
d. optotipul se aseaza la o distanta de 3 metri fata de subiect
e. se utilizeaza obiecte divers colorate
R= d

GRILE COMPLEMENT MULTIPLU

1. Starea de sanatate a organismului este influenţata de :

a. compoziţia chimica a aerului;
b. presiunea parţiala a gazelor componente.
c. proprietatile fizice ale aerului
d. cubajul de aer al incaperii
e. existenta/inexistenta aparaturii de aer conditionat
R = a,b,c,d

2. Care dintre substantele nutritive indeplinesc in organism un rol preponderent energetic :

a. proteine
b. lipide
c. glucide
d. vitamine
e. elemente minerale
R = b,c

3. Prin examenul somatoscopic se poate aprecia:

a. perimetrul toracic
b. robusteţea
c. aspectul coloanei vertebrale
d. discromatopsia
e. echilibrul bazinului
R = b,c,e

4. Acuitatea auditiva a copilului se testeaza:

a. cu vocea de la o distanţa cuprinsa între 3 – 7 m

296
b. cu vocea de la o distanţa cuprinsa între 0,5 – 5 m
c. prin emiterea unor sunete de tonalitate joasa
d. prin emiterea unor sunete de tonalitate inalta
e. prin examen O.R.L.
R = b,e

5. Factorii care pot favoriza intirzierea in dezvoltarea neuropsihica a copiilor sunt :

a. boli / traumatisme in antecedente
b. greutatea la nastere sub 2500 grame
c. nivel cultural si educativ-sanitar redus in familie
d. alimentatie necorespunzatoare
e. imbracaminte necorespunzatoare
R = a,b,c,d

6. Methemoglobinemia infantila reprezinta intoxicaţia nou-nascutului alimentat cu lapte praf preparat cu

apa care conţine :
a. nitra ţi
b. clor
c. fluor
d. pesticide.
e. nitriţi
R = a,e

7. Salubritatea solului este influentata de urmatoarele sale proprietati :

a. capilaritatea
b. permeabilitatea pentru aer
c. temperatura
d. permeabilitatea pentru apa
e. selectivitatea.
R = b,e

DISCIPLINA BOLI INFECŢIOASE

MOAŞE
Autor: Şef lucrări Dr.Dan Hurezeanu

GRILE COMPLEMENT SIMPLU

1 ). Tratamentul de elecţie în scarlatina se face cu:

a. ampicilina
b. penicilina
c. clormafenicol
d. cefalosporine
e. tetraciclina

R: b

2) . Semnul caracteristic în rubeola este reprezentat de:

a. angina rosie „în flacara”

b. erupţia maculo-eritematoasa, confluenta, intens pruriginoasa
c. adenopatiile retroauriculare, occipitale, latero-cervicale
d. semnul Koplik
e. faciesul plâns

R: c

297
3) .Diagnosticul de infecţie cu HIV la un nou-născut din mamă HIV + sw pune pe baza următoarelor teste :
a. test ELISA – ac.anti HIV 1,2
b. test Western blot +W. Blot
c. 2 teste ELISA + W. Blot
d. determinarea încărcăturii virale ( PCR – ARN –HIV )
e. determinarea numărului ly CD4
R: d

4) . În stadiul cataral, sugestive pentru tusea convulsiva sunt:

a. tusea tenace, emetizanta, rezistenta la terapia uzuala

b. rinoreea seroasa
c. tusea productiva
d. varsaturile
e. cefaleea

R: a

5) . În deshidratarile de 5%, reechilibrarea hidroelectrolitica se face prin:

a. administrare de saruri per os

b. administrare de electroliţi parenteral
c. administrare de sânge
d. administrare de imunoglobuline
e. administrare de plasma

R: a

6). Cea mai frecventa determinare în infecţia cu virusul urlian este la nivelul:

a. pancreasului
b. meningelui
c. glandei parotide
d. encefalului
e. ovarului

R: c

GRILE COMPLEMENT MULTIPLU

1). Virusul varicelo-zosterian se transmite prin:

a. saliva bolnavilor, cu 1-2 zile înainte de apariţia erupţiei

b. prin urina
c. prin fecale
d. contact direct cu conţinutul veziculelor
e. numai prin cruste

R: a, d

2). Tabloul clinic în gripa cuprinde:

a. stare de curbatura
b. secreţie nazala muco-purulenta
c. hipertensiune arteriala

298
d. febra înalta, frisoane
e. varsaturi în jet

R: a, d

3.) Tratamentul etiologic în tusea convulsiva se face cu:

a. penicilina
b. eritromicina
c. gentamicina
d. fluorochinolone
e. cloramfenicol

R: b, d
4). Tabloul clinic în febra tifoida este caracterizat prin:

a. debut brusc în toate cazurile

b. prezenţa rozeolelor tifice
c. puls bradicardic, discordant cu febra
d. angina Duguet
e. hipertensiune arteriala
R: b, c, d

5) . Tabloul clinic al holerei cuprinde:

a. scaune diareice apoase, afecaloide, riziforme

b. scaune diareice muco-pio-sanguinolente
c. sindrom de deshidratare, de diverse grade
d. hipertermie pe toata perioada bolii
e. tenesme

R: a, c

6). Hepatitele acute virale (HAV) cu transmitere fecal-orala sunt:

a. HAV tip A
b. HAV tip B
c. HAV tip C
d. HAV tip D
e. HAV tip E

R: a, e

7) . În perioada prodromala a HAV se pot întâlni:

a. greţuri
b. icter pruriginos
c. varsaturi
d. febra înalta
e. inapetenţa

R: a, c, e

299
8) . HAV tip B se transmite:
a. prin sânge si derivate de sânge contaminat
b. sexual
c. fecal-oral
d. prin instrumentar medical si nemedical contaminat
e. vertical, de la mama la fat

R: a, b, d, e

9) . Care din urmatoarele modificari ale LCR pledeaza pentru o meningita bacteriana:

a. glicorahie mult crescuta

b. elemente celulare cu miile
c. predominenţa mononuclearelor
d. proteinorahie mult crescuta
e. glicorahie normala

R: b, d

10). Pentru diagnosticul meningitei, indispensabila este:

a. hemocultura
b. tomografia cerebrala
c. puncţia lombara
d. hemoleucograma
e. radiografia craniana

R: c

11). Caracteristicile paraliziei poliomielitice sunt:

a. paralizii simetrice, cu hipertonie
b. paralizii asimetrice, flasce, cu hipotonie si tulburari ale sensibilitaţii obiective
c. paralizii asimetrice, flasce, cu reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite
d. paralizii asimetrice, cu hipertonie
e. sunt urmate de atrofii si sechele

R: c, e

12) . Atitudinea în faţa unei plagi rabigene:.

a. toaleta plagii
b. administrare de ATPA + vaccin
c. administrare de ser antirabic numai la indicaţiile absolute, dupa testare
d. administrare de ser + vaccin la toate plagile
e. administrare obligatoriu de antibiotice

R: a, b, c

13) . Leptospiroza se poate trata etiologic cu:

a. aciclovir
b. vancomicina
c. penicilinaG
d. ampicilina
e. kanamicina

300
 R: c, d

14) . Profilaxia în leptospiroza presupune:

a. chimioprofilaxia contacţilor
b. internarea obligatorie a contacţilor
c. deratizare
d. clorinarea bazinelor de înot
e. vaccinarea animalelor domestice

R: a, c, d, e

301
PARTEA IV -
GRILE BFKT

302
ELECTROTERAPIE
Autor:Conf. univ. Dr. Bighea Adrian

Bibliografie
1. Rădulescu A.: Electroterapia, Editura Medicala, Bucureşti, 1993.
2. Popescu R., Bighea A.: Curs de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală, Editura ACSA
Craiova, 1995

1. Intensitatea curentului electric:

a. reprezintă fluxul densităţii pe unitatea de timp
b. reprezintă fluxul densităţii pe unitatea de suprafaţă
c. se măsoară în amperi
d. se măsoară în volţi
e. se măsoară în amperi/m2
Corect: a, c

2. Structuri foarte bune conducătoare de curent din corpul omenesc sunt:

a. soluţiile electrolitice
b. sângele
c. fanerele
d. umorile
e. aponevrozele
Corect: a, b, d

3. Rezistenţa electrică:
a. în circuit continuu se măsoară în ohmi
b. în circuit continuu se măsoară în volţi
c. în circuit alternativ poartă numele de impedanţă
d. este invers proporţională cu intensitatea curentului
e. este direct proporţională cu intensitatea curentului
Corect: a, c, d

4. Transformarea energiei electrice în alte forme de energie:

a. determină efecte calorice
b. determină scăderea rezistenţei
c. determină efecte luminoase
d. determină scăderea conductibilităţii
e. determină efecte electromagnetice
Corect: a, c, e

5. Masa de substanţă depusă la un electrod:

a. rezultă din Legea I a lui Faraday
b. este proporţională cu cantitatea de electricitate
c. rezultă din Legea a II-a a lui Faraday
d. este proporţională cu echivalentul electrochimic
e. este invers proporţională cu echivalentul electrochimic
Corect: a, b, d

6. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a. un ţesut este un conductor uniform
b. cu cat un segment este situat mai departe de electrozi, intensitatea curentului ajuns la el este mai mică
c. pe regiunea cuprinsă între electrozi, intensitatea curentului este egală
d. cantitatea cea mai mare de curent trece prin zonele ce opun rezistenţa cea mai mică
e. conductibilitatea electrică a unui ţesut este direct proporţională cu conţinutul lui în apă
Corect: b, d, e

7. Masa de substanţă depusă la un electrod:

a. rezultă din Legea I a lui Faraday

303
b. este proporţională cu cantitatea de electricitate
c. rezultă din Legea a II-a a lui Faraday
d. este proporţională cu echivalentul electrochimic
e. este invers proporţională cu echivalentul electrochimic
Corect: a, b, d

8. Care sunt calităţile stimulului electric pentru a declanşa o excitaţie ?

a. intensitate maxim suportabilă
b. intensitatea să fie egală cu timpul
c. să acţioneze un anumit timp minim
d. intensitate sub prag, timp de 1 minut
e. intensitatea sa depăşească “pragul”
Corect: c, e

9. Stimularea membranei celulare permite următoarele:

a. migrarea masivă a Na+ dinspre exteriorul spre interiorul membranei
b. creşterea foarte mare a permeabilităţii pentru K+
c. viteza de migrare transmembranară a Na+ este de 7 ori mai mare decât cea a K+
d. reducerea potenţialului de repaus la -65mV
e. declanşarea potenţialului de acţiune
Corect: a, c, d, e

10. Ce reprezintă reobaza ?

a. intensitatea minimă necesară declanşării excitaţiei
b. permeabilitatea celulară
c. intensitatea “prag”
d. potenţialul de acţiune al celulei
e. pozitivitatea crescută din interiorul membranei
Corect: a, c

11. Ce este repolarizarea ?

a. procesul de revenire la potenţialul de membrană
b. inactivarea mecanismului de transport al sodiului
c. creşterea fluxului de ieşire a K+ din celulă
d. creşterea fluxului de intrare a K+ în celulă
e. modificarea durează 19 ms
Corect: a, b, c

12. Stimularea electrică se produce astfel:

a. la variaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă scurtă de timp
b. la variaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă lungă de timp
c. la intensitate sub valoarea “prag“
d. la intensitate peste valoarea “prag“
e. la intensităţi mari ale curentului în timp prelungit
Corect: a, d

13. Ce semnificaţie are electrotonusul ?

a. modificările caracteristice ale proprietăţilor fizice ale ţesuturilor determinate de sensul curentului
b. modificările caracteristice ale proprietăţilor fiziologice ale ţesuturilor determinate de sen sul curentului
c. catelectrotonusul semnifică creşterea excitabilităţii tisulare (la catod)
d. pragul de excitabilitate este mai coborât la catod
e. excitaţia la catod este la deschiderea circuitului
Corect: a, b, c, d

14. Masurarea excitabilităţii unui nerv/muschi se face prin:

a. închiderea unui curent continuu
b. aplicarea unui stimul dreptunghiular
c. aplicarea unui stimul subliminal
d. aplicarea impulsurilor de curent “în treaptă“

304
e. aplicarea unui stimul triunghiular
Corect: a, b

15. Condiţiile esenţiale de răspuns la stimularea electrică sunt:

a. intensitatea curentului
b. timpul util
c. bruscheţea curentului aplicat
d. creşterea lentă a intensităţii
e. impulsul să fie triunghiular, trapezoidal sau exponenţial
Corect: a, b, c

16. Acomodarea este:

a. o proprietate a muşchilor normal inervaţi
b. oprită de un curent cu pantă bruscă
c. absentă la muşchii denervaţi
d. proporţională cu forţa
e. măsurată cu coeficientul de acomodare
Corect: a, b, c, e

17. Frecvenţa stimulilor este importantă în producerea excitaţiei electrice pentru că:
a. frecvenţa stimulilor este proporţională cu intensitatea
b. există o perioadă de timp refractară la o nouă excitaţie
c. musculatura netedă nu reacţionează la impulsuri izolate
d. musculatura netedă reacţionează la sumaţia temporară a impulsurilor
e. organele inervate de parasimpatic necesită o frecvenţă mai mare a excitaţiilor
Corect: b, c, d, e

18. Curentul galvanic reprezintă:

a. o deplasare de sarcini electrice de-a lungul unui conductor
b. deplasarea electronilor de-a lungul unui conductor
c. deplasarea ionilor de-a lungul unui conductor
d. producerea de curent electric variabil
e. producerea de curent electric continuu
Corect: a, b, c, e

19. Efectele fiziologice ale curentului galvanic

a. acţiunea analgezică se produce la nivelul polului pozitiv
b. acţiunea analgezică se produce la nivelul polului negativ
c. acţiunea analgezică se produce la nivelul ambilor poli
d. la polul pozitiv, membranele celulare se hiperpolarizează
e. la polul pozitiv, scade excitabilitatea
Corect: a, d, e

20. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii

a. polul negativ produce o creştere a pragului de excitaţie
b. polul negativ este utilizat ca electrod activ
c. polul negativ produce o scădere a pragului de excitaţie
d. creşterea bruscă a intensităţii curentului determină o contracţie musculară promptă
e. polul negativ produce scăderea excitabilităţii
Corect: b, c, d

21. Efectele terapeutice ale aplicării curentului galvanic

a. vasoconstrictor
b. analgezic la polul pozitiv
c. hiperemie activă la nivelul circulaţiei superficiale şi profunde
d. analgezic la nivelul electrodului negativ
e. antialgic prin creşterea excitabilităţii nervoase la nivelul polului pozitiv
Corect: b, c

305
22. Modalităţi de aplicare a galvanizărilor
a. cu ajutorul unor electrozi sub formă de plăci
b. baie galvanică parţială
c. baie galvanică generală
d. iontoforeza
e. nici una din cele de mai sus
Corect: a, b, c, d

23. Galvanizarea simplă în scop antialgic:

a. electrodul activ este electrodul negativ
b. electrodul activ este electrodul pozitiv
c. electrodul activ este de dimensiuni mai reduse
d. electrodul activ este indiferent
e. electrodul activ este de dimensiuni mai mari
Corect: b, c

24. Modalităţi de aplicare a curentului galvanic:

a. intensitatea se reglează la ”înţepătură”
b. aşezarea electrozilor se face longitudinal
c. nu se utilizează stratul hidrofil între electrod şi tegument
d. pacientul va fi poziţionat în posturi antialgice
e. electrodul se aplică pe zona păroasă a capului
Corect: b, d

25. Băile galvanice

a. temperatura apei va fi mai mare de 39ºC
b. temperatura apei va fi 34-38°C
c. direcţia curentului va fi numai ascendentă
d. durata şedinţelor va fi de 10-30 minute
e. ritmul şedinţelor la 3 zile
Corect: b, d

26. Avantajele aplicării iontoforezei

a. este posibilă o acţiune locală reflexă la nivelul dermatomioamelor
b. cantitatea de substanţă care pătrunde este necontrolabilă
c. au efect local demonstrat şi recunoscut
d. cantitatea de substanţă care pătrunde nu poate fi dozată
e. se cumulează cu efectul analgezic al curentului galvanic
Corect: a, c, e

27. Contraindicaţiile galvanoterapiei

a. artrite
b. distonii neurovegetative
c. nevralgii şi nevrite diferite
d. eczeme
e. supuraţii
Corect: d, e

28. Curenţii de joasă frecvenţă sunt:

a. forme de curent continuu
b. curenţi cu impulsuri dreptunghiulare
c. impulsuri triunghiulare
d. curent galvanic
e. impulsuri exponenţiale
Corect: b, c, e

29. Tehnica de aplicare a curenţilor de joasă frecvenţă

306
a. electrozii nu se plasează la nivelul inserţiilor musculare
b. electrozii se plasează la nivelul zonei de trecere muşchi-tendon
c. electrodul pozitiv se plasează proximal de muşchiul afectat
d. electrodul pozitiv se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii
e. electrodul negativ se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii
Corect: b, c, e

30. Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face cu:

a. Curenţi exponenţiali de joasă frecvenţă
b. Curenţi de medie frecvenţă
c. Impuls cu durata de 500 ms cu panta de creştere de 1000 m
d. Impuls cu durata de 200 ms urmat de pauză de 600 ms
e. Ultrasunet
Corect: a, d

31. Musculatura total denervată

a. răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de lungă durată
b. răspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurtă durată
c. răspunde la impulsuri de scurtă durată
d. nu răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurtă durată
e. răspunde la impulsuri cu panta de creştere rapid
Corect: a

32. Principiul de acţiune al terapiei musculaturii spastice:

a. se induce un efect de inhibiţie a motoneuronilor muşchilor spastici
b. nu se produce relaxare
c. se aplică două circuite de excitaţie separate, sincronizate
d. se utilizează un electrod
e. nu este indicată în tratamentul paraliziilor spastice
Corect: a, c

33. Curenţii diadinamici au efecte:

a. contracţii musculare în muşchii denervaţi
b. analgetice
c. hiperemiante
d. dinamogene
e. nu are efect excitomotor
Corect: b, c, d

34. Curenţii Träbert:

a. nu sunt indicaţi în lombalgii
b. au efect analgetic şi hiperemiant
c. electrodul negativ se plasează pe locul dureros
d. timpul de a plicare este de 30 minute
e. au durata de 2 ms urmaţi de o pauză de 5 ms
Corect: b, c, e

35. TENS
a. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasă frecvenţă
b. polul pozitiv este activ
c. polaritatea electrozilor nu are importanţă
d. plasarea electrozilor se face pe zona dureroasă
e. aplicaţia poate dura mai multe ore
Corect: a, c, d, e

36. Sunt adevărate următoarele afirmaţii:

a. curenţii de medie frecvenţă nu prezintă acţiune vasoactivă
b. curenţii de medie frecvenţă produc contracţii asupra musculaturii scheletice şi muşchilor netezi

307
c. singura formă de aplicare este cu un curent unic de medie frecvenţă
d. curenţii de medie frecvenţă produc analgezie
e. curenţii de medie frecvenţă produc contracţii musculare dureroase
Corect: b, d

37. Efectele fiziologice ale curenţilor interferenţiali

a. excitomotor pe muşchi sănătoşi, normoinervaţi
b. decontracturant
c. vasoconstrictor
d. analgetic
e. excitomotor pe musculatura netedă
Corect: a, b, d, e

38. Contraindicaţii ale aplicării electroterapiei prin curenţi interferenţiali:

a. procese inflamatorii articulare
b. afecţiuni febrile de diferite etiologii
c. tuberculoza activă
d. neoplazii
e. caşexie
Corect: b, c, d, e

39. Tehnici de aplicare a curenţilor interferenţiali

a. tehnica interfero triplex
b. tehnica statică
c. tehnica cinetică
d. tehnica mixtă
e. nici una din cele de mai sus
Corect: b, c

40. Procedeul curenţilor interferenţiali:

a. se bazează pe încrucişarea a doi curenţi de medie frecvenţă, cu frecvenţe dif erite
b. se bazează pe încrucişarea a patru curenţi de medie frecvenţă, cu frecvenţe diferite
c. prin interferenţă va rezulta tot un curent de medie frecvenţă, dar cu amplitudine variabilă
d. prin interferenţă va rezulta un curent de joasă frecvenţă, între 1 şi 100 Hz
e. la locul interferenţei direcţia şi intensitatea curentului se modifică repetitiv
Corect: a, c, e

41. În terapia cu unde scurte, electrozii pot fi poziţionaţi:

a. în acelaşi plan
b. transversal
c. longitudinal
d. oblic
e. în oricare din poziţiile de mai sus
Corect: b, c

42. Terapia cu înaltă frecvenţă pulsatilă are următoarele efecte:

a. ameliorează osteoporoza
b. accelerează vindecarea unor plăgi
c. creşte spasmele musculaturii netede
d. previne şi tratează cicatricile cheloide
e. accentuează edemul tisular
Corect: a, b, d

43. Efectele fiziologice ale ultrasunetului sunt:

a. analgetice
b. excito-motorii
c. miorelaxante
d. hiperemiante

308
e. sedative
Corect: a, c, d
44. Indicaţiile ultrasonoterapiei sunt:
a. reumatism degenerativ
b. fracturi recente
c. cicatrici cheloide
d. TBC
e. afecţiuni neurologice
Corect: a, b, c, e

45. Contraindicaţiile ultrasonoterapiei sunt:

a. stări inflamatorii
b. neoplazii
c. stare generală alterată
d. boala artrozică
e. tromboflebite
Corect: a, b, c, e

309
METODOLOGIE DE KINETOTERAPIE
Autor: Conf. univ. Dr. Bighea Adrian

Bibliografie
1. Sbenghe T: Kinesiologia-ştiinţa mişcării., Editura Medicală, Bucureşti, 2002
2. Sbenghe, Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare, Ed.Medicală, 1987.
3. Popescu R., Bighea A.: Curs de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală,
Editura ACSA Craiova, 1995
4. Sidenco E L: Bilanţul articular şi muscular. Ed A.P.P. Bucureşti 1999.
5. Nemeş I. D. A: Metode de explorare şi evaluare în kinetoterapie. 2001, Ed. Orizonturi Universitare,
Timişoara, ISBN 973-8109-87-6.
6. Kiss I: Fiziokinetoterapie şi recuperare medicală. Ed Med., Bucureşti, 2002, ISBN 973-39-0338-8.
7. Zdrenghea D, Branea I: Recuperarea bolnavilor cardiovasculari, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 1995

1. Capacitatea de mişcare articulară se apreciază prin:

a. bilanţ clinic
b. istoricul bolii
c. disponibilităţile de comunicare
d. bilanţ articular
e. bilanţ muscular
Corect: d

2. Odată cu bilanţul articular se pun în evidenţă:

a. hipotrofii musculare
b. laxitatea ligamentară care poate duce la hiperextensie (ex. genu recurvatum)
c. contractura în flexie cu apariţia unui flexum, care în stadiul ireductibil face imposibilă
extensia.
d. laxitate complexă capsulo-ligamentară
e. atrofii musculare
Corect: b, c, d

3. Bilanţul muscular apreciază:

a. tonusul muscular
b. gradul maxim de mobilitate
c. forţa musculară
d. unghiul funcţional
e. rezistenţa musculară
Corect: a, c, e

4. Care din următoarele tehnici aparţin imobilizării:

a. poziţia de corecţie
b. punerea în repaus
c. posturile de facilitare
d. contenţia
e. contracţia izometrică
Corect: b, d

5. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive:

a. mobilizarea liberă
b. contracţia izometrică
c. relaxarea musculară
d. mobilizarea pasivă pură asistată
e. mobilizarea auto-pasivă
Corect: d, e

6. Contracţia reflexă din cadrul mobilizărilor active reflexe este provocată prin:

310
a. reflex de întindere (stretch-reflex)
b. mişcarea voluntară cu modificarea lungimii muşchiului
c. reflex de echilibru
d. reflexe de poziţie
e. creşterea tensiunii muşchiului
Corect: a, c, d

7. Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul:

a. mobilizării active reflexe
b. mobilizării pasive
c. kineziei statice
d. mobilizării active voluntare
e. tehnicilor anakinetice
Corect: d

8. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive:

a. mobilizarea pasivă mecanică
b. manipulările
c. tracţiunile
d. mobilizarea activă reflexă
e. mobilizarea autopasivă
Corect: a, b, c, e

9. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive:

a. contracţia izometrică
b. relaxarea
c. tracţiunile
d. mobilizarea pasivo-activă
e. mobilizarea pasivă pură asistată
Corect: c, d, e

10. Stretchingul are următoarele avantaje:

a. scade flexibilitatea ţesuturilor
b. creşte abilitatea de a învăţa sau performa diferite mişcări
c. determină relaxarea fizică şi psihică
d. determină o conştientizare asupra propriului corp
e. creşte riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin muncă sau sport
Corect: b, c, d

11. Ce tipuri de stretching pentru muşchi cunoaşteţi?

a. izotonic
b. balistic
c. dinamic
d. activ sau stato-activ
e. static sau pasiv
Corect: b, c, d, e

12. Efectele jocului articular sunt:

a. asigură mişcările segmentelor în articulaţiile periferice
b. asigură o repartiţie fiziologică a lichidului sinovial
c. permite formarea de aderenţe în articulaţie
d. transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular
e. efect antialgic
Corect: a, b, d, e

13. În timpul mobilizărilor vom ţine seama de o serie de reguli:

311
a. poziţia pacientului să fie comodă, relaxată
b. poziţia articulaţiei care va fi mobilizată să permită o cât mai bună relaxare locală
c. kinetoterapeutul să aibă o poziţie comodă cu posibilitate de abordare uşoară a pacientului
d. mâna kinetoterapeutului care face mobilizarea nu va avea contact cu articulaţia
e. segmentul articular care nu va fi mobilizat va trebui stabilizat printr-o curea, de către un ajutor, sau de o
mână a kinetoterapeutului
Corect: a, b, c, e

14. Tehnica manipulării. Alegeţi cei 3 timpi corecţi:

a. punerea în poziţie
b. punerea în relaxare
c. punerea în tensiune
d. impulsul cortical
e. impulsul manipulativ
Corect: a, c, e

15. Mărimea forţei musculare depinde de mai mulţi parametri, dintre care:
a. diametrul de secţiune al muşchiului
b. numărul unităţilor motorii în acţiune
c. frecvenţa impulsurilor nervoase
d. tipul articulaţiei
e. aranjamentul fibrelor musculare
Corect: a, b, c, e

16. Avantajele contracţiilor izometrice:

a. sunt foarte eficiente
b. reduc edemul prin efect de pompă
c. tehnica este simplă
d. durata exerciţiilor este scurtă
e. solicită articulaţiile
Corect: a, b, c, d

17. Pentru a creşte forţa musculară se execută:

a. exerciţii izometrice
b. tehnici de facilitare proprioceptivă neuromusculară pentru a creşte direct forţa musculară
c. posturile declanşatoare de reflexe tonice
d. exerciţii dinamice cu rezistenţă
e. coordonările paliative
Corect: a, c, d

18. Dintre exerciţiile dinamice cu rezistenţă fac parte:

a. exerciţiul maximal scurt
b. exerciţiul maximal cu repetiţie
c. exerciţiile rezistive regresive
d. exerciţiile repetitive scurte izometrice
e. grupajul de 3 contracţii a 6 secunde
Corect: a, b, c

19. Tehnica De Lorme-Watkins are în structură următoarele seturi de exerciţii:

a. setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM
b. setul II: 10 ridicări cu ¾ 10RM
c. setul III: 10 ridicări cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM
e. setul V : 5 ridicări cu ½ 10 RM
Corect: a, b, c

312
20. În cazul exerciţiilor regresive:
a. muşchiul oboseşte treptat
b. progresia este asigurată prin retestarea 10RM la 5-7 zile
c. numărul de repetări într-o repriză depinde de greutate
d. schimbarea frecventă a greutăţilor face ca tehnica să nu fie agreată de pacient şi de kinetoterapeut
e. se obţine o performanţă aproape maximă pentru starea fiziologică a muşchiului în momentul respectiv
Corect: a, b, d, e

21. Schema exerciţiilor cu 10 rm (repetiţii minime) este:

a. seria I: de 10 ridicări cu 2 x 10 rm
b. seria II: de 10 ridicări cu 1,5 x 10 rm
c. seria III: de 10 ridicări cu10 rm
d. seria IV: de 5 ridicări cu 2 x 5 rm
e. seria V : de 5 ridicări cu 2 x 5 rm
Corect: a, b, c

22. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă presupun:

a. viteza mişcărilor nu are importanţă
b. durata exerciţiilor nu reprezintă un parametru de dozare
c. urmărirea atentă, zilnică a semnelor de oboseală musculară
d. durata exerciţiilor este un parametru de dozare
e. la începutul exerciţiilor se testează forţa grupului muscular simetric
Corect: c, d, e

23. În situaţiile deficitelor mari de forţă musculară este necesar să se apeleze şi la:
a. posturi declanşatoare de reflexe tonice
b. întinderea prelungită la muşchii posturali extensori slabi
c. tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii
d. elemente facilitatorii de creştere a răspunsului motor
e. nu se utilizează tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii
Corect: a, c, d

24. Rezistenţa musculară depinde de:

a. forţa musculară
b. valoarea circulaţiei musculare
c. integritatea metabolismului muscular
d. starea generală a organismului
e. pH-ul sângelui
Corect: a, b, c, d

25. Testarea rezistenţei muşchiului se face:

a. testarea se face cu greutăţi între 60-70% din forţa maximă
b. prin testarea capacităţii de menţinere a unei contracţii
c. testarea se face cu greutăţi între 15%-40% din forţa maximă cronometrându-se timpul menţinerii
contracţiei
d. testarea se face cu greutăţi între 50%-60% din forţa maximă
e. calculând numărul de repetări posibile la încărcare şi la un ritm de metronom precizat
Corect: b, c, e

26. Pentru a realiza creşterea rezistenţei musculare:

a. scădem durata exerciţiilor
b. creştem durata exerciţiului
c. utilizăm terapia ocupaţională
d. se lucrează la intensităţi mai joase de efort dar prelungite în timp
e. se lucrează la intensităţi mari de efort
Corect: b, c, d

313
27. Bolnavii care beneficiază de antrenamentul la efort sunt:
a. bolnavii cardiovasculari, mai ales coronarienii după infarctul de miocard
b. bolnavii respiratori
c. sechelarii unor afecţiuni ale aparatului locomotor
d. sedentarii
e. bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III
Corect: a, b, c, d

28. Metodele antrenamentului la efort utilizează:

a. electroterapia
b. mersul
c. urcatul scărilor şi pantelor
d. terapia ocupaţională
e. crioterapia
Corect: b, c, d

29. Cea mai modernă exprimare a intensităţii unui efort se face prin:
a. urcatul scărilor
b. alergare
c. echivalentul metabolic
d. covorul rulant
e. bicicleta ergometrică
Corect: c

30. Suportabilitatea efortului se urmăreşte pe baza semnelor clinice care apar:

a. tahicardia
b. durerile precordiale
c. cefalee
d. transpiraţii reci
e. oboseala
Corect: a, b, d

31. Durata efortului în cazul antrenamentului la efort este de:

a. 3 minute de efort urmate de o pauză de 30-180 secunde, ciclu care se repetă la 30-60 minute
b. 5 minute de efort
c. 10 minute de efort
d. 15 minute de efort
e. 7 minute de efort
Corect: a

32. Frecventa şedinţelor de efort la pacienţii cardio pulmonari este de:

a. 1 pe săptămână
b. 2, 2-3 pe săptămână
c. 5 pe săptămână
d. 6 pe săptămână
e. 10 pe săptămână
Corect: b

33. Metodica unei şedinţe de antrenament la efort împarte programul în:

a. prima parte 6-15 minute încălzire
b. partea a doua alcătuită din exerciţiul propriu-zis de efort
c. partea a treia marchează trecerea la starea de repaus, durează 20 minute
d. partea a treia marchează trecerea la starea de repaus, durează 5-10 minute
e. partea a treia durează 25 minute
Corect: a, b, d

314
34. Antrenamentul la efort are ca efecte:
a. creşte rezistenţa vasculară periferică
b. scade amplitudinea denivelării segmentului ST la efort
c. scade nivelul catecolaminelor serice şi al lipidelor serice
d. creşte extracţia de O2 la nivelul ţesuturilor
e. creste amplitudinea denivelării segmentului ST la efort
Corect: b, c, d

35. Antrenamentul pentru refacerea coordonării se face după anumite reguli:

a. exerciţiile de coordonare trebuie să se execute de câteva ori pe zi, fără întrerupere, până ce coordonarea
este obţinută
b. orice contracţie a muşchiului care nu este necesară unei activităţi date trebuie evitată
c. se vor utiliza explica ţii verbale, înregistrări cinematice, desene
d. antrenamentul se opreşte la orice semn de oboseală sau plictiseală
e. este necesară o forţă mare pentru o mişcare de precizie
Corect: a, b, c, d
36. În programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari, efortul lor este cel mai mult limitat de:
a. medicaţia specifică afecţiunii
b. pragul angios restant
c. valorile crescute ale TA
d. valorile crescute ale frecvenţei cardiace
e. valorile crescute ale frecvenţei respiratorii
Corect: b

37. În perioada de la 8-12 săptămâni postinfarct, nivelul de solicitare al exerciţiilor fizice corelat cu
frecvenţa cardiacă este de:
a. 30% din frecvenţa maximă
b. 50% din frecvenţa maximă
c. 70%-80% din frecvenţa maximă
d. 100% din frecvenţa maximă
e. 90% din frecvenţa maximă
Corect: c

38. În testarea de efort la cicloergometru, creşterea progresivă a intensităţii efortului la fiecare treaptă de
efort este de:
a. 10W
b. 25-30W
c. 40W
d. 50W
e. 20W
Corect: b

39. Criteriile de terminare a testului de efort sunt:

a. durerea anginoasă suportabilă
b. extrasistolia ventriculară agravată la efort (peste 25% din bătăi)
c. tahicardiile ectopice supraventriculare sau fibrilaţia ventriculară
d. tulburările de conducere atrio-ventriculare sau intraventriculare
e. creşterea TA peste 230/130mmHg
Corect: b, c, d, e

40. Complicaţiile posibile ale testării la efort sunt:

a. infarctul miocardic acut, oprirea cardiacă, decesul
b. hipotensiunea
c. insuficienţa respiratorie
d. insuficienţa circulatorie cerebrală acută

315
e. insuficienţa cardiacă congestivă
Corect: a, b, d, e

316
TEHNICI DE MASAJ SI TERAPII COMPLEMENTARE
Autor: Sef lucr. Dr. Marinescu Luminita

Bibliografie:
1. I D Nemeş, A Gogulescu, M Jurca - Masoterapie. Masaj şi tehnici complementare.Edit.
Orizonturi Universitare, Timişoara, pag. 17 – 21, 2001
2. Masaj. Automasaj. Refacere. Recuperare – I Dragan, N Eremia, D Petrescu, P Bendiu, G Untea,
Editura Cucuteni Bucuresti, 1995
3. Rehabilitation Medicine. Principles and practice. Third edition. – Joel de Lisa, Edit Lippincott,
Philadelphia, 1998

1. Selectaţi care sunt efectele generale ale masajului:

a. creşterea metabolismului bazal
b. scăderea metabolismului bazal
c. ameliorarea stării generale
d. hiperemie
e. creşterea fluxului urinar
Corect: a, c, e

2. Selectaţi care sunt efectele locale ale masajului:

a. decontracturant
b. rezorbtiv
c. creşterea temperaturii centrale a corpului
d. scăderea temperaturii centrale a corpului
e. hiperemiant
Corect: a, b, e

3. După modul de a cţiune al tipului de masaj folosit, efectele pot fi:

a. directe
b. indirecte
c. reflexogene
d. numai reflexe
e. toate răspunsurile de mai sus
Corect: a, b. c

4. Asupra tegumentului masajul produce următoarele efecte:

a. scăderea secreţiei glandelor sudoripare
b. descuamare
c. inhibarea creşterii celulelor tinere
d. vasodilataţie activă
e. vasoconstricţie activă
Corect: b, d

5. Asupra ţesutului celular subcutanat masajul produce următoarele efecte:

a. scade afluxul de sânge
b. stimulează refacerea elasticităţii ţesutului conjunctiv
c. îmbunătăţeşte schimburile nutritive şi eliminarea reziduurilor
d. scade masa de ţesut gras
e. creşte masa de ţesut muscular
Corect: b, c, d

6. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului asupra muşchilor?

a. creşte contractilitatea
b. scade conductibilitatea
c. creşte performanţa musculară

317
d. scade performanţa musculară
e. stimulează refacerea postefort
Corect: a, c, e

7. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivelul tendoanelor?

a. stimulează creşterea supleţei acestora
b. stimulează propriocepţia
c. determină staza sanguină şi limfatică cu scop nutritiv
d. stimulează circulaţia locală
e. inhibă circulaţia locală
Corect: a, b, d

8. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivel circulator:

a. la nivelul circulaţiei capilare inhibă vasomotricitatea
b. la nivel venos creşte viteza de circulaţie
c. la nivel venos scade uşor presiunea venoasă
d. creşterea fluxului sanguin la nivel arteriolar
e. scăderea fluxului sanguin la nivel arteriolar
Corect: b, d

9. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele fiziologice ale masajului?

a. decontracturant
b. stimulant muscular
c. analgetic
d. inhibarea circulaţiei
e. stimularea eliminării reziduurilor
Corect: a, b, c, e

10. Care sunt contraindicaţii temporare pentru masaj?

a. procese inflamatorii acute
b. procese inflamatorii cronice
c. tromboflebita
d. neoplazii
e. boli acute ale organelor interne
Corect: a, c, e

11. Care afirmaţie nu este adevărată pentru netezire?

a. efect relaxant
b. efect stimulant
c. se aplică numai la sfârşitul altor manevre de masaj
d. se aplică la începutul şedinţei de masaj
e. se aplică intercalată între alte manevre
Corect: c

12. Netezirea prezintă următoarele variante tehnice:

a. cu regiunea tenară
b. cu faţa dorsală a degetelor, uşor flectate
c. cu faţa dorsală a mâinii
d. cu pumnul închis
e. cu cotul
Corect: a, b, c

13. Fricţiunea-care afirmaţii sunt adevărate:

a. vizează ţesutul subcutanat
b. vizează ţesuturile moi periarticulare
c. vizează ţesutul muscular în special

318
d. vizează osul
e. are efecte reflexogene
Corect: a, b, e

14. Fricţiunea prezintă următoarele variante tehnice:

a. cu vârful policelui sau al indexului
b. cu rădăcina mâinii
c. prin lovirea ritmică a ţesuturilor
d. prin rularea tegumentului
e. intensitatea depinde de unghiul de aplicare
Corect: a, b, e

15. Care afirmaţii sunt adevărate pentru frământat?

a. se adresează în special muşchilor
b. constă într-o comprimare gradată a ţesuturilor
c. se realizează prin ridicarea, torsiunea şi presarea ţesuturilor pe planurile subiacente
d. creşte schimburile nutritive şi eliminarea toxinelor
e. ameliorează mobilitatea articulară
Corect: a, c, d

16. Frământatul prezintă următoarele variante tehnice:

a. cuta plimbată
b. circular
c. masajul rindea
d. ciupituri
e. pieptănatul
Corect: a, b, c, d

17. Care afirmaţii sunt adevărate pentru batere?

a. constă din presiunea ritmică
b. constă din lovirea ritmică a ţesuturilor superficiale sau profunde
c. determină hiperemie locală
d. are efect reflex
e. nu are efect reflex
Corect: b, c, d

18. Care sunt variantele tehnice ale baterii?

a. percutatul
b. tocatul
c. tocatul tangenţial
d. bătătoritul
e. măngăluirea
Corect: a, b, c, d

19. Vibraţiile se caracterizează prin:

a. imprimarea unor mişcări oscilatorii ritmice asupra ţesuturilor
b. se pot realiza manual
c. se realizează numai cu aparate vibratorii
d. stimulează circulaţia şi propriocepţia locală
e. se pot face cu vârful unui deget sau cu trei degete reunite
Corect: a, b, d, e

20. Vibraţiile prezintă următoarele variante tehnice:

a. presiune vibratorie
b. presiune cu batere
c. sub formă de trepidaţii

319
d. vibraţii cu partea palmară pe suprafeţe mai mari
e. vibraţie limitată
Corect: a, c, d

21. Vibraţiile au următoarele efecte asupra ţesuturilor:

a. relaxante locale şi generale
b. de inhibare a propioceptorilor
c. hiperemie locală
d. stimulează propiocepţia
e. mecanism reflex visceral
Corect: a, c, d, e

22. Baterea produce următoarele tipuri de efecte asupra ţesuturilor:

a. stimularea excitabilităţii neuro- musculare
b. inhibarea excitabilităţii neuro- musculare
c. vasoconstricţie locală
d. stimulează propriocepţia
e. vasodilataţie locală
Corect: a, d, e

23. Presiunea statică produce următoarele tipuri de efecte asupra ţesuturilor:

a. stimularea circulaţiei de întoarcere
b. stimularea contracturii musculare
c. decontracturant
d. antispastic
e. sedativ
Corect: a,c,d, e

24. Presiunea alunecată produce următoarele tipuri de efecte fiziologice asupra ţesuturilor:
a. stimularea excitabilităţii nervoase
b. facilitează răspunsul muscular la stimulare
c. vasoconstricţie locală
d. creşterea presiunii tisulare
e. vasodilataţie locală
Corect: a,b, d, e

25. Precizaţi care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate pentru manevra de presiune alunecată:
a. se realizează lent, regulat
b. cu presiune variabilă
c. cu presiune constantă
d. cu un ritm de 10 – 12 mişcări/ minut
e. cu un ritm de 20 – 30 mişcări/ minut
Corect: a, c, d

26. Precizaţi care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate pentru manevra de presiune statică:
a. se realizează fără alunecare prin repetări regulate
b. se realizează cu alunecare prin repetări regulate
c. iniţial manevra este progresivă
d. iniţial manevra este regresivă
e. final manevra este regresivă
Corect: a, c, e

320
27. După direcţia mişcării, fricţiunea se poate realiza:
a. circular
b. liniar
c. longitudinal, pe membre
d. în spirală la nivelul articulaţiilor
e. în spirală pe suprafeţe mari
Corect: a, b, c, d

28. Modalităţile de execuţie ale fricţiunii sunt:

a. cu aparate speciale
b. cu vârful degetelor pe regiuni mici
c. cu vârful degetelor pe regiuni mari
d. cu marginea cubitală a pumnului pe regiuni mari
e. cu palma cu degetele în extensie pe regiuni întinse
Corect: b, d, e

29. Fricţiunea acţionează prin următoarele efecte locale:

a. vasoconstricţie
b. acţiune defibrozantă
c. asuplizare musculo - tendinoasă
d. analgezie
e. mecanism reflex profund
Corect: b,c, d, e

30. Netezirea se aplică:

a. sporadic
b. continuu
c. ritmic
d. cu o presiune constantă
e. la un ritm mediu de execuţie
Corect: b,c, d, e

31. Frământatul superficial acţionează prin:

a. stimularea circulaţiei datorită vasodilataţiei cutanate
b. trofic cutanat
c. modificarea consistenţei substanţei fundamentale a ţesutului conjunctiv
d. analgetic
e. reflex visceral
Corect: a,b, c,d, e

32. Frământatul profund acţionează prin:

a. echilibrarea tonusului muscular
b. activarea circulaţiei de întoarcere
c. efect mecanic
d. creşterea presiunii tisulare, datorită vasodilataţiei active
e. limitarea nutriţiei tisulare
Corect: a,b, c,d

321
33. Care sunt indicaţiile masajului?
a. procese inflamatorii acute
b. profilaxia şi tratamentul patologiei asociate stresului
c. creşterea performanţei sportive
d. profilaxia sindromului de decondiţionare fizică
e. stimularea refacerii postefort
Corect: b, c,d, e

34. Care dintre următoarele tipuri de patologii sunt considerate indicaţii pentru masaj?
a. afecţiuni posttraumatice ale aparatului locomotor
b. cicatrici
c. tulburări trofice cutanate
d. stările de spasticitate
e. sindroame febrile
Corect: a, b, c,

35. Care dintre următoarele tipuri de patologii sunt considerate indicaţii pentru masaj?
a. constipaţie atonă
b. escare de decubit
c. boli infecto - contagioase
d. adipozităţi regionale
e. limfedem
Corect: a, b, d, e

36. Selectaţi care sunt mecanismele de acţiune ale masajului clasic:

a. blocarea propioceptorilor
b. excitarea receptorilor cutanaţi
c. eliberarea metaboliţilor activi
d. stimularea receptorilor vasculari
e. stimularea propioceptorilor
Corect: b, c,d, e

37. Care sunt indicaţiile masajului feţei?

a. prurit
b. nevralgii
c. pareza de nerv facial
d. cicatrici după diverse manevre chirurgicale
e. cefaleea
Corect: b, c,d, e

38. Care sunt indicaţiile masajului pielii păroase a capului?

a. migrene
b. nevralgii
c. alopecia
d. spondiloza dorsală
e. cefaleea
Corect: a, b, c, e

39. Care sunt indicaţiile masajului regiunii cefei?

a. infecţii ale tegumentului regiunii cervicale posterioare
b. nevralgie Arnold
c. lipoame
d. contracturi musculare cervicale
e. spondiloză cervicală

322
Corect: b, c,d,e

40. Care este tehnica de aplicare a masajului regiunii cefei?

a. de sus în jos
b. din spatele pavilionului urechii în jos, spre apofizele spinoase
c. în spirală
d. dinspre lateral spre median
e. circular
Corect: a, b

323
TEHNICI DE KINETOTERAPIE PENTRU FORTA SI REZISTENTA MUSCULARA
Autor: Sef lucr. Dr. Traistaru Rodica

Bibliografie:
1. T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura Medicală, Bucureşti., 1987;
pagini 282-286; 310-318
2. T. Sbenghe, Kinesiologie-ştiinţa mişcării, Editura Medicală, Bucureşti, 2002, pagini 162-222, 243-247,
514-599
3. *** Caiet documentar, Ministerul Sănătăţii, Institutul de Medicină fizică, balneoclimatologie şi
recuperare medicală, Kinetoterapia în recuperare afecţiunilor aparatului locomotor, Editura Medicală,
Bucureşti, 1981

1. Forţa musculară, element caracteristic muşchiului exprimat prin contracţia musculară, este condiţionată
de următorii factori musculari:
a. Mecanica muşchiului-lungime, schimbare în lungime, puterea muşchiului
b. Arhitectura muşchiului-aranjamentul fibrei musculare, aranjamentul întregului muşchi
c. Numărul recrutărilor unităţilor motorii
d. Inserţiile musculare
e. Ritmul de descărcare a potenţialelor de acţiune sosite la muşchi
Corect: a, b, d

2. Evaluarea obiectivă cantitativă a forţei musculare se realizează prin următoarele modalităţi:

a. Examen clinico-funcţional
b. Măsurarea suprafeţei de secţiune musculară
c. Manometrie
d. Testare musculară manuală
e. Examen electromiografic
Corect: b, c, e

3. Care din următoarele aspecte nu condiţionează rezistenţa musculară:

a. Amplitudinea de mişcare
b. Forţa musculară
c. Circulaţia musculară
d. Integritatea metabolismului muscular
e. Factorii nervoşi
Corect: a

4. Energia necesară pentru întreaga activitate musculară se extrage din:

a. Glucoză
b. Aminoacizi
c. Acizi graşi liberi
d. Lipide
e. Enzime mitocondriale şi sarcoplasmatice
Corect: a, c, d
5. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru valoarea forţei musculare:
a. Valoarea forţei musculare este independentă de lungimea muşchiului
b. Forţa musculară variază cu variaţia de lungime a muşchiului
c. Valoarea minimă a forţei musculare este realizată la mijlocul lungimii muşchiului
d. La mijlocul lungimii muşchiului, forţa musculară este dată de două componente (musculară şi matriceală
conjunctivală)
e. Valoarea maximă a forţei musculare este realizată la mijlocul lungimii muşchiului
Corect: b, d, e

6. Travaliul muscular este maxim când:

a. Forţa musculară este egală cu 1/2 din forţa maximă
b. Forţa musculară este egală cu 1/3 din forţa maximă

324
c. Forţa musculară este egală cu 1/4 din forţa maximă
d. Velocitatea este egală cu 1/3 din velocitatea maximă
e. Velocitatea este egală cu 1/4 din velocitatea maximă
Corect: b, e

7. Substratul creşterii forţei musculare, obiectiv fundamental în kinetoterapie, este reprezentat numai prin:
a. Substrat morfologic
b. Substrat funcţional-sumaţie spaţială
c. Substrat funcţional-sumaţie temporală
d. Substrat funcţional-sincronizare crescută
e. Substrat morfologic, sumaţie spaţială, temporală (sincronizare crescută)
Corect: e

8. În programul kinetic se contraindică sau necesită precauţii aplicarea exerciţiului rezistiv în următoarele
situaţii:
a. Procesul inflamator articular şi / sau muscular
b. Status algic intens preexistent sau întreţinut / apărut în cursul exerciţiului cu persistenţa unui interval de
24 ore după exerciţiu
c. Manevra Valsalva sau derularea pe inspir a exerciţiului la pacienţii cu patologie cardiovasculară
d. Oboseala musculară locală şi generală
e. Nici unul dintre aspectele menţionate la punctele anterioare
Corect: a, b, c, d

9. Condiţiile minime care trebuie realizate într-un exerciţiu rezistiv fundamentat pe contracţie isometrică
pentru creşterea şi menţinerea forţei musculare sunt:
a. Intensitatea să corespundă unui minim de 35% din tensiunea musculară maximă
b. Durata să fie cuprinsă între 30-60 secunde
c. Ritmicitatea contracţiei isometrice - se preferă tipul exerciţiu repetitiv scurt isometric zilnic (ERSIZ)
d. Lungimea muşchiului la care se realizează contracţie trebuie adaptată
e. Concentraţia voliţională nu are importanţă
Corect: a, c, d

10. Condiţiile minime care trebuie realizate într-un exerciţiu rezistiv fundamentat pe contracţie izotonă
pentru creşterea şi menţinerea forţei musculare nu includ:
a. Contracţia dinamică creşte forţa musculară dacă raportul dintre capacitatea muşchiului şi valoarea
rezistenţei este adecvat
b. Uzual se foloseşte o rezistenţă moderată (35-40% din cea maximă) care creşte progresiv
c. Ritmicitatea contracţiei izotone
d. Viteza derulării exerciţiului se află în relaţie directă cu rezistenţa
e. Coordonarea musculară este necesară
Corect: d

11. Principalele dezavantaje ale exerciţiilor isotone cu rezistenţă sunt:

a. Solicită articulaţia
b. Determină dureri articulare şi musculare
c. Afectează osul patologic
d. Pot declanşa sinovite traumatice
e. Creşte nu doar forţa musculară dinamică dar şi pe cea isometrică
Corect: a, b, c, d

12. Exerciţiile culturiste:

a. se bazează pe exerciţii analitice executate cu încărcare progresivă
b. utilizează exerciţiile isometrice şi combinate
c. baza o reprezintă exerciţiile dinamice cu rezistenţă
d. ordinea de lucru a grupelor musculare este de jos în sus
e. asigură în timp o hipotrofie musculară

325
Corect: a, b, c

13. In cazul metodei culturiste care din aspecte nu sunt caracteristice:

a. se execută 7 antrenamente pe săptămână, de câte 180 de minute fiecare
b. se execută 3 - 7 antrenamente pe săptămână
c. durata unui antrenament este cuprinsă între 50-120 minute pentru toate grupele musculare
d. pentru bolnavi, totul se reduce la nivelul capacităţii funcţionale musculare individuale
e. nu asigură o dezvoltare progresivă a forţei musculare
Corect: a, e

14. In situaţiile deficitelor mari de forţă musculară (valoare 0,1 sau 2 la testing m uscular manual) este
necesar să se apeleze şi la:
a. posturi declanşatoare de reflexe tonice
b. întinderea prelungită la muşchii posturali extensori slabi
c. tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii
d. elemente facilitatorii de creştere a ră spunsului motor
e. se contraindică tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii
Corect: a, c, d

15. Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile cu forţă musculară:

a. –2 la testing muscular manual
b. 2 la testing muscular manual
c. –3 la testing muscular manual
d. 3 la testing muscular manual
e. +3 la testing muscular manual
Corect: b, c, d

16. Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică în antrenarea muşchilor cu forţă musculară:

a. +2 la testing muscular manual
b. +3 la testing muscular manual
c. -5 la testing muscular manual
d. -4, 4, +4 la testing muscular manual
e. 2 la testing muscular manual
Corect: b, c, d

17. Aspectele importante ale antrenării muşchilor sănătoşi prin electrostimulare musculară isometrică
(ESMI) sunt:
a. Creşterea de forţă musculară se face prin valori de forţă isometrică mai joase decât valorile contracţiei
voluntare isometrice
b. ESMI activează preferenţial unităţi motorii mici
c. După 5 săptămâni de activare creşte forţa musculară cu 15% pe muşchiul contralateral celui stimulat
d. Creşte oboseala musculară
e. Aplicată cu succes la pacienţii care nu reuşesc să realizeze contracţii voluntare suficiente
Corect: a, c, e

18. Rezistenţa generală a organismului se defineşte prin:

a. Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică aerobică, cu apariţia oboselii
b. Capacitatea organismului de a efectua activităţi fizice complexe, cu intensitate redusă, pe o perioadă de
timp mai mare
c. Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică aerobică, fără apariţia oboselii
d. Măsură a fitness-ului exprimat prin consumul maxim de oxigen
e. Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică anaerobică, fără apariţia oboselii
Corect: b, c, d
19. In cadrul reantrenării la efort este necesar să se ţină seama de:
a. mijloacele de antrenare fizică care se pot aplica pacientului
b. statusul clinico-funcţional al subiectului

326
c. nivelul de efort al pacientului
d. starea psihică a pacientului
e. vârsta pacientului
Corect: a, b, c
20. Ca metode ale antrenamentului la efort nu se utilizează:
a. mersul pe jos
b. termoterapia
c. jogging-ul
d. înotul
e. ciclismul
Corect: b

21. Parametrii care sunt necesari a fi precizaţi pentru exerciţiile fizice din componenţa unui antrenament
pentru rezistenţa generală a organismului sunt:
a. Intensitate
b. Frecvenţă / ritm
c. Durata
d. Modalitatea de execuţie, tipul de contracţie musculară
e. Menţiuni speciale sau particulare, totdeauna
Corect: a, b, c, d

22. Structura antrenamentului aerobic pentru forţă include un set de exerciţii care nu se caracterizează prin:
a. Mai multe tipuri de mişcări legate între ele care se repetă până la obţinerea senzaţiei de oboseală
b. Setul de exerciţii este alcătuit din repetarea a 8-10 exerciţii
c. Rezistenţa (încărcarea) (1 RM) care va declanşa oboseala după cele 8-10 repetiţii se stabileşte prin
tatonare
d. Este indicată intensitate înaltă (1-6 RM încărcare)
e. Este indicată intensitate uşoară (18-30 RM)
Corect: e

23. Principalele componente ale antrenamentului aerobic pentru anduranţă sunt:

a. Perioada de încălzire („warm-up”) cu durata de 5-10 minute
b. Perioada de încălzire („warm-up”) cu durata de 15-20 minute
c. Perioada derulării exerciţiilor propriu-zise (contracţii isometrice, izotonice, stretching) cu durata de 20-
30 minute
d. Perioada de revenire („cool - down”) cu durata de 5-8 minute
e. Perioada de revenire („cool - down”) cu durata de 10-15 minute
Corect: a, c, d

24. Stabilirea intensităţii exerciţiului fizic din antrenamentul la efort se face în raport cu ritmul cardiac (RC)
care se calculează după mai multe formule, mai des utilizate fiind:
a. RC max. = 220-vârsta (în ani)
b. RC max. = 200 - vârsta (în ani)
c. RC max. = 215 - vârsta (în ani) x 0,66
d. (RC max.-RC repaus) x 85% + RC repaus = RC ţintă
e. RC max. = 210 - vârsta (în ani)
Corect: a, c, d

25. Programul de antrenare aerobică pentru anduranţă respectă următorii parametri:

a. Intensitate medie sau chiar sub medie (în jur de 40% din intensitate maximă)
b. Durata şedinţei ajunge până la 2 ore
c. Şedinţa se poate repeta de 2-3 ori / săptămână
d. Durata şedinţei ajunge până la 1 oră
e. Şedinţa se poate repeta de 4-5 ori / săptămână
Corect: a, d, e

327
26. Cele mai indicate exerciţii din componenţa antrenamentului pentru anduranţă sunt reprezentate prin:
a. Exerciţii rezistive maximale
b. Exerciţii rezistive submaximale, continue, ritmice, izotone, care implică grupe musculare restrânse
c. Exerciţii rezistive submaximale, continue, ritmice, izotone, care implică grupe musculare extinse
d. Exerciţii rezistive submaximale, continue, aritmice, izotone, care implică grupe musculare restrânse
e. Exerciţii rezistive maximale, continue, ritmice, izotone, care implică grupe musculare restrânse
Corect: c

27. Efectele antrenamentului la efort sunt complexe, cu o excepţie:

a. ameliorarea condiţiei psihice
b. scăderea indicelui tensiune-timp
c. creşterea suprafeţei alveolo-capilare de schimb
d. apariţia unor modificări favorabile în sistemul coagulare - fibrinoliză
e. creşterea indicelui tensiune - timp
Corect: e

28. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul centurii scapulare presupune:

a. Un status de doloritate la nivelul umărului
b. Existenţa unei amplitudini de mişcare optime, funcţionale
c. Exerciţiile rezistive se derulează iniţial analitic, apoi global
d. Poziţia de start pentru exerciţii este cu încărcare gravitaţională pentru trenul superior
e. Ulterior refacerii forţei musculare se efectuează exerciţii în lanţ cinematic deschis şi închis pentru
refacerea stabilităţii, mişcării controlate şi abilităţii
Corect: b, c, d, e

29. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul cotului presupune:

a. În testarea musculară manuală se ţine seama că forţa muşchilor flexori este mai mare în pronaţie decât în
supinaţie şi când braţul este vertical, ascendent
b. Programul se derulează în două etape
c. Mobilitatea cotului este esenţială în program, fiind dobândită prin mobilizări active
d. Se lucrează mai ales grupele musculare flexoare şi pronatore
e. Exerciţiile desprinse din programele de terapie ocupaţională nu sunt indicate
Corect: a, b, c, d

30. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul complexului mâinii la pacientul cu p oliartrită
reumatoidă presupune:
a. Tonifierea muşchilor interosoşi şi lumbricali pentru corectarea deviaţiei cubitale degete
b. Tonifierea muşchiului extensor al carpului pentru corectarea deformării degetelor în „gât de lebădă”
c. Tonifierea muşchiului flexor superficial al degetelor pentru corectarea deformării degetelor în
„butonieră”
d. Tonifierea muşchilor flexor profund, lung abductor şi opozant al policelui pentru corectarea deformării
în „Z” a policelui
e. Tonifierea muşchilor extensor lung şi scurt abductor al policelui pentru corectarea deviaţiei cubitale
degete
Corect: a, b, d

31. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul centurii pelvine presupune:

a. Tonifierea musculaturii hipotone (muşchii fesier mijlociu, cvadriceps, fesier mare)
b. Tonifierea musculaturii hipotone (muşchii adductori, rotatori externi, iliopsoas)
c. Asuplizarea musculaturii cu tendinţa la retractură (muşchii adductori, rotatori externi, iliopsoas)
d. Asuplizarea musculaturii cu tendinţa la retractură (m uşchii fesier mijlociu, cvadriceps, fesier mare)
e. Restabilirea echilibrului funcţional al grupelor musculare periarticulare antagoniste
Corect: a, c, e

32. Exerciţiile isometrice pentru muşchiul cvadriceps sunt esenţiale în refacerea forţei şi rezistenţei
musculare deoarece:

328
a. Sunt uşor de performat
b. Determină o forţă de reacţie minimă în articulaţia genunchiului
c. Sunt activaţi şi muşchii biceps femural, fesier mijlociu
d. Nu sunt activaţi alţi muşchi
e. Asigură o incoordonare motorie cu un impact funcţional important
Corect: a, b, c

33. Principalele grupe musculare care trebuie tonifiate pentru refacerea echilibrului muscular al piciorului
sunt:
a. Muşchiul triceps sural
b. Muşchiul cvadriceps
c. Muşchii tibiali
d. Muşchii peronieri
e. Muşchii ischiogambieri
Corect: a, c, d

34. Antrenamentul pliometric presupune:

a. Schema de antrenare a mobilităţii articulare
b. Schema de antrenare a forţei musculare prin contracţii secvenţiale excentrice - concentrice
c. Schema de antrenare a forţei musculare prin contracţii secvenţiale excentrice-concentrice - isometrice
d. Rapiditatea de dezvoltare a forţei la nivelul muşchilor extensori ai genunchilor
e. Lentoarea de dezvoltare a forţei la nivelul muşchilor extensori ai genunchilor
Corect: b, d

35. Avantajele exerciţiilor pliometrice sunt:

a. Forţa musculară obţinută este superioară celorlalte modalităţi dinamice de refacere a forţei musculare
b. Se obţine o sincronizare a unităţilor motorii ale muşchiului
c. Este favorizată coordonarea musculară
d. Nu există risc al leziunilor structurilor tendinoase
e. Nu necesită prudenţă în derulare
Corect: a, b, c

329
KINETOTERAPIA DE RECUPERARE NEUROMOTORIE SI PROPRIOCEPTIVA
Autor: Sef lucr. Dr.Traistaru Rodica

Bibliografie:
1. T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura Medicală, Bucureşti., 1987;
pagini 191 - 228
2. T. Sbenghe, Kinesiologie-ştiinţa mişcării, Editura Medicală, Bucureşti, 2002, pagini 142-158, 331-343
3. Roxana Popescu, Rodica Trăistaru, P. Ba dea, Ghid de evaluare clinică şi funcţională în recuperarea
medicală, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2004, volumul II, pagini 333 - 483

1. Ajustarea permanentă a tonusului postural de către bucla gamma este posibilă în baza mai multor
aspecte, cu excepţia:
a. Comenzii extrapiramidale
b. Comenzii piramidale
c. Modularii cerebeloase
d. Modulării formaţiunii reticulate
e. Modulării aparatului vestibular
Corect: b

2. Ganglionii bazali au rol important şi complex în controlul mişcării, definit prin mai multe aspecte, cu
excepţia:
a. Modularea mişcării active comandate de scoarţă
b. Implicarea în procesul de planificare motorie-direcţia, viteza, amplitudinea de mişcare
c. Corpul amigdalian conduce automatismul, coordonarea şi tonusul muscular în repaus şi mişcare
d. Corpul striat conduce „jocul” elementelor sistemului locomotor şi ale musculaturii mimicii
e. Corpul striat acţionează unitar deşi componentele sale au funcţii antagoniste
Corect: c

3. Etapele pe care le parcurge dezvoltarea controlului motor se derulează în următoarea ordine:

a. Mobilitatea → stabilitatea → mobilitatea controlată → abilitatea
b. Mobilitatea → mobilitatea controlată → stabilitatea → abilitatea
c. Mobilitatea → abilitatea → mobilitatea controlată → stabilitatea
d. Mobilitatea → stabilitatea → abilitatea → mobilitatea controlată
e. Mobilitatea → mobilitatea controlată → abilitatea → stabilitatea
Corect: a

4. Definiţia corectă a celor trei procese prin care se exprimă controlul motor este:
a. Controlul muscular, corelat cu contracţia musculară şi cu mişcarea segmentului respectiv, reprezintă
abilitatea de a activa un grup limitat de unităţi motorii ale unui singur muşchi, fără a fi activaţi şi alţi
muşchi
b. Controlul muscular, corelat cu contracţia musculară şi cu mişcarea segmentului respectiv, reprezintă
abilitatea de a activa un grup limitat de unităţi motorii ale unui singur muşchi, fiind activaţi şi alţi muşchi
c. Coordonarea, controlată de cerebel, se defineşte prin combinarea activităţii unui număr minim de muşchi
în cadrul unei scheme de mişcare continuă, lină, în ritm normal, cu forţă adecvată pentru derularea
respectivei activităţi
d. Coordonarea, controlată de cerebel, se defineşte prin combinarea activităţii unui număr minim de muşchi
în cadrul unei scheme de mişcare întreruptă, aritmică, cu forţă adecvată pentru derularea respectivei
activităţi
e. Echilibrul sau balansul reprezintă inabilitatea de a menţine sau de a mobiliza corpul fără a cădea, adică
menţinerea liniei gravitaţionale a corpului în afara poligonului de sprijin
Corect: a, c
5. Aspectele definitorii ale controlului muscular sunt:
a. Tonusul şi forţa musculară
b. Mişcarea normală, activă, voluntară
c. Mişcarea involuntară
d. Abilitatea de mişcare

330
e. Antrenamentul la efort
Corect: a, b, c, d

6. Cele mai importante modalităţi kinetice folosite pentru antrenarea controlului muscular sunt:
a. Stretching-ul şi excitaţia cutanată, în cadrul metodei Kabat
b. Stretching-ul şi excitaţia cutanată, în cadrul metodei Rood
c. Activarea imaginativă
d. Antrenarea percepţiei contracţiei
e. Electrostimularea neuromusculară, chiar în absenţa complianţei pacientului
Corect: b, c, d

7. Şedinţa kinetică derulată pentru antrenarea controlului muscular se caracterizează prin:

a. 3-5 contracţii musculare pentru muşchiul care se lucrează
b. status de indoloritate al pacientului
c. absenţa senzaţiei de oboseală
d. în cursul unei şedinţe se lucrează doar un singur muşchi
e. în cursul zilei se poate derula o singură şedinţă kinetică
Corect: a, b, c

8. Modalităţile kinetice care fundamentează programul kinetic aplicat pentru refacerea / antrenarea
coordonării sunt:
a. Tehnici de facilitarea neuromotorii proprioceptive
b. Mobilizările articulare din cadrul metodei Frenkel
c. Gestualitatea necoordonată
d. Terapia ocupaţională
e. Coordonările paliative
Corect: a, b, d, e
9. Legile formulate de Kottke care trebuie luate în considerare în alcătuirea programului kinetic pentru
antrenarea coordonării sunt:
a. Şedinţele kinetice se execută o singură data pe zi

b. Se evită contracţiile musculare care nu sunt necesare în activitatea pentru care se doreşte antrenamentul
coordonării
c. Nu trebuie folosite modalităţi de întărire a percepţiei senzoriale adecvate pentru engrama corectă
d. Complianţa pacientului, cu concentrarea acestuia nu sunt absolut necesare
e. Exerciţiile nu se derulează cu rezistenţă şi nu necesită forţă mare (se lucrează cu forţă musculară chiar
sub 10% din forţa maximă a muşchiului respectiv)
Corect: b, e

10. Principiile kinetice care stau la baza programului de recuperare a echilibrului sunt:
a. Pentru antrenarea unuia din sistemele responsabile cu menţinerea echilibrului se suspendă un altul pentru
a-l forţa pe primul să intre cât mai mult în acţiune
b. Antrenamentul se începe pe suprafeţe stabile, apoi se derulează pe suprafeţe instabile
c. Se variază înălţimea centrului de greutate în cursul exerciţiilor
d. Membrele superioare şi trunchiul se utilizează ca elemente stabilizatoare sau destabilizatoare pentru
echilibru
e. Câştigarea unei abilităţi motorii funcţionale nu se face prin antrenament şi experienţă, într-un mediu
corespunzător
Corect: a, b, c, d

11. Mişcările sunt coordonate atunci când există:

a. Stimuli senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi ta ctili şi senzoriali
b. Variate „permutări” de mişcare, posibile prin contracţia muşchilor agonişti, sinergişti, stabilizatori,
antagonişti
c. Integritatea componentelor motorii ale echilibrului

331
d. Abilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizarea celorlalte în cursul unei mişcări
uşoare, fine
e. Inabilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizarea celorlalte în cursul unei mişcări
uşoare, fine
Corect: a, c, d

12. Termenul care desemnează tulburările de coordonare este:

a. Asinergie
b. Adiadocochinezia
c. Ataxia
d. Hipotonia
e. Hipermetria
Corect: c

13. Recuperarea coordonării la pacienţi cu disfuncţii cerebeloase presupune:

a. Mişcare rapidă, unică, cu încărcare la extremitatea superioară şi inferioară
b. Tehnici de facilitare (stabilizarea ritmică, izometria alternantă) pentru tonifierea musculaturii
stabilizatoare
c. Exerciţiile metodei Frenkel
d. Alergarea
e. Terapia ocupaţională
Corect: b, c, e

14. Exerciţiile în cadrul metodei Frenkel se derulează în conformitate cu următoarele reguli:

a. Iniţierea este totdeauna de partea afectată, apoi de partea sănătoasă
b. Iniţierea este totdeauna de partea sănătoasă sau mai puţin afectată, apoi de partea contralaterală
c. Fiecare exerciţiu se derulează iniţial cu ochii deschişi, sub control vizual, apoi cu ochii închişi
d. Oricare exerciţiu se derulează lent, cu multă răbdare, cu repetare de 4-5 ori, în ordinea corespunzătoare
e. Exerciţiile se derulează cât mai rapid, cu multă răbdare, cu repetare de 4-5 ori, în ordinea
corespunzătoare
Corect: b, c, d

15. Testele Romberg sensibilizat, unipodal şi al stresului postural reprezintă teste pentru aprecierea:
a. Forţei musculare
b. Rezistenţei musculare
c. Tonusului muscular
d. Amplitudinii de mişcare funcţională
e. Echilibrului din ortostatism static
Corect: e

16. Testarea echilibrului din ortostatism activ se face cu ajutorul următoarelor teste:
a. Testul întinderii membrelor superioare
b. Testul controlului motor
c. Testul „brânciului”
d. Testul transferului, al deplasării ritmice a greutăţii corpului anterior-posterior, stânga-dreapta
e. Testul Romberg
Corect: a, d

17. Refacerea şi menţinerea echilibrului se derulează în două etape, acestea fiind:

a. Antrenarea controlului motor
b. Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale
c. Controlul amplitudinii de mişcare
d. Controlul centrului de greutate
e. Antrenarea abilităţii
Corect: b, d

332
18. Principalele strategii dinamice care trebuie antrenate pentru echilibru sunt:
a. Strategia coloanei vertebrale
b. Strategia gleznelor
c. Strategia genunchilor
d. Strategia şoldurilor
e. Strategia paşilor
Corect: b, d, e

19. Tehnicile de facilitarea neuromusculară proprioceptivă se clasifică în:

a. Fundamentale (de bază)
b. Particulare
c. Speciale
d. Specifice
e. Generale
Corect: a, c, d

20. Următoarele tehnici de facilitare neuromusculară proprioceptivă fundamentale se folosesc deseori în

practica kinetică, cu o excepţie:
a. Prizele mâinilor
b. Comenzile, comunicarea
c. Întinderea (stretch-reflexul)
d. Inversarea lentă
e. Tracţiunea şi compresiunea
Corect: d

21. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru tehnicile de facilitarea neuromusculară
proprioceptivă specifice:
a. Pentru promovarea mobilităţii se folosesc: iniţierea ritmică, mişcarea activă de relaxare-opunere,
relaxare-opunere, relaxare-contracţie, stabilizare ritmică, rotaţie ritmică
b. Pentru promovarea mobilităţii se folosesc: iniţierea ritmică, mişcarea activă de relaxare-opunere,
izometrie alternantă, relaxare-contracţie, stabilizare ritmică, rotaţie ritmică
c. Pentru promovarea stabilităţii se folosesc: contracţii izometrice în zona scurtată, iniţierea ritmică,
mişcarea activă de relaxare-opunere, stabilizare ritmică, rotaţie ritmică
d. Pentru promovarea stabilităţii se folosesc: contracţii izometrice în zona scurtată, izometrie alternantă
e. Pentru promovarea abilităţii se folosesc: inversarea agonistică, progresia cu rezistenţă, secvenţialitatea
normală, repetiţia
Corect: a, d, e

22. Elementele de facilitarea proprioceptive sunt:

a. întinderea / stretching-ul
b. rezistenţa aplicată unei mişcări (prin greutatea corporală, manual, mecanic)
c. vibraţia
d. telescoparea / compresiunea şi tracţiunea
e. accelerarea, rostogolirea, balansarea ritmică.
Corect: a, b, c, d, e

23. Elementele de facilitarea telereceptive sunt:

a. Văzul
b. Auzul
c. Stimularea sinusului carotidian
d. Olfacţia
e. Presiunile pe tendoanele lungi
Corect: a, b, d

333
24. Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se folosesc următoarele metode
kinetice specifice:
a. Mobilizările
b. Manipulările
c. Stretching-ul pentru ţesutul moale
d. Inhibiţia activă pentru toate structurile ţesutului moale
e. Inhibiţia activă pentru muşchi
Corect: c, e

25. Care dintre următoarele aspecte definitorii ale diferitelor tipuri de stretching sunt adevărate:
a. În timpul stretching-ului balistic tensiunea musculară este de 10 ori mai mare faţă de o întindere
obişnuită
b. Stretching-ul dinamic se realizează prin mişcări voluntare lente ale segmentului încercând să se treacă
blând peste punctul maxim al amplitudinii posibile de mişcare
c. Stretching-ul activ presupune o mişcare voluntară spre amplitudinea de mişcare maxim posibilă, cu
menţinerea poziţiei 10-15 secunde, prin contracţia agoniştilor, fără ajutor extern
d. Stretching-ul static, cu durată de minim 6 secunde, se realizează de către terapeut sau cu un echipament,
cu obţinerea unei întinderi active a musculaturii de pe faţa opusă a direcţiei de mişcare
e. Stretching-ul isometric este combinarea celui pasiv cu o contracţie isometrică în poziţia de întindere
pasivă realizată de terapeutul fizical.
Corect: b, c, e

26. Modul corect de aplicare a stretching-ului presupune:

a. Se începe cu articulaţiile distale, apoi se trece spre cele proximale
b. Se întinde doar câte o articulaţie iniţial, apoi se trece spre cele proximale
c. Se realizează concomitent o tracţiune uşoară în ax, pentru evitarea compresiei articulare
d. Trebuie evitat overstretching-ul (supraîntinderea)
e. Toate aspectele precizate la punctele a, b, c, d
Corect: e

27. Stretching-ul este contraindicat în următoarele situaţii:

a. Când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară
b. După o fractură veche, corect consolidată
c. În prezenţa unui proces inflamator acut sau infecţios intraarticular sau periarticular
d. În prezenţa unui hematom sau a altor leziuni ale ţesutului moale
e. La pacientul cu scădere severă de forţă musculară
Corect: c, d, e

28. Dintre tehnicile enumerate două nu se folosesc pentru obţinerea inhibiţiei active:
a. Tehnica hold - relax (contracţie - relaxare)
b. Tehnica hold-relax - contraction (contracţie-relaxare - contracţie)
c. Tehnica contracţiei agonistului
d. Tehnica Oxford
e. Tehnica Delorme Watkins
Corect: d, e

29. Indicaţiile pentru mobilizarea articulaţiei periferice sunt:

a. Scăderea sindromului algic articular
b. Menţinerea feedback-ului proprioceptiv articular
c. Scăderea feedback-ului proprioceptiv articular
d. Creşterea mişcărilor articulare prin afectare articulară capsulară
e. Rol profilactic în cazul imobilizărilor prelungite, mai ales la pacientul cu paralizie
Corect: a, b, e
30. Principiile de bază care „controlează” facilitarea proprioceptivă sunt:
a. Acţionare iniţial de partea afectată

334
b. Acţionare iniţial de partea sănătoasă
c. Respectarea liniilor de mişcare în diagonală şi spirală
d. Iniţierea se face de la nivelul capului şi gâtului, continuând cu genunchiul, indiferent scopul funcţional
urmărit
e. Creierul uman diferenţiază atât noţiunea de mişcare cât şi pe cea musculară
Corect: b, c, d

31. Obţinerea facilitării în metoda Kabat se realizează prin:

a. folosirea unor scheme globale de mişcare
b. folosirea unor scheme de mişcare locale
c. opunerea unei rezistenţe maxime la mişcarea dorită a fi executată de pacient
d. opunerea unei rezistenţe minime la mişcarea dorită a fi executată de pacient
e. alternarea antagoniştilor în reeducarea mişcărilor active prin mecanismul inducţiei succesive descris de
Sherrington
Corect: a, c, e

32. În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama că două mişcări nu se asociază niciodată, indiferent schema de
mişcare:
a. Flexie cu rotaţie externă, totdeauna la membrul superior
b. Extensie cu rotaţie internă, totdeauna la membrul superior
c. Adducţie cu rotaţie externă, totdeauna, la membrul inferior
d. Flexie cu rotaţie externă, totdeauna la membrul inferior
e. Abducţie cu rotaţie internă, totdeauna, la membrul inferior
Corect: d

33. Aspectele de bază necesare a fi respectate în aplicarea exerciţiilor de tip Bobath sunt:
a. respectarea ordinii poziţiilor fundamentale reflex-inhibitorii (se începe totdeauna cu poziţionarea capului
şi gâtului) care sunt, de cele mai multe ori, diametral sau parţial opuse poziţiilor pe care le adoptă pacientul
în mod spontan
b. nu se suprapun schemele anormale peste cele normale şi nu se repetă o mişcare incorectă parazitată de
sincinezie până când schema sincinetică nu este voliţional controlată
c. poziţiile de inhibiţie reflexă combat spasticitatea, obţinându-se atenuarea tonusului muscular anormal şi o
coordonare motrică superioară
d. posturarea pacientului se face cu respectarea acelor poziţii adoptate de acesta
e. controlul permanent al punctelor cheie (articulaţiile) localizate axial (coloana vertebrală cu centurile
scapulară şi pelvină) şi distal (degete-pumn, degete-tibiotarsian).
Corect: a, b, c, e

34. Care din următoarele afirmaţii referitoare la exerciţiile de tip Bobath sunt adevărate:
a. Iniţial se derulează exerciţii pentru obţinerea controlului activ al poziţiei, cu eliminarea acţiunii
gravitaţiei
b. Urmează exerciţii pentru obţinerea controlului activ al diferitelor combinaţii posturale care necesită o
mişcare finalizată, acţionând contra gravitaţiei
c. Se vor diversifica apoi exerciţiile fizice pentru obţinerea controlului asupra coordonării mişcărilor
d. În final se lucrează exerciţii pentru redobândirea reacţiilor de echilibru
e. Ordinea menţionată pentru exerciţiile de la punctele a, b, c şi d nu este important a fi respectată
Corect: a, b, c, d

35. Exerciţiile din metoda Rood se fundamentează pe următoarele aspecte neurofiziologice:

a. Se facilitează contracţiile voluntare maxime, prin activarea aferentă gamma, cu reglementarea activităţii
fusurilor neuromusculare
b. Este necesar un “input” corect pentru obţinerea unui răspuns motor corect
c. Cea mai eficientă stimulare cutanată se realizează prin perierea tegumentului sau prin trecerea rapidă a
unor cuburi de gheaţă
d. Fiecare mişcare care se execută trebuie să aibă o finalizare prestabilă, iar senzaţiile care se percep în tot
cursul mişcării constituie elemente de bază ale învăţării motorii

335
e. Toate aspectele anterioare sunt adevărate
Corect: e

336
RECUPERARE IN ORTOPEDIE
Autor: Prof. univ. Dr.Popescu Roxana

Bibliografie
1. Tudor Sbenghe, Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura Medicală,
1981
2. Roxana Popescu, Adrian Bighea, Noţiuni practice de medicină recuperatorie, Editura Agora, 1997
3. Iaroslav Kiss, Recuperarea neuromotorie prin mijloace fizical-kinetice, Editura Medicală, 1985
4. Andrei Voinea, Corneliu Zaharia, Elemente de chirurgie ortopedică, Editura Militară, 1985
5. Roxana Popescu, Rodica Trăistaru, Recuperarea membrului superior ortezat şi protezat, Editura
Medicală Universitară, Craiova, 2002
6. Clement Baciu şi colab, Kinetoterapia pre- şi postoperatorie, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981

1. Sechelele osoase posttraumatice cuprind:

a. edemul posttraumatic, plaga granulară, plaga grefată, cicatricea patologică
b. pseudartroza, calusul vicios, osificarea subperiostală, osteoporoza de imobilizare, osteonecroza aseptică,
algoneurodistrofia
c. redoare articulară, hipotrofie musculară, osteoporoza de imobilizare, scăderea capacităţii cardio-
pulmonare
d. rupturi musculare, rupturi de tendon, hematom muscular, contracturi musculare, atrofie musculară
e. osteoporoză generalizată, redoare articulară, denervări parţiale, tulburări circulatorii
Corect: b

2. După intervenţii chirurgicale asupra coloanei lombo-sacrate, adresate structurilor osteo-articulare, fără
fixarea acestora (laminectomii etc.), etapa de reluare progresivă a mişcărilor segmentului lombo-sacrat
durează:
a. 10-20 zile
b. 20-40 zile
c. 30-60 zile
d. 60-90 zile
e. 90-120 zile
Corect: c

3.În faza I a recuperării umărului cu artroplastie sunt contraindicate:

a. exerciţiile pasive
b. exerciţiile autopasive
c. exerciţiile izometrice
d. exerciţiile de tip Codman
e. mobilizările active
Corect: e

4. În cazul deviaţiilor axiale posttraumatice ale genunchiului se recomandă:

a. scădere ponderală, tonifierea stabilizatorilor genunchiului
b. scădere ponderală, creşterea stabilităţii pasive şi active a genunchiului, încălţăminte ortopedică
corectoare, kinetoterapie
c. corecţii ortopedice, kinetoterapie pasivă, termoterapie, reflexoterapie
d. imobilizare în aparat gipsat, urmată de recuperarea mersului
e. asigurarea stabilităţii pasive şi active a genunchiului, reeducarea mersului
Corect: b

5. Avantajele contracţiilor izometrice utilizate în refacerea forţei de contracţie sunt:

a. eficienţa crescută, tehnica simplă
b. nu ameliorează supleţea articulară, nu creează feed-back
c. nu dau dureri articulare şi oboseală
d. necesită timp scurt de execuţie
e. determină creşterea diametrului muşchiului

337
Corect: a, c, d, e

6. În perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumatice, kinetoterapia va cuprinde:

a. scripetoterapie şi mobilizări pasive ale segmentelor imobilizate
b. contracţii izometrice sub gips
c. hidrokinetoterapie la bazin
d. exerciţii active cu rezistenţă
e. mobilizări pentru toate articulaţiile accesibile
Corect: b, e

7. Obiectivele recuperării sechelelor articulare posttraumatice sunt:

a. combaterea durerii şi inflamaţiei
b. refacerea mobilităţii şi stabilităţii
c. evaluarea deficitului motor şi senzitiv
d. refacerea abilităţilor
e. recomandări privind tratamentul balneo-climatic
Corect: a, b, d

8. Pentru refacerea stabilităţii în recuperarea sechelelor articulare posttraumatice, articulaţia trebuie să fie:
a. indoloră, chiar în condiţii de musculatură slabă
b. fixată de o musculatură puternică
c. indoloră şi protejată de capsule şi ligamente integre
d. stabilizată prin orteze
e. dureroasă, dar cu capsule şi ligamente integre
Corect: b, c

9. Tratamentul recuperator al algoneurodistrofiei de stadiu I cuprinde:

a. repaus, comprese reci cu sulfat de magneziu
b. Sollux cu filtru albastru, terapie ocupaţională
c. reflexoterapie cu ultrasunete
d. diapulse, magnetodiaflux local
e. aplicaţii locale de parafină
Corect: a, c, d

10. În recuperarea sechelelor posttraumatice, dintre formele de hidrotermoterapie sunt utilizate şi pentru
efectul produs prin mecanism reflex:
a. băile generale la 38,5ºC
b. băile alternante la temperaturi mai mici de 38ºC
c. împachetările cu parafină
d. aplicaţiile locale de rece
e. băile cu bule
Corect: c, d

11. Recuperarea sindromului motor din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici are ca
obiective:
a. evitarea apariţiei deformărilor şi atitudinilor vicioase
b. evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi şi creşterea funcţiei fibrelor musculare restante sănătoase
c. combaterea şi prevenirea durerii
d. refacerea imaginii kinestezice şi recâştigarea coordonării mişcărilor
e. recuperarea mobilităţii şi forţei segmentelor neafectate de paralizie
Corect: a, b, d, e

12. Pentru evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi (în cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici)
se poate recurge la:
a. căldură
b. electrostimularea muşchiului denervat

338
c. atele de postură
d. curenţi de medie frecvenţă
e. mobilizări active şi active cu rezistenţă
Corect: b, d

13. Recuperarea sindromului vasculotrofic din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici poate
beneficia de:
a. băi călduţe cu vârtejuri de apă
b. aplicaţii locale reci
c. împachetări locale sau generale cu parafină
d. hidroterapie alternantă la temperaturi mai mici de 38º C
e. mofete parţiale
Corect: a, d, e

14. Mijloace fizicale folosite în managementul durerii în cadrul tratamentului recuperator al sechelelor
posttraumatice sunt:
a. aplicaţii calde şi reci, imobilizări
b. TENS, stimulare nervoasă periferică
c. Masaj
d. exerciţii corectoare, stretching
e. medicaţie antialgică şi antiinflamatorie
Corect: a, b, c, d

15. Forme de terapie fizicală utilizate în recuperarea sechelelor posttraumatice, care pot acţiona prin
mecanism reflex sunt:
a. ionogalvanizările, ultrasunetele, kinetoterapia pasivă
b. ionogalvanizările, ultrasunetele, masajul
c. fototerapia, hidrotermoterapia
d. curenţi de înaltă frecvenţă, diapulse
e. fototerapia, termoterapia, climatoterapia
Corect: b, c, d
16. Examenul bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale, efectuat de către terapeut,
trebuie să cuprindă:
a. evaluarea respiratorie şi cardiovasculară
b. evaluarea respiratorie, a amplitudinii tuturor articulaţiilor implicate, a forţei musculară
c. aprecierea gradului de spasticitate
d. aprecierea prezenţei edemelor
e. testarea biologică şi radiologică
Corect: a, b, c, d

17. Tratamentul recuperator al bolnavului posttraumatic cu fractură-luxaţie de coloană cervicală în perioada

de purtare a Minervei, cuprinde:
a. exerciţii de echilibrare
b. mobilizări ale membrelor superioare
c. izometrie pentru menţinerea tonusului dorso-lombar
d. gimnastică respiratorie abdominală
e. reprofesionalizare pentru asigurarea independenţei bolnavului
Corect: a, b, c, d

18. În perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu sechele posttraumatice ale colo anei vertebrale se
recomandă:
a. electroterapie de înaltă frecvenţă
b. termoterapie locală sau generală
c. terapie respiratorie
d. mişcări pasive
e. mişcări active

339
Corect: c, d, e
19. Complicaţii ale utilizării pe termen lung a ortezelor sunt:
a. atrofii, fibroze
b. contracturi musculare, ale fasciilor şi ligamentelor
c. tulburări micţionale
d. iritaţii cutanate
e. dependenţă psihologică
Corect: a, b, d, e
20. Din săptămâna 8-9 după artroplastia parţială de umăr, tratamentul recuperator (faza III) cuprinde:
a. exerciţii de tip Codman şi rotaţii autopasive
b. hiperextensii autopasive, rotaţii active
c. mobilizări ale cotului, scripetoterapie
d. exerciţii de tip stretching
e. exerciţii active cu rezistenţă
Corect: d, e

21. Faza III a programului recuperator la bolnavii cu artroplastie de cot cuprinde:

a. ortezare discontinuă
b. exerciţii active şi pasive la nivelul cotului
c. ortezare continuă
d. numai mobilizări active
e. doar mobilizări pasive
Corect: a, b
22. Recuperarea pacienţilor cu fractură de şold presupune, alături de posturări pentru evitarea deviaţiilor şi
de mobilizări precoce:
a. prevenirea edemului, tromboflebitelor, tulburărilor trofice
b. aplicarea de diapulse pentru grăbirea consolidării focarului de fractură
c. atenţie pentru reeducarea genunchiului şi cvadricepsului
d. reeducarea membrului superior în lanţ kinetic închis
e. reeducarea coloanei vertebrale cervico-dorsale
Corect: a, b, c

23. Obiectivele recuperării şoldului posttraumatic sunt:

a. combaterea durerii
b. refacerea stabilităţii
c. recuperarea mobilităţii
d. reluarea precoce a mersului
e. refacerea aliniamentului şi posturii corpului
Corect: a, b, c

24. Recuperarea funcţională după intervenţiile chirurgicale practicate pentru rupturi ale tendonului achilean
presupune după îndepărtarea aparatului gipsat:
a. electroterapie antalgică, masaj decontracturant, kinetoterapie activă a piciorului şi gleznei
b. posturi antideclive, baie cu vârtejuri, diapulse, masaj
c. hidrokinetoterapie pentru remobilizarea articulaţiei gleznei
d. tratamentul edemului (posturi antideclive, bandaje elastice, baie cu vârtejuri, diapulse, masaj), tonifierea
tricepsului sural
e. remobilizarea gleznei prin hidrokinetoterapie, întinderea tricepsului şi tendonului acestuia (când a apărut
retracţia)
Corect: d, e

25. Etapele de recuperare a bolnavilor cu fracturi-luxaţii de coloană dorso-lombară conform metodei

Magnus, sunt:
a. imobilizarea conştientizată a coloanei
b. decubit pe pat tare
c. verticalizarea

340
d. recuperarea
e. reeducarea mersului
Corect: b, c, d

341
METODE DE EXPLORARE SI EVALUARE IN KINETOLOGIE
Autor: Sef lucr. Dr.Marinescu Luminita

Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Luminiţa Marinescu, Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. Testarea musculo -
articulară. Editura AGORA, Craiova, 1999, pag 43-75.

1. Aprecierea amplitudinii de mişcare articulară se poate realiza:

a. goniometric
b. radiologic
c. fotografic
d. prin firul cu plumb
e. subiectiv, prin unghiuri imaginare
Corect: a, b, d, e

2. Valoarea mobilităţii unei articulaţii poate fi comparată cu:

a. cea a articulaţiei simetrice la nivelul membrelor
b. valoarea standard
c. valoarea generală a mobilităţii pe anumite tipuri de patologii
d. cea a articulaţiilor supraiacente
e. cea a articulaţiilor subiacente
Corect: a, b

3. Selectaţi enunţurile adevărate incluse în regulile generale ale bilanţului articular:

a. cotul şi genunchiul nu au mişcări de extensie
b. relaxarea şi instruirea pacientului
c. aşezarea pacientului în poziţia preferată de acesta
d. aplicarea goniometrului pe partea externă a articulaţiei testate(cu excepţia supinaţiei)
e. aplicarea goniometrului în poziţie cât mai comodă pentru pacient
Corect: a, b, d

4. Ce alte elemente, în afara amplitudinii de mişcare se apreciază la examenul obiectiv al unei articulaţii:
a. deformarea articulară
b. modificările de temperatură ale tegumentului supraiacent
c. deviaţiile în ax
d. tonusul muscular
e. forţa musculară
Corect: a, b, c
5. Cum se apreciază amplitudinea mişcărilor proprii ale umărului:
a. goniometric
b. cu ajutorul firului cu plumb
c. prin măsurarea distanţei în centrimetri
d. prin măsurarea distanţei în milimetri
e. prin raportarea la valorile umărului opus
Corect: c

6. Pentru măsurarea abducţiei în articulaţia scapulo- humerală, goniometrul se plasează:

a. cu braţul fix pe linia axilară posterioară
b. cu braţul fix pe linia axilară medie
c. cu braţul mobil pe faţa posterioară a braţului
d. cu braţul mobil pe faţa medială a braţului
e. indiferent, astfel încât pacientul să aibă o poziţie comodă
Corect: a, c

7. Care afirmaţii sunt adevărate, referitor la bilanţul articular al cotului:

a. la femei se poate întâlni cubitus varus fiziologic

342
b. extensia nu e posibilă din poziţia anatomică
c. la femei şi copii cu hiperlaxitate ligamentară poate fi o hiperextensie de 5º-10º
d. flexia activă are o amplitudine de 145º
e. flexia activă are o amplitudine de 180º
Corect: b, c, d

8. Mişcarea de supinaţie este mişcarea de:

a. rotaţie spre interior
b. orientare a palmei în sus
c. rotaţie internă a pumnului
d. orientare a palmei în jos
e. orientarea palmei cu policele la zenit
Corect: b

9. Selectaţi enunţurile adevărate în legătură cu bilanţul articular al articulaţiilor metacarpofalangiene:

º
a. flexia activă are o amplitudine de 90
b. flexia independentă a degetelor din art. MCF este ajutată de ligamentul palmar
c. lateralitatea este mişcarea de abducţie şi adducţie a degetelor 2-5 faţă de axa ce trece prin medius
º º
d. lateralitatea are o amplitudine de 15 -20
e. nu se realizează circumducţie
Corect: a, c, d

10. Selectaţi afirmaţiile adevărate, privind obiectivele bilanţului muscular:

a. realizarea unui diagnostic neurologic
b. realizarea unui diagnostic funcţional corect
c. evaluarea corectă a amplitudinii de mişcare pentru stabilirea prognosticului funcţional
d. alcătuirea şi evaluarea programului de recuperare
e. aprecierea end-feel
Corect: a, b, d

11. Regulile bilanţului muscular, în sistemul 0-5, prevăd:

a. poziţionarea corectă pentru mişcările realizate antigravitaţional pentru forţa 3, 4, 5
b. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv
c. pentru aprecierea forţelor 3-5, rezistenţa se opune în treimea distală a segmentului spre capătul cursei de
mişcare
d. stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv
e. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv
Corect: a, c, d

12. Selectaţi enunţurile greşite în ce priveşte testarea muşchiului psoasiliac:

a. poziţia FG de testare este cu pacientul în decubit heterolateral cu genunchiul în flexie
b. se stabilizează bazinul
c. se execută flexia coapsei cu genunchiul flectat
d. poziţia AG este cu pacientul în decubit ventral
e. pentru forţa 3,4,5 se opune rezistenţă în treimea distală a coapsei pe faţa anterioară
Corect: a, c, d

13. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchiului triceps sural:

a. realizează flexia dorsală a piciorului
b. se stabilizează gamba
c. se stabilizează genunchiul
d. poziţia FG este în decubit homolateral, cu genunchiul flectat şi piciorul în poziţie neutră

343
e. se opune rezistenţă în treimea distală a piciorului pe faţa plantară
Corect: b, d, e

14. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchiului cvadriceps:

a. este alcătuit din: dreptul anterior, vastul intern, vastul extern şi vastul intermediar
b. în timpul testării se stabilizează pelvisul
c. în timpul testării se stabilizează coapsa
d. poziţia FG este în decubit homolateral cu genunchiul flectat la 90º
e. poziţia AG este în decubit ventral cu genunchiul flectat
Corect: a, c, d

15. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor abductori ai şoldului:

a. se stabilizează pelvisul
b. poziţia FG este în decubit dorsal cu genunchiul flectat
c. poziţia AG este în decubit heterolateral cu genunchiul extins pentru membrul testat şi cu şoldul şi
genunchiul membrului de sprijin flectate
d. se palpează muşchii (pentru forţa 1) pe faţa anterioară a coapsei
e. se palpează muşchii (pentru forţa 2) pe faţa laterală a coapsei
Corect: a, c

16.Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor rotatori interni ai şoldului:
a. se stabilizează pelvisul
b. poziţia FG este în decubit dorsal cu membrul inferior de testat cu şoldul şi genunchiul flectate la 90
grade
c. din FG, valoarea este 2 dacă face rotaţia internă a coapsei, deplasând gamba spre exterior
d. în AG se opune rezistenţă în treimea distală a feţei interne a gambei
e. se stabilizează gamba

17. Care sunt factorii care influenţează postura şi aliniamentul segmentelor corpului:
a. ereditatea
b. alimentaţia
c. obişnuinţa ( posturi vicioase)
d. afecţiuni ale aparatului locomotor
e. boli generale ale organismului
Corect: a, c, d, e

18. Care sunt elementele care intervin în aspectul general morfologic al corpului:
a. atitudinea corpului
b. creşterea în raport cu vârsta şi sexul
c. dezvoltarea organismului raportat la caracteristicile vârstei şi sexului
d. forţa musculară
e. rezistenţa musculară
Corect: a, b, c

19. Poziţia ortostatică se evaluează prin:

a. aprecierea liniei gravitaţiei în plan frontal şi sagital cu firul cu plumb
b. măsurarea înălţimii şi a taliei şezând
c. evaluarea alinierii segmentelor din faţă, din lateral şi din spate
d. aprecierea liniei gravitaţiei în plan orizontal cu firul cu plumb
e. aprecierea liniei gravitaţiei în plan oblic cu firul cu plumb
Corect: a, c

344
20. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru înclinările laterale:
a. apofiza spinoasă C7
b. trohanter
c. pliul interfesier
d. pe marginea axilară a omoplatului
e. între condilii interni ai genunchilor
Corect: b, d

21. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din lateral, pentru înclinările sagitale:
a. anterior de umăr
b. lateral de trohanter
c. de-a lungul liniei albe
d. medial de condilii interni femurali
e. la nivelul liniei Chopart
Corect: c, d

22. La examinarea din faţă se pot aprecia:

a. linia mamelonară
b. linia spinelor scapulare
c. linia spinelor iliace antero-superioare
d. genu recurvatum
e. halus valgus
Corect: a, c, e

23. La examinarea din lateral se pot întâlni următoarele modificări patologice:

a. genu valgum
b. genu flexum
c. cifoză dorsală accentuată
d. hipolordoză lombară
e. picior plat
Corect: b, c, d, e

24. La examinarea din posterior se pot întâlni următoarele modificări patologice:

a. atitudine scoliotică
b. scolioză structurală
c. flexum de şold
d. picior var
e. picior scobit
Corect: a, b, d

25. La examinarea din spate se pot aprecia:

a. linia tendoanelor ahiliene
b. linia spinelor scapulare
c. bolta longitudinală a piciorului
d. bolta orizontală a piciorului
e. relieful genunchiului
Corect: a, b

345
KINETOPROFILAXIE
Autor: Sef lucr. Dr.Gherghina Florin
Bibliografie:
1. Tudor Sbenghe, Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală Bucureşti, 1999, pag
325 -336, 345-357.

1. Antrenamentul aerobic se realizează printr-un program de exerciţii:

a. cu o anumită durată
b. cu o anumită frecvenţă
c. aplicate consecvent
d. de intensităţi întâmplătoare
e. la temperatura de 37º
Corect: a, b, c

2. Efectele adaptative la nivelul organismului sunt prezente:

a. în timpul efortului prin exerciţiu fizic
b. în repaus
c. în cazul adaptării la altitudini diferite
d. în cazul exerciţiilor anaerobe
e. în somn
Corect: a, b

3. Modificările adaptative apar la nivelul:

a. organismului ca întreg
b. aparatului cardio-vascular
c. analizatorilor
d. aparatului respirator
e. fanerelor
Corect: a, b, d

4. Dintre factorii care condiţionează răspunsurile adaptative individuale la antrenamentul aerobic, fac
excepţie:
a. vârsta
b. sexul
c. coeficientul de inteligenţă
d. nivelul de fitness iniţial
e. abilităţile individuale
Corect: c

5. Efectele adaptative la nivelul muşchilor se manifestă prin:

a. creşterea consumului de glicogen muscular
b. aport crescut de oxigen local
c. hipertrofie musculară
d. hipotrofie musculară
e. hipotonie musculară
Corect: b, c

6. Creşterea VO2 max prin kinetoprofilaxie în regim aerobic este:

a. mai mare la tineri
b. mai mare la vârstnici
c. aceeaşi pentru toate categoriile de vârstă
d. aceeaşi pentru indivizii cu aceeaşi greutate şi înălţime
e. independentă de alimentaţie
Corect: a

7. Adaptările cardio-vasculare în repaus sunt:

346
a. uşor cuantificabile
b. greu cuantificabile
c. exprimă un nivel crescut de fitness
d. apar doar la anumiţi pacienţi, în funcţie de parametrii cardiaci iniţiali
e. exprimă un nivel crescut a l VO2 max
Corect: a, c

8. Adaptările cardio-vasculare în repaus înregistrează următoarele modificări ale parametrilor:

a. scăderea frecvenţei cardiace
b. scăderea volumului sanguin circulant
c. scăderea valorilor tensionale
d. creşterea volumului bătaie cardiac
e. scăderea volumului bătaie cardiac
Corect: a, c, d

9. Adaptările cardio-vasculare manifestate în timpul efortului fizic se caracterizează prin:

a. creşterea consumului de oxigen miocardic
b. scăderea volumului bătaie cardiac
c. creşterea debitului cardiac corespunzător cerinţelor efortului
d. scăderea consumului de oxigen la nivelul miocardului
e. creşterea consumului de oxigen la nivelul miocardului
Corect: c, d

10. Modificările adaptative sanguine prin antrenament aerobic nu sunt reprezentate de:
a. creşterea valorilor colesterolului
b. scăderea valorilor trigliceridelor
c. scăderea cantităţii de hemoglobină
d. scăderea hematocritului
e. scăderea trombocitelor
Corect: a, c, d, e

11. Antrenamentul aerobic este indicat la pacienţii cu afecţiuni coronariene deoarece prin modificările
adaptative sanguine:
a. scade riscul trombotic
b. creşte riscul trombotic
c. creşte fibrinoliza
d. previne apariţia ischemiilor coronariene
e. scade fibrinoliza
Corect: a, c, d

12. Modificările adaptative respiratorii apărute în antrenamentul aerobic sunt reprezentate de:
a. creşterea frecvenţei respiratorii în mod special
b. creşterea volumelor respiratorii
c. scăderea volumelor respiratorii
d. scăderea capacităţii de difuziune alveolo-capilară
e. creşterea travaliului respirator
Corect: b

13. Efectele adaptative la nivel psihic prin antrenament aerobic:

a. nu apar decât la pacienţii cu tulburări emoţionale
b. sunt prezente la orice pacient
c. sunt utile în managementul stresului
d. sunt utile pentru creşterea performanţelor cognitive
e. stimulează atenţia
Corect: b, c, d, e

347
14. Efectele adaptative obţinute prin antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxia primară sunt:
a. ireversibile
b. reversibile
c. durează maxim o săptămână
d. menţinute numai dacă se menţine permanent un anumit grad de antrenament
e. menţinute numai dacă se execută sporadic exerciţii aerobice
Corect: b, d

15. Antrenamentul aerobic se realizează prin următoarele tipuri de activităţi fizice:

a. orice exerciţiu fizic care se face cu consum energetic în prezenţa oxigenului
b. orice exerciţiu fizic care se face cu consum energetic în absenţa oxigenului
c. numai activităţi sportive specifice
d. activităţi cotidiene
e. orice activitate sportivă
Corect: a, d

16. Antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxie exclude următoarele tipuri de activităţi:

a. Mersul cu ritm rapid
b. Efortul la covor rulant
c. Pedalarea la bicicleta ergometrică sau simplă
d. Exerciţii cu greutăţi
e. Baschet de performanţă
Corect: e
17. Parametrii care caracterizează antrenamentul aerobic sunt următorii:
a. intensitatea
b. durata
c. frecvenţa
d. variaţia
e. temperatura
Corect: a, b, c, d

18. Factorii care condiţionează alegerea exerciţiilor aerobice sunt:

a. abilită ţile individuale
b. musculatura vizată
c. preferinţa terapeutului
d. temperatura corporală
e. presiunea atmosferică
Corect: a, b

19. Notaţi semnificaţiile adevărate în legătură cu numărul de seturi pentru exerciţiile aerobice:
a. se începe cu un set pentru fiecare exerciţiu
b. se creşte din 3 în 3
c. se creşte progresiv, până la maxim 6 seturi
d. se creşte din 5 în 5
e. se creşte din 10 în 10
Corect: a, c

20. Ordinea aplicării exerciţiilor aerobice începe cu:

a. grupele musculare mici
b. grupele musculare mari
c. cu membrele superioare
d. cu membrele inferioare
e. cu hemicorpul drept
Corect: b, c

21. Variaţia programului aerobic semnifică modificarea:

348
a. poziţionării segmentelor mobilizate
b. raportului durata exerciţiilor/durata intervalelor de repaus
c. tipului de exerciţiu
d. orelor la care se realizează antrenamentul
e. numărului de participanţi la antrenament
Corect: a, b, c

22. De obicei raportul intensitate/durată, utilizat în antrenamentul aerobic, este:

a. direct proporţional
b. invers proporţional
c. aleator
d. dependent de greutatea pacientului
e. dependent de înălţimea pacientului
Corect: b

23. Frecvenţa antrenamentului aerobic este:

a. de 3-4 ori/ săptămână
b. de 3-4 ori pe zi
c. o dată/ săptămână
d. în funcţie de efortul total realizat
e. zilnic
Corect: a, d

24. Exerciţiul aerobic muscular poate fi:

a. static
b. dinamic
c. izokinetic
d. izometric
e. izomorf
Corect: a, b, c, d

25. Structura unui antrenament aerobic în kinetoprofilaxie cuprinde următoarele perioade, cu excepţia:
a. adaptarea la microclimat
b. adaptarea la macroclimat
c. încălzirea
d. exerciţiile
e. răcirea
Corect: a, b

349
RECUPERARE IN REUMATOLOGIE
Autor: Prof. univ. Dr.Popescu Roxana

BIBLIOGRAFIE:
1. Roxana Popescu – Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare, Editura Medicală
Universitară, Craiova, 2005;
2. Bighea Adrian – Terapie fizicală şi reabilitarea în practica medicală, Editura Medicală
Universitară, Craiova, 2005;
3. Radu Păun – Tratat de medicină internă, Reumatologie, vol I, vol II, Editura Medicală,
Bucureşti, 1999.

1. Alegeţi răspunsul fals:

a. PR este o afecţiune reumatismală inflamatorie, cu evoluţie cronică progresivă
b. PR afectează cu predilecţie articulaţiile mici (mâini, picioare)
c. PR evoluează către deformare şi anchiloză articulară
d. În PR redoarea matinală durează cel puţin o oră
e. În stadiul III al PR se instalează anchiloza fibroasă sau osoasă
Corect: e

3. Alegeţi răspunsul fals. Caracterele comune ale spondilartritelor seronegative sunt următoarele:
a. Prezenţa factorului reumatoid
b. Absenţa nodulilor subcutanaţi
c. Prezenţa artritelor periferice
d. Afectarea articulaţiilor sacroiliace şi a coloanei vertebrale
e. Afectarea tegumentelor şi mucoaselor
Corect: a

4. Obiectivele kinetoterapiei în spondilita anchilozantă sunt cele enumerate cu o singură excepţie:

a. Menţinerea / corectarea posturilor şi aliniamentului corpului
b. Menţinerea / ameliorarea mobilităţii articulare şi tonusului muscular
c. Prevenirea poziţiilor vicioase
d. Prevenirea disfuncţiei ventilatorii restrictive
e. Redimensionarea obiectivelor casnice
Corect: e

5. Obiectivele tratamentului în boala artrozică sunt următoarele, cu excepţia:

a. Combaterea durerii
b. Reeducarea respiratorie
c. Recuperarea mobilităţii articulare şi a tonusului muscular
d. Prevenirea deteriorării în continuare a cartilajului articular
e. Ameliorarea circulaţiei locale
Corect: b

6. O singură afirmaţie cu privire la spondiloza cervicală din cele enumerate mai jos este falsă. Care?
a. Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical
b. Electroterapia include galvanizări, CDD, curenţi de medie frecvenţă şi înaltă frecvenţă
c. Împachetările cu parafină „pelerină” au efect benefic
d. Exerciţiile urmăresc refacerea tonusului musculaturii extensoare
e. Tratamentul chirurgical este indicat în formele cu tulburări neurologice severe şi progresive
Corect: a
7. Alegeţi răspunsul fals. Reumatismul abarticular cuprinde următoarele entităţi clinice:
a. Gonartroza
b. Periartrita scapulo-humerală
c. Periartrita coxofemurală
d. Algoneurodistrofia

350
e. Maladia Dupuytren
Corect: a

8. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluată prin:

a. Indicele Schöber
b. Indicele tragus-acromion
c. Indicele Ott
d. Indicele menton-stern
e. Indicele occiput-perete
Corect: b, d, e

9. În poliartrita reumatoidă, posturarea mâinii cu ajutorul ortezelor se realizează astfel:

a. Pumn în extensie 10-20°
b. Deviaţia cubitală a mâinii şi degetelor
c. Flexie uşoară a metacarpofalangienelor
d. Police în abducţie şi opoziţie
e. Interfalangiene proximale în extensie
Corect: a, c, d

10. Alegeţi răspunsurile corecte. În poliartrita reumatoidă:

a. Se evită poziţiile sau activităţile ce solicită flexorii degetelor
b. Se recomandă purtarea de susţinători plantari
c. Se evită poziţia şezândă pe scaune sau fotolii joase
d. Se recomandă exerciţiile care antrenează prehensiunea de forţă
e. Cura balneară se adresează tuturor formelor de poliartrită reumatoidă
Corect: a, b, c

11. În poliartrita reumatoidă se pune accent pe tonifierea:

a. Extensorilor degetelor
b. Flexorului superficial al degetelor
c. Flexorilor antebraţului
d. Flexorilor coapsei şi gambei
e. Musculaturii intrinseci a mâinii
Corect: a, b, e

12. Care din următoarele afirmaţii cu privire la artrita psoriazică sunt adevărate:
a. Manifestările cutanate constau în plăci eritemato-scuamoase pe coate, genunchi, trunchi
b. Este însoţită de manifestările extraarticulare: oculare, cardiace, respiratorii
c. În majoritatea cazurilor apar manifestările articulare şi apoi cele cutanate
d. Cea mai frecventă formă este artrita mutilantă
e. Unul dintre obiectivele de tratament este prevenirea deformărilor şi anchilozelor articulare
Corect: a, b, e

13. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. În spondilita anchilozantă cura balneară este indicată în special în staţiunile de pe litoralul Mării Negre
b. Spondilita anchilozantă afectează cu preponderenţă sexul feminin
c. Caracteristice spondilita anchilozantă sunt lombosacralgiile în a doua jumătate a nopţii, cu iradiere în
basculă
d. Tabloul clinic al spondilita anchilozantă include şi disfuncţia ventilatorie restrictivă
e. În stadiile avansate ale spondilita anchilozantă se poate instala „poziţia de schior”
Corect: a, c, d, e

14. În timpul activităţilor cotidiene spondiliticul trebuie să păstreze anumite posturi:

a. Decubit dorsal pe pat tare, cu pernă sub cap
b. Şezând pe scaun cu spătar înalt şi păstrarea contactului permanent al spatelui cu spătarul

351
c. Masa de lucru la nivelul pieptului, cu antebraţele pe masă
d. Evitarea şederii prelungite în fotoliu
e. În ortostatism păstrarea distanţei maxime xifoid-pube
Corect: b, c, d, e

15. În spondilita anchilozantă menţinerea sau creşterea tonusului muscular se realizează în special la nivelul
anumitor grupe musculare:
a. Ischiogambieri
b. Iliopsoas
c. Adductorii coapsei
d. Erectorii capului şi trunchiului
e. Muşchii abdominali
Corect: b, d, e

16. Alegeţi răspunsurile corecte privitoare la programul de kinetoterapie din spondilita anchilozantă:
a. Se începe cât mai precoce şi are continuitate absolută
b. Ocupă primul loc în ierarhia formelor de tratament fizical
c. Pune accent pe exerciţiile de flexie la nivelul coloanei vertebrale şi centurilor
d. Cuprinde exerciţii pentru reeducarea respiraţiei toracice şi abdominale
e. Kinetoterapia este adaptată stadiului evolutiv
Corect: a, b, d, e

17. Care dintre următorii factori favorizează deteriorarea cartilajului articular:

a. Menopauza
b. Obezitatea
c. Vârsta peste 50 ani
d. Sexul feminin
e. Rasa neagră
Corect: a, b, c

18. Igiena ortopedică a şoldului constă în:

a. Mers şi ortostatism prelungit
b. Greutate corporală ideală
c. Mers pe teren accidentat
d. Mers cu sprijin în baston
e. Evitarea urcării şi coborârii scărilor
Corect: b, d, e

19. Indicaţiile curei balneare în coxartroză sunt reprezentate de:

a. Formele acute
b. Formele subacute
c. Coxartroza la debut
d. Coxartroza operată
e. Forme cu redoare strânsă şi atitudine vicioasă ireductibilă
Corect: c, d

20. Igiena ortopedică a genunchiului constă în:

a. Evitarea tocurilor înalte
b. Evitarea traumatismelor directe
c. Repaus prelungit
d. Medicaţie antialgică
e. Descărcarea de greutate a genunchiului
Corect: a, b, e

21. Procedurilor de electroterapie antialgică în gonartroză includ:

a. Comprese reci cu sulfat de magneziu

352
b. Împachetări cu parafină
c. Curenţi de joasă frecvenţă
d. Curenţi de medie frecvenţă
e. Biostimulare laser
Corect: c, d, e

22. Kinetoterapia în gonartroză constă în:

a. Posturări în flexie a genunchiului
b. Tonifierea cvadricepsului, a tricepsului sural
c. Mobilizări articulare pentru refacerea extensiei complete
d. Exerciţii în lanţ kinetic închis
e. Exerciţii pentru coordonare
Corect: b, c, d, e

23. Obiectivele de tratament recuperator în spondilodiscartroza lombară sunt următoarele:

a. Reeducarea respiratorie
b. Combaterea durerii
c. Corectarea dezechilibrului muscular între agonişti şi antagonişti
d. Restabilirea controlului adecvat al mişcării
e. Profilaxia recidivelor
Corect: b, c, d, e

24. Kinetoterapia din perioada acută a discopatiei lombare urmăreşte:

a. Asuplizarea trunchiului inferior
b. Relaxarea musculaturii lombare contracturate
c. Relaxare generală
d. Scăderea iritaţiei radiculare
e. Creşterea tonusului vagal
Corect: b, c, d, e

25. „Şcoala spatelui” constă în:

a. Conştientizarea poziţiei neutre a coloanei lombare şi bazinului
b. Înzăvorârea coloanei lombare
c. Menţinerea forţei musculare agonişti şi antagonişti
d. Programul Williams fazele I şi II
e. Relaxarea musculaturii lombare contracturate
Corect: a, b, c

353
RECUPERARE NEUROLOGICA
Autor: Sef lucr. Dr.Traistaru Rodica
BIBLIOGRAFIE:
1. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare, Editura Universitară „Carol
Davila”, Bucureşti, 1998, pagini 141-153, 159 - 186
2. T. Sbenghe, Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura Medicală,
Bucureşti, 1981; pagini 230 - 245
3. T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura Medicală, Bucureşti, 1987;
pagini 554 - 608
4. *** Caiet documentar, Ministerul Sănătăţii, Institutul de Medicină fizică, balneoclimatologie şi
recuperare medicală, Kinetoterapia în recuperare afecţiunilor aparatului locomotor, Editura Medicală,
Bucureşti, 1981, pagini 25-36
5. T. Sbenghe, Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti, 1996,
pagini 130-183
6. I. Kiss, Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală, Editura Medicală, Bucureşti, 1999, pagini 106 -
120, 188-195, 201-206, 224-240, 244-249, 260-269, 270 - 284

1. Programele de recuperare la pacientul cu suferinţă neurologică trebuie instituite precoce pentru:

a. Menţinerea statusului clinico-funcţional existent al pacientului
b. Prevenirea dezvoltării sechelelor funcţionale neurologice
c. Combaterea modificărilor somatice secundare-deformări, deviaţii, redoare articulară
d. Combaterea modificărilor somatice secundare-degenerescenţe şi fibroză musculară, escare de decubit
e. Refacerea mobilităţii articulare
Corect: b, c, d

2. Metodele şi mijloacele specifice folosite în programul de recuperare performat la pacientul neurologic

fac parte din:
a. Electroterapie şi termoterapie (terapie fizicală)
b. Kinetoterapie specifică, masaj şi terapie ocupaţională (ergoterapie)
c. Psihoterapie şi alte categorii terapeutice (ortezare)
d. Modalităţile chirurgicale
e. Farmacoterapie
Corect: a, b, c

3. Programul de kinetoterapie inclus în recuperare pacientului cu patologie discală lombară, conflict disco-
radicular, trebuie să cuprindă:
a. Relaxarea musculaturii contracturate
b. Asuplizarea trunchiului inferior
c. Asuplizarea trunchiului superior
d. Asuplizarea muşchilor centurii scapulare
e. Relaxarea musculaturii hipotone
Corect: a, b

4. Care sunt obiectivele tratamentului fizical-kinetic în cazul recuperării paraliziilor de nervi periferici,
pentru prevenirea complicaţiilor:
a. Conservarea unui ţesut cutanat şi subcutanat trofic, fără aderenţe, edeme
b. Cicatrici cât mai suple
c. Profilaxia retracţiilor capsulo-ligamentare
d. Conservarea amplitudinii de mişcare în limite normale la toate articulaţiile
e. Conservarea tonusului muscular şi a forţei de contracţie în grupele agoniste
Corect: a, b, c, d

5.Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face cu:

a. Curenţi excitomotori exponenţiali de joasă frecvenţă

354
 b. Curenţi excitomotori de medie frecvenţă
c. Impuls de 1000 ms cu panta de creştere > 500-700 ms
d. Impuls urmat de pauză în raport de 1/4
e. Parametrii orientativi
Corect: a, d, e

6. În recuperarea neurologică sunt preferate tehnicile:

a. Kinetoterapie manuală
b. Tehnici de facilitare a contracţiei musculare voluntare şi care se bazează pe iradierea influxului nervos
c. Autoantrenament muscular
d. Exerciţii izometrice şi izodinamice
e. De relaxare extrinsecă
Corect: a, b, c, d

7. Evaluarea complexă care precede alcătuirea unui program de recuperare la pacientul hemiplegic nu
include:
a. Aprecierea funcţiilor vitale, ale activităţii mintale şi a capacităţii de comunicare
b. Aprecierea abilităţii motorii şi a controlului motor în diverse situaţii posturale
c. Aprecierea sensibilităţii exteroceptive şi proprioceptive, a perceperii imaginii corpului
d. Aprecierea amplitudinii de mişcare şi a activităţilor cotidiene, cu integrarea familială, socială şi ocupaţională
a pacientului
e. Aprecierea funcţiei hepatice
Corect: e

8. În programul de recuperare performat la pacientul hemiplegic, combaterea spasticităţii se face prin

utilizarea:
a. Posturilor statice reflex-inhibitorii
b. Mişcărilor cu efort care augumentează reflexele tonice
c. Schemelor stereotipe de mişcare
d. Schemelor de mişcare reflex-inhibitorii care facilitează mişcările active automate şi voluntare
e. Schemelor de mişcare reflex-inhibitorii care inhibă mişcările active automate şi voluntare
Corect: d

9. La pacientul care a suferit un accident vascular cerebral drept tabloul clinico -funcţional cuprinde:
a. Hemiplegie stângă
b. Probleme vizuale şi de integrare spaţială
c. Abolirea disponibilităţilor relaţionale normale
d. Afectarea vorbirii şi limbajului (afazia)
e. Afectarea înţelegerii materialului verbal, cititul, scrisul
Corect: a, b, c
10. Parametrii care se verifică în cadrul bilanţului clinico-funcţional la pacientul hemiplegic sunt:
a. Toleranţa la exerciţii, la efortul fizic (adaptarea cardio-respiratorie)
b. Deficitul motor (inclusiv modificările fiziopatologice de tipul spasticitate, contractura,
retractura, sincinezii etc.) şi controlul postural, al mersului
c. Motivaţia corelată cu starea emoţională, posibilităţile de comunicare, nivelul de integrare
corticală şi de memorizare
d. Deficitul senzitiv (sensibilitatea, tulburări de auz şi văz, integrare corticală)
e. Toţi parametrii cuprinşi la punctele de mai sus trebuie verificaţi
Corect: e

11. Mobilizările pasive realizate în programul de recuperare la pacientul hemiplegic aflat în fază
precoce au mai multe roluri:
a. Combaterea spasticităţii
b. Întreţinerea schemei de mişcare
c. Prevenirea redorilor articulare
d. Combaterea contracturilor musculare

355
 e. Refacerea forţei musculare
Corect: b, c, d

12. Recuperarea funcţională a membrului superior la hemiplegic în faza precoce, perioada flască
cuprinde următoarele aspecte:
a. Posturarea corectă a membrului superior-braţ în abducţie 450-600, cot în uşoară flexie, pumn în
extensie, degete II-V în uşoară flexie şi police în abducţie
b. Posturarea corectă a membrului superior-braţ în extensie 450-600, cot în uşoară flexie, pumn în extensie,
degete II-V în uşoară flexie şi police în abducţie
c. Posturarea corectă a membrului superior-braţ în abducţie 45º-600, cot în uşoară flexie, pumn în
flexie, degete II-V în uşoară flexie şi police în abducţie
d. Mobilizarea pasivă a tuturor articulaţiilor, priza fiind aplicată la extremitatea segmentului de
mobilizat
e. Stimulări tactile şi proprioceptive, stimulare senzitivo-senzorială pentru modularea
răspunsurilor motorii
Corect: a, d, e

13. În kinetoterapia activă pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se are în vedere:
a. Realizarea extensiei simultane a pumnului şi degetelor pentru a se obţine o prehensiune corectă
b. Realizarea extensiei pumnului simultan cu flexia degetelor pentru a se obţine o prehensiune
corectă
c. Realizarea flexiei pumnului simultan cu flexia degetelor pentru a se obţine o prehensiune
corectă
d. Realizarea flexiei pumnului simultan cu extensia degetelor pentru a se obţine o prehensiune
corectă
e. Realizarea independentă a extensiei pumnului şi degetelor pentru a se obţine o prehensiune
corectă
Corect: a

14. Obiectivele programului de recuperare a membrului inferior şi mersului la pacientul hemiplegic

sunt:
a. Prevenirea stării de comă
b. Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale
c. Corectarea sincineziilor pentru ameliorarea mersului
d. Echilibrarea comenzilor pe grupele musculare agonist-antagonist
e. Refacerea unei prehensiuni cât mai aproape de cea fiziologică
Corect: c, d

15. Stadiile standardizate de recuperare ale mersului la pacientul hemiplegic sunt:

a. stadiul I → ortostatism între bare paralele
b. stadiul II → mers între bare paralele
c. stadiul III → mers fără bare paralele
d. stadiul IV → urcat-coborât scările
e. stadiul V → alergarea
Corect: a, b, c, d

16. Obiectivele programului de recuperare a plicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul iniţial nu
includ:
a. Ameliorarea funcţiilor vitale
b. Creşterea „conştientizării” schemei corporale
c. Ameliorarea controlului asupra trunchiului şi centurilor
d. Creşterea tonusului muscular
e. Creşterea abilităţii de a încrucişa linia mediană a corpului cu membrele afectate
Corect: d

356
 17. Componentele kinetice ale programului de recuperarea aplicat la pacientul hemiplegic aflat în
stadiul iniţial sunt:
a. Postura în pat
b. Mobilizările pasive
c. Exerciţiile terapeutice pentru controlul trunchiului, controlul extremităţilor
d. Mişcări pasive şi active tip Bobath
e. Exerciţii rezistive
Corect: a, b, c, d

18. După Bobath, obiectivele fundamentale ale programul kinetic de recuperare aplicat la pacientul
hemiplegic aflat în stadiul de refacere sunt:
a. Promovarea individualităţii mişcării articulare, independent unele de altele
b. Promovarea individualităţii mişcării articulare, independent de posturi
c. Antrenarea coordonării pentru mers
d. Recâştigarea abilităţii mâinii
e. Promovarea controlului musculaturii proximale în timpul unor activităţi de performanţă crescută
Corect: a, b, c, d

19. Prezenţa spasticităţii la pacientul paraplegic este salutară din mai multe motive:
a. fixează postura membrelor inferioare în extensie permiţând stabilitatea genunchilor în
ortostatism
b. fixează în flexie membru inferior pe bazin
c. ajută expulsia urinară
d. inhibă expulsia urinară
e. menţine densitatea osoasă prin forţa musculară aplicată pe os
Corect: a, c, e

20. Reeducarea paraplegicului la pat presupune:

a. Poziţionarea corectă a pacientului cu evitarea escarelor şi a retracturilor care favorizează
poziţiile vicioase; asistarea tulburărilor sfincteriene
b. Mobilizările (pasive, active) şi creşterea forţei musculare pentru membrele superioare şi trunchi
c. Gimnastica respiratorie
d. Autoposturarea în pat şi antrenarea pacientului de a -şi modifica singur, fără ajutor poziţia în pat
e. Ridicarea cât mai precoce în ortostatism
Corect: a, b, c, d

21. Reeducarea paraplegicului din şezând presupune:

a. Program kinetic derulat din şezând alungit (mobilizări pasive şi active)
b. Program kinetic derulat din şezând scurtat (mobilizări active şi pasive)
c. Instalarea în scaunul cu rotile şi derula rea programelor de terapie ocupaţională
d. Ridicare în ortostatism
e. Menţinerea forţei musculare iniţiale pentru membrele superioare şi trunchi
Corect: a, b, c

22. Realizarea unui ortostatism chiar limitat şi doar protezat se obţine după ce pacientul reuşeşte să:
a. Menţină poziţia şezând, cu diferite modalităţi de destabilizare şi revenire
b. Numere coerent până la 100
c. Menţină poziţia de patrupedie, cu diferite modalităţi de destabilizare şi revenire, şi să deruleze
exerciţii de târâre
d. Aibă un bun control vasomotor în verticalitate
e. Se familiarizeze cu ortezele de verticalitate în formele de paraplegie flască
Corect: c, d, e

23. Programul kinetic aplicat la pacientul parkinsonian pentru ameliorarea coordonării cuprinde:
a. rotaţia trunchiului asociată la paşii de mers, cu mişcări ale braţelor în ritmuri variabile
b. menţinerea fixă a trunchiului, fără mişcări ale braţelor

357
 c. mers cu păşiri variate, cu dezechilibrări voite (mers pe vârfuri, mers cu "aruncarea" unui braţ
înainte sau în abducţie, "culegerea" unor obiecte mici de pe jos în timpul mersului etc.)
d. exerciţii de aruncat la ţintă cu mingea, jocul de popice, menţinerea în echilibru pe mână a unui
obiect
e. terapie ocupaţională cât mai multe ore pe zi (activităţi casnice, jocuri)
Corect: a, c, d, e

24. Evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi, unul dintre obiectivele de recuperarea ale sindromului motor
la pacientul cu afecţiune a neuronului motor periferic se realizează prin:
a. Stimulări electrice
b. Manevre kinetice de tipul mobilizări pasive, tehnici de facilitare, stretch-reflex
c. Exerciţii rezistive
d. Exerciţii izometrice
e. Terapie ocupaţională
Corect: a, b
25. Programul de recuperare a leziunii traumatice a nervului crural trebuie să insiste pe:
a. Tonifierea fesierului mijlociu
b. Tonifierea marelui fesier
c. Tonifierea adductorilor coapsei
d. Refacerea forţei şi rezistenţei cvadricepsului după reinervarea lui
e. Tonifierea tricepsului sural
Corect: b, d, e

358
TERAPIE OCUPATIONALA
Autor: Sef lucr. Dr.Traistaru Rodica

Bibliografie:
1. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare, Editura Universitară „Carol Davila”,
Bucureşti, 1998, pagini 119-128
2. Daiana Popa, V. Popa, Terapie ocupaţională pentru bolnavii cu deficienţe fizice, Editura Universităţii din
Oradea, 2003, paginile 101-128, 145-158, 159-186, 188-242, 281-293, 306-317, 331-356
3. T. Sbenghe, Kinesiologie-ştiinţa mişcării, Editura Medicală, Bucureşti, 2002, pagini 470-512

1. Care dintre definiţiile următoare sunt adevărate pentru terapia ocupaţională:

a. Formă de tratament care foloseşte activităţi şi metode specifice, pentru a dezvolta, ameliora sau reface
capacitatea de a desfăşura activităţile necesare vieţii individului, de a compensa disfuncţii şi de a diminua
deficienţe fizice
b. Profesie care ajută o persoană cu incapacitate să îşi câştige potenţialul maxim pentru independenţă şi
productivitate în propria viaţă
c. Îndrumă indivizii să se ajute singuri, să facă ce trebuie cu ce pot
d. Arta practică de a promova dependenţa funcţională prin utilizarea activităţilor cotidiene fără a modifica
echipamentul sau mediu, când este necesar
e. Nu foloseşte activităţi pentru creşterea şi restaurarea stării fizice şi psihice a unei persoane la nivel
disfuncţional al vieţii cotidiene
Corect: a, b, c

2. Principiul de bază, specificul terapiei ocupaţionale este:

a. Mobilizarea atenţiei pacientului pe o activitate fizică şi manuală, care este atrăgătoare psihologic şi care
îl solicită din punct de vedere somatic, psihic sau mental
b. Stimularea şi dirijarea activităţilor
c. Creşterea şi menţinerea forţei musculare
d. Refacerea şi menţinerea amplitudinii de mişcare
e. Redobândirea controlului muscular
Corect: a

3. Cele enumerate mai jos reprezintă activităţi ocupaţionale, cu o excepţie:

a. Autoîngrijirea zilnică
b. Activităţile educaţionale
c. Jocul şi sportul
d. Hobby-uri diverse
e. Refacerea balansului
Corect: e

4. Pacientul care va urma un program de terapie ocupaţională trebuie să fie evaluat complet, evaluare ce
cuprinde:
a. Evaluarea tegumentului
b. Evaluarea aparat neuro-mio-artrokinetic
c. Evaluarea funcţională (generală, adaptată la viaţa personală, profesională)
d. Bilanţul posibilităţilor de adaptare
e. Nici unul dintre aspectele cuprinse la punctele a, b, c, d
Corect: a, b, c, d

5. Programele de terapie ocupaţională oferă:

a. Evaluarea clinică a pacientului
b. Evaluarea complexă a stării pacientului şi aplicarea unei asistenţe specifice
c. Dezvoltă, ameliorează, susţine sau reface abilităţile fizice pentru viaţa cotidiană, pentru muncă sau
activităţi productive, de vacanţă
d. Menţine constante performanţele cognitive, senzitivo-senzioriale, psiho-sociale
e. Identifică şi facilitează angajarea pacientului în ocupaţii sănătoase, lipsite de risc

359
Corect: b, c, e

6. Principalele tehnici de bază utilizate în terapia ocupaţională sunt:

a. Olăritul
b. Prelucrarea lemnului şi fierului
c. Împletitul nuielelor, rafiei, papurei etc.
d. Ţesutul la război, gherghef
e. Marochinăria
Corect: a, b, c, d

7. Tehnicile de exprimare utilizate în terapia ocupaţională cuprind:

a. Preocupări cu caracter artistic
b. Preocupări cu rol de comunicare
c. Jocurile distractive
d. Bucătărie-cofetărie
e. Cartonajul şi tipografia
Corect: a, b

8. În terapia ocupaţională modernă există următoarele tipuri de metode de lucru:

a. Metode sportive
b. Metode esenţiale
c. Metode neesenţiale
d. Metode facultative
e. Metode ajutătoare
Corect: b, c, e

9. Gestualităţile din ADL-uri (activităţi neesenţiale) deseori folosite în programul de terapie ocupaţională
sunt:
a. Ridicat-aşezat de pe scaun
b. Intrat-ieşit din baie (cada de baie)
c. Spălat-bărbierit-pieptănat-şters cu prosopul
d. Elemente din gestica mâncatului, îmbrăcatului
e. Împingerea cu piciorul pe podea a unor obiecte
Corect: a, b, c, d

10. În metodologia de lucru în terapia ocupaţională se descriu următoarele „componente de performanţă”:

a. Activităţi de tip ADL
b. Componenta senzomotorie
c. Componenta cognitivă
d. Componenta psihosocială
e. Componenta profesională
Corect: b, c, d
11. ADL-urile, definite ca abilităţi de bază legate de activităţile obişnuite zilnice ale omului, se grupează în
următoarele categorii:
a. De autoîngrijire
b. De mobilitate
c. De forţă
d. De comunicare
e. De manipulare
Corect: a, b, d, e

12. I-ADL-urile reprezintă o categorie aparte a ADL-urilor deoarece:

a. Sunt mai elaborate
b. Necesită o participare mai mare a proceselor cognitive
c. Fac referire la abilităţile tehnice, sociale, complexe de mediu
d. Caracterizează individul independent

360
e. Reprezintă un mijloc de evaluare exclusiv în terapia ocupaţională
Corect: a, b, c, d

13. Secvenţa activităţilor în antrenamentul gradat pentru autoîngrijire din cadrul antrenamentului pentru
ADL este următoarea:
a. Alimentaţie, pieptănat, continenţa sfincteriană, transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul, îmbrăcatul,
baia sau duşul
b. Alimentaţie, transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul, îmbrăcatul, pieptănat, continenţa sfincteriană,
baia sau duşul
c. Alimentaţie, pieptănat, continenţa sfincteriană, dezbrăcatul, îmbrăcatul, transferurile, toaleta personală,
baia sau duşul
d. Alimentaţie, pieptănat, îmbrăcatul, continenţa sfincteriană, transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul,
baia sau duşul
e. Alimentaţie, baia sau duşul, pieptănat, continenţa sfincteriană, transferurile, toaleta personală,
dezbrăcatul, îmbrăcatul
Corect: a

14. Corectarea deficitului de transfer se face prin învăţarea pacientului cu una dintre următoarele tehnici de
transfer adecvate pentru deficitul lor funcţional:
a. Transferul independent, din şezând în ortostatism, din scaunul cu rotile pe u scaun obişnuit, din scaunul
cu rotile în pat
b. Transferurile asistate de una sau două persoane
c. Transferurile prin liftare, cu sau fără scripeţi
d. Transferul coordonat verbal de o persoană
e. Transferul prin liftare cu orteze
Corect: a, b, c

15. Obiectivele generale ale programului de terapie ocupaţională la un pacient cu sechele posttraumatice nu
includ:
a. Obţinerea cât mai rapidă a independenţei funcţionale
b. Recuperarea mobilităţii în contextul unghiurilor funcţionale
c. Creşterea statusului algo-disfuncţional
d. Readaptarea pacientului la activitatea anterioară
e. Creşterea indicelui de calitate a vieţii
Corect: c
16. Programul de terapie ocupaţională la pacientul neurologic se derulează etapizat şi urmăreşte:
a. Refacerea independenţei maxime
b. Recuperarea specifică
c. Pregătirea pentru revenirea în mediul familial şi profesional
d. Menţinerea cât mai mult posibil a dependenţei pacientului de alte persoane
e. Pregătirea pentru scoaterea pacientului din mediul său de viaţă anterior
Corect: a, b, c
17. În cadrul unui program de terapie ocupaţională la un pacient neurologic nu se urmăreşte:
a. Îmbrăcarea şi toa leta zilnică
b. Transferurile şi deplasările
c. Posibilităţile de alimentare
d. Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale
e. Capacitatea de comunicare
Corect: d
18. Cele mai importante categorii de aparatură tehnică ajutătoare din terapia ocupaţională sunt:
a. Ortezele
b. Protezele
c. Medicamentele
d. Furculiţa, cuţitul, lingura adaptate
e. Mijloacele tehnice ajutătoare pentru îmbrăcat
Corect: a, b, d, e

361
19. La pacientul protezat pentru amputaţie de membru superior, programul de terapie ocupaţională
urmăreşte:
a. Utilizarea cât mai puţin a membrului superior protezat în activităţile cotidiene
b. Scoaterea din mediul profesional a pacientului, cu recomandarea repausului
c. Exerciţii de apropiere a obiectelor
d. Programe care să asigure prehensiunea activă şi pasivă, menţinerea prin presiune pe obiect
e. Exerciţii de desprindere de obiect
Corect: c, d, e

20. Modalităţile de a încorpora membrul superior la pacientul hemiplegic în activitatea funcţională, într-un
program de terapie ocupaţională, sunt:
a. Activităţile bilaterale
b. Posturarea antalgic, antideclivă
c. Ghidarea membrului superior paralizat de către terapeut
d. Ghidarea prin mişcări brutale a membrului în diferitele activităţi
e. Încărcarea pe membrul superior plegic în tim pul desfăşurării activităţii
Corect: a, c, e

21. Activităţile terapeutice promovate în programul de terapie ocupaţională pentru recuperarea membrului
superior la pacientul hemiplegic sunt:
a. Clădirea conurilor
b. Aranjarea unui mozaic de cuburi
c. Adunarea unor boabe de fasole
d. Tricotatul
e. Pedalarea la cicloergometru
Corect: a, b, c

22. Ordinea valorii terapeutice a poziţiilor de bază din cadrul programului recuperator al pacientul
hemiplegic este următoarea:
a. Decubit lateral de partea paralizată → decubit lateral de partea sănătoasă → decubit dorsal
b. Decubit lateral de partea paralizată → decubit dorsal → decubit lateral de partea sănătoasă
c. Decubit lateral de partea sănătoasă → decubit lateral de partea paralizată → decubit dorsal
d. Decubit lateral de partea sănătoasă → decubit dorsal → decubit lateral de partea paralizată
e. Decubit dorsal → decubit lateral de partea paralizată → decubit lateral de partea sănătoasă
Corect: a

23. Îmbrăcarea la pacientul hemiplegic sau cu amputaţie de membru superior, în cadrul unui program de terapie
ocupaţională, presupune următoarele aspecte:
a. Hainele se plasează la îndemâna pacientului
b. Pacientul se află în poziţie şezândă, sigură, pentru a preveni manifestările tulburărilor de balans
c. Se începe îmbrăcatul cu braţul şi piciorul afectate, iar dezbrăcatul cu braţul şi piciorul neafectate
d. Există mai multe metode de îmbrăcare / dezbrăcare pentru cămăşile cu nasturi
e. Se recomandă obiecte de îmbrăcăminte cu cât mai multe accesorii
Corect: a, b, c, d

24. Etapele unui program de terapie ocupaţională performat la un pacient tetraplegic sunt următoarele:
a. Refacerea unei independenţe maxime pentru alimentare, comunicare, toaletă, îmbrăcare, transferuri, deplasări
b. Recuperarea specifică în funcţie de nivelul lezional
c. Pregătirea pentru reinserţia socială şi profesională
d. Performarea activităţilor în poziţie verticală
e. Deplasarea permanentă şi derularea activităţilor numai în scaunul rulant
Corect: a, b, c

25. Principiile care stau la baza terapiei ocupaţionale în reumatismele inflamatorii sunt:
a. protecţia articulară
b. principiul conservării energiei

362
c. evitarea oricărei activităţi
d. simplificarea activităţilor
e. principiul progresivităţii
Corect: a, b, d

MEDICINA SPORTIVA
Autor:Sef lucr. Dr. Gherghina Florin

BIBIOGRAFIE
1. Brandon R.L. – Phisical Medicine and Rehabilitation, W.B. Saunders Co, N. Zork, 2000.
2. Dragan I. – Medicina sportiva, Ed Medicala Bucuresti 2002
3. Oakley G.D.G – Sports cardiology. În „Disease of the Heart”, Ed. DJ. Julian Sec. Ed., 1996
4. Teleki N. – Recuperarea traumatismelor sportive. În „Medicina sportiva aplicata”, Dragan I.,
Editis Bucuresti, 1994

1. După intervenţia chirurgicală pentru ruptura tendonului distal al bicepsului tratamentul recuperator durează:
a. 1-3 săptămâni
b. 4-6 săptămâni
c. 6-8 săptămâni
d. 8-12 săptămâni
e. mai mult de 16 săptămâni
Corect: d

2. În recuperarea sechelelor cutanate posttraumatice, menţinerea funcţionalităţii şi troficităţii segmentului se

realizează prin:
a. ultrasunete, căldură moderată locală, radioterapie
b. diapulse, ultraviolete, curenţi diadinamici, imobilizarea segmentului
c. mobilizări pasive şi active, contracţii izometrice
d. masaj pentru circulaţia veno-limfatică, hidrokinetoterapie
e. îngrijirea şi supravegherea chirurgicală a plăgii
Corect: c, d

3. Pentru recuperarea forţei segmentelor neafectate de paralizie (în cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor
periferici) se recomandă:
a. exerciţii cu rezistenţă
b. exerciţii izometrice
c. electroterapie excitomotorie
d. masaj profund
e. curenţi de medie frecvenţă
Corect: a, b

4. Atrofia musculară se poate produce prin:

a. denervare
b. imobilizare
c. ischemia musculară
d. ruptura fibrelor musculare
e. ruptura de tendon muscular
Corect: a, b

5. În osificările subperiostale posttraumatice nu sunt recomandate:

a. mobilizările active
b. imobilizarea completă (cu excepţia fracturilor)
c. diapulse

363
d. mobilizările şi întinderile pasive
e. recuperarea mobilităţii articulare
Corect: b, d

6. Dacă reducerea mobilităţii articulare este determinată de retractură musculară, refacerea flexibilităţii musculare
(în cazul sechelelor posttraumatice musculare) se poate realiza prin:
a. repaus tendinos, medicaţie antialgică, terapie fizicală antalgică
b. masaj, căldură, tracţiuni
c. manipulări facilitate
d. ultrasunete în doze mari
e. ionogalvanizări sclerolitice
Corect: b, c, d

7. Tratamentul recuperator al hematomului muscular în faza granulomatoasă se realizează prin:

a. punerea în repaus a muşchiului, bandaj compresiv, crioterapie
b. electroterapie antalgică şi excitomotorie, kinetoterapie cu rezistenţă
c. combaterea edemului şi stazei venoase din zona lezată
d. masaje, căldură, antiinflamatoare pe cale generală
e. electroterapie antalgică şi excitomotorie, reluarea funcţiei musculare fără rezistenţă
Corect: a, c, e

8. Enumeraţi forme de terapie miorelaxantă utilizate în recuperarea sechelelor posttraumatice:

a. masajul, căldura prelungită
b. întinderea, manipulările facilitate
c. aplicaţiile generale şi locale reci
d. undele scurte, kinetoterapia activă cu rezistenţă
e. ultrasunetele
Corect: a, b, e

9. Metodele prin care se realizează rearmonizarea mecanică a umărului posttraumatic sunt:

a. posturi
b. mobilizări pasive cu tracţiuni
c. exerciţii active
d. electroterapie antalgică
e. electroterapie excitomotorie
Corect: a, b, c

10. Pentru recâştigarea mobilităţii cotului posttraumatic după suspendarea imobilizării se recurge la următoarele
mijloace:
a. terapie fizicală antialgică, masaj, electroterapie excitomotorie
b. mişcări pasive cu ajutorul scripeţilor, reglate de durere
c. mobilizări pasive, cu purtarea de greutăţi în mână
d. mişcări active analitice, de reeducare globală a cotului şi de facilitare neuro-musculară
proprioceptivă
e. exerciţii de tip Codman şi întinderi pasive
Corect: b, d

11. În faza I a reeducării mâinii după intervenţii chirurgicale pentru leziuni ale tendoanelor flexorilor degetelor,
posturarea optimă a complexului mâinii presupune:
a. 40º flexie pentru gâtul mâinii
b. 45º flexie în articulaţiile metacarpofalangiene
c. 90º flexie în articulaţiile interfalangiene proximale
d. flexie completă în articulaţiile interfalangiene distale
e. flexie 90º a cotului
Corect: a, b, c, d

364
12. Metodele de recuperare a stabilităţii pasive a genunchiului posttraumatic sunt:
a. tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului
b. creşterea rezistenţei ligamentare
c. respectarea regulilor de igienă a genunchiului
d. ortezarea genunchiului
e. artroplastia genunchiului
Corect: a, b, c, d

13. După îndepărtarea gipsului utilizat pentru imobilizarea genunchiului în cazul rupturii aparatului extensor
cvadricipital, se va recurge la:
a. exerciţii de mobilizare a genunchiului, cu accent pe mobilizările active
b. tonifierea cvadricepsului prin izometrie şi exerciţii rezistive cu încărcare progresivă
c. mobilizări pasive în poziţii extreme
d. ortezarea genunchiului şi exerciţii izometrice
e. masaj profund şi mobilizări pasive controlate de durere
Corect: a, b

14. Recuperarea echilibrului muscular al piciorului posttraumatic presupune:

a. recuperarea mobilităţii şi forţei musculare
b. tonifiere musculară analitică
c. exerciţii de coordonare, de refacere a feed-back-ului senzitivo-motor
d. metode fizicale de combatere a durerii şi retracţiilor tendinoase
e. recuperarea exclusivă a forţei şi rezistenţei musculare
Corect: b, c

15. Tratamentul recuperator al entorselor instabile fără smulgeri osoase presupune:

a. imobilizare în aparat gipsat
b. diapulse, roentgen-terapie
c. electroterapie excitomotorie
d. posturi antideclive pe perioada imobilizării în aparat gipsat
e. mobilizări ale degetelor, genunchiului şi şoldului
Corect: a, b, d,

16. Tipurile de antrenament aerobic pot fi:

a. antrenament continuu
b. antrenament cu intervale
c. antrenament continuu cu intervale
d. antrenament cu circuit
e. antrenament în circuit cu intervale
Corect: a, c, d, e

17. Variaţia programului aerobic semnifică modificarea:

a. poziţionării segmentelor mobilizate
b. raportului durata exerciţiilor/durata intervalelor de repaus
c. tipului de exerciţiu
d. orelor la care se realizează antrenamentul
e. numărului de participanţi la antrenament
Corect: a, b, c

18. Pentru prevenirea redorilor articulare şi a poziţiilor disfuncţionale în paralizia plexului brahial se
recurge la:
a. posturări prin orteze pentru umăr-cot - mână
b. purtarea unei eşarfe sub cot pentru a evita subluxaţia capului humeral
c. mobilizări active
d. mobilizări autopasive cu sau fără scripetoterapie

365
e. evitarea purtării unei eşarfe sub cot
Corect: a, b, d

19. Tratamentul fizical-kinetic al paraliziei nervului sciatic popliteu extern implică:

a. Mobilizări precoce pasive manuale
b. Precocitatea tratamentului datorată tendinţei de a dezvolta redoare
c. Ortezarea nu e necesară
d. Electrostimularea analitică a musculaturii dorsiflexoare şi eversoare nu e necesară
e. O durată de 9-12 luni
Corect: a, b, e

20. La un pacient cu tendinopatie a coafei rotatorilor, ruptura sub 1 cm, programul de recuperare în care
este inclusă şi ortezarea cuprinde:
a. imobilizare în eşarfă, în poziţie antalgică, 2-3 săptămâni (primele din cele 6 săptămâni ale fazei de
protecţie din cadrul recuperării)
b. imobilizare în eşarfă, în poziţie funcţională, confortabilă, 1-2 săptămâni (primele din cele 6 săptămâni ale
fazei de protecţie din cadrul recuperării)
c. ortezarea este suprimată în timpul exerciţiilor kinetice (ex. de tip Codman, ex. active asistate cu ajutorul
unui baston în L, scripetoterapie, ex. izometrice pentru m. abductori şi rotatori ai umărului, m. flexori ai
umărului şi cotului)
d. ortezarea este suprimată în timpul crioterapiei, electroterapiei
e. ortezarea se menţine în timpul crioterapiei, electroterapiei
Corect: b, c, d

366
MECANOTERAPIE SI APARATURA DE KINETOTERAPIE
Autor: Sef lucr. Dr.Gherghina Florin

Bibliografie:
Kinetoterapia activa, autori F. Plas, E. Hagron, Editura Polirom, Bucuresti 2001

Kinesiologie – Stiinta miscarii, autor Tudor Sbenghe, Editura Medicala, Bucuresti 2005

Terapia fizicala si reabilitarea in practica medicala, autor Adrian Bighea, Editura Medicala Universitara,
Craiova 2005

Ghid de evaluare clinica si functionala in recuperarea medicala, autori Roxana Popescu, Rodica Traistaru,
Petrica Badea, vol. II, Editura Medicala Universitara Craiova 2004

1. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate :

a. Forta, rezistenta si amplitudinea miscarii pot fi dozate minutios si gradate dupa nevoie, pentru ca
orice bolnav sa le poata folosi.
b. Fiecare aparat poate fi socotit un adevarat dinamometru pentru ca poate masura forta diverselor grupe
musculare si arata progresele realizate prin tratament.
c. Odata pus la punct aparatul nu-si pierde niciodata masura, lucreaza continuu si egal, constant si fara
modificari.
d. Odata pus la punct aparatul isi pierde masura, lucreaza incontinuu si inegal, .
e. Forta, rezistenta si amplitudinea miscarii nu pot fi dozate cu exactitate

Corect: a,b,c .

2. Dezavantajele utilizarii aparaturii de mecanoterapie sunt:

a. Cu aparatele de mecanoterapie nu se pot obtine decat miscarile stereotipe pentru care a fost
construit fiecare aparat
b. Aparatul nu poate simti forta sau rezistenta pacientului si nu se poate adapta la schimbarile ce se pot
produce in timpul tratamentului.
c. Miscarile executate de aparat sunt multiple , nu devin monotone si nu plictisesc pacientii.
d. Costurile aparatelor de mecanoterapie sunt ridicate
e. Miscarile executate de aparat sunt lipsite de diversitate si complexitate, devin monotone si plictisesc
indeosebi pe pacientii mai tineri, care lucreaza fara atractie si interes

Corect: a,b,e.

3. Acţiunea pârghiilor se bazează pe echilibrul momentelor a două forţe: o forţă de rezistenţă pasivă
şi o forţă activă. Ele sunt caracterizate prin trei puncte principale:

a. Punctul de aplicaţie a rezistenţei R

b. Punctul de aplicaţie S a rezultantei forţelor, numit punct de sprijin a pârghiei, în jurul acestuia forţele
F şi R dând pârghiei o mişcare de rotaţie
c. Punctul de aplicaţie R a rezultantei forţelor, numit punct de sprijin a pârghiei, în jurul acestuia forţele
S şi R dând pârghiei o mişcare de rotaţie
d. Punctul de aplicaţie a forţei F

367
e. Nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta

Corect: a, b ,d.

4. Vorbim despre scripete fix atunci cînd:

a. Scripetele de tracţiune este fixat direct de un punct de ancorare

b. Cînd este fixat de una dintre extremităţile circuitului: segmentul sau contragreutatea
c. Scripetele de tracţiune trebuie să se situeze în planul mişcării
d. Este tipul de montaj cel mai putin utilizat
e. Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte

Corect: a.

5. Exerciţiile de elongaţie vertebrală permit tensionarea progresivă a coloanei sau a unui segment al
acesteia având ca scop obţinerea:

a. Unei anumite distanţări a suprafeţelor articulare

b. Unei anumite alungiri a tendoanelor şi a muşchilor periarticulari
c. Unei diminuari a tensiunii intradiscale
d. Unei micsorari a distantei dintre suprafetele articulare
e. Nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta

Corect: a, b, c.

6. In cazul elongatiilor forţele de tracţiune şi contratracţiune sunt aplicate pe corp prin intermediul
mai multor tipuri de sisteme :

a. Pentru cap, căpăstru sau curele care se trec pe sub bărbie

b. Dispozitive de sprijin aplicate în scobitura poplitee sau subaxilară
c. Chingi pentru glezne
d. Dispozitive metalice
e. Corsete toracale sau lombare

Corect: a,b,c,e.

7. Regulile de aplicare a exerciţiilor cu mobilizare pasivă şi autopasivă sunt:

a. Cunoaşterea principiilor mobilizării pasive

b. Cunoaşterea principiilor mobilizării marilor articulatii
c. Cunoaşterea principiilor mobilizării micilor articulatii
d. Cunoaşterea pacientului
e. Cunoaşterea obiectivelor

Corect: a,d,e.

8. Regulile de aplicare a exerciţiilor cu mobilizare activă contra rezistenţă sunt:

a. Cunoaşterea subiectului
b. Cunoaşterea scopurilor
c. Participarea pasiva a pacientului la exerciţiu

368
 d. Participarea activa pacientului la exerciţiu
e. Pacientul nu trebuie sa cunoasca obiectivele recuperarii

Corect: a,b,d.

9. Regulile de aplicare a exerciţiilor de elongaţie vertebrală sunt:

a. Dacă se folosesc corsete, ele vor fi aşezate în poziţie verticală

b. Dacă se folosesc corsete, ele vor fi aşezate în poziţie orizontala
c. După instalarea pacientului în poziţia de executare a exerciţiului, are loc tensionarea lentă şi
progresivă
d. După instalarea pacientului în poziţia de executare a exerciţiului, are loc tensionarea brusca,
instantanee
e. Pacientul va trebui să semnaleze orice durere care apare în timpul tracţiunii

Corect: a,c,e

10. Cu ajutorul scripetelui de tracţiune mobil putem realiza următoarele tipuri de circuite:

a. Ajutătoare
b. Rezistente
c. Autopasive: simetrice şt asimetrice
d. Imobil
e. Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte

Corect: a,b,c.

11. In cazul utilizarii scripetilor circuitele au următoarele părţi componente:

a. Un segment sau un membru (M)

b. Un cablu (c)
c. O roata dintata
d. Un manson
e. Unul sau mai mulţi scripeţi

Corect: a,b,e.

12. Terapia cu scripeţi. Este o tehnica mecanoterapeutică în care segmentele sunt mobilizate cu
ajutorul:

a. Unor dispozitive electronice

b. Unor dispozitive de elongatie
c. Unor scripeti
d. Unor cabluri
e. Unor contragreutati

Corect: c,d,e.

369
 13. Obiectivele utilizarii sistemului cu arcuri sunt :

a. Creşterea forţei musculare

b. Reeducarea indemanarii
c. Creşterea amplitudinii
d. Suspendarea unui membru
e. Cresterea spasticitatii

Corect: a,c,d.

14. In cadurul utilizarii suspensoterapiei exista mai multe tipuri de suspendare :

a. Suspendare limitata
b. Suspendarea excentrică
c. Suspendarea pendulară sau verticală
d. Suspendarea axială
e. Suspendare nelimitata

Corect: b,c,d.

15. Autoarea sistemului cunoscut sub numele de spring-therapy (sistem de arcuri ) a fost:

a. Vojta
b. Bobath
c. Kabat
d. Guthrie Smith
e. Margaret Rood

Corect: d.

16. Inventatorul celui mai complex aparat mecanic (in anul 1838) a fost:

a. Gustaf Zender
b. Margaret Rood
c. Karel Bobath
d. Berta Bobath
e. Herman Kabat

370
Corect: a.

17. Parghia de gradul I din fizica mai este numita si:

a. Parghia de deplasare
b. Parghia de masa
c. Parghia de de forţă
d. Parghia de echilibru
e. Nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta

Corect: d.

18. In cadrul sistemului spring-therapy (sistem de arcuri) cel mai utilizat tip de suspendare este:

a. Suspendarea axială
b. Suspendare laterala
c. Suspendare excentrica
d. Suspendare concentrica
e. Suspendare verticala

Corect: a.

19. Scripetele de tracţiune poate fi:

a. Fix
b. Mobil
c. Rigid
d. Subdimensionat
e. Supradimensionat

Corect: a,b.

20. In cadrul terapiei cu scripeti kinetoterapeutul trebuie sa -i explice pacientului:

a. Scopul exerciţiului
b. Principiile esenţiale de montaj
c. Direcţia, intensitatea, amplitudinea, ritmul şi durata exerciţiului
d. Beneficiile utilizarii sistemului Guthrie Smith
e. Toate enunturile sunt corecte

Corect: a,b,c.

371
372
ORTEZARE – PROTEZARE
Autor: Sef lucr. Dr.Gherghina Florin

Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Rodica Trăistaru, Recuperarea membrului superior ortezat şi protezat, Editura
Medicală Universitară Craiova, 2002, pagini 7-27, 44-90, 111-164, 190 - 274
2. T. Sbenghe, Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura Medicală,
Bucureşti., 1981; pagini 309-313, 362-365, 408 - 414
3. T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura Medicală, Bucureşti., 1987;
pagini 517-519
4. T. Sbenghe, Kinesiologie-ştiinţa mişcării, Editura Medicală, Bucureşti, 2002, pagini 488-490

1. Care dintre următoarele definiţii caracterizează noţiunea de orteză:

a. mijloc / dispozitiv extern folosit pentru modificarea caracteristicilor structurale şi funcţionale ale
sistemului neuro - mioartrokinetic, cu menţinerea sau refacerea funcţiei segmentului la care este aplicată
b. aparat sau dispozitiv de substituţie artificială folosit pentru înlocuirea diferitelor segmente absente sau
organe ale corpului
c. dispozitiv adăugat corpului unei persoane pentru a susţine, a poziţiona, a imobiliza, a corecta diformităţi,
a asista forţa musculară, a modifica tonusul muscular sau a promova mişcarea unor segmente
d. modalitate fizică pentru creşterea forţei şi rezistenţei musculare
e. una dintre cele mai importante exerciţii din kinetoterapia pasivă
Corect: a, c

2. Ortezele au rol multiplu în recuperarea medicală, dar nu asigură:

a. imobilizarea sau susţinerea unei articulaţii sau unui segment al corpului, asigurând astfel prevenirea /
corectarea deformărilor şi menţinerea articulaţiei într-o poziţie cât mai funcţională
b. îmbunătăţirea funcţiei articulare în condiţiile unei asistări corespunzătoare a mobilităţii la acel nivel, cu
posibilitatea aplicării unei tracţiuni
c. controlul unei mişcări direcţionate
d. durerea şi presiunea în segmentul respectiv prin transferul de forţă de la o zonă topografică la alta
e. protecţie a structurilor segmentului respectiv (muşchi, ligamente, oase, nervi, vase) pe toată perioada
programului de recuperare
Corect: d

3. Ortezele se confecţionează din următoarele materiale, cu o excepţie:

a. metalul (oţel călit - inoxidabil, aliaj de aluminiu)
b. plasticul
c. pielea
d. hârtia
e. fibrele sintetice, materiale plastifiabile
Corect: d

4. Principalele condiţii patologice care presupun în cadrul asistenţei medicale complexe şi ortezarea sunt:
a. leziunile de neuron motor central sau periferic
b. suferinţe ortopedico-traumatice diverse
c. afecţiuni reumatismale
d. complicaţiile după arsuri
e. afectări tegumentare grave, cu edem fluctuant
Corect: a, b, c, d

5. Principalele condiţii patologice care presupun în cadrul asistenţei medicale complexe şi protezarea sunt:
a. Amputaţiile membrelor inferioare
b. Traumatismele
c. Tumorile benigne
d. Malformaţiile dobândite
e. Osteosarcoamele

373
Corect: a, b, e

6. Selectarea protezei optime pentru pacientul cu amputaţie de membru se realizează în baza unor criterii,
cu excepţia:
a. nivelul amputaţiei membrului respectiv
b. starea aparatelor cardiovascular şi respirator ale pacientului, precum şi statusul cognitiv cu motivaţia
personală
c. activităţile-vocaţionale şi nevocaţionale-pe care pacientul le anticipează
d. existenţa sau nu a antecedentelor heredo-colaterale de amputaţie
e. resursele financiare şi tehnice de care dispune persoana în cauză
Corect: d

7. La nivelul membrului superior, ortezele sunt indicate pentru refacerea funcţionalităţii normale, prin:
a. asistarea sau suportul musculaturii deficitare (cu forţă scăzută); substituirea musculaturii paralizate
b. protejarea zonelor algice şi / sau deformate de solicitări importante
c. corectarea / minimalizarea deformărilor sau tulburărilor de aliniament existente, cu asigurarea unui
aliniament corect al axelor biomecanice
d. prevenirea mobilităţii pe direcţii corecte, controlate, asigurând conservarea energiei şi prevenirea
mişcărilor anormale
e. imposibilitatea montării altor dispozitive asistate, supravegheate
Corect: a, b, c

8. Principalele criterii în funcţie de care se clasifică ortezele sunt:

a. Clasic (gruparea în două mari categorii-statice şi dinamice)
b. Anatomic (în funcţie de segmentul ce urmează a fi ortezat)
c. Clinico-funcţional
d. Materialul din care sunt confecţionate
e. Denumirea firmei producătoare
Corect: a, b, c

9. Care din următoarele aspecte caracterizează eşarfa de umăr:

a. este inclusă în categoria ortezelor dinamice
b. permite mobilizării algice după variate injurii musculare sau capsulare, la pacienţii cu umăr dureros sau
în luxaţiile de umăr
c. prevenirea suprastretching-ului (overstretching-ului) musculaturii sau ligamentelor în programul kinetic
derulat la pacienţii cu paralizie de plex brahial
d. ameliorarea durerii la nivelul umărului în sindromul algoneurodistrofic uni- (umăr) sau bipolar (umăr -
mână) din diferite afecţiuni (neurologice sau posttraumatice), asigurând şi menţinerea antideclivă a
extremităţii distale (mână, antebraţ), mai ales când acesta prezintă modificări trofice
e. protejarea braţului, cu evitarea unor poziţii inadecvate dar cu asigurarea poziţionării mâinii în câmpul
vizual al pacientului
Corect: c, d, e

10. Orteză complexă pentru membrul superior în care este inclusă şi orteza dinamică pentru umăr are rol
multiplu pentru:
a. asistarea mişcărilor la nivelul centurii scapulare şi braţului astfel încât funcţionalitatea mâinii şi pumnului
să fie cât mai aproape de cea fiziologică
b. prevenirea contracturii musculaturii membrului superior
c. conservarea funcţiilor neafectate ale membrului superior, avându-se în vedere că funcţia principală este
prehensiunea alături de mişcarea de prono-supinaţie a extremităţii distale
d. reducerea aspectelor dinamice ale funcţionalităţii membrului superior,
e. înlăturarea riscului traumatismelor secundare mişcărilor anormale, a tracţiunii pe rădăcinile nervoase
Corect: a, b, e

11. Un umăr endoprotezat, trebuie să posede, imediat postoperator:

a. o mişcare de abducţie de 90ºşi o rotaţie externă de cel puţin 20º

374
b. o mişcare de abducţie de 60ºşi o rotaţie externă de cel puţin 10º
c. o mişcare de abducţie de 30ºşi o rotaţie externă de cel puţin 20º
d. o mişcare de abducţie de 60ºşi o rotaţie externă de cel puţin 20º
e. o mişcare de abducţie de 90ºşi o rotaţie externă de cel puţin 60º
Corect: a

12. Terapeutul care execută orteza pentru complexul mâinii trebuie:

a. să cunoască noţiunile fundamentale de anatomie şi biomecanică ale mâinii (! semnificaţia gestuală a
unghiurilor funcţionale) precum şi noţiunile sem iologice minime corelate cu suferinţa respectivă
b. să cunoască mecanismele de deformare şi de corectare pentru aspectele patologice care sunt posibile la
nivelul complexului mâinii
c. să dovedească discernământ în alegerea programului kinetic şi să posede noţiuni de terapie ocupaţională
d. să nu explice pacientului rolul aplicării etapizate a educaţiei gestuale cu ajutorul ortezelor în cadrul
programului kinetic general
e. să adapteze / schime tiparul ortezei în funcţie de dinamica suferinţei
Corect: a, b, c, e

13. În leziunile de nervi periferici ale membrului superior, cu expresie clinico -funcţională la nivelul
compexului mâinii, ortezarea se aplică pentru:
a. prevenirea deformărilor determinate de asinergismul muscular
b. refacerea amplitudinii maxime de mişcare pasivă pentru sectorul afectat şi restabilirea / menţinerea
amplitudinii maxime de mişcare activă, a forţelor musculare optime în teritoriile neafectate
c. poziţionarea complexului mâinii astfel încât să poată fi utilizată optim
d. substituirea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate
e. inhibarea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate
Corect: a, b, c, d

14. La pacientul cu mână reumatoidă, ortezele de repaus asigură:

a. limitarea durerii în contextul combaterii procesului inflamator prin repaus articular
b. prevenirea / corectarea deviaţiilor articulare, a dezvoltării poziţiilor vicioase, a deformaţiilor la nivelul
pumnului, degetelor
c. menţinerea în poziţie neutră de lucru a mâinii
d. menţinerea durerii
e. prevenirea poziţiei neutre de lucru a mâinii
Corect: a, b, c

15. Ortezele pentru membrul inferior trebuie să fie centrate astfel:

a. orteza de gleznă centrată la nivelul maleolei mediale
b. orteza de genunchi la nivelul proeminenţei condil femural medial
c. orteza de şold astfel încât să permită pacientului o flexie de 90º la nivelul şoldului
d. orteza de genunchi la nivelul proeminenţei condil femural lateral
e. orteza de gleznă centrată la nivelul maleolei laterale
Corect: a, b, c

16. Rolul ortezelor de picior este în funcţie de tipul de orteză. Astfel:

a. Orteza statică menţine segmentul de corp disfuncţional într-o anumită poziţie
b. Orteza dinamică inhibă mişcarea segmentului de corp, asigurând o funcţionalitate optimă
c. Orteza biomecanică sau funcţională are rol multiplu (controlul mişcărilor excesive, plasarea piciorului în
neutralitate subtalară în faza de sprijin a mersului, absorbţia şocului la atacul cu talonul)
d. Ortezele acomodative asigură amortizarea şocurilor, distribuirea uniformă a presiunilor
e. Ortezele acomodative asigură solicitarea reliefurilor osoase şi accentuarea frecării suprafeţelor plantare
Corect: a, c, d

17. Aşezarea şi ridicarea de pe scaun la pacientul cu endoproteză de şold comportă următoarele aspecte
definitorii:

375
a. scaunul folosit de pacient se recomandă a fi cu înălţime cât mai mică, astfel încât flexia la nivelul
genunchiului şi şoldului să fie peste 90º
b. la aşezare, pacientul se îndepărtează cât poate de mult cu călcâiele de scaun, se lasă cât mai repede cu
greutatea mai mult pe membrul inferior afectat pe scaun
c. la ridicarea de pe scaun, apropie călcâiele, cu membrul inferior operat cât mai aproape de scaun,
deplasează şezutul la marginea scaunului şi se ridică cu sprijin cât mai mult în membrul inferior neprotezat
d. la aşezare, pacientul se apropie cât poate de mult cu călcâiele de scaun, se lasă pe scaun cât mai uşor cu
greutatea mai mult pe membrul inferior sănătos
e. la ridicarea de pe scaun, apropie călcâiele, cu membrul inferior sănătos cât mai aproape de scaun,
deplasează şezutul la marginea scaunului şi se ridică cu sprijin cât mai mult în membrul inferior neprotezat
Corect: d, e

18. Pacientul cu artroplastie totală necimentată la nivelul şoldului nu are voie să:
a. încarce membrul inferior operat şi nu are voie să şofeze înainte de 6-8 săptămâni
b. solicite mult grupele musculare abductoare ale şoldului
c. solicite prin exces de forţă sau amplitudine de mişcare endoproteza
d. meargă cu sprijin în cadru, apoi în baston
e. facă kinetoterapie în programul de recuperare
Corect: a, b, c

19. Încălţămintea indicată la pacientul cu hallux valgus se caracterizează prin:

a. căpută moale, largă şi rotunjită cu decupaj
b. pelotă laterală în dreptul articulaţiei metatarsofalangiene a halucelui
c. toc înalt
d. pelotă metatarsiană sau sesamoidă
e. susţinător al arcului longitudinal lateral
Corect: a, b, d

20. Principalele indicaţii ale ortezelor genunchi-gleznă-picior sunt:

a. Deformări primare ale genunchiului cu modificări secundare ale complexului gleznă-picior
b. Genu recurvatum, peste 25º
c. Instabilitate anterioară a genunchiului
d. Contracturi severe în flexie ale genunchiului
e. Hipotrofie muşchi cvadriceps
Corect: a, b, c, d

376
HIDROTERMOTERAPIE
Autor: Prof. univ. Dr.Popescu Roxana

Bibliografie:
1. T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura Medicală, Bucureşti, 1987;
2. Roxana Popescu, Simona Pătru, Hidrotermoterapie şi Balneologie, Editura Medicală Universitară,
Craiova, 2003;
3. Roxana Popescu, Adrian Bighea, Noţiuni practice de medicină recuperatorie, Editura Agora, 1997.
4. Antoaneta Creţu, Ghid clinic şi terapeutic fizical-kinetic în bolile reumatice

1. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. Care?
a. Iradierea este transferul de energie calorică prin radiaţii infraroşii
b. Convecţia are două componente: internă şi externă
c. Evaporarea se activează în condiţii de confort termic şi căldură umedă
d. Evaporarea constă în: secreţie sudoripară, perspiraţie insensibilă şi evaporare la nivelul suprafeţelor
respiratorii
e. Conducţia este transferul de căldură prin contact direct între obiecte cu temperaturi diferite
Corect: c

2. Baia cu peria se efectuează la temperatura:

a. De indiferenţă
b. Rece
c. Caldă
d. Hipertermă
e. Intens hipertermă
Corect: a

3. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. Care?
a. Băile de mâini determină vasodilataţie coronariană şi bronhodilataţie
b. Băile alternante de mâini activează circulaţia periferică şi descongestionează organele intraabdominale
c. Băile Hauffe la membrele superioare sunt indicate în arteriopatii obstructive ale membrelor inferioare
d. Băile calde de şezut sunt indicate în colici uterine, vezicale, intestinale
e. Băile reci de şezut sunt contraindicate în cistite
Corect: b

4. Zona periferică este alcătuită din:

a. Tegument
b. Organe interne toraco-abdominale
c. Ţesut celular subcutanat
d. Muşchi
e. Organe intracraniene
Corect: a, c, d

5. Funcţiile zonei periferice sunt:

a. De receptor caloric
b. De tampon termic
c. De comutator
d. De organ efector al termogenezei într-un mediu cald
e. De izolator caloric variabil
Corect: a, b, c, e

6. Alegeţi răspunsurile corecte:

a. Termogeneza se realizează prin reacţii chimice celulare tip redox
b. Termoliza se realizează prin procese fizice

377
c. Termogeneza netremurândă intervine la temperaturi mai mici de 14° C
d. Frisoanele sunt mecanisme de urgenţă în termogeneză, mari consumatoare de energie
e. Tremurăturile sunt contracţii individuale ale fibrelor musculare
Corect: a, b, d

7. Aplicaţii generale de căldură sunt contraindicate în:

a. Afecţiuni reumatismale degenerative
b. Sechele posttraumatice
c. Afecţiuni neurologice însoţite de spasticitate
d. TBC
e. Tumori maligne
Corect: d, e

8. Efectele aplicaţiilor locale de căldură sunt următoarele:

a. Antialgic
b. Rezorbtiv
c. Spasmolitic
d. De asuplizare
e. Hemostatic
Corect: a, b, c, d

9. Crioterapia are următoarele efecte:

a. Creşte metabolismul local
b. Scade temperatura cutanată, subcutanată şi musculară
c. Antiinflamator
d. Antispastic
e. De asuplizare
Corect: b, c, d

10. În funcţie de suprafaţa pe care se aplică factorul termic, procedurile de termoterapie se împart în:
a. Locale
b. Ascendente
c. Alternante
d. Parţiale
e. Generale
Corect: a, d, e

11. Băile calde includ:

a. Baia de 36° C
b. Baia cu valuri
c. Baia de jumătate
d. Baia de imersiune
e. Baia de 37° C
Corect: a, e

12. Baia de sare are următoarele efecte:

a. Creşte capacitatea de apărare a organismului
b. Efect hemostatic
c. Antiinflamator
d. Creşte eliminarea de acid uric
e. Vasodilataţie cutanată
Corect: c, d, e

378
13. Efectele băilor cu CO2 sunt:
a. Hipotensor
b. Sedativ
c. De antrenare economică a cordului
d. Realizează un masaj fin la nivelul tegumentelor
e. Astringent asupra tegumentelor
Corect: a, b, c, d

14. Alegeţi răspunsurile corecte:

a. Afuziunile sunt proceduri prin care asupra corpului se proiectează o coloană de apă fără presiun e
b. Duşul scoţian este un duş sul sub formă alternantă
c. Perierile pot fi: complete, parţiale, uscate şi umede
d. Compresele stimulante au o durată de aplicare de 6 ore
e. Duşurile sunt proceduri prin care se aplică apă, aburi, aer cald cu jetul foarte aproape de tegument
Corect: a, b, c, d

15. Termoterapia contrastantă cuprinde:

a. Hidroterapia mică
b. Hidroterapia mare
c. Hidrofoare
d. Cataplasme
e. Cura Kneipp
Corect: a, b, e

379
RECUPERARE RESPIRATORIE
Autor: Sef lucr. Dr.Traistaru Rodica

BIBLIOGRAFIE:
1. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare, Editura Universitară „Carol Davila”,
Bucureşti, 1998, pagini 229-232
2. T. Sbenghe, Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti, 1996, pagini
186-246
3. T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura Medicală, Bucureşti, 1987,
pagini 292-305

1. Care dintre următoarele mecanisme de producere reversibile nu caracterizează disfuncţia ventilatorie

obstructivă:
a. hipersecreţia (hipercrinia) şi vâscozitatea crescută (discrinia) a mucusului bronşic
b. bronhospasm
c. edemul mucoasei
d. îngustarea dinamică din expir
e. procese fibrotice bronşice şi peribronşice
Corect: e

2. Musculatura respiratorie îşi măreşte travaliul (pentru a genera o creştere a presiunii coloanei de aer care
străbate căile aeriene cu rezistenţă crescută în sindromul obstructiv) prin următoarele modalităţi:
a. creşterea tensiunii de contracţie a muşchilor în activitate
b. scăderea tensiunii de contracţie a muşchilor în activitate
c. intrarea în contracţie a muşchilor inspiratori de rezervă (muşchi de obicei inactivi în respiraţia de repaus)
d. intrarea în contracţie a muşchilor expiratori (muşchi de obicei inactivi în respiraţia de repaus)
e. intrarea în contracţie a muşchiului diafragm
Corect: a, c, d

3. Creşterea costului ventilator de câteva ori în sindromul obstructiv se traduce sub raport clinic prin:
a. cefalee
b. dispnee
c. tuse
d. expectoraţie
e. febră
Corect: b

4. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în corelaţie directă cu

perturbarea travaliului ventilator-unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-
sunt:
a. tonifierea musculaturii respiratorii
b. reeducarea ritmului respiraţiei
c. reeducarea frecvenţei respiraţiei
d. scăderea obstrucţiei
e. oxigenoterapie
Corect: a, b, c, d

5. Caracteristicile programului de recuperare medicală la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă

sunt:

380
a. complexitatea metodelor
b. simplicitatea metodelor
c. continuitatea aplicării lor
d. intermitenţa aplicării lor
e. absenţa măsurilor de profilaxie din componenţa programului
Corect: a, c

6. Din metodele programului de recuperare medicală aplicat la pacientul cu disfuncţie ventilatorie

obstructivă nu face parte:
a. îndepărtarea factorilor de risc bronho-pulmonari
b. corectarea factorilor patologici extrapulmonari de întreţinere sau agravare a disfuncţiei ventilatorii
obstructive
c. dezobstrucţia bronşică
d. creşterea costului ventilaţiei şi relaxarea musculaturii respiratorii
e. ameliorarea distribuţiei intrapulmonare a aerului
Corect: d

7. Principalele modalităţi terapeutic-recuperatorii prin care se reuşeşte evacuarea secreţiilor bronşice, cu

scopul de a dezobstrua căile respiratorii la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă sunt:
a. umidifierea bronşică
b. drenajul de postură şi educarea tusei
c. utilizarea mucokineticelor şi a medicaţiei specifice pentru pacientul cu disfuncţie v entilatorie obstructivă
d. posturarea relaxantă
e. exerciţii respiratorii abdominale
Corect: a, b, c

8. Reeducarea tusei cuprinde următoarele componente:

a. poziţionarea corpului în timpul tusei, au adoptarea poziţiilor de facilitare a tusei
b. poziţionarea corpului în timpul tusei, au adoptarea altor poziţii cu evitarea celor de facilitare a tusei
c. controlul respiraţiei în accesul de tuse
d. controlul respiraţiei numai perioadele fără acces de tuse
e. emiterea unei tuse cu sunet „rotund”, „surd”
Corect: a, c, e

9. Kinetoterapia respiratorie performată pentru reducerea rezistenţei din expir-element de bază al scăderii
travaliului ventilator la bolnavii obstructivi-cuprinde următoarele aspecte:
a. expirul numai pe gură
b. expirul cu buzele strânse, ca pentru fluierat sau cu pronunţarea consoanelor de tipul h, s, f, pf
c. îndepărtarea narinelor cu ajutorul policelui şi indexului
d. reeducarea respiraţiei diafragmatice
e. tonifierea musculaturii respiratorii
Corect: a, b, c

10. Respiraţia abdominală se învaţă în diferite posturi ale pacientului obstructiv pulmonar, ordinea corectă
a acestora fiind:
a. decubit dorsal, şezând, ortostatism, mers
b. şezând, ortostatism, mers, decubit dorsal
c. decubit dorsal, ortostatism, mers, şezând
d. şezând, ortostatism, mers, decubit dorsal
e. ortostatism, mers, decubit dorsal, şezând
Corect: a

381
11. Efectele favorabile ale relaxării generale la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă sunt:
a. reechilibrarea tonusului muscular general şi al musculaturii respiratorii, cu instalarea eutoniei
b. limitarea cererii de oxigen a organismului şi a producţiei de bioxid de carbon
c. diminuă semnificativ starea de „tensiune inadecvată”
d. permite ventilaţia asistată
e. limitează efortul fizic
Corect: a, b, c

12. Condiţia fizică a pacientului pulmonar este rezultatul:

a. leziunilor bronhopulmonare
b. stării de antrenament la efort a pacientului
c. mediului ambiant
d. condiţiilor meteo
e. funcţiei reno-urinare a pacientului
Corect: a, b

13. Cele mai utilizate modalităţi de antrenament la efort performate la pacienţii cu disfuncţie ventilatorie
obstructivă sunt:
a. antrenamentul prin mers (cura de teren)
b. antrenamentul la scăriţă
c. exerciţii fizice rezistive, progresive, intense
d. antrenamentul la piscină
e. antrenamentul prin terapie ocupaţională
Corect: a, b, d, e

14. Posturarea in kinetoterapia respiratorie cuprinde:

a. posturi relaxante
b. posturi facilitatorii
c. posturi de drenaj
d. posturi corective
e. posturi antideclive
Corect: a, b, c

15. Pacientului dispneic îi sunt caracteristice următoarele posturi / poziţii facilitatorii:

a. în şezând "postura rezemat de spătar"
b. poziţia Trendelenburg
c. spate rezemat de perete, coloana cifozată, umerii căzuţi, membre inferioare flectate
d. în şezând "postura aplecat înainte"
e. posturarea conform sistemului celor "5 perne în scară"
Corect: c, d, e

382