Pancreasul si splina

Subgrupa 9, Seria 2
Anul 3, Medicina generala
 Pancreasul
• Pancreasul este un organ ce este localizat in
partea stanga a cavitatii abdominale (hipocondrul
stang), sub stomac, in potcoava duodenala. Este o
glanda anexa a tubului digestiv, avand atat o
functie exocrina (producand sucul pancreatic, ce
participa la digestie), cat si una endocrina
(secretand doi hormoni antagonisti, insulina, care
este un hormon hipoglicemiant, si glucagonul,
care este un hormon hiperglicemiant).
Principalele afectiuni ale
pancreasului sunt:
•Anomalii congenitale

•Pancreatita acuta

•Pancreatita cronica

•Cancerul pancreatic

•Tumori neuroendocrine ale pancreasului

Anomaliile congenitale ale pancreasului
1.Pancreas ectopic sau accesor

-se refera la prezenta tesutului pancreatic in

afara limitelor normale ale pancreasului

-localizare frecventa in diverse parti ale tubului

digestiv abdominal: stomac, duoden

-alte localizari: intestin subtire, colon, ficat,

splina, mezenter, oment, plaman.
-evolueaza de obicei asimptomatic, dar poate sa apara
manifestari clinice in urma complicatiilor

-aceasta anomalie poate sa duca la:

•Ulceratii

•Hemoragii

•Ocluzie intestinala- prin invaginare

•Apendicita

•Icter obstructiv

•Pancreatita acuta
2. Pancreas divisum
-rezulta in urma nefuzionarii ductelor
pancreatice ventrale si dorsale în timpul vietii
intrauterine
- Consecinta acestei nefuzinoari este faptul ca
cea mai mare parte a tesutului pancreatic isi
varsa secretia prin intermediul canalului
pancreatic Santorini la nivelul papilei
duodenale mici
3. PANCREASUL INELAR
-este o anomalie congenitala caracterizata prin
prezenta unui inel sau benzi de tesut
pancreatic ce inconjoara duodenul descendent
-simptomatologia :
• Obstructie gastro-duodenala
• Pancreatita acuta sau cronica
• Ulcer peptic
• Icter obstructiv.
-diagnosticul se pune in majoritatea cazurilor in jurul varstei
de 40 de ani
 4. CHISTURI PANCREATICE CONGENITALE
-sunt rare
-pot fi:
• Unice:pseudochist sau un neoplasm chistic

• Multiple: cand se poate vorbi de boala polichistica

a pancreasului
 Pancreatita acuta
-reprezinta inflamarea brusca a pancreasului
-litiaza biliara si consumul de alcool sunt
principalele cauze ale pancreatitei acute
• Simptome
-durerea abdominala severa –> este spontana,
sau poate lipsi, fiind inlocuita de distensie
abdominala, febra si tahicardie
 sediul durerii este obisnuit epigastric,
se poate extinde spre HP stang si drept,

-greata si varsaturile – se instaleaza

precoce si sunt persistente

-tulburari respiratorii – dispnee si sughit

Examen obiectiv
•Sensibilitate
•Meteorism abdominal
•Ascita
•Icterul
•Revarsat lichidian pleural
•Socul apare odata cu tulburarile volemice si
poate fi insotit de oligurie
Forme clinice
• Clasica (marea drama abdominala)
• Pseudodispeptica (frusta)-semne clinice sterse
• Colecisto-pancreatita acuta-debut sugestiv de
colecistita acuta litiazica
• Forma cu encefalopatie enzimatica-
• Pseudoocluziva- meteorism persistent
• Pseudoperitonitica-mimeaza un ulcer perforat
• Fulminanta
• Iatrogena
Diagnostic diferential se face cu:
• Afectiuni chirurgicale :ulcer perforat, ulcer
penetrant in pancreas, colica biliara, oculzii
intestinale mecanice

-vindecare fara sechele

 Pancreatita cronica
Ce este ?

• Pancreatita cronica este o boala

inflamatorie a pancreasului,
caracterizata in principal prin distructia
tesutului exocrin, dar și a tesutului
endocrin urmata de cicatrizarea
fibroasa.
• Modul de prezentare depinde de
etiologie, stadiul evolutiv, prezenta sau
absenta complicatiilor locale.
• Este o entitate patologica
independenta, progresiva si persistenta
Tablou clinic

• Boala este asimptomatica pentru o perioada de timp

• Este descoperita intamplator(investigatii imagistice sau laparotomii)
• Debutul se produce pe la 30-40 de ani cu o evolutie continua sau in
episoade

1.Durerea
• Este considerata indicatia majora pentru chirurgie
• Adesea este intensa, necesitand calmante, fiind localizata in etajul
abdominal superior(hipocondrul stang ”colica hepatica in oglinda”,
epigastru, hipocondru drept, transversal)
• Iradiaza in regiunea toracolombar si regiunile scapulare; se mentine
in clinostatism si este exacerbata de alcool si mesele bogate in
proteine si lipide
• Pot aparea leziuni cutanate maculare permanente datorita aplicatiilor
calde in scop antalgic.
• Extinderea progesiva a fenomenelor inflamatorii poate duce in timp,
prin extensia sclerozei pancreatice, la epuizarea rezervelor
functionale exocrine pancreatice si disparitia paradoxala a
manifestarilor dureroase.

2.Insuficienta exocrina
Determina:
• steatoree(=scaune abundente, decolorate, aderente, cu AG)
• Malnutritie
• Pierdere ponderala
• Disfunctii musculare
3.Insuficienta endocrina
•Diabetul apare tardiv si rareori raspunde la agentii hipoglicemianti
orali
Necesita insulina exogena administrata insa sub monitorizare stricta

4.Icterul
•Apare in 30-40% din cazuri
•Se datoreaza compresiei extrinseci a cailor biliare principale prin
fibroscleroza pancreato-peripancreatica sau prin pseudochiste cefalo-
pancreatice compresive
5.Hipertensiunea portala segmentara
•Apare in 10% din cazuri
•Se datoreaza compresiunii extrinseci pe vena lienala
•Se asociaza cu splenomegalie variabila si posibil cu hemoragie
digestiva superioara(HDS) oculta sau exteriorizata prin hematemeza si
melena

6.Alte manifestari clinice

•Dispepsie cu greturi
•Varsaturi
•Anorexie
•Meteorism (mai ales in formele etanolice)
Examenul fizic

• Poate arata semne ale consumului cronic de alcool si tutun; durere

provocata prin palparea hipocondrului stang(manevra Mallet Guy),
palparea unei mase pseudotumorale sau a unei impastari in
epigastru(pancreatita cronica hipertrofica sau pseudochisturi
voluminoase)
• Descoperirea unei ascite pancreatice(maldigestie cu malabsorbtie,
blocaj inflamator si compresiv de chilifere, fisurarea unui pseudochist
pancreatic voluminos in marea cavitate.
Diagnosticul

• Este usor de stabilit in prezenta calcificarilor, malabsorbtiei si a

diabetului, care caracterizeaza o faza mai avansata a bolii
• La inceputul bolii testele biologice nu au semnificatie, iar modificarile
morfopatologice minime nu pot fi observate la explorarile imagistice
• Tablou caracteristic: pacient de 40 de ani, cu antecedente de
alcoolism cronic, episoade de dureri abdominale, DZ sau o curba de
hiperglicemie provocata rapid ascendenta, calcificari pancreatice,
pierdere ponderala si indicii evidente ale unui sindrom de
malabsorbie
Diagnostic diferential

• 1.Afectiuni ale organelor peripancreatice :

UGD(ulcer gastroduodenal),
litiaza biliara,
diskinezii biliare,
 colon iritabil cu predominanta spastica,
colica nefretica atipica,
arterita mezenterica,
 aortita aterosclerotica abdominala,
stenoza aorto-mezenterica a duodenului
• 2.Alte afecțiuni pancreatice
Pancreatita acuta
Cancer pancreatic : dificil de diferentiat in stadiile incipiente ale
neoplaziei, in care nu exista inca sindromul dismetabolic
neoplazic(pierdere ponderala), sindromul icteric neoplazic,
hepatomegalia de colestaza, semnul Courvoisier-Terrier
Evolutie si complicatii

1. Stenoza cailor biliare principale distale, stenoza duodenala, stenoza

colonica, tromboza venei splenice(cu hipertensiune portala in
teritoriul gastro-splenic, hemoragii digestive, splenomegalie,
hipersplenism)
 Reprezinta consecinte ale extinderii fibrozei de la nivelul
pancreasului in jurul organelor vecine sau cu care intra in contact
2. Pseudochisturi pancreatice, fistule pancreatice, ascita pancreatica,
revarsate pleurale, abcese pancreatice
Constituite prin efractia ductelor pancreatice secundar hipertensiunii
intracanalare si defectelor de drenaj cu posibila supraadaugare a
infectie

3. Sangerare masiva prin erodare inflamatorie a unui vas sangvin din

vecinatate sau a unui fals anevrism situat intr-un pseudochist

4.Diabet zaharat(asociat in pana 2/3 din cazuri)

5.Cancer pancreatic : pancreatita cronica este o stare premaligna

Tabloul clinic al pseudochisturilor
pancreatice
• Trebuiesc suspectate la pacientii cu pancreatita acuta la care
simptomele nu cedeaza dupa 7-10 zile de evolutie si la pacientii cu
pancreatita cronica ce acuza durere persistenta(90%), greata sau
voma(50%), scadere ponderala(40%)
• Pot fi asimptomatice sau se manifesta prin dureri, tulburari de
compresiune legate de volumul chistului sau complicatii(hemoragie,
infectie, ruptura)
• 60% din cazuri se constata prezența unei mase epigastrice
• Hiperamilazemia persistenta dupa un atac de pancreatita acuta poate
insemna formarea unui pseudochist(50%)
 Cancerul pancreasului exocrin
Generalitati
-Reprezinta a cincea cauza de deces prin cancer
-Tumorile maligne ale pancreasului exocrin sunt extrem de agresive
avand una din cele mai slabe rate de supravietuire la 5 ani – 3%
-pot prezenta mai multe localizari:
*cancer cefalopancreatic
*cancer corporeo-caudal
*cancer cu localizare corporeala
*cancer cu localizare caudala
 Clinic – 4 perioade:

1. Perioada asimptomatica
- Lipsesc semnele generale de impregnare neoplazica si semnele
tumorale localizate

2. Perioada de debut clinic

-manifestari nesemnificative:
*astenie fizica si psihica
*stari depresive
*tendinta de scadere in greutate, scaderea apetitului
*jena epigastrica discreta
3. Perioada de stare
-manifestari dependente de topografia tumorii si produse de
invazia sau compresia unor structuri vecine

a.Durerea
-cel mai adesea localizata in epigastru/ cadran superior
abdominal
-caracter continuu, surd ce poate iradia lombar sau
interscapulovertebral
-pe masura agravarii bolii – durerea devine insuportabila
b. Icterul (50% din cazuri) – indolor, apiretic, progresiv
-precedat sau insotit de prurit intens

c. Alte asocieri: scadere ponderala, DZ cu debut recent, sangerare

gastrointesinala, noduli subcutanați,
poliartrita
4. Perioada evolutiei avansate (preterminale si terminale)

-tumoare palpabila, metastaze hepatice si/sau peritoneale

-ascita neoplazica
-adenopatie supraclaviculara stanga
-metastaza ombilicala
-hipertensiune portala segmentara cu splenomegalie
-hemoragie digestiva superioara
Diagnostic pozitiv:
-cu cat e mai avansata boala, cu atat diagnosticul este mai
dificil
-prin pozitia profunda a organului si prin absenta indelungata
a unei simptomatologii, diagnosticul este intarziat foarte mult
-diagnosticul se pune de multe ori pe baza explorarilor
imagistice, mai ales in stadiile incipiente
Diagnostic diferential:
-alte tumori periampulare
-pancreatita cronica
-tuberculoza sau sarcoidoza cu localizare pancreatica

! Biopsia endoscopica sau laparoscopica transduodenala poate sa

ajute la stabilirea unui diagnostic exact!
TUMORILE ENDOCRINE ALE
PANCREASULUI
Generalitati
• Sunt tumori rare cu origine in celulele crestei neurale ( celulele
APUD )
• Tumorile endocrine pancreatice sunt:
FUNCTIONALE – elimina unul sau mai multi hormoni in fluxul
sangvin
NON-FUNCȚIONALE – in care valorile hormonale serice sunt
normale
• Forme:
– insulinom
– gastrinom
– vip-om
– glucagonom
– somatostatinom
– polipeptidom
 1. INSULINOM
• Este cea mai frecventa tumora endocrina pancreatica
• Este benigna in 85-90% din cazuri

• Nesidioblastom = forma difuza a tumorii

• Caracterizata prin prezenta triadei Whipple-Frantz :

→ hipoglicemie à jeun
→ glicemie constanta ˂ 50 mg/dl
→ ameliorarea simptomelor prin adm. iv de glucoza
TABLOUL CLINIC
- conține 2 grupe de simptome datorate :
1. Hipercatecolaminemiei induse de hipoglicemie:
• tremor
• iritabilitate
• slabiciune
• tahicardie
• foame
2. Neuro-glicopeniei :
• modificari de personalitate
• confuzie
• hiporeactivitate
• comă
Aceste simptome sunt ameliorate prin ingestie de alimente cu
hidrați de C.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL al hipoglicemiei include:

• Hipoglicemia functionala asociata gastrectomiei sau

gastoenterostomiei
• Hipopituitarism
• Insuficienta cronica adrenala
• Insuficienta hepatica extensiva
• Hipoglicemia reactiva (intalnita cel mai frecvent)
- se manifesta prin simptome ce apar la 3-5 ore postprandial,
fara a se asocia cu hipoglicemia à jeun
 2. GASTRINOMUL
(Sindromul Zollinger-Ellison)
Majoritatea sunt descoperite in triunghiul gastrinomic (Stabile-Passaro)
delimitat de:
• ductul cistic
• jonctiunea dintre portiunile
duodenale 2 și 3
• jonctiunea dintre gatul si corpul
pancreasului
TABLOUL CLINIC
- ulcere peptice cu localizare bulbara
- sangerare gastro-intestinala exteriorizata prin hematemeza
si/sau melena
- diaree
- pierdere ponderala
- greata
- voma
 3. VIP-OMUL
(Sindromul Verner-Morrison)
TABLOUL CLINIC:
• Diaree apoasa
- nu este calmata de aspiratia gastrica
- este de tip secretor
- produsa de nivele circulante crescute de hormoni
- mai poarta si denumirea de „holera pacreatica ”
• Hipopotasemie
• Aclorhidrie

Agenții activi secretati includ:

- VIP (polipeptid vasoactiv intestinal )
- Prostaglandine
- PHI (peptidul histidina – izoleucina )
CONSECINȚELE DIAREEI din VIP-OM sunt :
• Pierdere ponderala
• Dezechilibre electrolitice ( in special hipopotasemie )
• Deshidratare
• Acidoza metabolica
• Hipo- / aclorhidrie

DIAGNOSTICUL
• Este suspectat pe baza prezentarii clinice
• Sustinut de nivelele serice crescute ale VIP si ale PP

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL (se face cu alte cauze de diaree apoasa):

• Gastrinom
• Abuz laxativ
• Carcinoid
• Carcinom medular tiroidian
• Hiperparatiroidism
 4. GLUCAGONOMUL
(Sindromul McGavran)
Tumora rara, predominant maligna ( 60-70% )
Este localizata aproape exclusiv pancreatic

TABLOUL CLINIC:
• Diabet moderat
• Anemie
• Tromboza venoasa
• Malnutritie
• Pierdere ponderala
• Diaree
• Dermatita severa manifestata prin :
- glosita
- stomatita
- vulvo-vaginita
- eritem migrator necrolitic

Afectarea cutaneomucoasa poate fi evidentiata prin efectuarea unei biopsii

cutanate.
 5. SOMATOSTATINOMUL
• Tumora extrem de rara, obisnuit unica

• Localizata pancreatic sau extrapancreatic (duoden sau intestin

subțire)
• Somatostatina – este un hormon care inhiba secretia de:
- gastrina
- secretina
- colecistokinina
- motilina
- VIP
- polipeptid pancreatic ( PP )
- insulina
- glucagon
- motilitatea intestinala și a
veziculei biliare
 6. POLIPEPTIDOMUL PANCREATIC
( PP-om )
• Este o tumora foarte rara

• Se poate manifesta clinic prin:

- diaree
- boală ulceroasăa
- rash cutanat

• Are risc mare de malignizare ( 50% )

 7. TUMORA NEFUNCTIONALA
• Se manifesta prin durere abdominala si/sau icter

• Se manifesta clinic tardiv, de aceea metastazele sunt prezente in

momentul diagnosticarii

• Are prognostic mai bun decat in cazul cancerului pancreatic exocrin.

 Splina

• Splina este unul din cele mai importante organe ale sistemelor limfatic si imunitar

cu rol in distrugerea eritrocitelor si trombocitelor batrane, transformarea
hemoglobinei in bilirubina(fiind astfel si un depozit important de fier), producerea
de anticorpi, etc.

• Principalele afectiuni chirurgicale ale splinei sunt:

 Splenomegalia
 Hipersplenismul
 Sindromul de hipertensiune portala
 Tumori splenice
 Splenomegalia
– Definitie: presupune
creșterea in volum si
greutate a splinei.

– Aceasta este unul dintre

cele mai importante semne
de atentionare asupra
patologiei splenice;

– Apare in cadrul unor boli

sau sindroame proprii sau
sistemice.
 Clasificare
• Cea mai cunoscuta este clasificarea Ziemann-
care ne ajuta sa evaluam dimensiunile splinei
prin raportare la linia ce uneste mijlocul
rebordului costal stang cu ombilicul :
 Gradul 1 : splina palpabila sub rebord
 Gradul 2 : splina palpabila la jumatatea distantei dintre rebordul costal
stang si ombilic
 Gradul3 : splina palpabila la ombilic
 Gradul 4 : splina palpabila dincolo de ombilic
Clasificare Ziemann
 Splenomegalia- semne si
simptome
• Este adesea asimptomatica
• Insa, odata cu cresterea in dimensiuni, pot sa apara simptomele,
care sunt date cel mai adesea de complicatii precum:
 Compresie exercitata asupra organelor vecine, ce poate duce
la: satietate precoce (violare gastrica) sau ingreunarea
tranzitului intestinal(violare colonica)
 Ruptura splenica posttraumatica sau spontana, intr-un timp
sau in doi timpi (cu hemoragie peritoneala localizata sau
generalizata)
Observatie: Dezechilibrele hemodinamice orienteaza spre
interventia chirurgicala de urgenta!
  Infarctizare splenica (splina megalica nu mai poate fi
irigata corespunzator prin aportul arterial normal)
Observatie: Durerea din hipocondrul stang superior
poate fi semn de infarctizare splenica segmentara.
 Volvulari in jurul pediculului splenic datorate
hipertrofierii : duce la aparitia fenomenelor ocluzive
ale tractului gastrointestinal.
• Varsta bolnavului si momentul debutului orienteaza catre o anumita etiologie, iar
anamneza trebuie sa urmareasca simptomele ce sugereaza anemia, trombocitopenia
sau leucopenia, pe baza carora se apreciaza functionalitatea splinei megalice.
Hemoperitoneu prin ruptura de
splina
• Examenul fizic poate intampina dificultati in detectarea splinei megalice
( normal este asezata pe linia axilara posterioara sub un unghi oblic, axul lung
al splinei fiind paralel cu coasta X):
• initial se constata matitate la percutie executata pe linia axilara anterioara, pe
masura ce splenomegalia progreseaza ea devenind palpabila sub rebordul
costal stang;
• exista si situatii in care marirea splinei se face predominant pe o directie
ascendenta toracica, cu ridicarea jumatatii diafragmului stang si compresie
exercitata pe pulmonul stang, manifestarile constand in matitatea bazei
hemitoracelui stang si absenta localizata a murmurului vezicular, posibil fara
depasirea rebordului costal de catre splina marita.
• De asemenea, in timpul
examinarii fizice,
trebuie cautate si alte
semne ale posibilelor
afectiuni determinante
ale splenomegaliei, cum
ar fi: capul de meduza
si paianjenii
angiomatosi din cadrul
cirozei hepatice.
 Hipersplenismul
• Este un sindrom caracterizat prin stocarea si
distrugerea de catre splina a unor cantitati
excesive de eritrocite, leucocite si trombocite
din sange, ajungandu-se la pancitopenie, cu
aparitia unui proces de hematopoieza
medulara activa compensatorie.
• Poate fi :
• Primar ->consecinta afectarii exclusive a splinei
• Secundar ->consecinta unor afectiuni extrasplenice.
 Diagnostic
• Unele dintre criteriile de diagnostic pentru hipersplenism pot fi:

 Splenomegalia
 Distructia splenica pe una, doua sau toate cele trei linii
celulare din sangele periferic (in ultima situatie se
vorbeste despre pancitopenie)
 Celularitate normala sau hiperplastica a maduvei osoase
 Dovezi ale cresterii ,,turn-over”-ului celular pe liniile
celulare afectate, cu prezenta in circulatie de reticulocite,
trombocite imature etc. (aspect care nu se alatura
obligatoriu triadei caracteristice mentionate mai sus).
Sindromul de
hipertensiune
portala
 Vena porta aduna sangele venos din intreg tubul digestiv
subdiafragmatic, ducandu-l la ficat.
Ea se formeaza clasic, prin unirea venelor mezenterice superioare cu
vena splenica.
Hipertensiunea portala = un sindrom caracterizat prin cresterea
presiunii in circulatia portala ( in mod normal 10-14 cm H2O)
In raport cu capilarul sinusoid, hipertensiunea portala se clasifica :
• HTPo presinusoidala –extrahepatica: complete si partiala
• HTPo sinusoidala
• HTPo postsinusoidala – intrahepatica
- suprahepatica
 Aspecte cheie ale evaluarii unui
pacient cu hipertensiune portala
• Diagnosticul bolii cauzale ( hepatice etc.)
• Estimarea rezervei functionale hepatice
• Definirea anatomiei venoase portale
• Evaluarea hemodinamcii hepatice
• Definirea originei posibile HDS ( daca este
prezenta)
 Anastomozele porto-cave sunt reprezentate de:

• Anastomoza porto-cava esofagiana : - varice esofagiene

• Anastomoza porto-cava rectala: - hemoroizi
simptomatici
• Anastomoza porto-cava parietala din regiunea
ombilicala:- circulatie colaterala de tip “cap de meduza”
• Anastomoze porto-cave retroperitoneala:- se realizeaza
la nivelul fetei extraperitoneale a colonului ascendant si
descendent ( venele Retzius) la nivel retropancreatic
“cap de meduza”
 Indiferent de localizarea
obstacolului portal,sindromul de
hipertensiune portala generat duce
la instlarea urmatoarelor consecinte
• Splenomegalie cu hipersplenism
:
• Varice esofagiene
• Gastropatie portal-hipertensiva
• HDS( hemoragie digestive superioara)
• Encefalopatia postsistemica, ascita, circulatia venoasa
colaterala de la nivelul peretelui abdominal anterior
1. Splenomegalie cu hipersplenism

- Nu exista un raport direct intre gradul acestora si amploarea HTPo

- Eventual la copii poate sa apara un deficit de dezvoltare psihica si fizica,
iar la adulti fatigabilitate
 2. Varice esofagiene

-dilatatii ale venelor submucoase- varice intraviscerale

-dilatatii ale venelor subseroase- varice exoviscerale

Pot sa apara: -varice gastrice, varice ectopice(duodenale

jejunoileale,colonice,
anorectale,intraperitoneale).

Clasificarea Dagradi,cea mai folosita, cuprinde 5 grade evolutive:

 gradul I = varice de 1-2 mm largime si 1-2 mm elevatie fata de mucoasa,
ce apar numai in timpul manevrei Valsalva
 gradul II = varice permanente de 2-4 mm largime si 2-4 mm elevatie;
 gradul III = varice cu dimensiuni de 4-6 mm;
 gradul IV = varice de 6-8 mm;
 gradul V = varice care oclud complet lumenul esofagian
 3. Hemoragie digestiva superioara

-exteriorizata prin hematemeza si/sau melena datorata in principal efractiei

variceale la care contribuie urmatorii factori favorizanti:
•presiunea endovariceala
•grosimea mucoasei digestive- mai mica in caz esofagului
•actiunea eroziva a continutului gastric acid

Hemoragia digestiva superioara prin varice esofagiene

rupte
4. Gastropatie portal-hipertensiva

• Modificari ale mucoasei gastrice secundare hipertensiunii

portale depistabila endoscopic- aspect “piele de sarpe”,
sau endobiopsic- dilatatii mari capilare in submucoasa.
5. Elemente clinico-patologice determinate de alterari morfo-fuctionale
ale hepatocitelor:

• Encefalopatie portosistemica- alterarea starii de constienta

• Ascita
• Circulatie colaterala venoasa
 TUMORI ALE SPLINEI
Tumorile splinei includ urmatoarele:
1. Tumori chistice neparazitare sau parazitare;
2. Tumori solide benigne;
3. Tumori solide maligne primitive (altele decat neoplaziile sistemice
ale tesutului limfoid si ale sistemului reticuloendotelial) si secundare
(metastaze splenice);
4. Pseudotumori inflamatorii.
 B. TUMORI BENIGNE SPLENICE

Fibromul splenic:
-consistenta ferma, dimensiuni variabile (2-4 cm), culoare alb-cenusie pe sectiune, cu
posibile calcificari
-rar manifest clinic: dureri, splenomegalie moderata
-posibila complicare: necroza, suprainfectare, calcificare completa, HTPo intrasplenica
-terapeutic: splenectemie

Hamartomul splenic (splenom):

-malformatie pseudotumorala foarte rara, unica sau multipla, nodulara, relativ bine
delimitate, consistenta ferma, culoare rosie-cenusie si dimensiuni variabile
-poate fi asimptomatic sau simptomatic (splenomegalie, hipersplenism, HTPo
segmentara)

Alte tumori benigne: tumori cu origine neurogena (neurinom, schwannom), lipom; sunt
rare.
 C. TUMORI MALIGNE SPLENICE

Tumori maligne primitive:

-epiteliale (origine in incluzii ectodermice)
-conjunctive (fibrosarcoame, angiosarcoame, sarcom Kaposi)

CLINIC-triada caracteristica
-splenomegalie importanta, neregulata, ferma, dureroasa;
-sindrom cachectizant (pierdere ponderala, ascita, revarsat pleural etc.);
-sindrom febril (prin necroze intratumorale).

STADII EVOLUTIVE
I – SARCOM LOCALIZAT
II – LEUCOSARCOMATOZA cu reactie leucemica
III – SARCOMATOZA GENERALIZATA, depasita chirurgical
 COMPLICATII POSIBILE
-necroza tumorala (cu/fara suprainfectare), ruptura tumorala (cu hemoperitoneu
si posibila insamantare secundara intraperitoneala).

METASTAZE SPLENICE
-sunt produse pe cale hematogena sau prin invazie directa de vecinatate

D. PSEUDOTUMORI INFLAMATORII ALE SPLINEI

-reprezinta consecinta unor necroze locale cu origine multipla (tromboze vasculare
intrasplenice, vascularite, hematoame posttraumatice, infectii localizate intrasplenice
cu evolutie trenanta)
-sunt formatiuni solide, dure, bine delimitate, cu leziuni inflamatorii de insotire

DIAGNOSTIC: stabilit histopatologic.

 Splina mai poate fi afectata malign in cadrul
neoplaziilor sistemice ale sistemului limfoid si
ale sistemului reticulo-histocitar (limfoame
hodgkin-iene sau non-Hodgkin-iene,
sindroame mieloproliferative, histiocitoza,
mielom multiplu, mastocitoza sistemica).
Va multumim pentru
atentie!