MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE
SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ SOCIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. Univ. Dr. DAN IOAN MIHAIL

ABSOLVENT:
MUNTEAN RĂZVAN-IULIAN

Alba Iulia
2021
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE
SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ SOCIALĂ

ELEMENTE DE CONSILIERE PRIVIND

CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE SOCIALIZARE
LA COPII PRIN JOC ONLINE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. Univ. Dr. DAN IOAN MIHAIL

ABSOLVENT:
MUNTEAN RĂZVAN-IULIAN

Alba Iulia
2021
 CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................................. 3
CAPITOLUL 1 : ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONSILIEREA – DEFINIREA
CONCEPTELOR ................................................................................................................ 4
1.1. Consilierea .............................................................................................................. 4
1.2. Socializarea la copii ................................................................................................ 5
1.3. Consilierea prin joc ................................................................................................. 6
1.4. Formatul online ....................................................................................................... 7
CAPITOLUL 2 : CERCETARE PRIVIND CAPACITATEA DE SOCIALIZARE A
COPIILOR DIN SATELE NĂDĂȘTIE ŞI GLOD ............................................................ 9
2.1. Scopul și obiectivele cercetării ................................................................................ 9
2.2. Prezentarea instrumentelor de lucru ......................................................................... 9
2.2.1. Sociograma ................................................................................................... 9
2.2.2. Interviul....................................................................................................... 10
2.3. Prezentarea eşantionului studiat - populația și calendarul cercetării……………… 11
2.4. Rezultatele cercetării .............................................................................................. 12
2.4.1. Rezultatele sociogramei ............................................................................... 12
2.4.2. Rezultatele interviului ................................................................................. 21
2.4.2.1. Itemul nr.1 ............................................................................................... 21
2.4.2.2. Itemul nr.2 ............................................................................................... 23
2.4.2.3. Itemul nr.3 ............................................................................................... 24
2.4.2.4 Itemul nr.4....................................................................................................28
2.5. Concluziile cercetării ............................................................................................. 28
CAPITOLUL 3 : PROIECT DE CONSILIERE PRIVIND CREŞTEREA
CAPACITĂŢII DE SOCIALIZARE LA COPII DIN NĂDĂȘTIE, GLOD ȘI JIDVEI
PRIN JOC ONLINE ......................................................................................................... 29
3.1. Descrierea pe scurt a proiectului ............................................................................ 29
3.2. Scopul și obiectivele intervenției ........................................................................... 31
3.3. Activitățile desfășurate .......................................................................................... 32
CONCLUZII FINALE ...................................................................................................... 42
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 44

2
 INTRODUCERE

Am ales această temă din curiozitate și pentru că vremurile actuale cred că cer
informații tot mai multe despre domeniul online și orientarea lui spre folosul societății, în
special al copiilor. Pandemia CoVid19 a avut un impact negativ mondial în toate domeniile, în
special în domeniul educației, în multe țări orele de cursuri transformându-se în ore online, din
fața calculatorului.

Acest domeniu online este demonstrat științific că nu ajunge la măsura celui real nici
pe departe, acesta din urmă fiind mult mai folositor, pentru că atenția copiilor scade foarte mult
în mediul online, ei fiind foarte distrași. Creierul copiilor este în dezvoltare, iar lor le vine greu
să învețe de pe un calculator, ei au nevoie de ceva fizic, palpabil, care să le arate care este
realitatea și ce putem învăța noi din ea.

Am găsit foarte multe studii care arată impactul negativ al mediului online asupra
copiilor și asupra creierelor lor, de multe ori, mai ales dacă e vorba de o vârstă fragedă, ele
chiar schimbându-se din punct de vedere structural; copii nu mai pot gândi limpede, ei
raportându-se doar la mijloacele smart și cam atât, devenind tot mai inapți pentru societate și
realitate.

Cred că mediul online este ca un cuțit - dacă știm cum și când să îl folosim, el ne ajută,
ne oferă informații, ne lărgește orizontul de gândire, dar dacă nu știm cum și când să îl folosim,
cred că ne poate dăuna grav atât sănătatea fizică, cât și cea mintală, mai ales în cazul copiilor.
Cred că este nevoie de un adult lângă un copil mic pus în fața unui ecran pentru a-l ghida doar
în ceea ce e strict necesar și folositor.

Totuși, cu toate aceste aspecte negative, voi încerca să aduc o rază de lumină în mediul
online prin creșterea capacității de socializare la copii prin consilierea prin joc online, adică să
arăt că orice lucru poate fi si bun, poate fi și rău, depinzând de felul cum îl privești și cum îl
folosești. Voi încerca să cercetez și să fac un proiect de intervenție pentru tema consilierii
privind creșterea capacității de socializare prin joc în format online cu douăzeci și șapte de
copii din satele Glod și Nădăștie în colaborare cu câțiva copii din Jidvei.

3
 CAPITOLUL 1 : ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONSILIEREA – DEFINIREA
CONCEPTELOR

1.1. Consilierea

,,Un fundament solid pentru consilierii care doresc să lucreze cu copii constă
în înțelegerea profundă a teoriilor psihologice care stau la baza activității de
consiliere. Credem că este important ca terapeuții să cunoască toate teoriile
importante și să selecteze modalități de lucru elaborate pe baza teoriilor pe
care le apreciază și pe care le consider utile pentru anumiți clienți”. (Geldard
et al., 2013, p.5)

Procesul consilierii este un proces complex pentru care trebuie multă pregătire,
consilierul fiind nevoit să empatizeze, adică să se pună în locul celui consiliat pentru a vedea
ce are nevoie cu adevărat în cazul nostru, ce au nevoie în special copii, la ei mergând cel mai
bine consilierea prin joc. Pentru ca procesul consilierii să fie cât mai bun este nevoie de
luminare de la Dumnezeu și de știință, care îl ultimele decenii s-a dezvoltat tot mai mult,
aducând informații foarte folositoare atât consilierului, cât și celui consiliat. Pentru a înțelege
mai bine consilierea, o să extrag un text din lucrarea de mai sus pentru a vedea evoluția
consilierii copiilor:

,,Prezentarea evoluției consilierii copiilor de la începuturi la epoca

actuală se bazează pe șase perioade care se suprapun pe alocuri și pe parcursul
cărora au apărut idei relevante pentru consilierea copiilor:
- 1880-1940: inițiatorii au elaborat conceptele de bază;
- 1920-1975: au fost propuse diverse teorii despre dezvoltarea copilului;
- 1940-1980: au fost elaborate o serie de abordări terapeutice umaniste/
existențialiste;
- După 1950: dezvoltarea teoriei comportamentale;
- După 1960: dezvoltarea teoriei cognitiv-comportamentale;
- După 1980: au fost propuse idei mai recente privind consilierea copiilor”.
(Geldard, 2013, p. 5)

4
 ,,Consilierea având mai multe înțelesuri, am extras o parte din ele :
consilierea este un proces necesar al cercetării şi descoperirii de sine prin care
ne aşezăm în raporturi scripturale şi ştiinţifice cu noi înşine, cu Dumnezeu, cu
semenii şi cu mediul natural şi social. Ea ne fortifică, ne conferă supleţea
adaptării, ne capacitează să ne bucurăm de pace, fericire şi echilibru, ne face
stăpânii şi slujitorii înţelepciunii profunde, a spiritualităţii autentice, care vine
de sus”. (Săndulache, 2009, p. 21)

1.2. Socializarea la copii

,,Termenul de „socializare” a ajuns la știința omului din economia

politică, unde sensul său inițial era „socializarea” pământului, a mijloacelor
de producție etc. Există diverse abordări ale problemei socializării. În
activitatea sociologului american F.G. Giding, „Teoria socializării” (1887),
termenul „socializare” este folosit într-un sens apropiat „dezvoltării naturii
sociale sau caracterului individului, pregătirea materialului uman pentru viața
socială”. Socializare (din lat. Socialis - „public”) - procesul de a deveni
persoană, asimilarea limbajului individului, a valorilor și experienței sociale
(norme, atitudini, modele de comportament), cultura inerentă acestei societăți,
comunitate socială, grup, reproducere și îmbogățirea conexiunilor sociale și a
experienței sociale. Socializarea este procesul de asimilare și reproducere
activă de către o persoană cu experiență socială, stăpânirea abilităților
activității practice și teoretice, transformarea relațiilor din viața reală ca
individ. Socializarea se desfășoară sub influența proceselor cu scop
(comunicare, educație) în instituțiile de învățământ și sub influența factorilor
naturali (familie, stradă). Datele Organizației Mondiale a Sănătății indică
faptul că unul din zece copii din lume are un handicap, ceea ce duce la o
restricție semnificativă a vieții, la dezadaptarea socială, la dificultăți în auto-
îngrijire, comunicare, instruire și stăpânirea abilităților profesionale”.
(Coman, 2020, p. 38)
,,În procesul de socializare, dezvoltarea personalității are loc prin
soluția sarcinilor care apar în mod natural la fiecare etapă de vârstă. În etapa
de intrare în viața școlară, problema cea mai urgentă este adaptarea cu succes
a copilului la condițiile schimbate, formarea poziției „Sunt școlar” și
5
stăpânirea activităților de învățare. Până la începutul școlii, majoritatea
copiilor de 7 ani își schimbă activitățile de frunte. Copiii cu dezabilități sunt
„întârziați” în perioada preșcolară și păstrați ca activitate de joacă de frunte.
Prin urmare, munca corecțională și de dezvoltare ar trebui să fie organizată la
nivelul intereselor și capacităților reale ale unui anumit copil. O activitate de
joc organizată corect ajută la rezolvarea contradicțiilor dintre dorința copilului
de a fi independent, mai activ în viață și propriile sale dizabilități. Când se
joacă, copilul învață să interacționeze social mai întâi cu un profesorpsiholog,
iar mai târziu cu alți copii, colegi de clasă. Activitatea colectivă a jocului, care
trebuie introdusă numai după stăpânirea jocului în perechi, stimulează
dezvoltarea atât a abilităților spirituale, cât și a celor fizice, a calităților de
voință puternică, a anumitor trăsături de caracter la un copil cu dezabilități și
formează atitudini despre sine și ceilalți. Efectuarea anumitor roluri îl „obligă”
pe copil să acționeze nu după bunul plac, ci conform prescripției rolului. Prin
transmiterea activităților sale la normele și regulile adoptate în societate,
copilul este conștient de importanța sa pentru stabilirea și menținerea relațiilor
pozitive cu copiii din jur. Respectarea regulilor, o atitudine conștientă față de
ele mărturisește cât de profund copilul a stăpânit sfera realității sociale
reflectată în joc”. (Coman, 2020, p. 39)

1.3. Consilierea prin joc

,,Pedagogul rus N. V. Şelgunov sublinia că pentru copil jocul înseamnă

viaţă. În joc el este liber, independent, îşi dezvoltă propriile forţe; el este o
persoană integră, care face uz de mijloacele spiritului, încă nedezvoltat, pentru
a trăi o viaţă completă de copil şi o viaţă incompletă de matur. Deşi deţine
puţine resurse spirituale, are formate puţine reprezentări, acestea sînt
suficiente pentru joc”. Jocul deci îl ajută pe copil să acumuleze resurse
spirituale, să-şi formeze şi să-şi concretizeze reprezentările despre cele mai
importante acţiuni, fapte, valori”. (Lungu, 2010, p. 2)
,,Ce este jocul? - o experienţă naturală, universală; - o formă de
activitate individuală sau de grup; - un mod de explorare a mediului

6
 înconjurător; o modalitate de dezvoltare a competenţelor sociale, a inteligenţei,
a limbajului, a creativităţii; - o cale de transmitere şi păstrare a culturii
autentice, de cunoaştere şi intercunoaştere; - jocul oferă oportunităţi pentru
copiii cu nevoi speciale, favorizează incluziunea socială. Jocul este considerat
o strategie optimă pentru promovarea îngrijirii timpurii şi a dezvoltării. Jocul,
în contextul ataşamentului securizant oferit de adulţi, oferă copiilor bogăţia,
stimularea şi activitatea fizică de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului
pentru învăţarea viitoare.” (Sandu, 2017 , p. 1)

Observăm că jocul are o importanță covârșitoare în viața oricărui copil. Prin joc,
copilul cunoaște lumea, înfrumusețează și colorează universul în care trăiește, chiar
nefavorabile fiind vremurile. Jocul fizic are un impact puternic asupra copilului, de asemenea
și jocul online se întipărește în creierul copiilor. Copilul în general are multe întrebări și de
multe ori apar și probleme în viața unor copii, iar prin această consiliere prin joc, fie ea și în
format online, copilul va găsi răspuns la o parte din întrebările sale și rezolvare la unele dintre
problemele cu care se confruntă, în funcție de gradul și de proveniența problemei.

1.4. Formatul online

,,Copii privesc școala online ca pe un mijloc alternativ de acumulare de

informații și învățare, dar față de care au totuși mari rețineri. Reținerile pot
veni din faptul că elevii nu văd eficiența acestor cursuri, nefiind obișnuiți să se
concentreze asupra temelor predate online de către profesori, care
(majoritatea) nu au cunoștințe reale de a gestiona ore de clasă online,
neexistând programe de instruire în acest sens. Pentru majoritatea
adolescenților disciplina școlară era o problemă in interacțiunea cu profesorul
de față, iar acum această problemă se amplifică cu atât mai mult când
profesorul este de partea cealaltă a calculatorului”. (Iordache, 2020 )

,,Tendința mondială de utilizare a Internet-ului atestă, astăzi, o creștere continuă,

imposibil de oprit.” (Calmîc, 2019, p. 47). Au fost oare marii ganditori, filosofi, genii, ajutați
în formarea lor timpurie de dispozitive inteligente sau au fost ajutați de perioade de ucenicie

7
directă la umbra dascălilor? Răspunsul este mai mult decât evident și cât se poate de relevant.
Cine crede că poate substitui prezența fizică a unui dascăl ignoră practic istoria întregii omeniri.
Chiar și punând în discuție adaptarea la așa-zisa evoluție a omului prin tehnologie, este absurd
să faci orice experiment la nivelul unei întregi generații pentru a constata ( eventual dacă mai
are cineva interesul de a face asta) că ai obținut niște rezultate inferioare într-un scenariu bun
sau chiar dezastruoase.
,,Cursurile „online” au nevoie de un design special și de o abordare
pedagogică diferită față de cea din sălile de clasă, cu participare directă. În
„online” materia trebuie prelucrată și livrată sub forma de „bitesize” pentru
ca timpul fizic de interacțiune trebuie să fie mult redus în comparație cu cel
alocat învățământului clasic (creierul obosește mult mai repede în online).
Există o suprasolicitare care este resimțită, iar elevul are tendința de a absenta
invocând diferite motive, simțind că nu mai este atât de controlat, iar nevoia de
libertate, de a face altceva (ceea ce simte) decat ceea ce trebuie este tot mai
prezentă”. (Iordache, 2020)

Cred că acest mediu online, este ca un cuțit, dacă ști cum și când să îl folosești, te poate
ajuta, dacă îl folosești moderat și doar la lucrurile strict necesare, iar dacă nu ști când și cum să
îl folosești, te poate răni ușor sau destul de tare, în special pe copii, ei ajungând de la dependența
de mici de online la modificare structurilor creierului, demonstrându-se ștințific acest lucru .
Pentru un copil, trebuie ca un adult să îl supravegheze în online până va crește și va ști cum să
folosească acest mediu, intrând doar când este nevoie pentru binele său.

8
 CAPITOLUL 2 : CERCETARE PRIVIND CAPACITATEA DE SOCIALIZARE A
COPIILOR DIN SATELE NĂDĂȘTIE ŞI GLOD

2.1. Scopul și obiectivele cercetării

Scopul principal al studiului este analizarea capacităţii de socializare a copiilor din
satele Nădăştie şi Glod.

Obiective:
1. Identificarea formelor de socializare la copiii din satele menţionate.
2. Identificarea capacității de a comunica și de a socializa online.
3. Identificarea tipurilor de joc preferate pentru socializare.

2.2. Prezentarea instrumentelor de lucru

2.2.1. Sociograma
Sociogramă privind relaţiile intragrupale şi identificarea liderilor informali pe
următoarele aspecte:
- cel mai prietenos
- capacitate pedagogică
- capacitate ludică

SOCIOGRÁMĂ s. f. metodă sociologică de reprezentare grafică, pe bază de teste

sociometrice, a relațiilor existente între membrii unui microgrup. ◊ reprezentare grafică a
evoluției unui fenomen social. (< fr. sociogramme)

Punctul de plecare al oricărei cercetări sociometrice îl constituie administrarea unui test

prin care se solicită tuturor indivizilor din acel grup să-și exprime afinitățile lor față de ceilalți
parteneri. Testul sociometric presupune mai multe etape:

I. Faza de pregătire

Acest test este alcătuit din patru întrebări din care am încercat să văd care sunt liderii
informali pe aspectele : cel mai prietenos, cel care are capacitate pedagogică și ludică.

9
 Am pornit de la ideea că sociometria este în primul rând o tehnică pentru a depista
relațiile ce se constituie între indivizi.

II. Faza de aplicare: în care se motivează aplicarea testului, se asigură confidențialitatea

și se oferă instrucțiunile .

Subiectii își exprimă în scris, după o scară de preferințe, atitudinile de atracție față de
ceilalți membri ai grupului. I-am asigurat de confidențialitatea informaților oferite. Testul a
fost aplicat în curtea Bisericii și cuprinde trei întrebări:

1. Care este cel mai bun prieten al tău?

2. Din grupul tău de prieteni cu cine ai vrea să-ţi faci temele?
3. Care dintre copii îți plac cel mai mult pentru că știu să se joace bine și frumos?

III. Sociomatricea

Înregistrarea opțiunilor s-a făcut într-un tabel în care opțiunile alese sunt bifate cu litera X.

2.2.2. Interviul

Am ales pentru această cercetare ca instrument de lucru și interviul prin care am dorit
să analizez capacitatea de socializare a copiilor din satele Glod și Nădăștie Am notat în scris
informațiile interviului apoi le-am structurat în tabele.

2.2.2.1. ITEMII INTERVIULUI

1. Care sunt locurile de întâlnire a copiilor din satele Glod și Nădăștie - unde vă place
să vă întâlniţi? Care sunt locurile pe care le preferaţi pentru jocurile voastre? unde aţi
fost în ultimele săptămâni când v-aţi întâlnit?
2. Care sunt perioadele preferate pentru întâlnire, zilele săptămânii și orele
preferate - când vă întâlniți în cursul unei săptămâni? La ce oră preferați să vă întâlniți?
3. Temele de discuţie în cadrul întâlnirilor - despre ce discutați? Care sunt temele de
discuție care vă plac cel mai mult?
4. Care sunt jocurile pe care le preferă copiii în cadrul întâlnirilor de socializare care
au loc în mod natural - ce jocuri vă jucați când vă întâlniți? Ce jocuri online vă jucați?

10
 2.3. Prezentarea eşantionului studiat – populația și calendarul cercetării

Eșantionul studiat a cuprins douăzeci și șapte de elevi de gimnaziu din satele

Glod și Nădăștie, două sate din comuna Almașu Mare, județul Alba , niște sate de munte
unde oamenii se ocupă de creșterea animalelor și de agricultură. Acești copii sunt foarte
implicați în gospodăriile din care fac parte.
,,Nădăștie (în maghiară Nadascia) este un sat în comuna Almașu
Mare din județul Alba, Transilvania, România. Se află la 46° 5' Nord și 23° 8'
Est. A fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1321 sub numele de
Nădăștia. Este cunoscută datorită exploatărilor de minereuri neferoase, încă
din epoca romană. În recensământul din 2011, satul avea în total o populație
de 141 de locuitori. Acest sat apare și în Harta Iosefină a Transilvaniei între
anii 1769 – 1773”. ( KIA, 2013 )

,,Glod este un sat în comuna Almașu Mare din județul

Alba, Transilvania, România. A fost atestată documentar pentru prima dată în
anul 1418 sub numele de Glod. Ca obiective turistice sunt Rezervația
naturală Cheile Glodului (20 ha). În recensământul din 2011, satul avea în total
o populație de 215 locuitori. Acest sat apare și în Harta Iosefină a Transilvaniei
între anii 1769 – 1773”. ( KIA, 2013 )

Subiecții cercetării au fost douăzeci și șapte de copii de clasele V-VII din satele Glod
și Nădăștie din comuna Almașu Mare. Acești copii au avut de a face cu mediul online datorită
situației pandemiei în care școala în mare parte s-a făcut online. I-am împărțit în trei grupe,
fiecare grupă având nouă copii, pe trei clase : a V-a/ a VI-a/ a VII-a.
Cercetarea s-a desfășurat în perioada 30 ianuarie – 1 martie. În acest interval au fost
efectuate întrebările sociogramei și interviul cu cei două zeci și șapte de copii din satele Glod
și Nădăștie, informații pe care le-am notat în scris apoi le-am structurat în tabele.

11
 2.4. Rezultatele cercetării

2.4.1. Rezultatele sociogramei

Întrebarea 1 - Prima grupă - 9 copii - clasa a V-a:

Care este cel mai bun prieten al tău?

Ionuț Ștefan Gabriela Ioana Efrem Dimitrie Teodora Sofia Nicolae

Ionuț X

Ștefan X

Gabriela X

Ioana X

Efrem X

Dimitrie X

Teodora X

Sofia X

Nicolae X

Potrivit tabelului de mai sus, prima grupă de copii a ales ca fiind cel mai bun prieten pe
Ionuț și pe Teodora, care într-adevăr au spirit de lider, de bun prieten, gata oricând să te ajute.
Ionuț a primit 5 alegeri, iar Teodora 4. Ionuț este cel mai prietenos din această grupă. Ei sunt
și cei mai mari ca vârstă din această grupă, arătând că au atât un talent înăscut de a fi bun
prieten, cât și că au o anumită experință. Se poate observa că cel mai bun prieten a lui Ionuț
este Teodora, iar cel mai bun prieten al Teodorei este Ionuț, ceea ce rezultă că ei nu sunt în
conflict, ci se împacă bine.

12
 Întrebarea 1 – A doua grupă - 9 copii – clasa a VI-a:

Care este cel mai bun prieten al tău?

Timotei David Daria Denisa Delia Siluan Denis Ana Miriam

Timotei X

David X

Daria X

Denisa X

Delia X

Siluan X

Denis X

Ana X

Miriam X

Potrivit tabelului de mai sus, observăm că este asemănător cu tabelul primei grupe de
copii . Observăm că cei mai buni prieteni ai copiilor celei de a doua grupe au fost aleși ca fiind
Timotei și Siluan, care într-adevăr au spirit de lider, de bun prieten, gata oricând să te ajute.
Siluan a primit 5 alegeri, iar Timotei 4. Siluan este cel mai prietenos din această grupă. Ei sunt
și cei mai mari ca vârstă din această grupă, arătând că au atât un talent înăscut de a fi bun
prieten, cât și că au o anumită experință. Se poate observa că cel mai bun prieten a lui Siluan
este Timotei, iar cel mai bun prieten al lui Timotei este Siluan, ceea ce rezultă că ei nu sunt în
conflict, ci se împacă bine.

13
 Întrebarea 1 - A treia grupă - 9 copii - clasa a VII-a:

Care este cel mai bun prieten al tău?

Robert Alex Ciprian Aurel Călin Valentin Larisa Cornelia Corina

Robert X

Alex X

Ciprian X

Aurel X

Călin X

Valentin X

Larisa X

Cornelia X

Corina X

Potrivit tabelului de mai sus, observăm acum cei mai buni prieteni ai copiilor celei de
a treia grupe au fost aleși trei : Călin, Robert și Cornelia. Fiecare a primit trei alegeri. Din nou,
observăm că între ei este o relație de prietenie.
Cele trei tabele anterioare ne-au arătat că din douăzeci și șapte de copii, șapte dintre ei
sunt prieteni buni, fiecare în grupa sa. Aceasta ne arată că ei au spirit de lider, de prieten bun.
Prietenia este ceva de preț care de multe ori durează toată viața. Un prieten bun este o comoară,
este un ajutor la vreme de necaz, este un părtaș la bucurie și un fidel cunoscător al vieții.

14
 Întrebarea 2 - Prima grupă - 9 copii - clasa a V-a

Din grupul tău de prieteni, cu cine ai vrea să-ţi faci temele?

Ionuț Ștefan Gabriela Ioana Efrem Dimitrie Teodora Sofia Nicolae

Ionuț X

Ștefan X

Gabriela X

Ioana X

Efrem X

Dimitrie X

Teodora X

Sofia X

Nicolae X

Conform tabelului de mai sus, observăm că persoanele se schimbă, nu mai rămân

aceleași ca la prima întrebare. Gabriela și Dimitrie sunt preferați pentru rezolvarea temelor.
Aceasta ne arată că ei au o capacitate pedagogică mai deosebită, explică pe înțelesul tuturor.
Gabriela are cinci voturi, iar Dimitrie patru. Ei sunt și cei mai buni la școală, având rezultate
deosebite. Copii care i-au votat cred că pe viitor aceștia doi vor deveni profesori pentru că se
pricep foarte bine să explice, iar cei care îi ascultă înțeleg și învață ceea ce li se transmite.

15
 Întrebarea 2 - A doua grupă - 9 copii - clasa a VI-a:

Din grupul tău de prieteni, cu cine ai vrea să-ţi faci temele?

Timotei David Daria Denisa Delia Siluan Denis Ana Miriam

Timotei X

David X

Daria X

Denisa X

Delia X

Siluan X

Denis X

Ana X

Miriam X

Conform tabelului de mai sus, observăm că persoanele se schimbă, nu mai rămân

aceleași ca la prima întrebare. Miriam și Daria sunt preferate pentru rezolvarea temelor.
Aceasta ne arată că ei au o capacitate pedagogică mai deosebită, explică pe înțelesul tuturor.
Miriam are cinci voturi, iar Daria patru. Ele sunt și cele mai bune la școală, având rezultate
deosebite. Copii care le-au votat cred că pe viitor acestea două vor deveni profesoare pentru că
se pricep foarte bine să explice, iar cei care le ascultă înțeleg și învață ceea ce li se transmite.

16
 Întrebarea 2 - A treia grupă - 9 copii - clasa a VII-a:

Din grupul tău de prieteni, cu cine ai vrea să-ţi faci temele?

Robert Alex Ciprian Aurel Călin Valentin Larisa Cornelia Corina

Robert X

Alex X

Ciprian X

Aurel X

Călin X

Valentin X

Larisa X

Cornelia X

Corina X

Conform tabelului de mai sus, observăm că în a treia grupă sunt aleși trei copii,
respectiv Alex, Valentin și Corina pentru ca ceilalți să își facă temele cu ei.
De asemenea, la întrebarea a doua au fost aleși 7 copii din cele trei clase pentru ca restul
să își facă temele cu ei. Este atât o pregătire temeinică a cunoștințelor, cât și o limpezime a
minții, încât și ei să priceapă ușor, cât și să îi facă pe alții să înțeleagă. Ei au stofă de lider în ce
privește capacitatea pedagogică.

17
 Întrebarea 3 - Prima grupă - 9 copii - clasa a V-a:

Care dintre copii îți plac cel mai mult pentru că știu să se joace bine și frumos?

Ionuț Ștefan Gabriela Ioana Efrem Dimitrie Teodora Sofia Nicolae

Ionuț X

Ștefan X

Gabriela X

Ioana X

Efrem X

Dimitrie X

Teodora X

Sofia X

Nicolae X

Conform tabelului de mai sus, ne putem da seama că este identic cu tabelul de la prima
întrebare. Prima grupă de copii a ales ca fiind ca cei care știu să se joace mai bine și frumos pe
Ionuț și pe Teodora, care într-adevăr au spirit de lider, de buni jucători. Ionuț a primit 5 alegeri,
iar Teodora 4. Ionuț este cel mai bun în ce privește jocul din această grupă. Se poate observa
că lui Ionuț i se pare că Teodora știe să se joace cel mai bine și mai frumos, iar Teodorei invers,
alegându-l pe Ionuț.

18
 Întrebarea 3 - A doua grupă - 9 copii - clasa a VI-a

Care dintre copii îți plac cel mai mult pentru că știu să se joace bine și frumos?

Timotei David Daria Denisa Delia Siluan Denis Ana Miriam

Timotei X

David X

Daria X

Denisa X

Delia X

Siluan X

Denis X

Ana X

Miriam X

Potrivit tabelului de mai sus, observăm că este identic cu tabelul primei întrebări . A
doua grupă de copii a ales ca fiind ca cei care știu să se joace mai bine și frumos pe Timotei și
pe Siluan, care într-adevăr au spirit de lider, de buni jucători. Siluan a primit 5 alegeri, iar
Timotei 4. Siluan este cel mai bun în ce privește jocul din această grupă. Se poate observa că
lui Timotei i se pare că Siluan știe să se joace cel mai bine și mai frumos, iar lui Siluan invers,
alegându-l pe Timotei.

19
 Întrebarea 3 - A treia grupă - 9 copii - clasa a VII-a

Care dintre copii îți plac cel mai mult pentru că știu să se joace bine și frumos?

Robert Alex Ciprian Aurel Călin Valentin Larisa Cornelia Corina

Robert X

Alex X

Ciprian X

Aurel X

Călin X

Valentin X

Larisa X

Cornelia X

Corina X

Conform tabelului de mai sus, vedem că Robert, Călin și Cornelia sunt aleși ca cei care
știu să se joace cel mai bine și frumos.
Din tabelele menționate se remarcă 7 lideri care sunt atât cu o capacitate de prietenie,
cât și cu o capacitate ludică. Cei cu o capacitate pedagogică sunt diferiți de ceilalți lideri.
Fiecare copil se naște cu un anumit dar și vedem că unii se pricep să fie buni prieteni, să se
joace bine și frumos, iar alții să explice cât mai ușor și folositor.

20
 2.4.2. Rezultatele interviului

2.4.2.1. Itemul nr.1 - Care sunt locurile de întâlnire a copiilor din satele Glod și
Nădăștie?

Unde vă place să vă întâlniți?

La școală În curtea În parc În pădure Acasă la

bisericii unul din noi
Timotei X
David X
Daria X
Denisa X
Delia X
Siluan X X
Denis X
Ana X
Miriam X

Conform răspunsurilor copiilor, putem observa că locurile unde le place să se

întâlnească sunt în parc și în curtea bisericii, 3 alegeri având parcul, iar 4 curtea bisericii.
Celelalte locuri, având fiecare câte o alegere.

Care sunt locurile pe care le preferaţi pentru jocurile voastre?

La cămin La cabane La foișor La izvor La șură

Ionuț X

Ștefan X

Gabriela X

21
 Ioana X

Efrem X

Dimitrie X

Teodora X

Sofia X

Nicolae X

Conform răspunsurilor copiilor, putem observa că locurile preferate pentru jocuri sunt
la cabane și la izvor, 3 alegeri având fiecare. Celelalte locuri, având fiecare câte o alegere.

Unde aţi fost în ultimele săptămâni când v-aţi întâlnit?

Pe deal La vaci La capre La râu La tata Pătru

Robert X

Alex X

Ciprian X

Aurel X

Călin X

Valentin X

Larisa X

Cornelia X

Corina X

22
 Conform răspunsurilor copiilor, putem observa că în ultimele săptămâni s-au întâlnit
mai des pe deal și la tata Pătru, locuri foarte bune de socializare.
Putem observa că sunt foarte diverse și bogate locurile de întâlnire a copiilor, specifice
satului românesc.

2.4.2.2. Itemul nr.2 - Care sunt perioadele preferate pentru întâlnire, zilele
săptămânii și orele preferate ?

Când vă întâlniți în cursul unei săptămâni?

Luni/Marți Miercuri/Joi Vineri Sâmbătă Duminică

Timotei X
David X
Daria X
Denisa X
Delia X
Siluan X
Denis X
Ana X
Miriam X

Conform răspunsurilor copiilor, putem observa că perioada de întâlnire cea mai deasă
este la sfârșitul de săptămână, respectiv sâmbătă și duminică pentru că atunci nu au program
de școală și sunt mai liberi, se întâlnesc mai ușor, fără să-i streseze gândul școlii. Peste
săptămână se întâlnesc mai rar pentru că au teme de făcut, trebuie să-și ajute și părinții în
gospodărie și sunt mai ocupați pentru a se întâlni să socializeze potrivit răspunsurilor date de
ei.

23
 La ce oră preferați să vă întâlniți?

Orele 9-12 Orele 12-15 Orele 15-18 Orele 18-20 Orele 20-22

Ionuț X

Ștefan X

Gabriela X

Ioana X

Efrem X

Dimitrie X

Teodora X

Sofia X

Nicolae X

Conform răspunsurilor copiilor, putem observa că lor le place să se întâlnească în

special seara, atunci fiind mai liberi, termină cu temele și cu treaba în gospodărie și se pot
întâlni mai ușor pentru a socializa. În cursul zilei se întâlnesc mai rar, doar dacă treburile lor
coincid. În special vara le place să se întâlnească seara, ziua fiind lungă pot să stea cât de mult
să socializeze în răcoarea serii

2.4.2.3. Itemul nr.3 - Temele de discuţie în cadrul întâlnirilor.

Despre ce discutați când vă întâlniți?

24
 Despre cărți Despre școală Despre jocuri Despre fotbal Despre animale

Robert X

Alex X

Ciprian X

Aurel X

Călin X

Valentin X

Larisa X

Cornelia X

Corina X

Conform răspunsurilor copiilor, putem observa că discuțile despre fotbal și despre

jocuri sunt cele mai frecvent întâlnite, cele despre animale, școală și cărți fiind mai rare.

Care sunt temele de discuție care vă plac cel mai mult?

Muzica Arta Istoria Știrile Familia

Timotei X
David X
Daria X
Denisa X
Delia X
Siluan X
Denis X
Ana X
Miriam X

25
 Conform răspunsurilor copiilor, putem observa că discuțile despre muzică și
despre știri le plac cel mai mult, fiind foarte atrași de aceste teme. Arta, istoria și familia
sunt amintite în socializare în treacăt.
Temele de discuție sunt foarte diverse ceea ce ne arată că acești copii sunt
interesați de multe subiecte dacă le aduc în discuție.

2.4.2.4. Itemul nr.4 - Care sunt jocurile pe care le preferă copiii în cadrul
întâlnirilor de socializare care au loc în mod natural ?

Ce jocuri vă jucați când vă întâlniți?

Fotbal Tenis Lapte gros Sticluța cu Prinsea

otravă

Ionuț X

Ștefan X

Gabriela X

Ioana X

Efrem X

Dimitrie X

Teodora X

Sofia X

Nicolae X

Conform răspunsurilor copiilor, putem observa că fotbalul și prinsea sunt cele

mai jucate, celelate fiind și ele jucate, dar nu atât de intens ca cele două jocuri care sunt
mult îndrăgite de către copii.
Copii preferă mai mult jocurile fizice, față către față, pentru că au un impact mai
mare.

26
 Ce jocuri online vă jucați?

Conquistador Metin2 Counter-strike SilkRoad Fifa

Robert X

Alex X

Ciprian X

Aurel X

Călin X

Valentin X

Larisa X

Cornelia X

Corina X

Conform răspunsurilor copiilor, putem observa că jocul Conquistador care este un joc
de cultură generală în mediul online este foarte jucat, de asemenea și Fifa care este un joc fotbal
care se poate juca online cu alți prieteni sau cu calculatorul.
Copii sunt atrași și de jocurile online, dar ei spun că jocurile fizice sunt mai frumoase,
mai atractive, unde pot socializa mai firesc. Și în jocurile online este socializare, dar este mai
formală, putând să zici ce vrei, dacă vrei și când vrei, având ocazia să rămâi în anonimat. În
schimb, în mediul real trebuie să cântărești bine ceea ce spui, când spui și cum spui pentru că
ai putea fi tras la răspundere.

27
 2.5. Concluziile cercetării

Tema pe care am cercetat-o mi-a oferit posibilitatea de a-mi aprofunda cunoștințele în

privința socializării dintre copii din satele Glod și Nădăștie. Am observat că din grupul de 27
de copii s-au ales anumiți lideri cu diverse capacități : de buni prieteni, de buni pedagogi și
capacități ludice.
Copii au fost foarte deschiși la întrebările interviului, de asemenea și la întrebările ce
au făcut parte din sociogramă. Am aflat locurile de socializare preferate, timpul, discuțile și
jocurile cărora le place cel mai mult să le joace.
Scopul principal al cercetării a fost analizarea capacităţii de socializare a copiilor din
satele Nădăştie şi Glod.
De asemenea, obiectivele au fost atinse : au fost identificate formele de socializare la
copiii din satele menţionate, a fost identificată capacitatea de a comunica și de a socializa online
și tipurile de joc preferate pentru socializare.
Copii au oferit răspunsuri foarte diverse, arătând că socializarea este foarte importantă
pentru ei, ocupându-le un timp foarte îndelungat din viața lor de zi cu zi, din diverse locuri
unde se întâlnesc pentru a socializa fizic, iar online mai puțin, dar sunt deschiși spre noile
mijloace de comunicare ce le pune la îndemână formatul online.
Am constatat că acești copii sunt atrași și de jocurile online, dar ei spun că jocurile
fizice sunt mai frumoase, mai atractive, pot socializa mai firesc. Și în jocurile online este
socializare, spun ei, dar este mai formală, putând să zici ce vrei, dacă vrei și când vrei, având
șansa să rămâi în anonimat în fața unui ecran. În schimb, în mediul real trebuie să cântărești
bine ceea ce spui, când spui și cum spui pentru că ai putea fi tras la răspundere.

28
 CAPITOLUL 3 : PROIECT DE CONSILIERE PRIVIND CREŞTEREA
CAPACITĂŢII DE SOCIALIZARE LA COPII DIN NĂDĂȘTIE, GLOD ȘI JIDVEI
PRIN JOC ONLINE

,,Evoluția serviciilor sociale în ultimele decenii a fost marcată de o

sensibilă modificare a opticii asupra rolului asistentului social în relația de
ajutorare: dacă modelul medical insista asupra capacităților profesionale ale
asistentului, considerat pionul principal al rezolvării problemelor sociale,
modelul intervenției are la bază concepția potrivit căreia lucrătorul social nu
este un demiurg care tratează sau previne crizele, ci doar un „agent al
schimbării”. (Bocancea,2005).
Proiectul de intervenție trebuie să fie un proiect care să facă să miște lucrurile în spre
bine, care să le transforme, să le urce cu o treaptă mai sus.

3.1.Descrierea pe scurt a proiectului

Satul Glod și Nădăștie din care sunt copii cu care am efectuat cercetarea este un sat
dintr-o comună mică de munte, dar unde copii totuși sunt deschiși la nou, la socializare, la joc,
la online și la consiliere.
Proiectul meu de intervenție a constat în faptul că am încercat să ajut acești copii prin
joc online să socializeze atât între ei cât și cu alți copii. Am încercat să îi scot din mediul lor de
socializare și să le prezint și alt mediu de socializare. Aceste jocuri care le-am desfășurat în
format online le-a crescut capacitatea de socializare, de a gândi, i-a ajutat să folosească într-un
mod educativ mediul online . Am încercat să le explic acestor copii că mediul online trebuie să
fie doar o mică parte din viața lor pentru că altfel stând foarte mult timp în online vor deveni
dependenți și ,, în viitor copii vor deveni adulți plictisiți sau nesatisfacuți în întalnirea cu
imagini sau sunete rafinate” (Tomescu, 2021)
În acest proiect ca activități, am ales mai multe jocuri didactice, la nivel verbal prin care
am încercat să ajut copii să fie mai conștienți de proprile lor valori și modalități de abordare a
comunicării, de rezolvare a problemelor, de interacțiune .
Le-am prezentat copiilor riscul internetului care aduce multe reclame și ispite, cum ar
fi jocurile de noroc online despre care oamenii de știință spun : ,,jocul de noroc provoacă în

29
organism anumite reacții chimice. Cum s-ar spune, jucătorul se droghează fără drog.El riscă
tot timpul. Cu fiecare nouă porție de adrenalină apare nevoia unei noi doze”(Zorin, 2011, p.
114)
În proiectul de intervenție, am vrut să-i fac atenți pe copii că pe lângă partea de
socializare, educativă, luminoasă a formatului online există și o parte întunecată, rea, urâtă. Am
încercat să fac activități cu informații utile despre cum să se ferească de capcanele formatului
online : de viruși, de dependență, de pornografie și alte cele care sunt tot mai prezente, prin fel
și fel de reclame. Le-am arătat și ce zic oamenii de știință : ,, Mediile digitale au efecte
secundare a supra educației nu doar când sunt prost folosite: pe internet se minte și se înșeală
mai mult decât în lumea reală; iar comportamentul este mult mai agresiv. Cei care intră în
lumea virtuală cu un click al mouse-ului nu au aceeași capacitate de reflecție precum cei care
înțeleg lumea reală”. (Spitzer, 2020, p. 66).
De asemenea, s-au făcut studii și s-a demonstrat că : ,, folosirea internetului duce la
înrăutățirea memoriei și în ciuda afirmațiilor controversate privind capacitățile "nativilor
digitali" la o reducere a capacității de căutare a informației,ajungându-se pe termen lung chiar
la o dependență de internet”. (Spitzer, 2020, p. 66).
Le-am arătat copiilor posibilele probleme la care pot ajunge din cauza folosirii greșite
a mediului virtual :
- dependența
- scăderea atenției
- pierderea timpului
- anxietatea
- iritabilitatea
- capacitate mai redusă de a interacționa cu oamenii
- rezultate școlare mai slabe prin implicarea redusă la ore
- implicarea scăzută în mediul social din care fac parte
În proiectul de intervenție am implicat și pe părinții acestor copii pentru a-i conștientiza
că este foarte important ca ea să supravegheze pe cât pot activitatea online a copiilor, să
folosească programele de cenzurare pentru copii și să îi facă să conștientizeze atât despre
avantajele și cât și despre dezavantajele folosirii mediului virtual.

30
 3.2. Scopul și obiectivele intervenției

Scop: copii să se folosească de jocurile educative în format online pentru creșterea

capacității de socializare, să știe să selecteze și să își dea seama de capcanele mediului online.

Obiective:

1. Îmbunătățirea capacității copiilor de a socializa prin joc online atât între ei, cât
și cu alți copii.
- desfășurarea jocurilor sociale, educative și interactive în formatul online pe
platforma Zoom și discuții legate de beneficiile acestora, exerciții de imaginație - cum
ar fi în viața reală

2. Creșterea nivelului de informare a copiilor cu privire la riscurile formatului

online.
- organizarea unei discuții libere în mediul online despre ceea ce cred copii că e un
risc în online și despre ceea ce zic oamenii de știință în urma studiilor efectuate de ani
buni

3. Implicarea părinților copiilor în problematica supravegherii activității online a

copiilor.
- organizarea unei întâlniri online cu discuții libere pe această temă

4. Asigurarea unui feedback din partea copiilor și a părinților care îi

supraveghează.
- organizarea unei ultime întâlniri online cu păreri personale, feedback din partea atât
a copiilor, cât și a părinților despre proiectul de intervenție și cum a decurs el, cu ce
informații au rămas, dacă i-a ajutat cu adevărat.

31
 3.3. Activitățile desfășurate

Activitatea nr. 1

Tema: Organizarea jocului Fazan pe platforma Zoom – exerciții de imaginație

Descriere: Pe data de 1 martie anunț atât pe copii din Glod și Nădăștie, cât și pe copii
din Jidvei că pe data de 8 martie la ora 17:00 ne vom întâlni pe platforma Zoom pentru a juca
Fazan. I-am anunțat să se pregătească din timp pentru jocul ce îl vom juca.
Pe data de 8 martie la ora 17:00 ne vom întâlni pe platforma Zoom unde ne vom
prezenta pe scurt și vom începe să jucăm jocul verbal Fazan. Explic regulile jocului, întreb
dacă s-au înțeles. Alegem temele din care să selectăm cuvinte. Fazan este un joc verbal,
imaginativ, care apelează la cultura și inspirația jucătorilor.
Jocul Fazan se joacă în felul următor: unul dintre participanți spune alfabetul, litera A
cu voce tare, iar restul literelor în gând. Un alt participant după câteva secunde trebuie să spună
stop și cel care a zis alfabetul, rostește litera la care a ajuns. În ordinea stabilită anterior, primul
spune un cuvânt cu litera respectivă la care s-a oprit cel care a zis alfabetul și spune un cuvânt
care începe cu acea literă din domeniile selectate ( online, joc, religie, botanică, educație ).
După exprimarea acelui cuvânt, cel care urmează trebuie să spună alt cuvânt cu ultimele două
litere. De exemplu, primul spune cuvântul iubire, cel de al doilea trebuie să spună un alt cuvânt
ce începe cu re. Dacă ultimele două litere sunt grupuri de genul : nt, mt, etc. , el care urmează
este blocat și devine litera F, începând să spună alfabetul după cum s-a arătat la început. Dacă
blocarea intervine a doua oară devine FA, tot așa până la FAZAN când cel care devine FAZAN
iese din joc.
Voi avea grijă ca în desfășurarea jocului să introduc și momente motivaționale cu
privire la importanța implicării tuturor în căutarea a cuvintelor cât mai potrivite pentru temele
anunțate.
Copii au fost foarte receptivi și s-au bucurat de joc, având multe cuvinte la îndemână,
arătând câte lucruri știu.
După ce jocul s-a terminat, i-am felicitat, i-am încurajat, i-am îndemnat să nu se supere
că nu au câștigat toți pentru că nu e important cine câștigă ci ceea ce învățăm din ce jucăm. Ei,
deși jocul a fost online, și-au pus mintea la contribuție, au socializat, au căutat soluții, s-au
dezvoltat din punct de vedere personal, au dat tot ce au știut mai bun.
La finalul primei activități i-am rugat pe copii să facă un exercițiu de imaginație, să se
gândească cum ar fi fost acest joc, dacă l-am fi jucat în viața reală și ne-am fi întâlnit și cu copii
32
de la Jidvei. Ei au răspuns că atunci ar fi fost mai interesant, mai viu, mai atractiv, bucuria și
folosul acestui joc ar fi fost mai mari, dar că a fost interesant și în mediul online pentru că i-a
pus la muncă și au gândit mult și bine.
Parteneri: Copiii
Perioada: 1-8 martie
Resurse necesare: Laptop, Internet
Rezultate: Copii au aflat regulile jocului Fazan, s-au jucat, au socializat și s-au implicat
activ.

Activitatea nr. 2

Tema: Organizarea jocului Țomapan pe platforma Zoom – exerciții de imaginație

Descriere: Pe data de 9 martie anunț atât pe copii din Glod și Nădăștie, cât și pe copii
din Jidvei că pe data de 17 martie la ora 18:00 ne vom întâlni pe platforma Zoom pentru a juca
Țomapan. I-am anunțat să se pregătească din timp pentru jocul ce îl vom juca.
Pe data de 17 martie la ora 18:00 ne-am întâlnit pe platforma Zoom unde am început să
jucăm jocul Țomapan. Explic regulile jocului, întreb dacă s-au înțeles. Țomapan este atât un
joc verbal, cât și unul scris, imaginativ, care apelează la cultura și inspirația jucătorilor.
Jocul Țomapan începe în felul următor: anunț litera cu care se începe. Copii trebuie să
facă într-un format word sau pe o foaie un tabel cu următoarele secțiuni : țări, orașe, munți,
ape, plante, animale , nume. Am găsit acest joc și în format online, dar pot intra doar trei
jucători așa că am decis să îl jucăm pe platforma Zoom ajutându-ne de un document word sau
de o foaie. Unul dintre jucători alege litera cu care să înceapă fiecare cuvânt, iar cine termină
primul de scris cuvintele zice stop și vedem ce au ales și ceilalți jucători. Fiecare rubrică este
notată cu anumite puncte și cel care adună cele mai multe puncte câștigă.
Voi avea grijă ca în desfășurarea jocului să introduc și momente motivaționale cu
privire la importanța implicării tuturor în căutarea a cuvintelor cât mai simple, care vin primele
în minte pentru litera anunțată.
După ce jocul s-a terminat, i-am felicitat, i-am încurajat, i-am îndemnat să nu se supere
că nu au câștigat toți pentru că nu e important cine câștigă ci ce învățăm din ce jucăm. Ei, deși
jocul a fost online, și-au pus mintea la contribuție, au căutat soluții, au socializat și s-au
dezvoltat din punct de vedere personal, au dat tot ce au știut mai bun.
La finalul activității doi i-am rugat pe copii să facă un exercițiu de imaginație, să se
gândească cum ar fi fost acest joc, dacă l-am fi jucat în viața reală și dacă ne-am fi întâlnit și
33
cu copii de la Jidvei. Ei au răspuns că atunci ar fi fost mai interesant, mai viu, mai atractiv,
bucuria și folosul acestui joc ar fi fost mai mari, dar că a fost interesant și în mediul online
pentru că i-a pus la muncă și au gândit mult și bine.
Parteneri: Copiii
Perioada: 9-17 martie
Resurse necesare: Laptop, Internet, foaie, pix
Rezultate: Copii au aflat regulile jocului Țomapan, au socializat, s-au jucat și s-au
implicat activ.

Activitatea nr. 3

Tema: Organizarea jocului Pălăriile gânditoare pe platforma Zoom – exerciții de

imaginație
Descriere: Pe data de 18 martie anunț atât pe copii din Glod și Nădăștie, cât și pe copii
din Jidvei că pe data de 24 martie la ora 17:30 ne vom întâlni pe platforma Zoom pentru a juca
Pălăriile gânditoare. I-am anunțat să se pregătească din timp pentru jocul ce îl vom juca.
Pe data de 24 martie la ora 17:30 ne-am întâlnit pe platforma Zoom am început să jucăm
jocul Pălăriile gânditoare. Le-am afișat o imagine cu cele șase pălării pe Zoom. Jocul pălăriilor
gânditoare este un joc interactiv, de stimulare a creativității participanților care se bazează pe
interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Sunt șase pălării gânditoare, fiecare având
câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru. Copiii își aleg pălăriile și vor
interpreta astfel rolul precis, așa cum consideră mai bine.
Pălăria galbenă simbolizează optimistul, cea roşie - intuitivul, cea neagră - negativistul,
cea albă – cel care gandeşte obiectiv, cea verde – creativul iar cea albastră – dirijorul.
Pălăria galbenă oferă o perspectivă pozitivă și constructivă asupra situației, culoarea
galbenă simbolizând lumina soarelui, strălucirea optimismul. Sub pălăria galbenă gândirea este
optimistă, constructivă bazată pe un fundament logic.
Pălăria roşie dă frâu liber imaginației şi sentimentelor şi oferă o perspectivă emoțională
asupra evenimentelor.
Pălăria neagră exprimă prudența, grija, avertismentul, judecata. Ea oferă o perspectivă
întunecoasă, tristă, sumbră asupra situației în discuție. Sub pălăria neagră elevul privește din
perspectiva gândirii negative, pesimiste.
Pălăria albă oferă o privire obiectivă asupra informațiilor, este neutră și concentrată pe
fapte obiective și imagini clare. Ea stă întotdeauna sub semnul gândirii obiective.
34
 Pălăria verde exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă, verdele simbolizează
iarba verde, vegetația abundentă și fertilitatea. Sub pălăria verde elevul are idei noi, inovatoare.
Pălăria albastră exprimă controlul procesului de gândire, albastrul fiind culoarea
cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător și atotcunoscător. Pălăria albastră supraveghează
și dirijează bunul mers al activității fiind preocupat de a controla, de a organiza.
Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să-și
reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce
semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.
Aceste jocuri activ-participative sunt cele care au în centrul procesului instructiv-
educativ copilul, oferindu-i posibilitatea de a descoperi singur ceea ce trebuie să înveţe . Acest
joc stimulează potenţialul creativ al copilului, îi asigură independenţa de mişcare şi îi creează
un aport de curaj şi încredere în a-şi folosi propriile forţe, ceea ce ne și dorim.
Am fost un mijlocitor/moderator în cadrul jocurilor. Nu am putut lipsi din mijlocul
copiilor pentru că am venit cu completări sau am oferit informaţii suplimentare când copii mi-
au solicitat.
La finalul activității trei, i-am rugat pe copii să facă un exercițiu de imaginație, să se
gândească cum ar fi fost acest joc, dacă l-am fi jucat în viața reală și dacă ne-am fi întâlnit și
cu copii din Jidvei. Ei au răspuns că atunci ar fi fost mai interesant, mai viu, mai atractiv,
bucuria și folosul acestui joc ar fi fost mai mari, dar că a fost interesant și în mediul online
pentru că i-a pus la muncă și au gândit mult și bine.
Parteneri: Copiii
Perioada: 18-24 martie
Resurse necesare: Laptop, Internet, foaie, pix
Rezultate: Copii au aflat regulile jocului Pălăriile gânditoare, s-au jucat și s-au implicat
activ.

Activitatea nr. 4

Tema: Organizarea jocului interviul poznaș

Descriere: Pe data de 25 martie anunț atât pe copii din Glod și Nădăștie, cât și pe copii
din Jidvei că pe data de 26 martie la ora 17:30 ne vom întâlni pe platforma Zoom pentru a
realiza interviul poznaș.
Pe data de 26 martie la ora 17:30 ne-am întâlnit pe Zoom unde am expus întrebările
interviului poznaș .
35
Întrebări năstrușnice din cadrul interviului :

• Dacă ai fi o floare, ce floare ai fi?

• Dacă ai fi un animal, ce animal ai fi?
• Dacă ai fi un fenomen al naturii, ce fenomen ai fi?
• Dacă ai fi o culoare, ce culoare ai fi?
• Dacă ai putea avea o superputere, care ar fi aceea? Ce ai face cu acea superputere?
• Dacă ai fi un personaj din desene animate sau un erou din cărți, cine ai vrea să fii?
• Dacă ai fi un instrument muzical, ce instrument ai fi?

Copii s-au amuzat, au socializat și s-au bucurat de acest interviu, reușind să se cunoască
mai bine atât pe ei înșiși, cât și pe ceilalți.

Parteneri: Copiii
Perioada: 25-26 martie
Resurse necesare: Laptop, Internet
Rezultate: Copii au aflat întrebările interviului poznaș, au socializat și s-au implicat
activ.

Activitatea nr. 5

Tema: Organizarea jocului de mimă.

Descriere: Pe data de 27 martie anunț atât pe copii din Glod și Nădăștie, cât și pe copii
din Jidvei că pe data de 28 martie la ora 18:30 ne vom întâlni pe platforma Zoom pentru a ne
juca
Pe data de 28 martie la ora 18:30 ne-am întâlnit pe Zoom unde am explicat regulile
jocului :

Cineva trebuie să mimeze ceva sau pe cineva, iar ceilalți să ghicească. Jocul este o
metodă de învăţare activă, bazată pe explorarea experienţei participanţilor, oferindu-le un
scenariu în care fiecare persoană are un anumit rol de mimat. Elementul principal al acesteia
este discuţia şi învăţarea mai mult din propria noastră experienţă şi din a celorlalţi.

După ce jocul s-a terminat, i-am felicitat. Deși jocul a fost online, au ghicit ceea ce
ceilalți au mimat.

Parteneri: Copiii

36
 Perioada: 27-28 martie
Resurse necesare: Laptop, Internet
Rezultate: Copii au aflat regulile jocului de mimă , au socializat și s-au implicat activ
în acest joc.

Activitatea nr. 6

Tema: Organizarea jocului fă o rimă.

Descriere: Pe data de 29 martie anunț atât pe copii din Glod și Nădăștie, cât și pe copii
din Jidvei că pe data de 30 martie la ora 19:30 ne vom întâlni pe platforma Zoom pentru a ne
juca jocul fă o rimă. Pun o întrebare, iar primul copil trebuie să răspundă cu o rimă și următorul
trebuie să continue în același ritm. Când unul dintre participanți nu mai poate să producă o
rimă, el este eliminat din joc, după care se schimbă întrebarea. Câștigătorul este cel care rezistă
până la sfârșitul jocului.
Pe data de 30 martie la ora 19:30 ne-am întâlnit pe Zoom unde am explicat regulile
jocului fă o rimă.
După ce jocul s-a terminat, i-am felicitat, i-am încurajat, i-am îndemnat să nu se supere
că nu au câștigat toți pentru că nu e important cine câștigă ci ce învățăm din ce jucăm. Ei, deși
jocul a fost online, și-au pus mintea la contribuție, au căutat soluții, rime, au socializat și s-au
dezvoltat din punct de vedere personal, au dat tot ce au știut mai bun.
Parteneri: Copiii
Perioada: 29-30 martie
Resurse necesare: Laptop, Internet
Rezultate: Copii au aflat regulile jocului fă o rimă , au socializat și s-au implicat activ
în acest joc.

Activitatea nr. 7

Tema: Discuție pe tema riscurilor formatului online

Descriere: Pe data de 1 mai anunț atât pe copii din Glod și Nădăștie, cât și pe copii
din Jidvei că pe data de 2 mai la ora 18:00 ne vom întâlni pe platforma Zoom pentru a purta o
discuție liberă despre ceea ce cred copii că e un risc în online și despre ceea ce zic oamenii de
știință despre acest lucru în urma studiilor efectuate de ani buni.

37
 Pe data de 2 Mai la ora 18:00 ne-am întâlnit pe Zoom unde ascult părerile copiilor
despre ceea ce cred ei că este un risc în online. Am auzit mai puține idei, așa că am venit în
completare cu studii ștințifice pentru a-i face conștienți de aceste riscuri :
Afecțiunea care a ajuns să fie cunoscută ca ”oboseala Zoom” este mult mai mult decât
un produs secundar al prea multor întâlniri online. Sociologii spun că este rezultatul unei
adopții bruște, în masă, a tehnologiei care întrerupe felul normal, instinctiv și foarte fin
sincronizat ale comunicării, care i-a ajutat pe oameni să supraviețuiască.
,,O altă cauză de stres este oglinda permanentă, faptul de a te vedea pe
tine însuți pe ecran toată ziua, lucru care inevitabil de distrage la gândul despre
cum te percep ceilalți, dacă nu cumva ai defecte pe care ar trebui să le remediezi
cumva sau mai rău, trăsături fizice care îți par urâte după o privire mai
îndelungată.
Îți distrag atenția și chipurile oamenilor, unele mai mari, altele mai
mici, în funcție de setările camerelor video ale fiecăruia. Un lucru foarte
interesant citat aici este și un studio recent al celor de la Universitatea
Stanford: ecranele mai mari, de 56 de inci, spre deosebire de cele de 13 inci,
declanșează reacția sistemul nervos simpatic de tip ”luptă-sau-fugi” (care
înseamnă o creștere a nivelului adrenalinei), în parte și pentru că fac imaginile
să pară mai apropiate, implicit mai amenințătoare”. (Morris, 2020)
Le-am prezentat copiilor că : În 2010 Jacob Vigdor și Helen Ladd, de la Biroul Național
de Studii Economice NBER din Cambridge, Massachusetts, în faimosul institut de cercetare
socio-economică, și-au pus întrebarea dacă folosirea laptopurilor acasă duce la o educație mai
bună a elevilor. Ei au studiat datele oferite de administrațiile școlilor din statul Carolina de
Nord și astfel s-au sprijinit în cercetarea pe un grup de peste o jumătate de milion de elevi din
clasele a cincea, a șasea, a șaptea și a opta, care au primit un laptop și au avut legătura la
internet. Rezultatul: achiziționarea unui laptop și legătura la internet au dus la o diminuare a
rezultatelor școlare. Autorii au subliniat că achiziționarea unui calculator arată cu familia cu
pricina stă relativ bine din punct de vedere financiar lucru care ar fi trebuit să aibă efecte
selective pozitive în sensul că ar fi trebuit să ducă la rezultate școlare mai bune.
În discuția purtată, am vrut să-i fac atenți pe copii că pe lângă partea educativă,
luminoasă a formatului online există și o parte întunecată, rea, urâtă. Am încercat să fac
activități cu informații utile despre cum să se ferească de capcanele formatului online : de
viruși, de dependență, de pornografie și alte cele care sunt tot mai prezente, prin fel și fel de
reclame. Le-am arătat și ce zic oamenii de știință : ,, Mediile digitale au efecte secundare a
38
supra educației nu doar când sunt prost folosite: pe internet se minte și se înșeală mai mult
decât în lumea reală; iar comportamentul este mult mai agresiv. Cei care intră în lumea
virtuală cu un click al mouse-ului nu au aceeași capacitate de reflecție precum cei care înțeleg
lumea reală”. (Spitzer, 2020, p. 66)
De asemenea, s-au făcut studii și s-a demonstrat că : ,, folosirea internetului duce la
înrăutățirea memoriei și în ciuda afirmațiilor controversate privind capacitățile "nativilor
digitali" la o reducere a capacității de căutare a informației,ajungându-se pe termen lung chiar
la o dependență de internet”. (Spitzer, 2020, p. 66)
Le-am arătat copiilor posibilele probleme la care pot ajunge din cauza folosirii greșite
a mediului virtual :
- dependența
- scăderea atenției
- pierderea timpului
- anxietatea
- iritabilitatea
- capacitate mai redusă de a interacționa cu oamenii
- rezultate școlare mai slabe prin implicarea redusă la ore
- implicarea scăzută în mediul social din care fac parte
Am discutat cu copii că potrivit unui studiu pan-european (EU kids Online, 2009),
adolescenții se confruntă cu diverse riscuri online, cum ar fi expunerea datelor personale,
hărțuirea pe Internet, întâlnirile cu străinii pe care i-au cunoscut online etc. Este important să
reținem că Internetul este o prelungire a lumii reale. Cum nu ai oferi niciodată informații despre
adresa ta, numărul tău de telefon sau fotografiile tale unui străin pe care l-ai cunoscut pe stradă,
ar trebui să eviți să faci același lucru cu străinii pe care i-ai cunoscut online. În plus, pe Internet
nu există date personale. Odată ce ai încărcat ceva online, informațiile nu mai sunt private și
devin publice. Astfel, oricine poate avea acces la ele. Mai mult, trebuie să ai grijă ce comentarii,
fotografii etc. postezi pe Facebook, deoarece odată încărcate acestea devin proprietatea
Facebook, care are dreptul să facă orice cu ele, conform termenilor și condițiilor pe care îi
accepți când te înregistrezi pe site.
Copii au înțeles că formatul online este și bun dacă ști cum să îl folosești, dar este și rău
dacă nu ști să îl folosești. Este nevoie de multă atenție și de supravegherea celor mari pentru a
intra în online doar pe lucruri folositoare pentru că sunt mult mai multe ispite decât cele
prezentate mai sus.

39
 Parteneri: Copiii
Perioada: 25 martie – 2 mai
Resurse necesare: Laptop, Internet
Rezultate: Copii au aflat mare parte din pericolele internetului prin intermediul
anumitor studii științifice.

Activitatea nr.8

Tema: Discuție pe tema implicării părinților în problematica supravegherii activității

online a copiilor.
Descriere: Pe data de 3 mai anunț copii și părinții din Glod, Nădăștie și Jidvei că ne
vom întâlni pe platforma Zoom pe data de 9 mai la ora 19:00 pentru a purta o discuție liberă
despre tema implicării mamei copiilor în problematica supravegherii activității online a
copiilor.
I-am convocat și pe părinți pentru a-i conștientiza că este foarte important ca ea să
supravegheze pe cât pot activitatea online a copiilor, să folosească programele de cenzurare
pentru copii și să îi facă să conștientizeze atât despre avantajele și cât și despre dezavantajele
folosirii mediului virtual.
Discuția a fost liberă, cu anumite obiecții din partea copiilor. Am prezentat situația în
amploarea ei, aducând argumentele necesare și cred că m-am făcut înțeles.
Parteneri: Copiii și părinții copiilor
Perioada: 3-9 mai
Resurse necesare: Laptop, Internet
Rezultate: Părinții copiilor au înțeles că trebuie să se implice activ în supravegherea
constantă a activității online a copiilor. Copii au înțeles că până cresc mai mari este spre folosul
lor să fie supravegheați.

Activitatea nr.9

Tema: Feedback la proiectul de intervenție

Descriere: Pe data de 10 mai anunț copii și părinții din Glod, Nădăștie și Jidvei că ne
vom întâlni pe platforma Zoom pe data de 17 mai la ora 20:00 pentru o ultimă întâlnire online
unde vom discuta despre părerea personală a fiecăruia – cum i s-a părut proiectul.

40
 Copii au fost foarte încântați de aceste jocuri, părinții lor de asemenea și ei au prins
curaj și și-au făcut speranțe că pe viitor copii vor ține cont de ceea ce au învățat și le va fi bine.
Copii mi-au spus că se simt mai deschiși spre socializare, mai plini de curaj, mai atenți, mai
gânditori și că le-a folosit mult ceea ce am lucrat împreună. Ne-am mulțumit reciproc și ne-am
urat toate cele bune.
Parteneri: Copiii și părinții
Perioada: 10 – 17 mai
Resurse necesare: Laptop, Internet
Rezultate: Copiilor și părinților le-a făcut plăcere pentru cercetarea și proiectul în care
au fost implicați.

41
 CONCLUZII FINALE

Tema pe care am cercetat-o mi-a oferit posibilitatea de a-mi aprofunda cunoștințele în

privința creșterii capacității de socializare prin consiliere prin joc online și cum pot să ajut copii
să folosească mediul online într-un stil folositor.
Mi-am dat seama că aceaste elemente ale consilierii privind creșterea capacității de
socializare prin joc online este ceva nou, care poate să ajute, în special copii, care sunt foarte
pasionați și atrași de jocuri atât în mediul fizic cât și în mediul online. Procesul consilierii a
fost metoda prin care am aflat raportarea și părerea copiilor de formatul online și i-am sfătuit
cum ar putea să îl folosească încât să iasă câștigați din punct de vedere intelectual și spiritual.
În urma analizelor datelor am constat că acești copii au înțeles termenii temei mele de cercetare,
adică cel de consiliere, de socializare, de joc și de format online.
Copii au apreciat socializarea prin jocul online și au spus că petrec destul de mult timp
în mediul online, datorită faptului că și școala îi face de multe ori să intre pe internet pentru a
fi prezenți la ore, pentru a-și rezolva temele . Copii sunt prezenți în online atât pentru jocurile
cărora le place să le joace, cât și pentru comunicarea dintre ei și prietenii lor.
Am încercat să aleg jocuri verbale care presupun un feedback,ca relația să fie mai vie,
mai dinamică, plină de interactivitate, să îi scot din mediul lor de socializare și să le prezint și
alt mediu, cel al copiilor din Jidvei, colaborare realizată cu ajutorul unei cunoștințe ce are acces
la copii din Jidvei. Copii au fost foarte încântați de aceste jocuri. Ele au presupus socilizare,
dezvoltarea personală a copiilor, punându-le mintea la gândit, la aflat soluții.
Jocuri precum Fazan, Țomapan și Pălăriile gânditoare,jocul de mimă, de rimă care
vizează mai multe procese psihice, precum socializarea și empatia care au trezit interesul
copiilor. Ei au rămas cu o amintire plăcută, dar care, spun ei, că ar fi mai interesantă dacă s-ar
fi concretizat într-un mediu fizic, real, ca bucuria să fie deplină, față către față. Mediul online
are și el neajunsurile lui. Mediul fizic te ține în priză, chiar dacă nu ai avea chef să faci un
anumit lucru, fapt care l-au recunoscut și copii, dar nu au avut încotro și s-au adaptat și la noul
mediu care este tot mai prezent în întreaga lume.
Mi-am dat seama că în general copii au multe întrebări și de multe ori apar și probleme
în viața unor copii, iar prin această consiliere bazată pe socializare prin joc, fie ea și în format
online, copilul va găsi răspuns la o parte din întrebările sale și rezolvare la unele dintre
problemele cu care se confruntă, în funcție de gradul și de proveniența problemei.
42
 Cred că mediul online este ca un cuțit - dacă știm cum și când să îl folosim, el ne ajută,
ne oferă informații, ne lărgește orizontul de gândire, dar dacă nu știm cum și când să îl folosim,
cred că ne poate dăuna grav atât sănătatea fizică, cât și cea mintală, mai ales în cazul copiilor.
Cred că este nevoie de un adult lângă un copil mic pus în fața unui ecran pentru a-l ghida doar
în ceea ce e strict necesar și folositor.
Am încercat să aduc o rază de lumină în mediul online prin creșterea capacității de
socializare prin consilierea prin joc online, adică să arăt că orice lucru poate fi si bun, poate fi
și rău, depinzând de felul cum îl privești și cum îl folosești.

43
 BIBLIOGRAFIE

Surse principale

1. Bocancea, Cristian & Borș, Mircea & Câmpeanu, Ioan & Neamțu, George & Stan,
Dumitru (2005). Asistență socială - studii și aplicații . Editura Polirom.
2. Calmâc, Doina (2019). Riscuri de navigare în mediul online. Editura Universității
Tehnice a Moldovei.
3. Comte, August (2005). Curs de filozofie pozitivă. Editura Beladi.
4. Geldard, Kathryn & Geldard, David & Yin Rebecca (2013). Consilierea copiilor:
o introducere practică. Editura Polirom.
5. Livingstone, Sonia & Haddon, Leslie (2009). EU Kids Online: final report
2009. LSE.
6. Lungu, Maria (2010). Jocul: dezvoltare şi/sau transformare. Didactica Pro. 2 (60),
2-3.
7. Săndulache, Sorin (2009). Consiliere și psihoterapie pastorală. Editura Casa
Cărții.
8. Spitzer, Manfred (2020). Demența digitală. Editura Humanitas.
9. Vigdor & Ladd, Hanford (2010). NBER. Cambridge.
10. Zorin, Konstantin (2014). Dependența de computer, de jocuri, de nicotină.
Editura Sophia.

Surse web

11. Iordache, Claudia (2020). Impactul psihologic al scolii online. Afi Ploiești.
https://www.afi-ploiesti.ro/media/impactul-psihologic-al-scolii-online/
12. KIA - Fundația Culturală pentru Inovație (2013). Nădăștia – Alba -
Recensământul populației și al locuințelor 2002.
https://ro.wikipedia.org/wiki/N%C4%83d%C4%83%C8%99tia,_Alba , accesat la
data de 1.03.2021.

44
13. Morris, Betsy (2020). Why Does Zoom Exhaust You? Science Has an Answer,
The wall street Journal.
https://www.wsj.com/articles/why-does-zoom-exhaust-you-science-has-an-
answer-11590600269
14. Sandu, Irina (2017). Jocul, esența copilăriei. TimTim-Timy.
https://timtim-timy.ro/sites/all/themes/timtimtimy/pdf/Simpozion_2016-
2017/diverse/Articole/49.pdf
15. Tomescu, Flavia (2021). Forța vindecătoare a imaginilor, Revista Psychologies.
https://www.psychologies.ro/educatie/forta-vindecatoare-a-imaginilor-
2179066?v=f5b15f58caba, accesat în 14.06.2021
16. Coman, Liliana (2020). Socializarea ca factor decisiv în incluziunea școlară.
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/38-42_19.pdf
17. https://dexonline.ro/definitie/sociogram%C4%83 , site accesat la data de
27.05.2021.
18. https://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/Test-
sociometric14.php, site accesat la data de 28.05.2021.

45