UNIVERSITATEA BUCURETI, FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I ASISTEN

SOCIAL, SPECIALIZAREA ASISTEN SOCIAL,

LICEN-ZI, ANUL II , GRUPA 3, SERIA 2.

Consilierea persoanelor consumatoare de droguri

i a familiilor acestora

Profesor coordonator: Conf. univ. dr. Hanibal Dinu Dumitracu

Student: Zamfirescu Elena-Roxana

Bucureti
2016

Cuprins
Introducere..................................................................................................................... 3
Teorii asupra adiciei......................................................................................................... 3
Consilierea consumatorilor de droguri si a familiilor acestora......................................................4
Etapele interviului motivational........................................................................................... 7
Strategii de prevenire a consumului de droguri.........................................................................8
Caliti personale ale consilierului:....................................................................................... 9
Recuperarea si tratamentul : o afacere de familie......................................................................9
Studiu de caz................................................................................................................ 10
Concluzii..................................................................................................................... 10
Bibliografie............................................................................................................... 11

Introducere
Tema pe care am ales s o abordez n acest referat se refer la consilierea consumatorilor
de droguri si a familiilor acestora. Am ales aceast tem deorece numrul persoanelor
consumatoare de droguri este n continu crestere, n special n rndul tinerilor,iar consilierea
realizat de ctre asistentul social clinician reprezint un pas deosebit de important.n acelasi
timp cred c orice asistent social ar trebui s cunoasc strategiile de consiliere si de psihoterapie
pe care s le aplice n relatia cu aceast categorie de persoane.
Teorii asupra adiciei
Exist numeroase teorii asupra adictiei,acestea putnd fi clasificate n : teorii biologice;
teorii ale nvtrii; teorii psihanalitice; bazate pe familie si pe abordarea sistemica; teorii
comportamentale; teorii ale automedicatiei.
Teoriile biologice asupra dependentei de droguri pun accent pe existenta unor conditii
psihologice nnscute sau dobndite pe parcursul vietii,lucru care creste posibilitatea dezvoltrii
unei vulnerabilitti a persoanei dependente.De asemenea teoriile biologice sustin c , dac adictia
a fost cauzat doar de factori biologici, dezintoxicarea poate fi solutia, urmat de
tratament.Teoriile psihodinamice se refer n principal la legtura dintre drog si libido.Platt si
colaboratrii si relateaz faptul c Freud considera c substantele ce duc la dependent,
constituie un substitut pentru satisfactia de natur sexual, iar adeptii si ne arat ulterior c
adictia este rezultatul unei copilrii problematice. (Abraham & Nicolaescu, 2005)
Ceea ce adeptii acestei teorii vor s demonsreze este c acest dependent se datoreaz
nedezvoltrii normale a unor componente ale personalittii, acestea rmnnd blocate n stadiul
oral, n momentul primilor ani de viat, cnd cavitatea bucal reprezint un organ important. De
exemplu , consumul de heroin este asociat existentei unei tulburri de personalitate, care este un
defect al dezvoltrii normale a personalittii individului.O alt categorie de teorii, sunt teoriile
comportamentale, care afirm c raspunsurile comportamentale sau emotionale, pot fi nvtate
su nu, iar reactiile persoanelor din jur la aceste comportamente, pot ntri comportamentul sau
nu.Acestea teorii sustin c este foarte important identificarea factorilor care duc la ntrirea
comportamentului adictiv, iar teoria comportamental are ca scop nlocuirea comportamentului
adictiv cu unul sntos.Teoriile nvtrii au o mare important n ceea ce priveste explicarea
consumului,tratamentului si prevenirii consumului de droguri.Aceast teorie explic consumul

ca fiind un fenomen de dobndire ce urmeaz modelele mentionate. (Abraham, Prevenire i

consiliere antidrog, 2004)
Si teoriile bazate pe famili si pe abordarea sistemic detin un rol n ceea ce priveste
explicarea consumului de droguri. Ipoteza de la care se pleac este accea c utilizarea
consumului de substante psihoactive este un comportament datorat unor dezechilibre a unuia sau
a mai multor membrii din familie. Nu n ultimul rnd, teoriile automedicatiei explic faptul
c ,dup perioada de dezintoxicare, apar unele sindromuri de natur psihiatric. Persoanele
dependente de droguri pot fi privite ca pacienti cu probleme psihice, iar in momentul n care
acestea consum droguri, simptomele scad n intensitate.
Consilierea consumatorilor de droguri si a familiilor acestora
Consilierea este o relatie speciala ntre o persoan(client) care solicit ajutor ntr-o
problem psihologic si o persoan care este instruit s acorde ajutor (consilier). Consilierea
consta din ansamblul aciunilor pe care consilierul le intreprinde n scopul de a-l ajuta pe client
s se angajeze la activitatile care l vor conduce la rezolvarea problemelor sale.
Consilierea se poate face att cu toxicomanul cat si cu familia acestuia.
Este necesar consilierea familiei persoanei dependente, deoarece aceasta reprezint un
suport important pentru persoanele aflate n situaia de a fi dependente de droguri.
Daca un membru dintr-o familie este dependent, automat relaiile din cadrul acelei familii
vor fi distorsionate. C.Stoica (2002) spune c n momentul n care familia unui consumator de
droguri afl c fiul/ fiica, are un comportament adictiv,aceasta trece prin cteva faze.Prima faz
este faza tragedizrii n care membrii familiei ncep s-si creeze diverse scenarii legate de
copilul consumator, locul de munc, starea de sntate fizic a acestora, echilibrul psihic etc.
Acesta este si momentul n care familia decide s se prezinte la un specialist. Primul pas l
reprezin dezintoxicarea. Apare ns o problem atunci cnd persoana care detine un
comportament adictiv nu doreste s renunte la droguri,gsind tot felul de motive pentru a-si
justifica modul de a se comporta. Aceasta este faza de precontemplare. Chiar dac consumatorul
de droguri este de acord cu dezintoxicarea, exist mari sanse ca aceasta s rencep s consume
substante imediat dup dezintoxicare sau n paralel cu tratamentul de dup.Aici consilierul are un
rol deosebit de important si poate ajuta la cresterea motivatiei persoanei dependente.Se poate
afirma c motivatia este ndeajuns de mare atunci cnd consumatorul realizeaz c dependenta sa

de droguri reprezint o problem pentru el n principal, apoi pentru familia sa sau alte personae
apropiate.
n momentul n care consumatorul a admis c are o problem, consilierul poate trece la
urmtoarea etap, la etapa de actiune. Faza de actiune apare n momentul n care persoana este
decis s fac ceva pentru a-si schimba comportamentul.Tot acum are loc si explorarea
comportamentului de consum.n aceast perioad,persoana dependent,poate nvta cum s fac
fat situatiilor de risc crescut, poate explora propriile nevoi si poate deveni receptiv la nevoile
altora, si poate descoperi noi interese si modalitti de a-si petrece timpul liber si si poate
descoperi o orientare profesional. (Georgescu, 2006) Activittile care au fost desfsurate n
faza de actiune pot fi realizate si n faza de mentinere.n tot acest timp, pe lng interventia
consilierului si familia trebuie s i ofere suport consumatorului de droguri.
Terapia multipl de familie este o modalitate pe care consilierul ar trebui s o foloseasc n
relatia cu toxicomanii. Aceast form de tratament poate fi folosit n orice form de institutie
pentru toxicomani, dar are mare succes folosit n comunittile terapeutice. Laqueur a fost cel
care a initiat acest form de terapie ntr-ul spital de stat. Cercettorii spun c n momentul n
care motivatia si implicarea pacientului sunt mai mari, si familei i este mai usor s se angajeze
n aceas form de terapie. Pe lng familia propriu zis sunt incluse n grup si alte persoane
apropiate n viata consumatorului precum prietenii, sau alte persoane care joac un rol imporatnt
n viata acestuia. ntregul grup poate juca ntr-un anumit moment rolul de consilier. Acestia si
mprtsesc experientele si si ofer ajutor. Grupul se aseaz n cerc , iar asistentul social trebuie
s observe cu atentie modul n care persoanele s-au asezat, pentru c acest lucru duc la
identificrea schemelor structurale. La nceputul primei sedinte fiecare membru si va rosti
numele si rolul n interiorul familiei. Un alt membru trebuie s spun scopul pentru care s-au
adunat, sublinierea scopului ajutnd la scoaterea n evident a ntelegerii modului n care relatiile
din interiorul familiei au dus la consumul de droguri. Succesul sau lipsa de succes a acestei
forme de consiliere depinde si de stilul aistentului social.
n ceea ce priveste consilierea adolescentilor si tinerilor ncepem prin a spune c
adolescenta este etapa n care se petrec numeroase schimbri si transformri biologice,cognitive,
sociale si psihologice. Pe de alt parte adolescenta este perioada n care tinerii sunt mult mai
vulnerabili si creste riscul ca acestia s consume droguri si s dezvolte dependent.Printre

motivele care determin adolescentii s consume droguri se numr curiozitatea, dorinta de a fi

diferiti, fuga de realitate etc.
Scopul consilierii familiilor persoanelor dependente este de a ajuta familia s neleag
cauzele care au generat consumul de droguri.
Prin consiliere, familia este ajutat s depeasc momentul de criz.
Momentul de criz reprezint situaia n care individul i-a epuizat resursele adaptative i
poate angaja comportamente cu efecte negative, ireversibile, att asupra sa, cat i a mediului su
de via. (Georgescu M., 2006, p.163)
Obiectivul consilierii familiale l reprezint reducerea factorilor de risc i cresterea
factorilor de protectie n mediul familial prin mbunatatirea abilitatilor educative ale prinilor,
ntrirea legturilor familiale si clarificarea poziiei familiei fa de consumul de droguri, pentru
prevenirea abuzului de droguri.
n cazul n care un adolescent devine dependent de droguri,consilierea are un rol deosebit
de important. n prezent exist numeroase tehnici de consiliere:
-consiliere individual
-consiliere de grup
-pe termen lung sau scurt.
Consilierea individual de scurt durat pune accent de diminuarea sau stoparea
comportamentului de risc. Asistentul social ofer sprijin si ajut persoana dependent la
dezvoltarea strategiilor de lupt contra conumului de substante psihoactive si de abtinere de la
consum. Este recomandat utilizarea unui program de 12 pasi care a fost initial folosit n
tratarea consumului de alcool. Terapia cognitiv-comportamental se refer la faptul c acest
comportament de consum nedorit poate fi schimbat si transformat ntr-un comportament
dezirabil prin oferirea n principal de recompense, pe msur ce persoana dependent se apropie
de atingerea obiectivelor initiale. Terapia de grup se axeaz pe ideea abtinerii de la consumul de
droguri, si utilizeaz ca si instrumente anumite abilitti, deprinderi sociale, relatii si elemente
educationale. Aceast form de terapie si dovedeste eficienta n principal pentru tinerii
consumatori, dar pe termen scurt. Pe ln aceasta se numr si terapia de familie despre care am
vorbit mai sus. Mai exist si programe de autoajutorare, care detin un rol important n programul
de recuperare dar care de cele mai multe ori sunt conduse de persoane care au cosnumat droguri
n trecut.Un alt program des utilizat n Olanda se numeste home cinema. Acesta const n
6

solicitarea acordului de ctre consilier, familiei, s filmeze ntlnirile. n tot acest timp membrii
familiei sunt provocati s se certe, iar mai apoi aceste filmulete le sunt expuse spre vizualizare.
Acestea obiectivizeaz realitatea si faciliteaz astfel comunicarea n cadrul familiei.
Etapele interviului motivational
n ceea ce priveste interviul motivational cu clientul putem spune c acesta reprezint o
modalitate interesant de abordare care ajut consilierul s construiasc o bun relatie ntre
acesta si persoana dependent de droguri. Consilierul are obligatia s asigure o atmosfer,un
climat cald, primitor,n care persoana dependent s se simt n sigurant si s si poat expune
problemele. Asistentul social clinician trebuie ns s constientizeze de la nceput c persoana cu
comportament adictiv nu-si va relata problemele reale nc de la primul contact. Etapele acestui
interviu sunt: n prima etap persoana trebuie s ajung s realizele problemele pe care le are, a
doua etap include oferta facut de consilier. Cea de-a treia etap trebuie s aib n vedere
motivatia persoanei dependente si constientizarea de ctre acesta c asistentul social clinician il
poate ajuta. n a patra etap se realizeaz conceptualizarea problemei, n care dependentul de
droguri trebuie s realizeze c nu este singura persoan care se confrunt cu acest problem.
Cea de-a cincea etap const n gsirea celor mai bune solutii alternative, pentru ca n a sasea
etap persoana s poat selecta cea mai bun strategie existent. n etapa a saptea se
implementeaz strategia aleas anterior, iar n ultima etap are loc evaluarea. Este important
faptul c asistentul social trebuie s respecte autodeterminarea persoanei dependente si nu trebuie
s i impun o anumit solutie.
Totodat n cadrul acestui plan de consiliere asistentul social trebuie s stabileasc
anumite obiective mpreun cu persoana care detine un comportament adictiv. Aceste obiective
trebuie s ndeplineasc cteva conditii: n primul rnd s fie foarte clar definite, pe ntelesul
beneficiarului, si s posede un caracter concret. n al doilea rnd, dup cum am mentionat si mai
sus, acestea trebuiesc formulate mpreun cu persoana dependent, iar aceasta trebuie s le
accepte. n al treilea rnd obiectivele trebuie s fie reliste, persoana s cread si s reuseasc s le
ndeplineasc. Nu n ultimul rnd acestea trebuiesc limitate n timp, trebuie s se stabileasc o
perioad de timp pentru ndeplinirea fiecruia dintre obiective. O tehnic deosebit de important
pe care asistentul social clinician trebuie s o detin este exprimarea empatiei fat de beneficiar.
Consilierul trebuie s accepte persoana indiferent de valorile lui sau de experientele anterioare. O

alt tehinic la fel de important este modul n care consilierul reuseste s i creasc persoanei
dependente de drog ncrederea n sine.
Exist ns si unele limite n ceea ce priveste actul de consiliere n cazul persoanelor
dependente de droguri. n primul rnd trebuie s punctm principalele aspecte ale unei persoane
dependente. Aceasta simte nevoia de a fi sprijinit de ceilalti, de asemenea simte nevoia de
ntelegere si sustinere. Nu are capacitatea de a lua singur decizii,si de cele mai multe ori i las
pe ceilalti s ia decizii n numele ei. Nu are spirit de initiativ si nici nu se implic singur n
activitti. i este team s nu dea gres n relatia cu ceilalti, si nu are puterea de a spune nu.
Atunci cnd este criticat sau cineva nu este de accord cu prerea ei , respectiva persoan se
simte foarte anxioas. n formarea unei relatii cu astfel de persoane, dependente de dorguri,
trebuie s avem n vedere unele aspecte. Este foarte important s apreciem si s ludm
initiativele unor astfel de persoane mai mult dect reusitele, si s le oferim sprijin, s le ajutm s
trec peste un esec. Consilierul nu ofer sfaturi, ns dac persoana dependent ni-l cere, nainte
de asta trebuie s aflm parerea ei n legtur cu respectivul subiect. O alt modalitate de sprijin
este c trebuie s i oferim posibilitatea de a-si diversifica si multiplica activittile.Nu este
recomandat s lum decizii n calitate de consilier n numele persoanei dependente ,chiar dac ne
este cerut acest lucru. De asemenea nu trebuie s le srim n ajutor ori de cte ori sunt ntr-un
impas, s le criticm initiativele, s le lsati s v invadeze cu prezenta lor. (Dumitracu,
2012)
Strategii de prevenire a consumului de droguri
Pentru a nu se ajunge la consumul de droguri,dezintoxicare, tratament si apoi sedinte de
consiliere este un lucru care ar putea prentmpina toate aceste efecte, si anume prevenirea
consumului de droguri. Pentru realizarea acestui lucru au fost elaborate unele strategii. Strategia
controlului are la baz promulgarea de legi, norme care s aib ca scop reducerea ofertei si a
cererii de droguri. Un astfel de exepmlu l reprezint interzicerea fabricrii si cultivrii de
substante, stabilirea unor reguli ntre printi si copii. Controlul va fi ns realizat numai asupra
unor comportamente evidente care ar putea determina consumul de droguri. Strategia influentei
aboreaz n special laturile cognitive si atitudinale .n principal se refer la activitti
educationale, la activitatea mediilor de comunicare care au puterea s influenteze. O alt
strategie este ce a dezvoltrii de abilitti, care cuprinde activitti educationale, asemanatoare cu
cele din strategia de mai sus, ns, aici aceste activitti au rolul de a ajuta la formarea si
8

devoltarea abilittilor si competentelor, astfel nct persoana s aib puterea s nfrunte situatiile
care i-ar putea creea o anumit vulnerabilitate n ceea ce priveste consumul de droguri. Asa
numit strategie a profilului ambiental ncerc s gseasc medii care nu pot facilita consumul
de substante psihoactive.Astfel,o organizare lucrativ mai putin stresant, ar putea implica un uz
redus de tranchilizante: interzicerea amplasrii punctelor de vnzare a tigrilor ,a substantelor
etnobotanice n mprejurimile centrelor scolare, ar putea duce la limitarea disponibilittii lor
pentru potentialii clienti noi.(P.Abraham,2004,pag.46)
Consilierul, mpreun cu echipa multidisciplinar,are un rol important n ceea ce priveste
prevenirea consumului de droguri. Aceast echip poate organiza campanii si derula programe
de tip infomativ,care propun o educare afectiv, si care sunt orientate spre dezvoltarea de
competente care s determine un stil de viat sntos si echilibrat si care s resping consumul
de droguri. Acestea trebuie s fie adresate n special tinerilor, minorittilor, familiilor.
Caliti personale ale consilierului:

Interes pentru oameni.

Cald si comunicativ in relatiile cu clientii

Sensibil la sentimentele celuilalt

Toleranta

Analitic/sintetic

Autocontrol

Creativ

Realist

Flexibil
Recuperarea si tratamentul : o afacere de familie
Pentru persoana dependenta, recuperarea inseamna intoarcerea vietii inapoi. Recuperarea
inseamna sa se infrunte pe el insusi si sa se accepte pe el insusi ca pe o fiinta umana demna
fara droguri sau alcool. Recuperarea implica schimbari profunde in ceea ce priveste modul in
care se privesc unii pe ceilalti si lumea din jur. Inseamna a-ti asuma responsabilitatea pentru
propriile sentimente si pentru propriul comportament. Procesul de recuperare necesita un mare
curaj din partea persoanei dependente si un mare ajutor din partea celorlati.

Consideram ca trebuie sa se acorde mai multa atentie nevoilor simtite de catre familie,
inainte, in timpul si dupa procesul de reabilitare a persoanei dependente. Atata timp s-au
consumat energii si s-au cheltuit bani pentru un singur membru al familiei, in timp ce restul
familiei a fost condamnat sa ignore ceea ce ei indura zi de zi alaturi de o persoana care manifesta
un comportament de dependenta.
Speram ca cei care sunt implicati emotional alaturi de persoana dependenta in acest proces,
vor recunoaste amploarea schimbarilor pe care le asteapta in procesul de recuperare a persoanei
dependente. De asemenea speram ca ei vor cere ajutor pentru ei, pe masura ce devin constienti de
faptul ca trebuie ca si ei sa se schimbe, si pe masura ce propriile lor sentimente reflecta faptul ca
sunt constienti ca persoana dependenta devine responsabila din nou.
Speram ca familiile vor constientiza, de asemenea, intreaga lor implicare in boala
persoanei dependente, nu ca si cauza ci ca si partener de suferinta. Si de asemenea speram ca,
recunoscandu-si propria nevoie de dezvoltare, se vor implica in totalitate in procesul de
recuperare a ntregii familii, si vor simti un sentiment de satisfactie, indiferent daca persoana
dependenta isi va gasi, sau nu, un nou drum.
Studiu de caz
Familia Dumitrache, compusa din sotii Dumitrache si cei doi fii minori de 17 si 15 ani
reclama probleme familiale grave ce pornesc din pricina consumului de stupefiante de catre cei
doi fii. Acestia provin dintr-o zona marginasa a capitalei, recunoscuta pentru traficul de droguri
si carne vie, cei doi tineri fiind angrenati intr-un anturaj daunator dupa spusele parintilor. Date
concrete vis a vis de procesul de consum al celor doi nu exista deoarece se afla intr-un conflict cu
familia si nu beneficiaza de asistenta medicala. Din spusele parintilor fiul cel mare cosuma
heroina de cel putin 2 ani in timp ce fiul cel mic da semne de consum de 6 luni. Ambii copii au
trecut prin faze de sevraj insa au refuzat ajutorul medical fugind de acasa.
Concluzii
Conflictul dintre persoana cu adictie si familie de cele mai multe ori are nevoie de un
mijlocitor, in persoana acestuia gasindu-se consilierul. Deoarece nu toti oamenii au pregatirea
sau deschiderea necesara de a apela direct la un psiholog sau un consilier familial, cea mai
intalnita optiune este reprezentata de serviciile sociale care intervin in astfel de cazuri prin
consiliere realizata de un asistent social. Importanta existentei asistentilor sociali in serviciul de

10

consiliere a persoanelor cu adictii este determinata, totodata si de numarul mare de recidive

intalnite in aceste cazuri.

Bibliografie
Abraham, P. (2004). Prevenire i consiliere antidrog. Bucureti: Editura Ministerului
Administraiei i Internului.
Abraham, P., & Nicolaescu, D. (2005). Comunitatea terapeutic. Bucureti: Editura Civitas.
Dumitracu, H. (2012). Consiliere n asisten social. Iai: Editura Polirom.
Georgescu, M. (2006). Introducere n cconsilierea psihologic. Bucureti: Editura Fundaiei
Romnia de mine.

11