UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

STUDIU DE CAZ PRIVIND EFECTELE VIOLENȚEI

DOMESTICE ASUPRA FEMEILOR DE ETNIE ROMĂ DIN
JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

Student : Neculai Daniela-Ștefania

2022
 1.1 Introducere

În lucrarea de față am ales să discut despre violența domestică în cadrul familiilor de

romi, încercând să evidențiez atât motivele pentru care femeile aleg să rămână într-o astfel de
relație, cât și efectele psiho-sociale apărute în urma acestui fenomen.

Obiectivul general al acestei cercetări este evidențierea schimbărilor psiho-sociale

apărute în urma violenței și determinarea factorilor inter-generațonali care au generat violența
domestică.

Cazurile de violență domestică sunt din ce în ce mai întâlnite în societatea în care

trăim. Familia ar trebui să reprezinte un mediu care să ofere afecțiune și protecție, însă, în
realitate, în familiile de romi aceasta s-a transformat într-un loc bazat pe frică și violență.
Astfel, această schimbare ,,face din familie una dintre cele mai violente instituții sociale din
ultimele decenii’’ (Steinmetz & Straus, 1980, apud Toma, 2012, p.33).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) defineşte violenţa astfel: ,,folosirea

intenţiontă a forţei sau puterii, reală sau sub formă de ameninţări, împotriva propriei
persoane, împotriva unei alte persoane sau împotriva unui grup sau comunităţi, care rezultă
sau are o probabilitate ridicată de a rezulta în rănirea, moartea, afectarea psihologică,
afectarea dezvoltării sau deprivare’’ (,,Despre violență’’ disponibil online la DESPRE
VIOLENTA (aspjvalcea.ro), accesat la data de 16.06.2022, ora 11:37).

Convenția de la Istanbul definește ,,violența față de femei ca o încălcare a drepturilor

omului și o formă de discriminare a femeilor’’ (,,Convenția de la Istanbul la 10 ani’’
disponibil online la Convenția de la Istanbul la 10 ani (coe.int), accesat la data de 16.06.2022,
ora 11:48). Astfel, ,,convenția oferă instrumente practice pentru a asigura protecția femeilor și
fetelor, siguranța și abilitarea acestora’’ (,,Convenția de la Istanbul la 10 ani’’ disponibil
online la Convenția de la Istanbul la 10 ani (coe.int), accesat la data de 16.06.2022, ora
11:49).

Am ales să cercetez această temă deoarece în România, fenomenul violenței

domestice este studiat încă din anii ’90, însă studiile raportate la persoanele de etnie romă
sunt in minoritate.

,,Violenţa în familiile de romi reprezintă un subiect foarte sensibil şi, în acelaşi

timp,complex, aproape de a fi considerat tabu, fenomenul violenţei în familiile de romi fiind
maidegrabă negat şi normalizat, interpretat ca parte din identitatea femeilor rome’’ (Dan,
Banu, 2018, p. 94).
 1.2 Cadrul teoretic

,,Violenţa în familiile de romi reprezintă un subiect foarte sensibil şi, în acelaşi

timp,complex, aproape de a fi considerat tabu, fenomenul violenţei în familiile de romi fiind
mai degrabă negat şi normalizat, interpretat ca parte din identitatea femeilor rome’’ (Dan,
Banu, 2018, p. 94).

Femeile de etnie romă refuză să discute despre acest subiect cu persoane din
exterior ,,pentru a nu fi considerate trădătoare în comunitatea lor’’ (,,Combaterea violenței
domestice împotriva femeilor rome, p.20 – Surt. Fundacio de dones’’ disponibil online la
Combaterea-violentei-domestice-impotriva-femeilor-rome-.pdf (violentadegen.ro), accesat la
data 16.06.2022, ora 12:02).

În ceea ce privește prevenirea violenței - ,,Acțiunea de prevenire urmărește

împiedicarea normalizării VIF. Strategiile de prevenire pot include acțiuni de sensibilizare
care vizează populația, în special femeile, făcând cunoscut faptul că violența nu este nici
justificată nici tolerată’’ (Surt. Fundació de dones, 2012, p.20).

În familiile de romi, abordarea subiectului violenței domestice este delicată. Astfel, ,,

În cadrul comunităţilor de romi, raportarea violenţei poate fi văzută ca un mecanism pentru
dezbinarea comunităţii şi femeilor le este frică să nu-şi dezonoreze comunităţile. În plus, este
posibil ca femeile să nu fie dornice să-şi dezvăluie experienţele legate de violenţă din frica fie
de a nu atrage ruşinea asupra familiilor şi comunităţii lor, fie de a nu întări stereotipurile
negative care acţionează deja împotriva comunităţilor de romi’’ (Surt. Fundació de dones,
2012, p.32).

În ceea ce privește confidența în serviciile de specialitate, femeile de etnie romă

manifestă o lipsă de încredere față de personalul care nu este de etnie. Acestea se tem de
rasism, de lipsa de empatie, dar mai ales de discriminare. În plus, apare frica de a mărturisi
ceea ce se întâmplă în familiile lor pentru a nu exista repercusiuni.

Un studiu realizat de Mălina Voicu și Raluca Popescu prezintă cauzele violenței în

familiile de romi. Sunt menționate cele două probleme principale cu care se confruntă această
comunitate : violența și consumul de alcool.

Astfel, în urma unor interviuri atât individuale, cât și la nivel de grup, a fost evidențiat
următorul aspect : ,, În discuţiile cu fete a apărut în permanenţă ideea că îşi doresc un soţ
cuminteşi care să nu le bată nici pe ele, nici pe copiii lor’’ (Voicu, Popescu, p.22). Acesta
reprezintă un aspect din care reiese faptul că în familiile de romi există violența domestică.

De asemenea, studiul subliniază o altă idee importantă, faptul că în această comunitate

nu este acceptat divorțul. În acest caz, femeile trebuie să rămână în familie indiferent de
problemele care apar - ,,Motivele invocate sunt legate, în primul rând, de copiii care trebuie s
ă crească alături de tat ăl lor, chiar dacă acesta nu reprezintă un bun exemplu pentru ei’’
(Voicu, Popescu, p.22).

Există și un cadru legislativ în ceea ce privește violența domestică. Conform Legii

217/2003 (republicată), ,,violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată
de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se
produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau
foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima’’
(PARLAMENTUL, 2020).

Aceasta se manifestă sub următoarele forme : verbală, psihologică, fizică, sexuală,

economică, socială, spirituală și cibernetică. De asemenea, ,,este interpretată ca fiind violenţă
în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale’’ (Dan,
Banu, 2018, p.93).

Statul român se implică în prevenirea violenței domestice, implementând politici și

programe. De asemenea, există mai multe principii pe baza cărora se realizează protecția și
promovarea drepturilor victimelor violenței domestice, cum ar fi :,, principiul legalității,
principiul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și principiul protecției vieții
și siguranței victimei’’ (PARLAMENTUL, 2020).

2. Etapele proiectului de cercetare

3. Stabilirea întrebărilor de cercetare

1. Care sunt schimbările psiho-sociale apărute în urma fenomenului de violență

domestică?

2. Care sunt metodele prin care se poate elimina violența domestică asupra femeilor
de etnie romă?

4. Definirea conceptelor și stabilirea dimensiunilor de cercetare

Scopul acestui studiu este de a identifica factorii psiho-sociali apăruți în urma

violenței domestice asupra femeilor de etnie romă, cât și a factorilor intergeneraționali care
conduc la perpetuarea violenței.

Definirea conceptelor

Violența domestică – Conform lui Stark și Flitcraft, ,,Violenţa domestică este o

ameninţare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a unei răniri fizice în cadrul
relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu’’ (Beșliu,
Popovici, 2011, apud Stark, Flitcraft, p.231).
 Etnie romă - “grup de persoane care trăiesc într-o ţară sau localitate având o rasă,
religie, limbă şi tradiţii proprii, unite prin identitatea acestora într-un sentiment de
solidaritate, în scopul păstrării tradiţiilor, formelor religioase şi asigurând învăţământul şi
creşterea copiilor în conformitate cu spiritul şi tradiţiile rasei lor şi ajutându-se reciproc’’
(Petraru, 2010, apud Curtea Permanentă de Justiţie internaţională în cazul minorităţii greco-
bulgare, apud. Năstase, Aurescu, Jura, 2000, p.109).

Intergenerațional – Conform American Heritage Dictionary,

termenul ,,intergenerațional’’ face referire la ,,a fi sau a apărea între generații’’. De asemenea,
o altă definiție a termenului - ,,referitor la persoane din generații sau categorii de vârstă
diferite’’ (Random House Unabridged Dictionary, 1997 apud Davis, 2007, p.119).

Dimensiunile cercetării sunt următoarele : fizică, psihică, socială și economică.

5. Descrierea metodologiei de cercetare

Metoda de cercetare aplicată pentru cercetarea calitativă este ancheta sociologică sub
forma unui ghid de interviu. Acesta reprezintă o ,,tehnică de obținere, prin întrebări și
răspunsuri, a informațiilor verbale de la indivizi și grupuri umane în vederea răspunderii la
întrebările de cercetare sau pentru descrierea științifică a fenomenelor socioumane’’ (suport-
seminar, lector dr. Daniela Gaba, 2022).

Astfel, ,,Fiind vorba despre interviu ca tehnică de cercetare în științele socioumane,

trebuie să accentuăm faptul că utilizarea acestuia în cercetarea din domeniul științelor
socioumane trebuie să conducă la stabilirea relațiilor dintre variabile, la testarea ipotezelor’’
(Chelcea, 2001, p.122).

Am ales această metodă deoarece prezintă o serie de avantaje precum : colectarea

informațiilor cu privire la experiențele, sentimentele și gândurile indivizilor, se poate analiza
limbajul non-verbal al respondenților, ceea ce denotă părerea acestora despre interviu.

Cu ajutorul interviului se pot colecta răspunsuri spontane deoarece primele reacții ale
respondenților sunt semnificative. De asemenea, prin această metodă asigurăm răspunsurile
pentru toate întrebările în vederea testării ipotezelor.

Universul cercetării și unitățile de analiză

Universul cercetării este determinat de toate femeile de etnie romă, victime ale
violenței domestice din comunele Chirnogi, Curcani și Budești din județul Călărași.

Selecția subiecților

Vor fi selectate femei de etnie romă fără limită de vârstă care sunt victime ale
violenței domestice. Este important să alegem respondenții care trăiesc în concubinaj/sunt
căsătorite cu o persoană care manifestă violența domestică pentru a obține o analiză cât mai
concretă și reală.

6. Realizarea instrumentului de cercetare

Bună ziua! Mă numesc Neculai Daniela Ștefania, studentă în anul II în cadrul

facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. Realizez o cercetare
cu privire la efectele generate de violența domestică în cadrul familiilor de romi și aș avea
câteva întrebări pentru dumneavoastră. Vă garantez confidențialitatea informațiilor oferite și
vă ofer sprijin pe tot parcursul interviului.

1. Cum vă numiți și ce vârstă aveți?

2. Ce studii aveți?
3. De cât timp sunteți căsătorită?
4. Ce relație aveți cu familia dumneavoastră?
5. Ce înseamnă pentru dumneavoastră actele de violență fizică?
6. Care credeți că sunt cauzele abuzului?
7. Ce credeți că înseamnă violența psihologică?
8. Credeți că starea de dependeță economică a femeii față de bărbat poate fi o formă
a violenței domestice?
9. Relația tensionată dintre dumneavoastră și partener a influențat statutul
dumneavoastră în comunitate?
10. Sunteți preocupată de siguranța dumneavoastră și a copiilor? Ce credeți că puteți
face pentru a îi proteja?
 Bibliografie

1. ,,Despre violență’’ – Analiză de situație [Online] – Disponibil pe DESPRE

VIOLENTA (aspjvalcea.ro). [Accesat la 16.06.2022].
2. Beșliu, A., Popovici, A. (2011), Violenţa domestică şi efectele sale, Chișinău,
Universitatea Tehnică a Moldovei ;
3. Chelcea, S. (2001), Tehnici de cercetare sociologică, București, Școala
Națională de Studii Politice și Administrative ;
4. Convenția de la Istanbul (2011) [Online] – Disponibil pe : Convenția de la
Istanbul la 10 ani (coe.int). [Accesat la data de 16.06.2022].
5. Dan, A., Banu, O. (2018), Aspecte privind violenţa împotriva femeilor în
familiile de romi, Revista de Asistență Socială, nr. 3 : 91-106 ;
6. Davis, M. (2007), Are the Terms Intergenerational and Multigenerational
Synonymous?, Journal of Intergenerational Relationships, Vol.5 : 119 ;
7. PARLAMENTUL (2003), Legea 217/2003, Publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 948 din 15 octombrie 2020 [Online] - Disponibil pe
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/44014?
msclkid=424c2c0ad08b11eca2170359ee8d32a9. [Accesat la data de
2.05.2022] ;
8. Petraru, R., A. (2010), Definiri ale termenului de minoritate națională în
legislația internă ale statelor din Europa, Revista Moldovenească de Drept
Internațional și Relații Internaționale, nr.4 : 109 ;
9. Surt. Fundació de dones (2012), Combaterea violentei domestice împotriva
femeilor rome: prevenire, depistare, recomandari de intervenție, [Online] –
Disponibil pe Combaterea-violentei-domestice-impotriva-femeilor-rome-.pdf
(violentadegen.ro). [Accesat la data de 16.06.2022] ;
10. Voicu, M., Popescu, R., s.a., Nașterea și căsătoria la populația de romi, s.l.,
s.n.