Universitatea “…………….

” din ………
Facultatea de Filosifie și Științe Social – Politice
Specializare: Asistență Socială

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator:
.........................
Student:
........................

...........
2022
 Universitatea “…………….” din …………
Facultatea de Filosifie și Științe Social – Politice
Specializare: Asistență Socială

MODIFICĂRI ALE RELAȚIEI

TÂNĂR – FAMILIE PE FONDUL
CONSUMULUI DE SUBSTANȚE

Coordonator:
...........................
Student:
..............................

.............
2022

1
 Cuprins

Introducere.............................................................................................................................3
Capitolul I – Abordări teoretice ale problematicii toxicomaniei la tineri, în literatura
de specialitate..........................................................................................................................4
I.1 – Mecanismele de formare a dependenței de droguri.........................................................4
I.2 –Personalitatea tinerilor consumatori de droguri................................................................8
I.3 – Factorii implicați în formarea comportamentului adictiv toxicomaniei la adolescenți...9
I.3.1 – Predispoziția psihologică a adolescenților consumatori de substanțe.........................9
I.3.2 – Motivele folosirii drogurilor.......................................................................................11
I.3.3 – Familia ca factor al toxicomaniei...............................................................................12
I.4 – Profilaxia toxicomaniei..................................................................................................16
Capitolul II – Efectele economice și sociale ale consumului de droguri în rândul
tinerilor din România..........................................................................................................23
II.1 – Dimensiunea fenomenului............................................................................................23
II.2 – Situația toxicomaniei la nivel național.........................................................................24
II.3 – Consumul de droguri în rândul adolețcenților din România........................................26
II.4 – Efecte în plan economic și social determinate de consumul de
droguri în România................................................................................................................29
Capitolul III – Cercetare aplicativă privind modificările relației tânăr - familie, ca
urmare a consumului de substanțe.....................................................................................33
III.1 – Scopul și obiectivele cercetării...................................................................................33
III.2 – Lotul cercetat, instrumentul cercetării și durata colectării datelor..............................33
III.3 – Rezultatele și interpretarea datelor..............................................................................35
III.4 – Concluziile cercetării..................................................................................................48
Concluzii...............................................................................................................................50
Bibliografie...........................................................................................................................51
Anexe.....................................................................................................................................52

2
 Introducere

Prin lucrarea de față mi-am propus să identific care sunt principalele predispoziții care
pot determina tinerii să încerce să consume droguri. Condiţiile şi situaţia dificilă cu care se
confruntă tinerii din România, în special cei aflați în zone rurale sau slab dezvoltate, lipsa
sprijinului şi a supravegherii din partea părinţilor îi face să fie vulnerabili în fața acestor
tentații și nu le oferă posibilitatea de a urma cursurile unei facultăţi sau de a-şi găsi un loc de
muncă bine plătit.
Situaţia în cauză îi determină pe tineri să caute o modalitate prin care să treacă mai
uşor peste dificultăţi, iar aceasta este reprezentată cel mai frecvent, de consumul de droguri.
În faza incipientă, pentru tineri consumul de droguri devine o cale de integrare în
lumea adulţilor, precum şi un mod de afirmare. Astfel, tinerii îşi doresc să îşi formeze propria
identitate şi să devină independenţi.
Prin participarea împreună cu un grup la o activitate interzisă de societate, tinerii îşi
pot afirma caracterul independent. Ba mai mult, cei ce prezintă resentimente faţă de părinţii lor
au o plăcere deosebită, când vine vorba de frecventarea unui anturaj cu care părinţii nu sunt de
acord. Prin urmare, deznădejdea, plictiseală, rezultatele şcolare slabe, lipsa comunicării cu
părinţii şi absenţa prietenilor sunt principalele cauze ale toxicomaniei.
Drogurile devin astfel o modalitate de a scăpa de stările frecvente de depresie, stări cu
care tinerii se confruntă ca urmare a unor probleme nerezolvate.
Consumul unor substanţe interzise întrerupe temporar starea de monotonie,
intensificând percepţia auditivă, vizuală şi kinestezica, înlăturând realitatea dureroasă,
minimizând sentimentele de vinovăţie şi anxietate. În locul acestora apar însă sentimentele de
“cui îi pasă?” sau “nu îmi mai pasă”. Treptat, tinerii evita toate responsabilităţile şi renunţă să
mai caute soluţii pentru problemele existenţiale cu care se confruntă.
Adoptarea măsurilor preventive este esenţială în societate, însă pentru că acestea să fie
eficiente, trebuie să se analizeze factorii ce au contribuit la narcomanie, precum şi
mecanismele dependenţei, dar și sprijinul familiei, ceea ce mi-am şi propus să fac în această
lucrare. Astfel, lucrarea se desfășoară pe parcursul a trei capitole, primele doua fiind de ordin
teoretic, iar cel de-al treila fiind rezervat cercetării aplicative.

3
 Capitolul I – Abordări teoretice ale problematicii
toxicomaniei la tineri, în literatura de specialitate

I.1 – Mecanismele de formare a dependenței de droguri

Conform studiilor de specialitate, dependența de droguri este descrisă drept o stare

psihică şi uneori fizică, stare însoţită de convulsii, care încetează doar după ce se
administrează drogul (Deepak, 2003).
Dependenţa poate avea diverse forme, iar printre acestea se număra toleranța și
obişnuinţa. Toleranţa reprezintă o formă fizică de dependenţa, care debutează în momentul în
care corpul se obişnuieşte cu drogul şi necesită o doză mai mare, pentru a îndeplini efectul
farmaceutic. Situaţia se înrăutăţeşte, când drogurile se utilizează în doze mari, pe o perioadă
de timp îndelungată.
Primele simptome ce apar sunt stările de nelinişte, durerile de cap, insomnii şi
transpiraţie excesivă, iar intensitatea lor variază de la o persoană la alta, precum şi de la o
substanţă la alta.
Odată ce a dispărut dependenta fizică, apare obişnuinţă, care este considerată a fi o
dependentă psihică. Persoanele ce se confruntă cu astfel de probleme tind să creadă că
substanţa le este necesară oriunde s-ar afla, pierzându-şi raţiunea.
Dintre substanţele ce crează dependenta psihică şi fizică amintim: marihuana, alcoolul,
barbituricele, cocaină, opium. Fiind testate pe animale, în cadrul laboratoarelor de specialitate,
aceste substanţe au un adevărat caracter distructiv.
Conform Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie care, a publicat în
anul 2021 “Raportul european privind drogurile”, dependența reprezintă “un ansamblu de
fenomene comportamentale, cognitive şi fiziologice, în care utilizarea unei substanţe
psihoactive specifice sau a unei categorii de substanţe determină o detaşare progresivă a
subiectului faţă de alte activităţi.”

4
 Caracteristica fundamentală a acestui sindrom este dorinţa foarte mare, uneori
compulsivă, de a consuma o substanţă cu rol psihoactiv (chiar şi unele medicamente
recomandate de medic).
Principalele manifestări ale dependenţei sunt:
· Dorinţă arzătoare de a consuma o anumită substanţă.
· Dificultăţi în folosirea substanţei, deoarece persoană nu poate să controleze debutul,
nivelul de utilizare şi întreruperea substanţei.
· Apariţia sevrajului fiziologic, în momentul în care persoană diminuează doza sau
încetează să o consume.
· Instalarea toleranţei la efectul substanţei, ceea ce înseamnă că subiectul necesită o
cantitate din ce în ce mai mare de substanţă, pentru a putea obţine efectul dorit, iar unii
subiecţi ajung să consume doze zilnice care ar fi letale pentru persoanele non
dependente.
· Renunţarea progresivă la alte surse de plăcere în favoarea consumului de substanţe,
corelată cu timpul petrecut în scopul procurării, consumului şi recuperării efectelor
drogurilor.
· Continuarea consumului de droguri, deşi apar consecinţe nocive pentru persoana în
cauză(episoade depresive, crize hepatice şi alterarea funcţiilor cognitive).
Mecanismul biologic de formare a dependenţei este format din procesele celulare,
biochimice şi bioelectrice ce au loc în corpul uman. Dependenţa fizică este caracteristică
îndeosebi stupefiantelor, alcoolului şi opiumului.
Dependenţa fizică apare atunci când corpul se adaptează la primirea substanţelor şi
include şi procesele biochimice. Drogurile încep să îndeplinească unele funcţii în organism,
funcţii ce erau iniţial asigurate doar de către substanţele pe care corpul le producea.
Organismul întrerupe sau micşorează producerea acestor substanţe, tocmai pentru a
economisi resursele interne. În cazul în care procesul de retransformare fiziologică cauzat de
droguri ajunge prea departe, lipsa substanţelor provoacă abstinenta sau “năruire”.
O altă particularitate: drogurile permanent sunt metabolizate de către fermenţi şi se
elimină prin rinichi, plămâni şi intestine. Din acest motiv, rezerva de substanțe din corp
trebuie “înnoita” permanent. Practic, dependenta fizică impune utilizarea drogurilor în mod
regulat (Trifan, Năforniță, 2016).

5
6