Strategia de Dezvoltare Locala Lacusteni 2016 2020

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A
COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU

PERIOADA 2016 -2020
Cupruw.
I. Elaborarea strategiei_____________________________________________________________1-11
=> Contextul elaborării strategiei
Elaborarea strategiei - principii generale utilizate
=> Metodologie
II. Evaluarea condiţiilor existente__________________________________________________12-25

Profilul socio-economic al regiunii Sud - Vest Oltenia
=> Profilul socio-economic al judeţului Vâlcea
III. Prezentare comunei Lăcusteni__________________________________________________26-44

=> Prezentare generală a comunei Lăcusteni => Scurt istoric al
comunei lăcusteni - Cadrul social => Prezentare biogeografică a
comunei Lăcusteni - Cadrul natural => Aspecte demografice =>
Economie
=> Gestionarea situaţiilor de urgenţă
=> Infrastructură rutieră
=> Infrastructură de utilităţi
=> Infrastructură sanitară
=> învăţământul
=> Biblioteca comunei
=> Culte
=> Tradiţii populare => Agenţi economici
IV. Analiza SWOT__________________________________________________________________45-51

=> Structura socio-demografică a populaţiei comunei => Aşezarea
comunei Lăcusteni => Infrastructura => Mediul => Turismul
=> Economia, agricultura şi dezvoltarea rurală => Concluzii:
aspecte cheie de management
V. Viziunea comunei Lăcusteni pentru perioada de programare 2016-2020________52-57
VI. Planul local de acţiune al connind. Portofoliul de proiecte 58-73

Una din componentele fundamentale ale politicilor Uniunii Europene o constituie dezvoltarea
teritorială durabilă, concept care stă la baza elaborării documentelor strategice şi de
planificare actuale, a politicilor în vigoare şi a principalelor linii directoare ale evoluţiei socio-
economice şi culturale a României.
Conceptul de dezvoltare durabilă s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor decenii, în
cadrul unor dezbateri ştiinţifice aprofundate pe plan internaţional şi a căpătat valenţe politice
precise în contextul globalizării, reprezentând rezultatul unei abordări integrate a factorilor
politici şi decizionali în care protecţia mediului şi creşterea economică pe termen lung sunt
considerate complementare şi reciproc dependente.
Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu reprezintă o
opţiune, ci singura perspectivă raţională de valorificare sustenabilă a potenţialului natural,
economic şi uman.
Pentru a putea beneficia din plin de avantajele aderării, România are nevoie, înainte de
orice, de un portofoliu de proiecte capabile să atragă şi să utilizeze eficient fondurile
europene, cel mai potrivit portofoliu reprezentându-l strategia de dezvoltare a localităţii,
municipiului, microregiunii, zonei sau regiunii respective.
în perioada 1997-1999 a fost elaborată pentru prima dată, cu asistenţă din partea
Programului O.N.U pentru Dezvoltare (PNUD), o Strategie Naţională pentru Dezvoltare
Durabilă, care a fost definitivată în urma unui număr mare de contribuţii asamblate într-un
cadru larg participativ şi adoptată ca document oficial al Guvernului României.
în acest context, iniţiativa Primăriei Comunei Lăcusteni de a elabora Strategia de Dezvoltare
Locală într-un moment extrem de oportun pentru actorii locali (alocarea fondurilor europene
în perioada de programare 2014-2020), reprezintă unul din paşii cei mai importanţi în
procesul dezvoltării locale, clarificând pe termen mediu şi lung care sunt direcţiile şi
domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare al comunităţii.
Obiectivul principal al elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Lăcuşteni este de

a corela în mod raţional ansamblul politicilor şi programelor publice ale dezvoltării spaţiului
rural din comună cu direcţiile şi practicile dezvoltării durabile ale judeţului Vâlcea, ale
Regiunii Sud-Vest Oltenia, ale României şi Uniunii Europene.
Pornind de la situaţia existentă la nivel local, Strategia de Dezvoltare Locală a comunei

Lăcusteni cuprinde o radiografie socio-economică a comunităţii şi o analiză SWOT a acesteia:
avantajele sunt utilizate astfel încât oportunităţile sunt valorificate la maxim, iar ameninţările
sunt evitate, în vreme ce slăbiciunile sunt corectate. Această analiză generează concluziile
specifice din care reies direcţiile de dezvoltare ale comunei.
IIP a/g-vn/i
Capitolul I STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LÂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
Prezenta Strategie urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice şi culturale din

spaţiul rural din judeţul Vâlcea, pentru atingerea nivelului mediu de dezvoltare al ţărilor
Uniunii Europene, din prisma principalilor indicatori ai dezvoltării durabile.
Prin elaborarea Strategiei, s-a vizat creşterea capacităţii de planificare şi de parteneriat a

membrilor comunităţii Lăcusteni şi întărirea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene la
nivel local, printr-o abordare inovativă cu obţinerea următoarelor rezultate:
■ identificarea şi promovarea intereselor reale ale comunităţii;
■ promovarea dialogului social şi îmbunătăţirea comunicării între toţi actorii dezvoltării de
la nivelul comunităţii;
■ implicarea activă a actorilor de la nivel local în procesul decizional legat de viitorul
dezvoltării comunităţii;
■ întărirea capacităţii membrilor comunităţii Lăcusteni, în calitatea de viitori beneficiari, de
a prezenta programe de dezvoltare locală argumentate şi coerente, care răspund
problemelor critice şi priorităţilor de dezvoltare de la nivelul comunităţii, de a pregăti
proiecte şi de a le implementa cu succes;
■ corelarea iniţiativelor şi strategiilor locale cu cele de la nivel judeţean, regional şi
naţional;
■ asumarea responsabilităţilor şi consolidarea relaţiilor de colaborare între actorii de la
nivel local în vederea creşterii şanselor de accesare a fondurilor europene.
Actorii implicaţi în implementarea Strategiei trebuie să devină garantul folosirii eficiente a

resurselor publice, printr-un management orientat spre locuitorii comunei. Pe toată perioada
de implementare a Strategiei se va promova colaborarea între administraţie, societatea civilă
şi sectorul privat pentru o dezvoltare în parteneriat, pentru a fi mai hotărâţi, mai informaţi şi
mai proactivi pentru dezvoltarea comunei Lăcusteni.
Valori:
Abordarea actorilor implicaţi în implementarea Strategiei va avea ca referinţă:
/---------------\
Responsabilitate
s,__________J C j
-------------\ Transparenţă
Cooperare şi
parteneriat
<________V
V.________>
A
V
f-------------\
Eficientă Profesionalism
şl etică
V________ s ¿
/-------------
Încredere
k_________>
2 / P a/tyi/tvă
| Principiile generale utilizate în elaborarea Strategiei
în elaborarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei Lăcusteni pentru perioada 2016- 2020, s-a ţinut cont de un număr
amplu de principii, adoptate la nivelul Uniunii Europene şi drept urmare şi în elaborarea documentelor de politici publice din
România.
Principiul central este principiul dezvoltării durabile, cu respectarea celor trei dimensiuni (ecologică, economică şi socială) cu
toate implicaţiile: atingerea performanţelor de mediu impuse de Uniunea Europeană şi de strategia naţională privind
dezvoltarea durabilă, creşterea competitivităţii administraţiei judeţene şi a celor locale în scopul maximizării aportului lor la
accelerarea progresului economic şi social prin stabilirea de noi obiective şi identificarea unor oportunităţi adaptate la noile
condiţii şi exigenţe pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare
adăugată înaltă, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul
natural.
Reprezentanţii administraţiei publice din judeţul Vâlcea, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, ai instituţiilor subordonate, ai
deconcentratelor şi ai autorităţilor publice locale, au lucrat împreună pentru identificarea elementelor de planificarea
strategică cele mai adaptate pentru dezvoltarea judeţului (principiul responsabilităţii).
în secţiunea de operaţionalizare a Strategiei, Planul de acţiuni şi Portofoliul de proiecte, s-a specificat pentru fiecare proiect
nivelul administraţiei publice care va fi implicat în implementarea acestora (principiul subsidiarităţii).
| Dezvoltarea sustenabilă a teritoriului judeţului

Provocarea pe care o oferă următorul deceniu este aceea de a oferi un model de dezvoltare eficient din punct de vedere
economic, echitabil din punct de vedere social şi sustenabil din punct de vedere al conservării mediului.
Strategia de dezvoltare a judeţului Vâlcea propune o nouă abordare pentru perioada 2014 - 2020, prin oferirea unei
perspective realiste asupra problemelor şi oportunităţilor cu care se confruntă judeţul şi a modului în care acesta se poate
redefini şi pune în valoare la nivel regional şi naţional. Politicile publice care se elaborează pe această bază, precum actuala
Strategie Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României (care acoperă orizontul de timp 2015-2020-2030),
urmăresc restabilirea şi menţinerea unui echilibru raţional, pe termen lung, între dezvoltarea economică şi integritatea
mediului natural în forme înţelese şi acceptate de societate.
Cadrul strategic de dezvoltare pentru următorii 10 ani este definit de Strategia Europa 2020, care propune o nouă viziune
pentru evoluţia economiei Europei, aceea a unei creşteri inteligente, sustenabile şi favorabile incluziunii, bazată pe cunoaştere
şi inovare, mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive, cu o rată ridicată a
ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.
Priorităţile europene, precum şi ţintele asumate de România, sunt prezentate mai jos. AXE PRIORITARE:
I Contextul corelării Strategiei de dezvoltare locală a comunei Lăcusteni cu
documentele programatice europene
în Strategia europeană pentru creşterea inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii - Europa 2020 sunt stabilite căile prin
care Politica Agricolă Comună trebuie să rezolve provocările menţionate.
Domeniul economic va avea ca obiectiv politic producţia viabilă pentru hrană care să:
■ contribuie la creşterea venitului agricol şi să îi limiteze fluctuaţiile anuale şi multianuale. Volatilitatea preţurilor şi a
veniturilor precum şi riscurile naturale sunt mult mai pregnante decât în alte sectoare, iar veniturile fermierilor şi nivelurile
profitabilităţii se află la niveluri sub cele din alte sectoare;
■ îmbunătăţească competitivitatea sectorului agricol şi să consolideze poziţia deţinută de acesta în cadrul lanţului alimentar.
Sectorul agricol este fragmentat comparativ cu alte sectoare ale lanţului alimentar, acestea fiind mai bine organizate şi cu
o putere mai mare de negociere.
Capitolul I STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
în plus fermierii europeni fac faţă competiţiei pieţei mondiale trebuind, în acelaşi timp, să
respecte standarde înalte de protecţie a mediului, de siguranţă şi calitate a alimentelor, şi
de bunăstare a animalelor;
■ compenseze dificultăţile de producţie în zonele unde există dezavantaje naturale specifice,
întrucât în aceste regiuni există un risc crescut de abandonare a terenurilor. Cu toate că
emisiile de Gaze cu Efect de Seră (GES) din agricultură au scăzut cu 20% începând cu anul
1990, sunt necesare eforturi continue pentru a atinge obiectivele agendei UE privind
energia şi clima, pentru a reduce emisiile de GES, de a adapta şi a realiza o contribuţie
pozitivă prin stocarea carbonului şi producţia de biomasă, bazate pe inovaţie. Schimbările
climatice, deprecierea solului, apa şi calitatea aerului, habitatele şi biodiversitatea trebuie să
fie, de asemenea, abordate.
în ceea ce priveşte mediul şi schimbările climatice, obiectivul politic îl constituie management
durabil al resurselor naturale şi atenuarea schimbărilor climatice care:
■ să garanteze practicile de producţie durabile şi pentru a asigura furnizarea de bunuri publice
care respectă condiţiile de mediu din moment ce multe dintre beneficiile publice generate
de agricultură nu sunt remunerate prin funcţionarea normală a pieţelor;
■ să favorizeze dezvoltarea ecologica -creşterea verde-prin inovare, ceea ce necesită
adoptarea de noi tehnologii, dezvoltarea de noi produse, schimbarea proceselor de
producţie şi sprijinirea noilor aşteptări ale consumatorilor;
■ să urmărească acţiunile de reducere a efectelor schimbărilor climatice - precum şi a permite
agriculturii să se adapteze schimbărilor climatice.
întrucât agricultura este în mod particular vulnerabilă la impactul schimbărilor climatice,
permiţând sectorului o mai bună adaptare la efectele fluctuaţiilor meteorologice, se pot
reduce astfel efectele negative ale schimbărilor climatice.
Chiar dacă un număr crescut al zonelor rurale au devenit din ce în ce mai influenţate de factori
externi agriculturii, acesta rămâne motorul economiei rurale în majoritatea Europei. Vitalitatea
şi potenţialul multor zone rurale rămân strâns legate de existenta unui sector agricol competitiv
şi dinamic, atractiv pentru tinerii fermieri. Acest lucru este, în particular, specific în cazul
zonelor predominant rurale unde sectorul primar reprezintă în jur de 5% din valoarea adăugată
şi 16% din numărul de persoane ocupate şi în noile state membre unde este importantă
consolidarea recentelor creşteri în productivitate, precum şi atingerea întregului potenţial
agricol. în plus, agricultura joacă un rol important în zonele rurale prin generarea de activităţi
economice suplimentare, în special prin legături strânse cu procesarea, turismul şi comerţul. în
multe regiuni, în special în noile state membre, agricultura este atât coloana vertebrală a
economiei rurale cât şi piatra de temelie a tradiţiilor locale şi a identităţii sociale.
Din punct de vedere teritorial, o politică de dezvoltare echilibrată va putea:
■ să sprijine crearea de locuri de muncă în mediul rural şi să menţină componenta socială din
zonele rurale;
■ să îmbunătăţească economia rurală şi pentru a promova diversificarea, permiţând actorilor
locali să se exprime la un potenţial maxim;
■ să permită diversitatea structurală în cadrul sistemelor agricole, îmbunătăţirea condiţiilor
pentru fermele mici şi dezvoltarea pieţelor locale, deoarece în Europa structurile eterogene
agricole şi sistemele de producţie contribuie la atractivitatea şi identitatea regiunilor rurale.
| Strategia Europa 2020
Adoptată de Consiliul Europei în martie 2010, Strategia Europa 2020 are ca şi obiectiv
5/P
a/0'vn/ă
Capitolul I STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LACUSTENI PENTRU PERIOADA 201« - 2020
general transformarea UE într-o economie inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii,

pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a
asigura coeziunea economică, socială şi teritorială.
Cele trei priorităţi stabilite în cadrul acestei strategii sunt:
1. Creştere inteligentă - dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare
(cercetarea şi dezvoltarea tehnologică combinată cu utilizarea eficientă a resurselor
existente conduc la creşterea productivităţii);
2. Creştere durabilă - promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive poate conduce pe de-o parte la
furnizarea de „bunuri publice" societăţii (cum ar fi conservarea habitatelor, biodiversitatea
şi menţinerea patrimoniului rural) ce pot conduce în arealele vizate la crearea de noi
locuri de muncă prin extensivizarea agriculturii şi aprovizionarea pieţelor locale;
3. Creştere favorabilă incluziunii sociale - promovarea unei economii cu o rată ridicată
a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială prin deblocarea
potenţialului economic al zonelor rurale, dezvoltarea pieţelor şi locurilor de muncă la nivel
local, prin furnizarea de asistenţă în vederea restructurării agriculturii şi sprijinirea
veniturilor agricultorilor în vederea menţinerii unei agriculturi sustenabile în întreaga
Europă.
Printre ţintele Strategiei Europa 2020 se numără:

■ rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 75%;
■ nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene;
■ obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice;
■ emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1990;
■ 20% din energia produsă să provină din surse regenerabile;
■ creşterea cu 20% a eficienţei energetice;
■ rata de părăsire timpurie a şcolii sub 10%;
■ ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ
terţiar, de cel puţin 40%;
■ scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 20 de milioane.
Comisia Europeană prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de

progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:
1.0 UNIUNE A INOVĂRII pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru

cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare
în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă. în acest spirit a fost creat şi
Clusterul TURINN, turism sustenabil şi inovativ, pentru a facilita la nivel regional ideile
inovatoare în domeniul turismului, fiind membru fondator în crearea Polului de
Competitivitate pe Turism-Oltenia, fiind membru fondator al Asociaţiei Clusterelor din
România, fiind integrat în European Observatory Cluster.
6IP
a/g'i/n/ă
Capitolul I STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 201« - 2020
2. TINERETUL ÎN MIŞCARE pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru

a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;
3. O AGENDĂ DIGITALĂ PENTRU EUROPA pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de

internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică
gospodăriilor şi întreprinderilor;
4. O EUROPĂ EFICIENTĂ DIN PUNCTUL DE VEDERE AL UTILIZĂRII RESURSELOR pentru a

permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o
economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de
energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică;
5. O POLITICĂ INDUSTRIALĂ ADAPTATĂ EREI GLOBALIZĂRII pentru a îmbunătăţi mediul

de afaceri, în special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi
durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;
6. O AGENDĂ PENTRU NOI COMPETENŢE Şl NOI LOCURI DE MUNCĂ pentru a moderniza

pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor
acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a
unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin
mobilitatea profesională;
7. PLATFORMA EUROPEANĂ DE COMBATERE A SĂRĂCIEI pentru a garanta coeziunea

socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite
echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde
posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.
| Documentele programatice naţionale
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020 are ca obiectiv general

îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii, prin asigurarea bunăstării, protecţiei mediului şi
coeziunii sociale, pentru comunităţi sustenabile, prezente şi viitoare, capabile să gestioneze
resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare şi dezvoltare economică şi
socială al regiunilor.
Primul obiectiv specific se referă la creşterea rolului şi funcţiilor oraşelor şi municipiilor în
dezvoltarea regiunilor prin investiţii care să sprijine creşterea economică, protejarea
mediului, îmbunătăţirea infrastructurii edilitare urbane şi coeziunea socială
Poziţia serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea unui Acord de parteneriat şi a
unor programe în România în perioada 2014-2020 propune cinci priorităţi de
finanţare complementare şi care se susţin reciproc, în conformitate cu problemele specifice
ţării:
■ îmbunătăţirea capitalului uman prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi politici
mai bune privind incluziunea socială şi educaţia;
■ dezvoltarea unei infrastructuri moderne şi crearea de locuri de muncă;
• promovarea competitivităţii economice şi a dezvoltării locale;
■ optimizarea utilizării şi protejării resurselor şi activelor naturale;
■ modernizarea şi consolidarea administraţiei naţionale şi a sistemului judiciar.
| Profilul strategic ai comunei lăcusteni
7IP
a/fri/n/i
Abordarea urmărită în cadrul Strategiei propune o viziune largă care include activităţi care
pot fi finanţate din multiple surse de finanţare (buget naţional, buget local, instrumente
structurale/alte instrumente financiare).
Ca urmare a detalierii situaţiei economico-sociale existente, pe baza analizei corelate a
nevoilor, a potenţialului de dezvoltare şi ţinând cont de direcţiile de orientare strategică
europeană, considerăm că viziunea strategiei trebuie să asigure dezvoltarea durabilă şi
echilibrată a comunei Lăcusteni.
O ierarhizare din punctul de vedere al abundenţei relative în factori ar fi: teren, resurse,
populaţie, capital.
| Factori de natura avantajelor comparative:
- teren: suprafaţa totală a comunei Lăcusteni este de 3.115,18 ha; suprafaţă agricolă este
de 1.849,19 ha, cu preponderenţă netă a terenurilor agricole, iar suprafaţa forestieră
este de 1.135,24 ha;
- sol: Solurile sunt în general brune de pădure, mai mult sau mai puţin podzolit, aceasta
arătând că în trecutul mai îndepărtat, pe acest teritoriu, au existat păduri seculare.
Solurile sunt favorabile, în principal, culturii cerealelor: grâu, orz, ovăz, porumb, culturii
plantelor tehnice şi livezilor.
- forţa de muncă: populaţia comunei Lăcusteni este de 1.416 locuitori. Abundenţa
relativă numeric dar deficitară profesional, mal ales nivel mediu;
- capital:
S fizic capacităţi active: prelucrarea lemnului;
S fizic capacităţi inactive: anexe ferme neutilizate;
S capital financiar: economisire locală scăzută, investiţii străine aproape inexistente în
comună; deficit relativ de capital (fizic inclusiv infrastructură, financiar, mai ales
investiţii străine).
| Factori de natura avantajelor competitive:
- existenţi: poziţie nodală rutieră, muncă zile de lucru sfârşit de săptămână rural.
Comuna este străbătută de DN 67 B Târgu Jiu - Drăgăşani - Piteşti si de DJ 643 Bălceşti
- Lăcusteni aflat în sudul comunei, drum care îi asigură legătura cu oraşul Bălceşti.
Tendinţa manifestată în ultima perioadă privind cumpărarea caselor vechi şi a terenurilor
aferente din comună arată existenţa posibilităţii de întinerire a populaţiei comunei.
- emergenţi: existenţa potenţialului agricol ca principală ramură a economiei locale.
Profilul economic al zonei este predominant agricol, culturile predominante fiind
cerealele, şi zootehnia (creşterea bovinelor, ovinelor şi porcinelor). Principala activitate
economică în Lăcusteni este agricultura, urmată de creşterea animalelor. Un alt factor
economic important e reprezentat de existenţa resurselor lemnoase, în această zonă
situându-se mai multe unităţi de prelucrarea lemnului.
- slabi: spirit antreprenorial educat, management profesionalizat, satisfacţia
consumatorului, spirit comunitar şi asociativ.
| Caracteristicile specifice ale comunei Lâcusteni
Orice comunitate rurală deţine caracteristici specifice care o diferenţiază de alte comunităţi
similare. întrebările cele mai importante sunt:
8 IP asfyirv i
Capitolul I STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LÂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
1) Ce diferenţiază Lâcusteni de alte comune asemănătoare din judeţ şi din regiune

?
2) Care sunt elementele strategice pozitive şi negative care pot fi identificate la
nivelul comunei noastre ?
Strategia de dezvoltare s-a raportat la mediul existent - în urma unei analize strategice
efectuate orizontal, vertical şi transversal asupra documentelor strategice sectoriale precum
şi corelarea rezultatelor acestei analize cu date statistice, sondaje de opinie şi alte analize, în
urma acestora a fost creionat un profil strategic al comunei (înţelegând prin aceasta
totalitatea trăsăturilor locale ce sunt susceptibile a afecta - pozitiv sau negativ - determinant
şi pe termen lung dezvoltarea comunei Lâcusteni).
în urma analizelor şi a discuţiilor purtate cu edilii comunei, a fost creionată o viziune de

dezvoltare a comunei pornind de la următoarele elemente: importanţa judeţeană şi
regională a comunei, importanţa construcţiei unei comunităţi primitoare, a unui mediu local
plăcut pentru locuitori şi pentru vizitatori (creşterea calităţii vieţii), importanţa crescută ce
trebuie acordată eco-turismului, necesitatea structurării unei administraţii locale eficiente,
eficace, transparente şi responsabile faţă de nevoile comunităţii, importanţa activismului la
nivelul cetăţenilor, ca factor de stimulare a dezvoltării comunitare şi în fine, dezvoltarea unui
mediu economic bazat pe antreprenorial, dinamism şi implicare în viaţa comunităţii.
Analiza documentelor strategice şi a datelor statistice a identificat următoarele caracteristici

strategice ale comunei Lâcusteni:
- Caracteristicile pozitive identificate au fost: existenţa unui potenţial deosebit în
domeniul agriculturii şi creşterii animalelor, aşezare strategică în zonă deluroasă şi
racordare la căile de comunicaţie, potenţial agricol, solurile sunt favorabile culturii
cerealelor, livezilor de pomi fructiferi;
Solurile în comună sunt în general brune de pădure, mai mult sau mai puţin podzolit,
aceasta arătând că în trecutul mai îndepărtat, pe acest teritoriu, au existat păduri
seculare.
- Caracteristicile negative identificate au inclus: infrastructura slab dezvoltată,
insuficienta coordonare între actorii din comunitate, dificultăţi legate de gestionarea
eficientă a resurselor locale, slaba calitate a serviciilor, migraţia forţei de muncă,
probleme legate de resursele umane, accesul limitat la informaţie şi servicii, slaba
reprezentare şi promovare a intereselor.
S-au desprins următoarele concluzii care au stat la baza creionării acestui document
strategic:
■ Dezvoltarea comunei nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale, ci ţine de voinţa
şi capacitatea comunităţii de a defini obiective strategice şi de a le transpune în proiecte
operaţionale;
9 I P O'gpi'd/ă
■ Comuna Lăcusteni se confruntă cu probleme specifice unei comune în plină dezvoltare.

Comunitatea locală trebuie să-şi asume această poziţionare şi să o folosească în interesul
dezvoltării locale;
■ Comuna Lăcusteni deţine un potenţial deosebit în ceea ce priveşte dezvoltarea unor
activităţi economice bazate pe creşterea animalelor şi păsărilor, ce se bazează pe
resursele locale;
■ Creşterea calităţii vieţii în comunitatea din Lăcusteni este un obiectiv strategic
indispensabil dezvoltării viitoare a comunei.
| Provocările comunei Lăcusteni în perioada 2016-2020

Provocarea nr. 1-sprijinul acordat investiţiilor în infrastructură şi economia rurală duce la
reducerea sărăciei şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale, contribuind astfel la o
creştere favorabilă incluziunii;
Provocarea nr. 2 - comuna Lăcusteni situată în zona rurală înregistrează un decalaj
semnificativ faţă de zonele urbane şi se caracterizează prin: deficienţe structurale
persistente (numărul mare al populaţiei ocupate în agricultură, îmbătrânirea populaţiei, un
număr mare de exploataţii de subzistenţă etc.); valoare adăugată scăzută a produselor
agro- alimentare; randamentele şi productivitatea muncii scăzute în special în agricultura de
semi subzistenţă; spirit antreprenorial slab pentru dezvoltarea activităţilor economice, acces
redus la credite; o piaţă a terenurilor nefuncţională; o modestă orientare către export;
investiţii insuficiente în cercetare şi dezvoltare; accesul la servicii şi infrastructură cu mult în
urma zonelor urbane; creşterea continuă a disparităţilor regionale; o pondere ridicată a
populaţiei expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială; o administraţie publică ineficientă;
o serie de riscuri pentru oameni şi mediu exacerbate de schimbările climatice şi care
reprezintă o ameninţare pentru zonele rurale;
Provocarea nr. 3 - îmbunătăţirea funcţiei economice şi de mediu a spaţiului rural şi a
sectorului agricol;
Provocarea nr. 4 - creşterea suprafeţei împădurite, o nevoie prioritară, aceasta contribuind
la procesul de adaptare la schimbările climatice şi la reducerea emisiilor de GES (gaze cu
efect de seră). Se estimează că suprafeţe semnificative de teren agricol sunt afectate de
diverse fenomene de degradare a solului fiind potrivite pentru împădurire.
Provocarea nr. S - îmbunătăţirea standardului de viaţă în mediul rural, inclusiv prin
dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii, prin oferirea de servicii de bază comparabile cu
zonele urbane şi prin reducerea decalajului de venituri dintre rural şi urban.
Justificare: Renovarea şi dezvoltarea satelor şi mai ales, îmbunătăţirea infrastructurii,
protejarea resurselor de apă şi aer nu sunt doar o cerinţă esenţială pentru îmbunătăţirea
calităţii vieţii şi creşterea atractivităţii zonelor rurale, ci şi un element esenţial în utilizarea
eficientă a resurselor şi protecţia mediului. îmbunătăţirea/extinderea reţelelor de alimentare
cu apă şi de canalizare/tratare a apei reziduale, precum şi a unor activităţi de protejare a
moştenirii rurale pot contribui la eforturile comune de asigurarea a dezvoltării durabile în
comunităţilor rurale. Realizarea unei infrastructuri rurale adecvate contribuie în mod esenţial
la dezvoltarea activităţilor economice în spaţiul rural, la creşterea ponderii serviciilor şi
implicit a locurilor de muncă.
Capitolul I STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 201« - 2020
Provocarea nr. 6-Sprijinirea conservării patrimoniului local şi a tradiţiilor, pentru că acestea

contribuie nu numai la sporirea calităţii vieţii în zonele rurale, ci stimulează activităţile de
turism rural, dezvoltarea mărcilor locale şi crearea de locuri de muncă.
Provocarea nr. 7 - Participarea activă în Grupul de Acţiune Locală „Ţinutul Vinului"înfiinţat
în anul 2015 cu scopul de a facilita accesarea fondurilor europene disponibile prin măsura
LEADER a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
Comuna Lăcusteni intenţionează să participe activ cu propuneri la elaborarea Strategiei de
Dezvoltare Locală a Asociaţiei Grupul de Acţiune Locală „Ţinutul Vinului" şi să promoveze
proiecte de dezvoltare a comunei cu atragerea finanţărilor nerambursabile disponibile în
cadrul Grupului.
Elaborarea unei strategii de dezvoltare la nivelul comunei Lăcusteni reprezintă un demers

construit pe o metodologie riguroasă, bazată pe analiza coordonatelor socio-economice la
nivel regional, judeţean şi la nivelul comunităţii vizate, urmărind atât o finalitate managerială
cât şi una de implicare a comunităţii în luarea marilor decizii care o privesc.
Etapele metodologice principale ale elaborării strategiei sunt următoarele:
1. Realizarea analizei preliminare a situaţiei existente:

în vederea realizării acestei faze, au fost colectate informaţii (în principal informaţii statistice),
privind domeniile şi activităţile luate în analiză. Informaţiile culese în această etapă, au
format setul de date şi informaţii necesar realizării fazei de analiză şi diagnostic, precum şi
pentru faza următoare de elaborare propriu-zisă a strategiei de dezvoltare locală.
2. Analiza SWOT:
Această etapă a avut drept scop realizarea, pe baza informaţiilor colectate în etapa
anterioară, a diagnosticului socio-economic al comunei. Evaluarea aspectelor favorabile şi
nefavorabile, precum şi a oportunităţilor şi ameninţărilor asupra dezvoltării mediului rural a
fost realizată cu ajutorul Analizei SWOT.
3. Stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii:
Pe baza resurselor existente şi potenţiale, a posibilităţilor de valorificare a oportunităţilor
identificate, a posibilităţilor de eliminare/diminuare/evitare a punctelor slabe şi posibilităţile
de prevenire/contraatac a ameninţărilor, au fost identificate viziunea strategică de dezvoltare
sau direcţia principală de dezvoltare rurală, au fost stabilite obiectivele strategice şi au fost
trasate politicile publice aferente fiecărui obiectiv în parte.
Stabilirea viziunii şi a obiectivelor strategice au fost realizate în concordanţă cu politicile şi
direcţiile generale adoptate de principalele documente strategice judeţene, regionale,
naţionale şi europene.
4. întocmirea portofoliului de proiecte din perspectiva perioadei de programare
financiară 2014-2020:
în cadrul politicilor publice, au fost propuse proiecte din perspectiva perioadei de programare
financiară 2014-2020, ce vor putea fi evaluate pe baza unui sistem de indicatori şi rezultate şi
pot beneficia de finanţare prin programele active în perioada de planificare.
11 I P
a/fri/wă
Capitolul II STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
Profilul socio-economic al regiuni) Sud - Vest Oltenia
Regiunea Oltenia este situată în partea de sud-vest a României. în mare coincide cu vechea
regiune istorică Oltenia, în limitele sale naturale: fluviul
Dunărea la sud, râul Olt (al treilea ca mărime din
Romania) la est, Munţii Carpaţi (Alpii Transilvaniei) la nord
şi la vest. Cu o suprafaţă de 29.212 km 2 (locul 7 între
regiunile României, 12,25% din suprafaţa totală a ţării)
Oltenia formează un Cadrilater aproximativ simetric, pe
axele nord-sud şi est-vest). Râul Jiu traversează regiunea
de la nord la sud.
Regiunea sud-vest Oltenia este una din cele opt regiuni de
dezvoltare din România.
Regiunea are în componentă judeţele: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea, un număr de 40
oraşe şi municipii, 408 comune şi 2070 de sate. Din punct de vedere al numărului de judeţe se
află pe penultimul loc, fiind una dintre regiunile mici ale ţării. Reorganizarea statistică a inclus
Oltenia alături de regiunea Vest (regiunea cu cele mai puţine judeţe-4) în Macroregiunea 4.
Regiunea de dezvoltare sud-vest Oltenia este situată în partea de sud - vest a României (de
unde i se trage şi numele), între meridianele de 22°2' şi 24°2' şi paralelele de 43°3' şi 45°3\
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în urma recensământului din
2011, Regiunea SV Oltenia are o populaţie de 2.075.642 locuitori, reprezentând 10,31% din
populaţia totală a României. La nivelul regiunii SV Oltenia, evoluţia populaţiei totale continuă
trendul descendent manifestat după recensământul din martie 2010.
Economia Regiunii SV Oltenia a înregistrat în ultimii ani o evoluţie pozitivă, manifestată printr-o
creştere economică continuă, de natură să asigure o reducere graduală a decalajelor faţă de
alte regiuni ale ţării şi faţă de ţările Uniunii Europene.
Regiunea Sud-Vest Oltenia înregistra, la finele anului 2010, un produs intern brut (PIB) total de
18.735,1 lei (RON)/loc.
Conform CNADNR, regiunea SV Oltenia dispune de 11.001 km drumuri publice, din care 2.177
km drumuri naţionale şi 8.824 km drumuri judeţene şi comunale.
Reţeaua de drumuri este slab dezvoltată şi de o calitate necorespunzătoare comparativ cu
tarile din UE. Principalele probleme ale infrastructurii de transport rutier secundare sunt:
> lipsa inelelor rutiere în majoritatea oraşelor şi comunelor ceea ce conduce la creşterea
duratei de deplasare, creşterea consumurilor de combustibili, a gradului de poluare şi
implicit, a costurilor de transport;
> capacitatea portantă redusă, cu efecte imediate asupra gradului de atracţie a fluxului de
mărfuri şi călători, transportaţi pe căile rutiere din cadrul infrastructurii secundare;
> semnalizare insuficientă şi chiar, inadecvată, în multe cazuri, ceea ce conduce la apariţia
unor mari perturbaţii în fluxul de trafic normal; pericolul de accidente rutiere este ridicat;
> procent ridicat de drumuri nemodernizate.
12 / P O'g'C'Kvă
Capitolul II STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LÂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
Agricultura
Din punctul de vedere al sectorului agriculturii, regiunea Oltenia este caracterizată printr-un
potenţial agricol considerabil.
Productivitatea agriculturii este însă scăzută, fiind influenţată de o serie de factori:
> slaba tehnologizare a sectorului, cauzată de lipsa investiţiilor, accesul dificil la credite şi
salariile mici de subzistenţă; la rândul lor, acestea sunt determinate de structura terenului
agricol, cu un grad ridicat de fragmentare ceea ce a condus la mecanizarea scăzută a
activităţilor agricole şi de rezistenţă la asociere a fermierilor, reminiscenţă celor cinci
decenii de agricultură colectivă;
> sărăcia populaţiei rurale reprezintă un obstacol serios pentru investiţii; migrarea din zonele
urbane către cele rurale este un fenomen recent, determinat de declinul activităţilor
industriale, din 1992 populaţia angajată în agricultură crescând cu peste 8%, un procent
mai ridicat decât cel la nivel naţional.
în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă, regiunea SV Oltenia se află tot pe locul 7 între
regiunile ţării cu 12,29% din suprafaţa agricolă naţională.
Cele mai mari suprafeţe agricole le au regiunile sud-Muntenia (16,66%) şi sud-est (15,89%)
urmate de regiunile nord-est şi nord-vest cu 14,51% respectiv 14,14%, suprafeţe agricole
apropiate de cea a regiunii Oltenia având regiunile centru (12,99%) şi vest (12,79%) iar cea
mai mică suprafaţă agricolă regiunea Bucureşti-llfov (0,72%).
Fondul funciar al suprafeţei agricole a judeţelor |

tota ă
agricolă
800,000
600,000
0)
w
5 400,000
«i
•c
200,000
0
Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea
Contribuţia judeţelor la realizarea producţiei

agricole totale a regiunii Sud-Vest Oltenia,
2010 Dolj
Gorj
Mehedinţi
Olt
Vâlcea
13 I P
«/g't/KVă
în regiune producţia de cereale pentru boabe este asigurată în principal de judeţele Dolj şi
Olt. Din totalul de 2.347.641 tone cereale produse în Oltenia, judeţul Dolj asigură 38,75%
(909.754 tone) iar judeţul Olt 29,22% (686.004 tone).
Producţia de cereale în regiunea SV Oltenia se prezintă astfel:
■ producţia de grâu este realizată în proporţie de 48,12% în judeţul Dolj şi 30,65% în
judeţul Olt;
■ producţia de ovăz s-a realizat în principal în judeţul Olt (34,04%);
■ producţia de porumb pentru boabe în Oltenia, a fost de 1.189.394 tone din care
98,69% producţie majoritar privată. în Dolj se produc 363.491 tone porumb boabe
(30,56% din producţia regională) din care 349.066 (96,03%) era producţie majoritar
privată.
Infrastructura socială:
în reţeaua de ocrotire medico-socială pentru persoanele cu handicap din Regiunea de
Dezvoltare sud-vest Oltenia funcţionau 68 unităţi (fată de 63 unităţi în anul 2010) cu 2.365
paturi (2.076 paturi în anul 2010).
Infrastructura de învăţământ:
La nivelul Regiunii de Dezvoltare SV Oltenia, funcţionează, 744 unităţi - în scădere cu 36 unităţi
faţă de anul şcolar 2010/2011 - respectiv, 96 grădiniţe, 476 şcoli primare şi gimnaziale, 160
licee, 8 şcoli postliceale şi de maiştri şi 4 instituţii de învăţământ superior.
Potenţial de dezvoltare a turismului la nivel regional:

Constituit, în principal, din prestaţii de servicii, turismul reprezintă astăzi una dintre
componentele de bază din sectorul terţiar. Apartenenţa turismului la sectorul serviciilor derivă
din modul de realizare a unora din trăsăturile sale definitorii ca, mobilitate, dinamism sau
capacitate de adaptare la exigenţele fiecărui turist, precum şi din particularităţile produsului
turistic, deoarece acesta este rezultatul unei armonioase combinări de servicii cărora le
corespund trăsături specifice şi mecanisme proprii de utilizare.
Profilul soclo-economic al judeţului Vâlcea
Judeţul Vâlcea, localizat în sudul României, se întinde pe o

suprafaţă de 5.765 km2 şi se învecinează cu judeţele Alba şi Sibiu
la nord, judeţul Argeş la est, judeţul Olt la sud şi sud-est, judeţul
Dolj la sud-vest, judeţul Gorj la vest şi judeţul Hunedoara la
nord-vest. Reşedinţa judeţului este municipiul Râmnicu Vâlcea.
Judeţul Vâlcea, se bucură de o geografie variată, de la dealuri şi
munţi la văi, ceea ce îl transformă într-un microcosmos al tarii.
Prin aşezarea sa geografică, judeţul Vâlcea beneficiază de
aproape toate formele majore de relief: munţi, dealuri subcarpatice, podiş şi lunci cu aspect de
câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileurile Oltului si Lotrului, străjuite
de munţii Cozia, Căpăţânii, Făgăraş, Lotru şi Parâng.
14 / P O'^-
c/Ki/ă
Aici, între masivele de munţi, se află una din cele mai mari depresiuni intramontane, cunoscută
sub numele de Ţara Loviştei.
Două treimi din suprafaţa judeţului sunt ocupate de Podişul Getic şi Subcarpaţii Getici, cu
altitudini între 400-800 m.
Judeţul Vâlcea ascunde numeroase resurse minerale, inclusiv petrol, gaze naturale, sare,
precum şi ape minerale recunoscute pentru proprietăţile lor curative.
Judeţul este străbătut de bazinul mediu-inferior al Oltului, defileul Oltului şi bazinul Lotrului.
Râul Olt străbate judeţul pe o distanţă de 135 km, primind apele a numeroşi afluenţi din care
cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului,
cuprinde aproape toată suprafaţa judeţului.
Din punct de vedere administrativ, judeţul Vâlcea este împărţit în 2 municipii, 9 oraşe şi 78
de comune.
15 / P
«/gpi/M/ă
Judeţul Vâlcea beneficiază de un tronson al Coridorului IV Pan - European de transport rutier
pe direcţia Piteşti - Râmnicu Vâlcea - Sibiu. Lungimea drumurilor publice din judeţul Vâlcea este
de 2263,52 km, reprezentând 2,83% din totalul drumurilor publice din România (79904 km).
Densitatea drumurilor publice în judeţul Vâlcea este de 37,6 km/100 km 2, situând judeţul pe
primele locuri din ţară, fiind peste densitatea pe ţară care este de 33,5 km/100 km 2 şi cu puţin
peste densitatea Regiunii S-V (35,8km/100 km2). Din total lungime drumuri publice, 531,004
km, respectiv 23,46 %, sunt drumuri naţionale, iar
1.732,516 km (76,54 %) sunt drumuri judeţene şi
comunale.
Judeţul Vâlcea deţine: 10 trasee de drumuri naţionale,
din care:
• 1 traseu de drum european, E 81 (DN 7) pe direcţia
Satu Mare - Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Bucureşti -
Giurgiu (din care 83,150 km în jud.
Vâlcea);
• 2 trasee de drumuri naţionale principale, DN 64 -
78,434 km şi DN 67 - 61,735 km;
• 7 trasee de drumuri naţionale secundare, DN 7A - 86,601 km, DN 7D - 31,360 km, DN 65C -
77,400 km, DN 67B -71,650 km, DN 67C - 26,240 km, DN 73C- 6,700 km; DN Centură
Călimăneşti - 7,734;
Drumurile naţionale sunt modernizate pe 483,148 km (90,9%) din lungimea totală iar drumurile
judeţene şi drumurile comunale sunt modernizate pe 232 km (13,4%)
Populaţie:
Populaţia judeţului Vâlcea era la sfârşitul anului 2011 de 371.000 locuitori (din care 164.000 în
mediul urban), cu o densitate de 70,25 loc/km 2, înscriindu-se printre judeţele cu densitate
relativ mică, sub media naţională.
Comunele cu cel mai mare număr de locuitori sunt Mihăeşti, Budeşti şi Frânceşti.
La polul opus, cu mai puţin de 1000 de locuitori, se regăsesc comunele Titeşti, Mitrofani şi
Runcu.
Profilul economic:
Industria judeţului cuprinde toate domeniile de activitate necesare unei dezvoltări economico-
sociale armonioase:
■ chimia (125 agenţi economici);
■ construcţiile de maşini (23 agenţi economici);
■ energetică;
■ exploatarea cărbunelui, a petrolului şi a gazelor naturale (69 agenţi economici);
■ exploatarea şi prelucrarea lemnului (504 agenţi economici);
■ construcţiile industriale şi civile (1.702 agenţi economici);
■ industria uşoară şi alimentară (1.332 agenţi economici).
De-a lungul timpului au fost valorificate sarea din perimetrul Ocnele Mari, calcarul din bazinul
Bistriţa - Costeşti, pegmatitele de pe valea Lotrului, zăcămintele de hidrocarburi lichide şi
gazoase de la Băbeni, lignitul din bazinul Olteţ, Berbeşti, Alunu, precum şi marile rezerve de
energie ale reţelei hidrografice Olt - Lotru.
Capitolul II STRATEGIA DI DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
Industria energetică
Judeţul Vâlcea utilizează potenţialul energetic al Oltului şi afluenţilor săi, realizând o producţie
de 1000 MW, din care 510 MW numai la staţia Lotru - Ciunget, cea mai mare hidrocentrală din
România.
Potenţialul hidroenergetic al bazinului râului Olt, este evaluat de ISPH la 1867 MW, cu o energie
de 4442xl09 KWh/an, ceea ce reprezintă 17% din potenţialul râurilor interioare.
Se prevede ca amenajarea râului Olt să cuprindă în final 31 de trepte de mică cădere,
valorificând energetic o cădere totală de 413 m, cu o putere instalată totală de 1081,1 MW şi o
producţie de energie în anul mediu de 2961, 65 GWh.
Caracteristicile energetice ale bazinului Lotru sunt determinate de debitele şi căderile din acest
bazin care, împreună cu debitele adiacente, formează un potenţial hidroenergetic remarcabil.
Potenţialul mediu anual al bazinului este de 1243 GWh, în care râul Lotru deţine o pondere ce
variază de ia 800 KWh/km pe sectorul Vidra-Balindru, la 6600 KWh/km în zona Cataractelor şi
1000 -1400 KWh/km spre debuşare.
Peste 50% din volumul producţiei industriale în ultimii ani la nivel judeţ, l-a asigurat industria
chimică şi petrochimică, reprezentată de SC OLTCHIM SA, SC US.G. Chieh Chemical Group
SA amplasate pe platforma industrială sud a municipiului Râmnicu Vâlcea, precum şi de agenţii
economici situaţi pe raza municipiului Drăgăşani - SC Ganne ATCP SA, SC M.W. Romania SA.
Industria extractivă se situează pe locul al doilea şi este reprezentată de Exploatarea de
Carieră. Berbeşti şi de Exploatarea de Carieră Olteţul Alunu, acestea fiind preluate de la SNLO
Târgu Jiu de către CET Govora, împreună formând Complexul energetic Râmnicu Vâlcea.
O altă ramură a cărei aport la volumul producţiei se înscrie ca importantă este industria
construcţiilor de maşini şi electrotehnice unde sunt cuprinşi agenţi economic ca SC Vilmar
SA- societate cu capital româno-francez, SC Hervil SA din municipiul Râmnicu Vâlcea şi SC M.W.
Romania SA Drăgăşani.
Exploatarea şi prelucrarea lemnului, ramură cu vechi tradiţii în ţinuturile vâlcene, realizează
peste 6% din producţia industrială a judeţului Vâlcea. în această ramură îşi desfăşoară
activitatea SC Elvila SA - punct de lucru Carpatina Băbeni şi trei unităţi, SC HARDWOOD SRL, SC
Corom Export SRL şi SC HATY SRL care au activităţi de industrializare a lemnului dispuse la
Râmnicu Vâlcea, Dăeşti şi Băbeni.
Industria pielăriei, blănăriei şi încălţămintei este reprezentată de SC Modarem SA şi SC
MEGAINVEST SRL situate în Râmnicu Vâlcea.
Industria alimentară şi a băuturilor este cunoscută în special în zona municipiilor Râmnicu
Vâlcea şi Drăgăşani şi a oraşului Horezu, aceste zone având tradiţii în economia judeţului
Vâlcea. Dintre agenţii economici importanţi putem aminti: SC BOROMIRIND SRL, SC FRALVIL
SA, SC Velpitar SA, SC Diana Carvil SRL, SC Viticola SA Drăgăşani.
Industria textilă este reprezentată de SC Favil SA, SC Minet SA, SC Romlelie SRL din Râmnicu
Vâlcea. De asemenea, trebuie să amintim existenţa unui agent economic important în
prelucrarea cauciucului în municipiul Drăgăşani - SC Ganne ATCP SA, care oferă o gamă
diversificată de produse din cauciuc.
Contribuţia judeţelor regiunii la formarea PIB regional, la nivelul anului 2011 indică o pondere de
18,63 % a judeţului Vâlcea (8.317,9 milioane lei preţuri curente).
17 I P
a/fri/n/ă
Dinamica PIB pe judeţe - judeţul Vâlcea -
____________________________- milioane RON, preţuri curente -
2005 2007 2009 2011
¡ 2000 2006 2008 2010
Ponderea - procente|-
1 Vâlceacontribuţiei judeţelor
4.907 la 5.958
formarea PIB-ului
6.808 regional
7.854(judeţul Vâlcea)7.444
7.386 8.317,
j1.391,7 ,32005 ,72006 ,82007 ,32008 ,92009 ,12010 9 2011
1 !
2000
Vâlcea 4.907 5.958 6.808 7.854 7.386 7.444 8.317,
1.391,7 ,3 ,7 ,8 ,3 ,9 ,1 9
Judeţul Vâlcea înregistra la nivelul anului 2010 un număr de 21 de întreprinderi mari,

dintre care 19 activau în industria prelucrătoare. Ponderea întreprinderilor mari din Vâlcea
în regiunea sud-vest a fost de 20,79%.
Agricultura
13,64% din suprafaţa agricolă a Olteniei (245.202 hectare) este ocupată de judeţul Vâlcea
(42,53% din fondul funciar al judeţului). Judeţul Vâlcea deţine 1,68% din suprafaţa agricolă
naţională.
Repartizarea suprafeţei agricole a Regiunii Sud - Vest Oltenia
■ Dolj
■ Olt
■ Mehedinţi
■ Gorj
■ Vâlcea
Repartizarea terenului arabil
în Regiunea Sud - Vest
Oltenia
■ Dolj
■ Olt
■ Mehedinţi
■ Gorj
■ Vâlcea
18 IP a/0'i'i'vă
Ape si Bălti Vâlcea Terenuri
0.11% neproductiv
e
4.83%
Vii si
piniere
iticole
0.64%
Fanete
6.98%
pomicole
2.24%
în judeţul Vâlcea terenul arabil ocupă 14,15 % din suprafaţa totală a judeţului. Ca pondere în totalul regional al categoriei
acesta reprezenta 6,55 %. Viticultura este, o ocupaţie cu tradiţie în zona sud-estică a judeţului, centrată pe Drăgăşani, unde
se află una dintre cele mai vestite podgorii din ţară. Terenurile ocupate cu vii si pepiniere viticole, ocupau, la sfârşitul anului
2011, 3.761 ha. Aceste suprafeţe reprezentau 0,64% din suprafaţa judeţului şi 9,71% din totalul suprafeţei ocupate cu vii şi
pepiniere viticole în regiunea sud- vest Oltenia. Ponderea judeţului în suprafeţele naţionale ocupate cu vii este de 1,75%.
Cele mai extinse terenuri viticole se găsesc în sud - estul judeţului, în zona Drăgăşani unde se află una dintre cele mai vestite
podgorii din ţară.
Pomicultura este favorizată de particularităţile cadrului natural care a determinat prezenta câtorva din cele mai renumite
bazine pomicole din ţară, în special pentru măr şi prun. Terenurile pomicole ocupă 2,24% din suprafaţa judeţului şi se
desfăşoară pe zona centrală a acestuia.
Ponderea judeţului Vâlcea în totalul suprafeţelor ocupate cu livezi în regiunea Sud-Vest Oltenia este de 32,06% iar în
totalul livezilor din România de 6,60%. La sfârşitul anului 2011, în Vâlcea, erau ocupate cu livezi şi pepiniere pomicole
12.958 ha.
Cele mai importante plantaţii pomicole, în care predomină prunul, se găsesc în zona subcarpatică pe pantele domoale ale
dealurilor care închid depresiunile, sau chiar în cuprinsul acestora (depresiunile Hurez, Pietrari - Bodeşti. Stoeneşti -
Dobriceni, Olăneşti, Berislăveşti).
Plantaţiile de măr se întâlnesc în lungul Văii Oltului (Călimăneşti - Bujoreni - Goranu), dar şi în depresiunile de pe văile
pârâurilor Muereasca şi Sărat (Ocnele Mari - Ocniţa), în depresiunile Olăneşti, Stoeneşti - Dobriceni - Zmeurătu.
în judeţul Vâlcea extinderea mare a păşunilor şi fâneţelor naturale a favorizat sectorul zootehnic care se remarcă prin
revigorare în ultimii ani. Păşunile şi fâneţele naturale acoperă aproximativ 56% din suprafaţa agricolă totală, adică
25,498% din suprafaţa judeţului (18.49% este ocupată de păşuni şi 6,98% de fâneţe) reprezentând categoria agricolă
dominantă de utilizare a terenurilor. Dezvoltarea păşunilor şi fâneţelor naturale este determinată de condiţiile naturale
(relief, sol şi climă) favorabile. Cu o suprafaţă a păşunilor şi fâneţelor de 146.933 ha, Vâlcea are o pondere de 31% în
suprafeţele de păşuni şi fâneţe ale regiunii Sud-Vest Oltenia. Dintre acestea 106.646 ha sunt păşuni (28,27% din păşunile
regiunii şi 3,25% din păşunile naţionale) şi 40.287 ha sunt fâneţe (41,60% din fâneţele regiunii şi 2,59% din fâneţele
naţionale).
Cele mai extinse păşuni şi fâneţe naturale se întâlnesc în jumătatea nordică a judeţului a căror frecvenţă poate să
depăşească 94% din suprafaţa agricolă cum este cazul comunelor Voineasa (99,4%), Mălaia (97,6%) şi Brezoi (94%).
Capitolul II STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016-2020
Cereale pentru boabe.

în totalul suprafeţei de 791.649 hectare cultivate cu cereale pentru boabe în anul 2011 în Oltenia,
8,12 % (64.268 ha) se regăseşte în judeţul Vâlcea
La finele anului 2011, din totalul de 2.836.775 tone cereale produse in Oltenia, judeţul Vâlcea
asigura 12,28 %
Producţia de grâu este realizată în proporţie de 3,95 % în judeţul Vâlcea.
Suprafaţa cultivata cu cereai«, regiunea Sud-Veetatenía

Producţia de porumb pentru boabe în
Oltenia, a fost de 1.189.394 tone din care
98,69% producţie majoritar privată. în
Vâlcea se produceau la finele anului 2010,
Olt 301.153 tone porumb boabe (19,19% din
32,31 Viloea; producţia regională).
S 7,38%
în regiunea sud-vest Oltenia, la finele anului
OM* 2011, se produceau 6.229 tone leguminoase
10,»% Dsţ
37,63% pentru boabe, din care, 6.214 tone
(99,76%) producţie din proprietate privată.
Principalul producător de cartofi în Oltenia,
Mediu este judeţul Vâlcea.
La nivelul judeţului Vâlcea, în prezent, în

conformitate cu Legea nr. 5/2000 şi HG
2.151/2004 sunt constituite un număr de 33 de
arii naturale protejate. Cele două parcuri
naţionale în suprafaţă de 21.286 ha, regăsite
exclusiv pe teritoriul judeţului Vâlcea, sunt:
Parcul Naţional Cozia (17.100ha); Parcul
Naţional Buila- Vânturariţa (4.186 ha).
Pe lângă acestea, pe teritoriul judeţului Vâlcea,

extinzându-se şi pe ariile judeţelor vecine,
regăsim următoarele parcuri naturale naţionale:
Munţii Făgăraş, Frumoasa şi Parâng. Ariile
naturale protejate adăpostesc şi protejează un număr important de animale sălbatice (ursul
brun, lupul, râsul, pisica sălbatică sau animale rare cum sunt capra neagră, cocoşul de
munte, corbul etc.) şi flora spontană: plante alpine, subalpine (lâna caprelor, finuţă, afinul),
plante termofile (scumpia, pesma, rototelele Coziei) şi plante rare cu regim ecologic critic
(iedera albă, floarea de colţ, laleaua pestriţă).
Pe teritoriul judeţului Vâlcea au fost decretate următoarele arii speciale de protecţie
avifaunistică (denumirea sitului, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl şi
suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit):
■ Cozia - Buila - Vânturariţa: Berislăveşti (14%), Brezoi (31%), Băile Olăneşti (11%),
Bărbăteşti (15%), Costeşti (20%), Călimăneşti (46%), Muereasca (1%), Perişani (11%),
Racoviţa (23%), Sălătrucel (31%)
20 / P O'g'út'Vá
■ Frumoasa: Brezoi (5%), Câineni (5%), Malaia (4%), Voineasa (48%)

■ Valea Oltului Inferior: Budeşti (13%), Băbeni (29%), Drăgoeşti (20%), Drăgăşani
(11%), Galicea (22%), loneşti (34%), Mihăeşti (2%), Olanu (14%), Orleşti (16%),
Prundeni (13%), Râmnicu Vâlcea (6%), Voiceşti (35%). Pe teritoriul judeţului Vâlcea este
localizată o importantă arie de protecţie avifaunistică, respectiv anume Lacul Strejeşti.
Această arie este situată în judeţele Olt şi Vâlcea, pe teritoriile administrative ale
comunelor Strejeşti (OT) şi Voiceşti (VL).
Cultura:
Teritoriul judeţului Vâlcea este foarte bine organizat din punct de vedere administrativ şi
locuit încă din timpuri străvechi, după cum atestă descoperirile arheologice.
Judeţul Vâlcea se distinge printr-o valoare deosebită a zestrei patrimoniale conferită şi de
componentele arheologice - situri, monumente şi rezervaţii arheologice. în categoria acestora
putem aminti cetatea dacică de la Buridava şi Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra
"Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton"- situat în comuna Dăeşti şi Castrul de la
Titeşti-Perişani, acestea datând din primele secole ale mileniului I.
Manifestări cultural-artistice cu participare naţională şi chiar internaţională organizate la
nivelul judeţului Vâlcea sunt: Festivalul muzical „Tinere talente", Cursurile muzicale de vara,
Festivalul de folclor „Cântecele Oltului", Târgul ceramicii populare româneşti „Cocoşul de
Hurez", „Pridvor vâlcean" - Zilele culturii populare vâlcene în capitală, Târgul naţional al
meşterilor populari, Festivalul internaţional "Eco-etno-folk film", Salonul naţional al cărţii de
etnografie si folclor, „Salonul de Sud", programul „Tradiţie şi postmodernitate", ciclurile de
manifestări „Zilele culturii şi ortodoxiei", „Serbările Râmnicului".
Printre obiectivele turistice culturale existente în judeţul Vâlcea enumerăm: Teatrul „Anton
Pann", Teatrul Municipal „Ariei", Filarmonica - „Ion Dumitrescu" înfiinţată în anul 1995,
Muzeul judeţean de istorie, Complexul muzeistic Troian, Muzeul de Artă, Muzeul de
Etnografie şi Artă Populară de la Bujoreni,
Colecţia etnografică de la Irimeşti (comuna Bălceşti), Colecţia „Theodor Bălăşel" din comuna
Ştefăneşti, Colecţia „Dimitrie Anghel" de la Costeşti, Colecţia etnografică de la Măldăreşti,
Casa memorială „Anton Pann", Casa memorială „Nicolae Bălcescu" din comuna Nicolae
Bălcescu, Casa memorială „Gib Mihăescu" de la Drăgăşani, Mănăstirea Cozia, Mănăstirea
Stânişoara, Mănăstirea Turnu, Complexul monahal Bistriţa, Peştera Grigorie Decapolitul,
Mănăstirea Arnota, Mănăstirea Horezu, Mănăstirea Govora, Mănăstirea Dintr-un Lemn,
Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Frăsinei, Mănăstirea Cornetu.
Turism:
Judeţul Vâlcea ocupă locul 3 pe ţară din punctul de vedere al capacităţii de cazare
funcţionale şi locul 2 pe ţară din punctul de vedere al numărului de înnoptări. Judeţele din
nordul Olteniei dispun de un mediu natural încă neatins, format din munţi, dealuri şi zone
rurale, însă aici sectorul turistic înregistrează o discrepanţă între potenţialul său şi nivelul de
exploatare.
Turismul cultural şi istoric:
Potenţialul cultural este evident în context naţional şi regional:
> cultură populară puternică, numeroase evenimente şi festivaluri tradiţionale organizate;
> prezenţa pe teritoriul judeţului a 790 de monumente istorice şi ansambluri de arhitectură,
dintre care -1 monument UNESCO naţional - Mănăstirea Hurezi;
21 / P asfr i/rvi
> prezenţa monumentelor şi statuilor de cult şi laice:

Casa Memorială "Anton Pann", Muzeul de Istorie a
Judeţului Vâlcea, Muzeul de Artă "Casa Şimian",
Muzeul Satului Vâlcean, Complexul Muzeal
Măldăreşti;
> prezenţa instituţiilor de spectacol (Teatru,
Filarmonică, Orchestre populare, Ansambluri
artistice);
> existenţa a numeroase mănăstiri şi schituri; Casa Memorială "Anton Pann"
> existenţa siturilor arheologice.
Formele de cultură din Vâlcea reprezintă o motivaţie semnificativă pentru numeroşi vizitatori.
Monumentele arhitecturale, din care multe reprezintă vestigii culturale, reprezintă puncte de
atracţie majore.
Artele vizuale, fie că se află în muzee sau în galerii, necesită sprijin pentru o prezentare
adecvată.
Dintre vestigiile antice cuprinse pe drumul roman din judeţul Vâlcea numit Calea lui Traian
amintim: Castrul Arutela, Masa lui Traian, ambele în Defileul Oltului şi Buridava Romană,
aflată la Stolniceni (sat din sudul municipiului Râmnicu Vâlcea). Evenimentele culturale şi
folclorice prezintă un potenţial semnificativ pentru dezvoltarea turismului, fapt ce poate
reprezenta un avantaj pentru asigurarea unei funcţionări durabile şi păstrarea acestora
pentru generaţiile viitoare.
Turismul monahal:
Numeroasele mănăstiri, biserici şi schituri de pe
teritoriul judeţului Vâlcea, asigură premisele dezvoltării
durabile şi sustenabile a turismului monahal în această
zonă. Judeţul Vâlcea ocupă locul al ll-lea în ţară în
privinţa aşezămintelor monahale, pe teritoriul său fiind
construite 13 mănăstiri, 272 biserici şi 22 schituri.
Printre aşezămintele monahale consacrate amintim
Mănăstirea Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân,
mănăstirile Horezu, Govora, Arnota, Surpate, Dintr-un
Mănăstirea Cozia
Lemn, Turnu, Stănişoara, Frăsinei, Ostrov, Berislăveşti,
Cornet, multe dintre aceste aşezări şi vestigii istorice
fiind considerate unicat.
De asemenea trebuie amintit faptul că ansamblul mănăstiresc Horezu a fost cuprins încă din
anul 1993 ca monument istoric, în lista patrimoniului mondial cultural - UNESCO.
Acestora li se adaugă bisericile şi schiturile ce datează din sec.XVI-XIX: Schitul Jgheaburi
(1640-1826) din comuna Stoeneşti, Schitul lezer-sec. XVII, localitatea Cheia-Olăneşti, Schitul
Dobruşa, din comuna Ştefăneşti, Schitul Sf. loan de sub piatră -1602, Cozia Veche, Schiturile
Pahomie şi Bradu din localitatea Olăneşti.
Turism sportiv şi de vânătoare:
Vâlcea oferă vizitatorilor săi o gamă largă de oportunităţi ce asigură dezvoltarea turismului
activ. Există un sistem bine dezvoltat de marcare a traseelor, în special în zonele montane, şi
de autorizare a acestora ca fiind de actualitate şi sigure pentru excursionişti.
22 I P a/fri/n/ă
Capitolul II STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 201« - 2020
Judeţul Vâlcea se bucură de o mare atracţie în rândul sporturilor de iarnă prin partea de
nord, unde predomină un relief muntos şi există o infrastructură care poate susţine derularea
acestor sporturi. Totodată, ţinând cont de fauna mai ales din zona montană, turismul de
vânătoare reprezintă o formă de turism care trebuie avută în vedere.
Turism balnear, medical şi de wellness:
Judeţul Vâlcea dispune de nu mai puţin de 3 (Călimăneşti-
Căciulata, Băile Olăneşti şi Băile Govora) din cele 9 staţiuni
balneare din ţară, recunoscute pe plan naţional dar şi
internaţional pentru potenţialul şi valoarea curativă. în
majoritatea staţiunilor balneare există infrastructură, însă,
indiferent dacă aparţine sectorului de stat sau a celui
privat, aceasta este în cea mai mare parte în stare precară.
Există o discrepanţă între nivelul cantitativ al ofertei de
servicii de cazare (relativ ridicat) şi nivelul calitativ al
Căiimăneşti-Căciuiata acesteia (relativ redus).
Astfel, referitor la spaţiul de cazare din staţiunile balneare din judeţul Vâlcea amintim
existenţa în Băile Olăneşti a două structuri de cazare de 4 **** şi a mai multor hoteluri de
2** şi 3***. De asemenea la nivelul staţiunii Călimăneşti Căciulata există structuri de cazare
de 4**** însă într-un număr mult mai redus faţă de cele încadrate în categoria de 2** şi
3***. în staţiunea Băile-Govora nu există decât două spaţii de cazare de 3***, restul fiind
încadrate sub acest nivel.
Furnizorii de servicii de turism admit că sistemul subvenţionat de bilete asigură o cotă
semnificativă din numărul de turişti cazaţi. Există însă şi furnizori privaţi de servicii de turism
particulare în staţiuni balneare care îşi modernizează şi extind oferta de facilităţi şi produse
pentru a satisface aşteptările pieţei.
în judeţul Vâlcea tendinţele descrescătoare sunt atenuate de aşa numitul "turism social",
care reprezintă fluxul de turişti ce vizitează regiunea mulţumită subvenţiilor sociale de la
bugetul de stat. De fapt, cazarea în staţiunile balneo-dimaterice este subvenţionată pentru
persoane care suferă de anumite boli şi pentru persoane în vârstă. Acest segment de turism
este prin definiţie caracterizat de cheltuieli reduse.
Agro şi ecoturism:
Practicarea acestui tip de turism presupune recreerea în decor rural sau mediu rural, în
scopul participării la /experimentării unor activităţi, evenimente sau puncte de atracţie care
nu sunt disponibile în zonele urbane. Acesta include rezervaţiile naturale, zonele rurale
deschise, satele şi zonele agricole. Agro şi ecoturismul devin din ce în ce mai atractive, pe
măsură ce turiştii devin mai mobili şi caută o schimbare faţă de viaţa în mediul urban.
Măsura în care ei pătrund în viaţa din mediul rural diferă de la un vizitator la altul. Unii
vizitatori doresc să fie simpli spectatori. Alţii vor să se implice în mod direct în proiecte de
protecţie şi conservare a mediului sau în activităţi agricole. în ultimii ani a existat o creştere
semnificativă atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ a unităţilor de cazare rurale
datorită investitorilor individuali şi finanţării din fonduri europene.
Este necesară dezvoltarea mai multor produse/programe turistice care să nu se axeze pe
cazarea turiştilor, în scopul îmbunătăţirii gamei de atracţii şi activităţi oferite vizitatorilor.
23 I P a/fri/wi
Capitolul II STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016-2020
în special, există oportunităţi pentru extinderea durabilă a activităţilor vizitatorilor în zonele

protejate. Acestea pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra furnizorilor din comunităţile
locale din interiorul sau împrejurimile zonelor protejate.
Se recunoaşte nevoia unei promovări a evenimentelor rurale tradiţionale pentru a asigura
facilitarea planificării sejurului turistic şi întocmirii de planuri de dezvoltare durabilă a
rezervaţiilor naturale.
Turism oeno-gastronomic:
Specificul culinar tradiţional al zonei precum şi prezenţa pensiunilor agroturistice la nivelul
judeţului asigură premisele necesare dezvoltării acestui tip de turism, însă în condiţiile de
promovare adecvate ale acestuia.
Turism de tip "City-break":
Turismul de tip "City-break" este favorizat de existenţa unor importante capacităţi de cazare
în cadrul centrelor urbane importante ale judeţului, dintre acestea distingându-se reşedinţa
judeţului, Râmnicu Vâlcea. De asemenea acesta poate fi ocazionat de manifestări culturale
precum: Festivalul de folclor „Cântecele Oltului", Târgul Ceramicii Populare „Cocoşul de
Hurez”, Târgul Meşterilor Populari, Festivalul viei şi vinului, Toamna merelor - sărbătoarea
pomicultorilor etc.
Turism ştiinţific:
în afară de relieful muntos şi deluros dezvoltat pe aproximativ 66% din suprafaţa judeţului,
există o serie de alte premise care să permită practicarea cu succes a acestui tip de turism:
• existenţa parcurilor naţionale Cozia şi Buila - Vânturariţa cu o suprafaţă de 17.100 ha,
respectiv 4.186 ha;
• existenţa rezervaţiilor;
• existenţa peşterilor;
• prezenţa animalelor rare.
Turism de afaceri, congrese şi reuniuni:
Practicarea acestui tip de turism este favorizată de importantele investiţii străine atrase la
nivelul judeţului. De asemenea, sustenabilitatea practicării acestui tip de turism este
asigurată de prezenţa unor importante capacităţi de cazare la nivelul reşedinţei judeţului,
municipiul Râmnicu Vâlcea, precum şi de deschiderea unor noi centre expoziţionale şi de
conferinţă.
Itinerarii specifice:
1) Râmnicu Vâlcea - Călimăneşti - Cozia - Defileul Oltului - Brezoi - Voineasa - Vidra - Barajul
Vidra - Obârşia Lotrului.
2) Râmnicu Vâlcea - Ocnele Mari - Băile Govora - Horezu.
3) Râmnicu Vâlcea - Băbeni - Mănăstirea dintr-un Lemn - Mănăstirea Surpatele - Mănăstirea
Govora.
4) Râmnicu Vâlcea - Schitul Iezer - Călimăneşti-Căciulata - Parcul naţional Cozia.
5) Râmnicu Vâlcea - Buneşti - Pietrari - Mănăstirea Hurez - Mănăstirea Bistriţa - Mănăstirea
Arnota.
24 / P
a/gf'i/M/ă
Capitolul II STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LACUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
Personalităţi ale judeţului Vâlcea:
Gheorghe I. Lahovary (1838, Râmnicu Vâlcea -1909, Bucureşti) a fost

un inginer şi scriitor român, membru de onoare al Academiei Române (din
1901). în 1862, a fost numit inginer la Ministerul Lucrărilor Publice şi
după un timp a trecut ca inginer în cadrul Poştelor şi Telegrafului, unde a
devenit director general în 1873, post pe care l-a deţinut până în 1876.
Dem Rădulescu (1931, Râmnicu Vâlcea - 2000, Bucureşti) a fost un actor

de comedie român de teatru, film şi televiziune, profesor la Universitatea
Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale" din
Bucureşti. Dem Rădulescu a fost unul din cei mai mari actori de comedie pe
care i-a avut cinematografia românească.
Gabriel Liiceanu (1942, Râmnicu Vâlcea) este un filozof, interpret şi

scriitor român. Discipol al filozofului Constantin Noica, în perioada
comunistă s-a făcut remarcat ca interpret al filozofului german Martin
Heidegger. Din 1990 este directorul Editurii Humanitas, una dintre cele
mai importante instituţii culturale române.
Petrache Poenaru (1799, Beneşti, judeţul Vâlcea - 1875, Bucureşti) a

fost un pedagog, inventator, inginer şi matematician român, membru al
Academiei Române. A fost unul dintre organizatorii învăţământului
naţional românesc, fondatorul Colegiului Naţional Carol I din Craiova.
Dumitru Drăghicescu - (1875, Zăvoieni, judeţul Vâlcea -1945),

diplomat, filozof, politician, sociolog român. Membru al grupului de
recunoaştere a drepturilor românilor de a avea un stat naţional în
graniţele lor etnice la "Congresul naţionalităţilor", ţinut la Roma, 1918.
Gib I. Mihăescu (1894, Drăgăşani - 1935, Bucureşti) a fost un

prozator, romancier şi un dramaturg român interbelic. A fost decorat
pentru acte de bravură în timpul primului război mondial. Valoarea operei
lăsate în urma sa de Gib I. Mihăescu l-a aşezat între marii nuvelişti
români şi printre cei mai importanţi romancieri ai literaturii noastre.
25 / P O'ÿ'isrvà
Capitolul III STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LÂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
Prezentare generală a comunei Lăcusteni
Comuna Lăcusteni este amplasată în partea de sud-vest a judeţului

Vâlcea, la 100 km distanţă faţă de municipiul Râmnicu-Vâlcea. Comuna
are un teritoriu administrativ de 3.115,18 ha, din care 329,5 ha
intravilan şi 2.785,68 extravilan, un număr de 811 gospodării şi o
populaţie de 1.416 locuitori, considerente ce o încadrează în categoria
comunelor mici ale judeţului Vâlcea.
Din punct de vedere geografic, comuna Lăcusteni este aşezată pe râul
Olteţ şi Valea Risipiţi, în partea de sud a Podişului Olteţ, având un relief
Vecinii comunei:
Peisaj - Comuna
• la nord, comuna Zătreni; Lăcusteni
• la nord-est, comuna Tetoiu;
• la sud, oraşul Bălceşti - centrul polarizator al zonei,
aflatLăcusteni
Comuna la o distanţă
- de circa 15 km faţă de comună;
încadrare în Judeţul
• la Vâlcea
sud-vest, comuna Ghioroiu.
de şes şi de deal.
Sate componente:
• Lăcustenii de Jos (fost Risipiţi);
• Lăcusteni;
• Contea;
•Găneşti (cel mai vechi sat);
• Lăcustenii de Sus.
Scurt istoric al comunei Lăcusteni - Cadrul social
Comuna Lăcusteni datează încă din anul 1864, făcând parte, în urma numeroaselor reorganizări
ale teritoriului, din diferite structuri administrativ-teritoriale (Plasa de mijloc Judeţul Vâlcea, în
perioada interbelică sau Raionul Bălceşti, Regiunea Oltenia, în perioada comunistă). Până în anul
1968, comuna Lăcusteni a avut în componenţa sa un număr mai mare sau mai mic de sate, de la
o reformă administrativă la alta. Printre satele care au făcut parte din comuna Lăcusteni,
exceptându-le pe cele de astăzi, se numără următoarele: Bălşoiu, Biserica, Ciobăneşti, Făureşti,
Păsăteşti, Beneşti, Delureni, Chirculeşti, Irimeşti, Risipiţi. De-a lungul timpului, unele dintre aceste
sate au primit altă denumire (de exemplu satul Risipiţi, care este în prezent satul Lăcustenii de
Jos) sau au fost comasate, după cum urmează:
- Păsăteşti, sat moşnenesc. A fost până în anul 1899 inclus în comuna Găneşti. Numele provine
de la numele de grup Păsăteştii. A mai fost notat sub forma Paşităşti (1896). Moşia era în posesia
a 65 de moşneni, grupaţi pe patru moşii: Bălăneştii cu 25 ha şi 11 locuitori; Hereştii cu 25 ha şi
12 locuitori; Vlădoieştii cu 50 ha şi 22 de locuitori; Păsăteştii cu 50 ha şi 17 locuitori. Astăzi, satul
Păsăteşti este inclus în satul Găneşti;
26 I P a/gri/
rvă
- Ciobăneşti, sat menţionat sub numele de Cibăneşti încă din anul 1502. Figurează în harta lui
Schwartz din 1722 sub forma Csobanest, iar în textele administrative din perioada 1861-1865 ca
Ciolăneşti. în 1840, apare ca mahala a Găneştilor. Din 1950, s-a contopit cu satul Găneşti.
Actualmente, face parte din satul Lăcustenii de Sus;
- Biserica, sat situat la nord de Găneşti până în podul de peste Olteţ. în prezent, este inclus în
satul Lăcustenii de Sus;
- Bălşoiu, sat situat pe dealul cu acelaşi nume între Găneşti şi Contea. Satul a dispărut prin
comasarea cu satul Găneşti. în 1825, în mahalaua Bălşoiu a satului Găneşti este ctitorită o
biserică de lemn cu hramul Sf. Gheorghe de către serdarul Ghiţă Tetoianu. în prezent, satul este
puţin populat, devenind un cătun al satul Găneşti.
Pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp, sate care acum aparţin de alte localităţi vecine,
au făcut parte din comuna Lăcusteni: Făureşti (comuna Zătreni), Beneşti şi Irimeşti (oraşul
Bălceşti).
Izvoarele vremii ne prezintă destule şi vechi mărturii despre continuitatea locuirii pe aceste
meleaguri. Pământul roditor de pe valea Olteţului a asigurat locuitorilor traiul, iar dealurile cu
păduri dese au constituit pavăză pentru vremuri de răstrişte. De asemenea, un rol important I- a
avut existenţa unui drum intens circulat ce făcea legătura între Bănia Craiovei şi alte târguri sau
centre importante ale vremii cum erau Horezu sau Târgu Jiu, drum care străbătea localitatea de
la un capăt la altul. Acest fapt putea constitui, însă, un dezavantaj în cazul trecerii unor oşti
invadatoare, care urmau tocmai drumurile importante sau cursurile unor râuri.
Dintre cei înstăriţi (boierii), proprietari mai mari sau mai mici de pământ ai locului, mulţi au ajuns
să îndeplinească diferite dregătorii de la cele mai mici până la cele mai înalte (logofăt, postelnic,
paharnic, stolnic, serdar, agă, etc.) şi s-au înrudit prin alianţe matrimoniale cu mari familii
boiereşti ale ţării (Otetelişanu, Bibescu, Berindei, ş.a.). Multe denumiri de locuri sau chiar de sate
sunt legate de aceştia.
Contrar ideilor comuniste, aceştia au constituit un factor de progres la nivelul satelor, înfiinţând
primele şcoli sau zidind biserici. Unii au fost adevăraţi filantropi.
în marea lor majoritate, însă, locuitorii acestor sate, care vor forma mai târziu comuna Lăcusteni,
au fost moşneni, adică proprietari de pământ, doar câţiva ajungând ţărani dependenţi, adică
„rumâni". Dintre toate vicisitudinile vremii care s-au abătut asupra lor (cotropitori, molimi,
răscoale, conflagraţii mondiale, etc.), de departe cea mai greu de acceptat a fost deposedarea lor
de pământ făcută de regimul comunist. După Revoluţia din Decembrie 1989, simţul şi respectul
propietăţii tind să se reinstaureze.
Prin reorganizarea comunei Zătreni, reorganizare care s-a făcut în baza Legii nr. 84 din 05 aprilie
2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 310 din 07 aprilie 2004, a luat fiinţă comuna Lăcusteni în
componenţa sa actuală.
Cea mai veche atestare documentară este cea a satului Găneşti. în anul 1480, găsim menţionat
satul Găneşti într-un hrisov al lui Basarab cel Tânăr. Se presupune că denumirea vine de la grupul
Găneştilor (neamul lui Ganea). în perioada 1728-1731, acesta apare ca sat boieresc al boierului
Barbu Gănescu cu 16 birnici. Moşia satului era stăpânită de peste un secol de Ştefan Gănescu,
casa medelnicerului Constantin Coţofeanu, boierii Tetoieni şi moşneni de-a valma pe trei moşii. în
anul 1855, în sat erau 41 moşneni proprietari, iar în 1912 erau 60 la o populaţie de 213 locuitori
şi satul este evaluat ca având o structură mixta boieresc-moşnenească. Acesta număra, în anul
1861, 170 de familii (179 de case). Satul Găneşti, împreună cu cătunele din jurul său, respectiv:
Bălşoiu, Păsăteşti, Ciolăneşti (Ciobăneşti), Făureştii de Sus şi Biserica, între anii 1864 si 1899 au
alcătuit o comună.
27 I P a'Q'vn/i
Capitolul III STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016-2020
Vatra iniţială a satului Găneşti a fost scindată în două sate, o parte reprezentând satul Găneşti
prezent, cealaltă parte fiind asimilată satului Lăcustenii de Sus.
Printe boierii Găneşti care au îndeplinit înalte dregătorii, se numără următorii:
- clucerul loan Gănescu: a ctitorit în anul 1812 Biserica cu hramul Sf. Nicolae, în prezent
monument istoric. Acesta era fiul stolnicului Vlăduţ Gănescu, iar copiii săi se numeau Petre,
Ştefan, Elena şi Smaranda. în biserica din Găneşti sunt pictaţi postelnicul Danciu şi soţia sa
Ancuţa, armaşul Pătru Gănescu fiul lui Danciu, stolnicul Barbu Gănescu, stolnicul Vlăduţ Gănescu
împreună cu soţia sa Catinca Gănescu, fiica paharnicului Ştefan Bibescu, precum şi fiul acestora,
paharnicul loan Gănescu;
- logofătul Vlad Gănescu: împreună cu alţi trei boieri, a hotărnicit moşia Crivina din Vâlcea a
Mănăstirii Dobruşa (1704);
- sardarul Pătru Gănescu: în anul 1745, avea moşia lângă Crivina Dobruşei cunoscut şi ca Pătru
Zătreanul, probabil pentru că avea moşia în aceste două sate;
- paharnicul Barbu Gănescu: în anul 1749, împreună cu alţi boieri, a hotărnicit moşia Buneşti;
- stolnicul Vlăduţ Gănescu: a ajuns în Sfatul Caimacamilor Craiovei (1755).
Satul Lăcusteni, aproape la fel de vechi ca satul Găneşti, a mai fost cunoscut si sub denumirile
de Lăcustăni (1642) sau Locusteni. Denumirea îşi are originea în cuvântul latinesc „lăcustă". Se
mai crede că numele e legat de o invazie a lăcustelor în trecutul foarte îndepărtat. Aceasta este
doar o ipoteză, neexistînd dovezi în acest sens. Cel mai probabil, denumirea derivă din numele de
grup Lăcusteni (neamul Lăcustenilor), foşti boieri ai locului. în prezent, există locuitori cu numele
de Lăcusteanu, probabil descendenţi ai acestora.
Satul apare pentru prima dată într-un document din 1576, în care jupâniţa Slavna călugăriţa,
jupâniţa Stana a Bengăi şi fiul ei Vladislav vând boierului Dumitru, postelnic din Lăcusteni, un
sălaş de ţigani cu 4.300 de aspri, „cu ştirea a mulţi oameni buni şi megueşi dimprejurul locului".
Prin alte două hrisoave ale domnitorului Mihnea, unul din Iunie 1578, celălalt din octombrie 1579,
se confirmă banului Calotă unde, printre martori ai tranzacţiilor, apare Dumitru pârcălab din
Lăcusteni, alături de alţi „megiaşi" din satele vecine Stan si Popa din Bălceşti. Satul rămâne moşie
moşnenească până in secolul XX. în 1731 erau înregistraţi doar un megiaş şi doi birnici. în
mahalaua Rusuleşti din Lăcusteni, era o biserică din lemn cu hramul Sf. Nicolae construită la 1780
de paharnicul Grigore şi refăcută de Pătru Rusu, Dumitru Rusu şi Nicolae Grecu în anul 1835.
Anul 1831, găseşte moşia moşnenească a satului stăpânită de boiernaşii Rusuleşti şi moşneni de-
a valma, pe patru moşii. Pe moşiile satelor Lăcusteni şi Contea, la 1855 erau 77 moşneni
proprietari. în anul 1899, cele 120 de ha erau în posesiunea moşnenilor grupaţi în trei moşii:
Mazileşti cu 60 de ha şi 10 locuitori, Sbongheceşti cu 30 de ha şi 15 locuitori, Rusuleşti cu 30 de
ha şi 10 locuitori. La acestea se adaugă cele 100 de ha ale lui Preda Samoilescu. Dintr-un total de
192 de locuitori, în anul 1912, satul Lăcusteni avea un număr de 46 „răzeşi".
Fiind aşezat în imediata vecinătate a văii Peştenii, mulţi consideră satul Risipiţi unul din satele
de pe valea acesteia. Denumirea îşi are originea în cuvântul risipă. Se presupune că, iniţial, în
satul aşezat pe deal, casele erau dispuse rar, la distanţă mare una de alta. Iniţial a fost un sat de
moşneni. Treptat, stăpânii pământului au vândut moşia, dar fără a devenii rumâni (ţărani
dependenţi).
Pentru prima dată, satul Risipiţi este atestat documentar printr-un hrisov din 1619 semnat de
Gavrilă Vodă. în anul 1668, o parte din moşie, fără rumâni, a fost vândută de un anume Goran
clucerului Nedelcu. Fiul lui Nedelcu, lorga, a vândut la rândul său această parte de moşie, tot fără
rumâni, lui lovan, căpitan Zătreanul, pentru 80 de taleri şi un cal.
28 I P a/fyl rvă
Preţul era de 44 bani stânjenul. Moşia avea 730 stânjeni de la apa Olteţului cu vaduri de moară
până la hotarul Ghioroiului. Această vânzare a fost contestată în 1712 de către Barbu Otetelişanu,
pe motiv de preemţiune. în anul 1714, lovan Zătreanul a cumpărat şi restul de moşie a satului de
la moştenitorii lui Stan Căplescu şi ai lui Macarie, dar tot fără rumâni. La 20 octombrie 1745,
clucereasa Maria, nora lui lovan Zătreanul şi fiica lui Tudor Berindei din Olt, donează această
moşie Episcopiei Râmnicului. Satul Risipiţi era pe la anul 1752 în atingere cu hotarul satului
Beneşti stăpânit de vornicul Barbu Otetelişanu. La 22 mai 1849 şi 8 februarie 1854, moşia
Episcopiei este hotărnicită de marele agă Dincă Zătreanul.
Episcopia deţine moşia Risipiţi până în anul 1864 când, prin reforma agrară a lui Cuza, este dată
ţăranilor. Sunt împroprietărite 56 de familii de clăcaşi cu 140 de ha de pământ. împroprietăriri,
dar de mai mică amploare, au avut loc în Bălşoi - 6 familii şi Contea - 6 familii. Au mai urmat şi
alteîmpropietăriri după mişcările sociale din 1888, dar, în special, după primul război mondial
pentru combatanţi, văduve şi orfani de război. Aceste împroprietăriri au dus la o îmbunătăţire a
vieţii ţăranilor dar, deşi terenurile erau de calitate fiind situate cu precădere în lunca Olteţului,
erau cu greu exploatate din cauza lipsei animalelor de muncă şi a uneltelor. în anul 1912, în satul
Risipiţi sunt înregistraţi 223 de locuitori, dintre care 56 de familii moşneni.
Biserica din sat, având trei turle, a fost construită în anul 1912 de către Barbu Otetelişanu pe
când primar era Luţă Dumitrescu cu concursul preotului Costică Rădulescu şi al sătenilor.
Anterior, în Risipiţi, a existat o biserică de lemn construită în anul 1799 de popa Radu, Preda
Anghel Călugăraşu, Nicolae Netejoiu, împreună cu locuitorii satului.
Satul Risipiţi a făcut parte din comunele Lăcusteni (1865-1968) şi Zătreni (1968-2004). Din anul
1968, s-a numit Lăcustenii de Jos.
Satul Contea este aşezat pe dealul cu acelaşi nume. în trecut, a mai purtat numele de Cântea
(1861), Cânte sau Cînte (1865-1965). în hărţile din secolele XVII şi XIX este menţionat Konth
(1722).
Locuitorii satului erau în mare parte moşneni proprietari de pământ, dar existau şi câteva moşii
deţinute de mai mulţi boieri, cum erau cei din familia Berindei. Pe aceste moşii au fost
împropietăriţi ţărani după cele două războaie mondiale. Majoritatea pământului care se cultiva, se
afla pe lunca Olteţului şi în „Vărsătura" pârâului Contea. Era populată mai mult partea de sus de
sub pădure a satului până în dealul Seciului, ca mai apoi acea zonă să se depopuleze, locuitorii
coborând spre valea Olteţului.
Prezentare biogeografică a comunei Lăcusteni - Cadrul natural
Biodiversitatea sau diversitatea biologică

semnifică diversitatea vieţii pe pământ şi
implică patru nivele de abordare:
diversitatea ecosistemelor, diversitatea
speciilor, diversitatea genetică şi
diversitatea etno-culturală.
Comuna Lăcusteni (ca de altfel, mare
parte din suprafaţa judeţului Vâlcea) se află
încadrată în Regiunea Biogeografică
Continentală, regiune care acoperă peste un sfert
din teritoriul Uniunii Europene şi se
întinde pe o fâşie largă de la vest la est,
Regiunile bo{geografice ale României
29 I P O/gpi/rvă
Capitolul III STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 201C - 2020
pornind din centrul Franţei şi îndreptându-se către graniţa estică a Poloniei, în partea de nord şi a
României, în partea de sud. Dincolo de teritoriul Uniunii Europene, regiunea se întinde până la
Munţii Ural, la graniţa cu Asia.
Regiunea Biogeografică Continentală ocupă mare parte din teritoriul României, respectiv 53% din
suprafaţa ţării. în România, această regiune biogeografică ocupă Transilvania, două treimi nordice
ale Moldovei şi două treimi vestice ale sudului ţării. Mare parte din această arie a fost ocupată de
păduri de foioase, care pe parcursul istoriei umane au dat loc terenurilor agricole. Regiunea
continentală are specii şi habitate caracteristice câmpiilor, dealurilor joase şi dealurilor mai înalte.
Relieful
Judeţul Vâlcea se bucură de diferite forme de relief, întâlnind dealuri, munţi şi văi, de o poziţie
geografică care îl avantajează, fiind situat la intersecţia unor importante căi de comunicaţii, ape,
resurse naturale importante si bogate, respectiv masiv de sare, numeroase pungi de petrol şi
gaze naturale, straturi de cărbuni, izvoare de ape minerale cu efecte miraculoase, precum şi de o
floră şi o faună deosebite.
Fiind amplasată în sud-vestul judeţului Vâlcea, comuna Lăcusteni se încadrează în treapta de
relief Podişul Getic, aşezată pe râul Olteţ şi pe pârâul Peşteniţa, având un relief de şes şi de deal.
Caracteristica principală a reliefului este dată de fragmentarea în foi longitudinale a dealurilor, iar
paralelismul, aproape geometric al văilor principale, se reflectă puternic în modul de distribuire al
satelor componente. Acestea formează un singur şir care traversează pe direcţia nord-sud
comuna. Dealurile, relieful predominant al comunei, sunt pe direcţia nord- sud.
Geografia teritoriului se prezintă ca un culoar hidrografic între dealurile Amaradiei şi dealurile
Saşei. Fluctuaţiile apelor au dus la crearea unei terase, Terasa Lăcusteni, cu altitudini diferite,
numeroase rupturi de pantă şi o extindere mai amplă în localitatea Contea.
Pământul este diversificat: spre est se întâlneşte lunca Olteţului, spre vest dealuri şi păduri, iar
între dealuri sunt multe văi şi vâlcele, cum ar fi: Dealul Piscupia, Valea Măluroasa, Valea
Secetoaia, Dealul secetoaia, Valea Mănăstirea, etc. pe culmile dealurilor se întind unele platouri:
Peretul Măluroasei, Şurligăile, Peretul Samuileştilor, Peretul Conţii, Dosul, Şesul - Strâmba.
Condiţiile pedoclimatice de care dispune comuna Lăcusteni, în graniţele ei actuale, influenţează
flora şi fauna, care sunt cât mai diversificate.
Flora
Vegetaţia care caracterizează teritoriul comunei Lăcusteni este definită de culturi agricole, păduri
de stejar şi salcâm, precum şi alte foioase. Aproape jumătate din teritoriul judeţului Vâlcea este
acoperită de păduri de stejar, fag, conifere sau altă vegetaţie forestieră. Zona forestieră este
specifică regiunilor deluroase, acoperind circa 45% din suprafaţa teritoriului. Speciile de arbori
dominante care compun etajul foioaselor sunt reprezentate de fag şi gorun, pe lângă întâlnidu-se
şi carpenul, teiul, frasinul, jugastrul, ulmul, salcâmul, mesteacănul, alunul şi platinul de pădure.
în comuna Lăcusteni, pădurile ocupă o suprafaţă de 1.135,24 ha. în cuprinsul lor predomină
stejarul, salcâmul şi alte foioase, precum gorunul, fagul, gârniţa, ulmul, arţarul. Etajul de arbuşti
este format din alun, păducel, părul sălbatic, măceşul şi porumbarul.
Vegetaţia ornamentală din parcurile şi zonele de versant cuprinde: bradul argintiu, molidul, pinul,
zada, arinul, plopul si salcia.
Pădurile de molid cresc în etajul subalpin, pe lângă arbuşti ca: măcrişul şi afinul. Pădurile de
foiase acoperă zona montană şi o parte a dealurilor subcarpatice şi piemontane.
Dealurile sunt acoperite de păduri de foioase în care predomină specii de Querus Q. Robur =
stejar, Q. Frainetto = gărniţa, Q. Ceris = cerul, Ulmus foliace = ulmul, Fraxinus excelsior = frasin,
Rubinia pseudacacia = salcâm, Fagus silvestis = fagul şi alte specii de arbori. Dintre speciile de
30 IP «'ţpi't'i'ă
Capitolul III STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 201«- 2020
arbuşti şi subarbuşti care se găsesc în pădurile din comună putem aminti: păducelul (crategus
monogina), alunul (corilus avellana), socul sălbatic (sambucus nigra), iar ca subarbuşti putem
aminti rugul (rugus cereus), măceşul (roza canina),etc. în poienile din pădurile comunei, pe văile
şi versanţii dealurilor, cresc o mulţime de specii de plante din care unele sunt plante medicinale:
coada şoricelului (Alchilleia millefolium), sunătoarea (Hipericum Perfoliatum), coada calului
(Ecvizetum sp.), trei fraţi pătaţi. Primăvara timpuriu înfloresc viorelele, cocorăii (Eritronum Den
cansis), tămâioarele şi altele. Compoziţia floristică a pajiştilor din pădure variază din punct de
vedere gravimetric, ceea ce face ca din această masă vegetativă să rezulte un fân de cea mai
bună calitate. în luncile apelor cât şi pe terenurile în care bălteşte apa cresc specii de arbori
adaptate pentru aceste condiţii: plopul (populus alba ), salcia (salix sp.), arinul şi altele.
Dintre arbuşti, se întâlnesc răchiţa albă şi roşie, singerul (cornus sangvineea), lemnul câinesc
(Ligustrum vulgare), etc.
Fauna
Condiţiile climaterice din zonă sunt propice pentru o faună bogată. Dealurile acoperite cu păduri
sunt un mediu bun pentru mamifere precum: vulpea (vulpes vulpes), iepurele (leptus europeus),
veveriţa (scyrus vulgaris fuscoater), dihorul, pisica sălbatică, etc. şi pentru păsări diversificate
precum: uliul, cioara, cucul, pupăza, privighetoarea, mierla, raţa sălbatică, gâscă sălbatică,
cocorul, barza, etc. Pe solul pădurii şi scoarţa copacilor mişună insecte vătămătoare felurite:
cărăbuşul, rădaşca, ploşniţe de pădure, urechelniţe, purici de plante.
Pe râul Olteţ, care acoperă suprafaţa teritoriului comunei Lăcusteni, vara se poate pescui. Printre
speciile de peşti care se pot pescui se numără: cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus
barbus), nisipariţa (Cibitis Romanica), crapul şi plătica.
Pe teritoriul comunei Lăcusteni întâlnim animale domestice ca: bovine, cabaline, suine, ovine şi
caprine, precum şi păsări domestice, cum ar fi: găini, raţe, gâşte, porumbei, curci şi bibilici.
Solul
Solulurile în comuna Lăcusteni sunt în general brune de pădure (cambisoluri), mai mult sau mai
puţin podzolit, aceasta arătând că în trecutul mai îndepărtat, pe acest teritoriu au existat păduri
seculare. Acestea au textură uniformă pe întregul profil, fapt ce determină o rezistenţă uniformă
la eroziune. Alte tipuri de soluri întâlnite: luvisoluri albice, planosoluri (eu- mezobazice),
vertilosoluri. în dealurile mai înalte, apar spodosoluri cu textură grosieră pe întregul profil şi
conţinut ridicat de schelet, care îi conferă o rezistenţă redusă la eroziune.
Dar în valea largă a Olteţului se mai găsesc lacovişti şi aluviuni, mai ales pe vechea albie a râului
Olteţ. Totuşi, aceste terenuri sunt bune pentru agricultură, mai ales că în ultimile două decenii s-
au efectuat lucrări de ameliorare.
Solurilor din comuna Lăcusteni le este caracteristic contrastul regimului termic şi al umidităţii,
respectiv altenanţa excesului şi deficitului de umiditate, primul manifestat pregnant primăvara,
dar şi în lunile mai şi iunie, luni cunoscute ca fiind cu vârfuri de precipitaţii, cel de al doilea
31 I P asfrOrvi
Capitolul III STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 201S - 2020
caracteristic al perioadei de vară-toamnă, când necesarul de umiditate pentru plante este maxim;
textura fină care imprimă solurile specifice; gradul mare de compactare; aciditatea şi rezerva mică
de humus.
Starea actuală a calităţii solurilor este determinată atât de condiţiile naturale în care se găsesc
solurile respective, cât şi de modul de gospodărire, prin care nu întotdeauna se asigură
amenajările necesare.
Fiind alcătuit predominant din formaţiuni puţin rezistente la eroziune (argile, marne, nisipuri,
gresii slabe), solul a suferit şi suferă încă o eroziune puternică, favorizată şi de structura uşor
ondulată, boltită sau „vălurită". La toate acestea se adaugă efectul mişcărilor tectonice,
cutremurelor, precipitaţiilor adesea abundente, regimului şi compoziţiei apelor subterane şi de
suprafaţă, climatului şi regimului precipitaţiilor. Eroziunea puternică a solului pe întreg teritoriul
comunei se datorează şi faptului că depozitele permeabile de la suprafaţă se suprapun peste
altele impermeabile şi lunecoase care devin adevarată rampă de alunecare pentru marea masă de
pământ.
Reţeaua hidrografică este bogată şi repartizată relativ uniform (proporţional) pe întreg
teritoriul comunei. Terenurile comunei se află permanent sub apă, fiind acoperite de râul Olteţ -
lungime 6.300 m şi pârâul Peşteniţa - lungime 5.200 m. Cercetările geologice şi hidrologice
efectuate până acum atestă faptul că localitatea Lăcusteni dispune de pânze de ape subterane.
Cele mai bogate pânze de ape libere se găsesc în şesurile aluvionare alcătuite din pietrişuri şi
nisipuri de-a lungul râului Olteţ şi a pârâului Peşteniţa.
în iernile şi primăverile cu precipitaţii abundente, se formează pârâiaşe care poartă numele văilor
ce fierăstruiesc dealurile din stânga şi din dreapta Olteţului. Un pârâiaş important este şi pârâiaşul
Peşteniţa care, în anii cu precipitaţii puţine, vara seacă. El se varsă în râul Olteţ pe teritoriul
oraşului Bălceşti.
Mai există şi alte pâraie cu debite instabile care pot fi încadrate în categoria torentelor, scurgerea
dominantă pe aceste pâraie este cea de primăvară, fapt determinat de topirea zăpezilor şi de
ploile abundente din mai - iunie. Toamna pe aceste pâraie se produc cele mai mici volume de
scurgeri.
Clima si fenomenele naturale specifice zonei
Particularităţile orografice ale teritoriului judeţului Vâlcea se reflectă puternic în diversitatea
aspectelor climatice aferente comunei Lăcusteni. Clima comunei Lăcusteni este temperat-
continentală cu influenţe mediteraneene.
La nivelul judeţului Vâlcea, se poate întâlni de la clima munţilor înalţi până la clima dealurilor
joase cu diferenţele topoclimatice caracteristice de adăpost din depresiuni intra- şi subcarpatice.
Influenţată de relieful cu fragmentare accentuată, radiaţia solară este foarte neuniform
repartizată. De fapt, izoterma anuală de 10°C care înconjoară pe la nord întreaga Câmpie
Română şi străbate de la est la vest partea sudică a Piemontului Getic pe linia Topoloveni şi
Drăgăşani şi Bălceşti şi Strehaia, tăind partea sudică a judeţului si pătrunde adânc spre nord în
lungul văii largi a Oltului până la regiunea dealurilor subcarpatice.
Dacă mediile lunii, cele mai reci sunt distribuite pe 7°C-8°C (de la mai puţin de -2 °C în dealurile
Drăgăşanilor şi Bălceştilor, în culoarul văii Oltului, şi chiar în depresiunea de sub munte sub -9 °C)
cele din luna iulie se eşalonează pe mai mult de 14°C, adică de la 8°C pe crestele munţilor la
22°C la sud de Drăgăşani.
Temperatura medie anuală în comuna Lăcusteni este de 10,9°C, încadrându-se în media judeţului
Vâlcea.
Climatul Colinelor se caracterizează prin ierni aspre cu viscole puternice, veri călduroase şi uneori
32 / P o/jpi'i'vă
Capitolul III STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
secetoase, ca urmare a pătrunderii cu uşurinţă, iarna şi vara, a maselor de aer din sectorul
nordic, estic, nord-vestic şi nord-estic. Amplitudinea termică absolută are valori mari, cantitatea
de precipitaţii este mai redusă, fapt ce imprimă climatului un caracter continental de nuanţă
excesivă.
Precipitaţiile atmosferice medii anuale depăşesc 650 l/mp.
începând cu luna aprilie, se resimt vânturile din direcţia sud şi sud-est care aduc precipitaţii.
Vântul de sud-vest este prevestitor de secetă.
Dintre fenomenele climatice periodice, prezintă interes ceaţa şi bruma. Ceaţa se produce de
regulă în anotimpul rece, cu valori maxime în decembrie şi ianuarie, în zona subcarpatică şi în
depresiunile intramontane. în lunile de toamnă, ceaţa este un fenomen frecvent şi pe văile
râurilor, reducând gradul de luminozitate. Pâcla este frecventă pe valea Olteţului şi contribuie la
amplificarea ceţii urbane. Prima brumă se înregistrează în ultima decadă a lunii septembrie, iar
primăvara se înregistrează ultima zi cu brumă.
Se înregistrează precipitaţii însemnate în lunile mai-iunie, iar cele mai reduse cantităţi de
precipitaţii cad în perioada septembrie-octombrie. Lipsa precipitaţiilor duce la apariţia fenomenului
de secetă, care este destul de frecvent în regiunea de sud a judeţului Vâlcea.
Aspecte demografice
în ariile depresionare, aşezările omeneşti s-au concentrat la contactul acestora cu muntele, sub
streaşină căruia s-a dezvoltat un şir aproape neîntrerupt de sate, sau de-a lungul râurilor, unde
satele se înşiră ca mărgele pe aţă, existând aici câte văi de râuri tot atâtea principale şiraguri de
case. Dealurile, acoperite atât cu păduri şi păşuni, cât şi cu pomi fructiferi, viţă de vie şi ogoare,
sunt mai slab populate comparativ cu depresiunile dintre ele, pentru că prin fragmentare şi grad
de accesibilitate le oferă satelor mai puţine posibilităţi de fixare şi de dezvoltare.
Spre deosebire de alte regiuni ale ţării noastre, în Oltenia modul de formare a satelor prezintă
anumite particularităţi. Satele s-au format la răscrucea unor drumuri sau în josul unor râuri, cum
este şi situaţia comunei Lăcusteni.
în comuna Lăcusteni, aşezările omeneşti se găsesc pe principala cale de acces, repectiv DJ 643,
drum care este paralel cu râul Olteţ. Pe dealurile înalte ale comunei se întâlnesc case rare, ceea
ce a dus la naşterea numelor satelor, cum este cazul satului Risipiţi.
Privită de pe dealul Conţii sau de pe dealul lui Bâzdoacă, comuna Lăcusteni pare foarte
împrăştiată şi nu are perspectivă să-şi alcătuiască o organizare care să satisfacă interesele tuturor
locuitorilor. Comuna nu are o aşezare compactă. Casele sunt organizate în sate, iar satele sunt
aşezate pe vâlcele sub adăpostul pădurilor.
Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Lăcusteni se ridica la 1.477 de
locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.538 de
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,63%). Pentru 2,3% din populaţie, apartenenţa
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi
(97,63%). Pentru 2,3% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.
în prezent, la nivelul anului 2016, în comuna Lăcusteni se înregistrează 1.416 locuitori, în
scădere faţă de recensământul efectuat în anul 2011. Forţa de muncă calificată este
neexploatată, înregistrându-se o migraţie în afara comunei, chiar în afara ţării.
Comuna Lăcustei are un nivel de urbanizare mic, întreaga zonă având un caracter puternic rural,
pe o rază de 15 km nefiind nici un centru urban. Centrul polarizator al zonei este oraşul Bălceşti,
aflat la o distanţă de aproximativ 15 km de comună. Comuna Lăcusteni, având o suprafaţă de
31,15 km2 şi o populaţie de 1.416 locuitori, înregistrează o densitate a populaţie mică şi se
33 I P Gug'i/rvă
Capitolul III STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 201 fi -
2020
încadrează în categoria comunelor mici ale judeţului Vâlcea.
Economie
Relansarea creşterii economice a devenit o prioritate naţională, pornindu-se de la importanţa sa

atât pentru asigurarea condiţiilor de realizare a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, cât şi
pentru creşterea nivelului de trai. Implicarea factorilor locali şi a reprezentanţilor societăţii civile a
devenit din ce în ce mai pregnantă în procesul de elaborare şi realizare a programelor de
dezvoltare economico-socială, indiferent dacă resursele financiare sunt asigurate de fonduri
guvernamentale, de fonduri private interne sau prin cofinanţări şi împrumuturi externe.
Ocuparea neagricolă a populaţiei rurale a înregistrat un puternic regres după 1990, pe fondul
restructurării economiei socialiste. Până în anul 1990, o mare parte a populaţiei rurale activa în
zonele urbane, în industrie, construcţii sau comerţ, locurile de muncă din localităţile rurale fiind în
sfera activităţilor agricole.
La nivelul comunei Lăcusteni, situaţia este similară cu aceea de la nivelul întregii ţări. în prezent,
pe teritoriul comunei există agenţi economici care acoperă câteva tipuri de activităţi, cum ar fi:
construcţii, comerţ en-detail, reparaţii întreţinere auto şi moto, producţie produse panificaţie,
producţie cheag, sănătate şi asistenţă socială, reparaţii electronice şi electrocasnice, diverse
activităţi. Datorită acestor agenţi, comuna este încă pe linia de plutire.
Veniturile populaţiei sunt relativ scăzute, numărul de slariaţi raportat la populaţie fiind scăzut.
Locurile de muncă neagricole sunt reprezentate în general de posturile din administraţia locală,
învăţământ şi asistenţă medicală, la care se adaugă cele din comerţ.
Lipsa de oportunităţi pe plan local, infrastructura deficitară şi nivelul de pregătire profesională,
precum şi sărăcia, toate reprezintă principalele bariere cu care se confruntă locuitorii din mediul
rural, după anul 1990, în căutarea unui loc de muncă în sfere economice nonagricole.
Activităţile economice principale la nivelul comunei Lăcusteni sunt:
- agricultura (activitatea de bază)
- creşterea animalelor
- pomicultura.
Potenţialul natural al solului şi subsolului nu oferă zăcăminte exploatabile, comuna având ca profil
economic predominant agricultura. în lugul văilor apar soluri aluvionare şi brune, favorabile
dezvoltării culturilor agricole mari. Prin terasarea pantelor, au fost înlocuite fostele păşuni
neproductive cu suprafeţe viticole întinse şi pomicole. Pe lângă acestea, pe teritoriul comunei
există păduri (1.135,24 ha) care contribuie la formarea topoclimatului local. Solul aluvionar din
zona de luncă şi tersaele inferioare este favorabil dezvoltării legumicole pentru consumul propriu.
Structura producţiei agricole din teritoriul comunei Lăcusteni este condiţionată de aşezarea
geografică şi de condiţiile climatice, remarcându-se ponderea scăzută a serviciilor agricole în
34 I P cvg- i/
M/ă
Capitalul III STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
totalul producţiei agricole şi menţinerea unui model tradiţionalist de agricultură, în interiorul

exploataţiilor individuale. Terenurile proprietăţi particulare sunt lucrate cu mijloace proprii.
Agricultura are un rol important pentru asigurarea unui venit, prin propria angajare, în timp ce
diversificarea activităţilor din zona rurală rămâne o problema care trebuie rezolvată.
Economia comunei prezintă următoarele caracteristici privind agricultura:
> sub aspectul proprietăţii, agricultura este fărâmiţată, iar formele de asociere acoperă mai
puţin de jumătate din terenul agricol existent;
> lipsa capitalurilor împiedică implementarea de tehnologii moderne;
> veniturile din agricultură sunt reduse şi fluctuante în funcţie de condiţiile climatice şi de preţul
pieţei;
> creşterea animalelor este restrânsă la gospodăriile individuale;
> dependenţa producţiei de condiţiile climatice;
> nu există suprafeţe agricole pe care să se practice agricultura intensivă sau cea ecologică;
> încep să apară complexe de creştere a animalelor de mare capacitate;
> produsele agricole sunt în general comercializate într-o formă neorganizată, "direct din
gospodărie";
> nu există unităţi de procesare a produselor agricole la nivel local.
Caracteristica zonei este producţia vegetală, orientată spre cultura cerealelor (porumb, grâu, orz,
ovăz), plantelor uleioase (floarea-soarelui), plantelor furajere (lucernă, trifoi) şi a legumelor. Pe
dealuri, se întâlnesc pomi fructiferi şi viţă de vie nobilă şi hibridă.
Nu toate pământurile sunt muncite, în special cele de pe delauri, care au fost lăsate pârlog, lipsa
resurselor populaţiei fiind unul dintre motivele pentru care s-a ajuns la situaţia actuală. Costurile
mari necesare pentru cultivarea pământului au dus la neefectuarea lucrărilor, ceea ce a generat o
agricultură practicată mai mult pentru consumul propriu, decât pentru obţinerea de profit.
Economia locală are ca trăsătură predominantă procentul foarte mare al fermelor de subzistenţă,
care produc în principal pentru autoconsum, comercializând pe piaţă doar întâmplător produsele
obţinute. în plus, fermele de subzistenţă au acces dificil la alte surse de venituri şi, de aceea,
bunăstarea unei părţi semnificative a populaţiei rurale depinde considerabil de nivelul de
profitabilitate al fermelor.
Pentru stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter
comercial, trebuie luate măsuri pentru susţinerea investiţiilor în mediul rural, pentru creditarea
agriculturii.
Nu există înfiinţată legal nicio asociaţie în domeniul agriculturii. Cele care au existat, cum ar fi
I.A.S., C.A.P., S.M.A., au fost defiinţate pe rând.
Cel mai productiv agent economic al comunei este brutăria particulară funcţională - SC
SERCOPAN SRL, dotată după standarde europene. Brutăria asigură distribuţia pâinii pe raza mai
multor comune, atât din judeţul Vâlcea, cât şi din judeţele Dolj şi Olt.
Scăderea suprafeţelor ocupate de livezi poate fi legată de dezvoltarea insuficientă a industriilor
din aval, de absenţa pieţelor de gros din judeţ, de dificultatea accesului micilor producători la
pieţele urbane, în ciuda localizării în relativa proximitate a unor mari centre. în prezent în zonă
predomină livezile de meri, pruni, peri.
Acest acces dificil la pieţe şi insuficienta valorificare comercială a producţiei vegetale se datorează
următorilor factori: fragmentarea foarte ridicată a exploataţiilor agricole, în care predomină
exploataţiile de subzistenţă şi semi-subzistenţă, nivelului foarte scăzut de asociativitate al micilor
producători agricoli.
0 altă ocupaţie a locuitorilor comunei o reprezintă creşterea animalelor. Evoluţia efectivelor de
animale, în special bovine şi ovine, trebuie analizată în strânsă corelaţie cu spaţiul ocupat de
35 / P a/frun/Z
fâneţe. Astfel, în zonă, acestea deţin o pondere importantă din suprafaţa agricolă şi au cunoscut
variaţii reduse ale suprafeţelor în ultima perioadă de timp.
Deşi suprafaţa păşunilor şi fâneţelor este semnificativă, acestea sunt însă afectate de procese de
degradare, datorate factorilor antropici care pot conduce în anumite perioade la sub- păşunat şi
în alte perioade la supra-păşunat.
Ponderea exploataţiilor comerciale zootehnice în totalul producţiei animale este mult mai scăzută
decât în cazul producţiei vegetale, indicând un sector orientat aproape exclusiv către subzistenţă
şi semi-subzistenţă. Excedentul de produse din carne sau lapte este valorificat exclusiv local sau
în târguri organizate ad-hoc.
în comună, există şi activităţi de tip industrial: SC Silvia SRL şi PF Gârlescu Valentin.
Ecoturismul este modalitatea de a călători şi cunoaşte natura şi tradiţiile locale urmărind:
> producerea unui impact minim asupra naturii şi culturii locale;
> conservarea activă a naturii şi moştenirii culturale;
> utilizarea serviciilor locale;
> înţelegerea specială de către vizitator a elementelor naturii şi culturii locale;
> contactul nemijlocit al vizitatorului cu localnici şi agentul de turism, în special datorită
dimensiunilor reduse ale grupurilor de vizitatori;
> determinarea unor aşteptări realiste ale clientului în special prin realizarea unui marketing
corect.
Din păcate, la nivelul comunei Lăcusteni nu s-au constituit structuri care să corespundă cerinţelor
pentru obiectivele din zonă. Nu există nici gospodării dotate cu utilităţi specifice agroturismului, în
comună neexistând o tradiţie în acest domeniu.
Gestionarea situaţiilor de urgenţă
Comuna Lăcuseni se confruntă cu 4 categorii de potenţiali factori de risc principali, cu consecinţe

grave asupra populaţiei:
- inundaţii
- alunecări de teren;
- incendii de pădure;
- cutremure.
La nivelul comunei Lăcusteni, gestionarea situaţiilor de urgenţă este realizată de către Comitetul
Local pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi de către Serviciul Voluntar ca structură de intervenţie.
în componenţa Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă intră principalii factori de decizie de la
nivelul localităţii, preşedinte fiind primarul comunei. Principalele atribuţii ale Comitetului Local
pentru Situaţii de Urgenţă Lăcusteni sunt:
- informează prin intermediul centrului operaţional judeţean, privind stările potenţial
generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;
- evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul comunei, stabileşte acţiuni şi măsuri
specifice pentru gestionarea acestora şi urmăreşte îndeplinirea acestora;
- declară, cu acordul Preşedintelui comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, starea de
alertă pe teritoriul comunei;
- analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane materiale şi financiare
necesare gestionării situaţiei de urgenţă;
- informează comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă şi consiliul local asupra activităţii
desfăşurate;
- îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organizmele şi organele
36 I P a--# 0
n/ă
Capitolul III STRATE6IA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
abilitate. Prin dispoziţia primarului numărul 101/13.07.2016 Comitetului Local pentru Situaţii de
Urgenţă a fost reorganizat, modificându-se şi componenţa Centrului Operativ cu activitate
temporară.
Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă s-a întrunit în ultima şedinţă ordinară pe data de
26.10.2016, ocazie cu care s-a aprobat şi un nou Regulament - Cadru privind structura
organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea. De asemenea, Comitetului Local pentru Situaţii
de Urgenţă s-a întrunit cu ocazia instituirii codurilor de atenţionare în vederea gestionării
fenomenelor meteo periculoase apărute.
Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă este format din 26 de voluntari şi este condus de
către un şef de serviciu. Acesta a fost dotat cu mijloace de intervenţie (motopompă, generator
electric, scări, pichet de incendiu, etc.) printr-un program derulat de către Oraşul Bălceşti în
parteneriat cu localităţile vecine printre care şi Lăcusteni.
Membrii Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă au fost instruiţi şi sunt pregătiţi să intervină
în caz de nevoie. Şeful serviciului a absolvit cursuri de cadru tehnic cu atribuţiuni în prevenire şi
stingerea incendiilor, iar cei 6 membri ai compartimentului de prevenire au participat la cursuri de
perfecţionare organizate de asemenea de către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
Infrastructură rutieră
Comuna Lăcusteni este străbătută de următoarele drumuri publice, care servesc în intravilan şi ca
străzi:
> DN 67B - Târgu Jiu - Dragăşani - Piteşti: străbate comuna Lăcusteni la nord, de la vest
spre est şi o leagă de comunele limitrofe Zătreni şi Tetoiu; drumul este modernizat si are
ca îmbrăcăminte beton, aflat într-o stare bună;
> DJ 643 - Bălceşti - Lăcusteni: străbate comuna de la sud la nord, în paralel cu râul Olteţ şi
îi asigură legătura cu oraşul Bălceşti; drumul are are covor asfaltic;
> DC 73 - Găneşti: se află în nord-estul comunei şi face legătura satului Găneşti cu DJ 643;
drumul a fost asfaltat în 2013.
Mai există si o serie de drumuri secundare (uliţe săteşti) care deservesc unele sate, cât şi un
număr de drumuri vicinale ce deservesc grupuri de proprietăţi. Circulaţia actuală şi de perspectivă
este asigurată de către actualele drumuri din punct de vedere al densităţii dar nu şi al stării
tehnice în totalitate.
Drumul vicinal din satul Contea a fost pietruit în anul 2002 prin Fondul Român de Dezvoltare
Socială pentru Grupul din Comunitatea Rurală Săracă Contea.
Starea drumurilor este mai proastă în satele Lăcustenii de Jos şi Lăcustenii de Sus, unde s-au mai
făcut reparaţii (pietruiri), dar necesită o consolidare mai bună.
Transportul este reprezentat de mijloace reduse pentru cei aproximativ 120 navetişti. Există curse
regulate pe următoarele trase:
- Zătreni - Lăcusteni - Bălceşti;
37 I P Osfri/rvă
- Râmnicu-Vâlcea - Lăcusteni - Bălceşti;

- Zătreni - Lăcusteni - Drăgăşani.
Infrastructură de utilităţi
în comuna Lăcusteni, există un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă şi

canalizare, care acoperă toate cele 5 sate componente, sistem care a fost implementat prin
programul PNDR 2007-2013. Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 14,72
km (inclusiv conducta de aducţiune), iar reţeaua de canalizare se întinde pe o suprafaţă de 14,84
km (inclusiv conducta de refulare). Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile este de
112 mc.
O mare parte a locuitorilor cmunei se alimentează încă cu apa din fântâni. Debitul acestora este
influenţat de precipitaţii. în perioadele secetoase, acestea seacă şi populaţia se confruntă cu mari
dificultăţi în aprovizionarea cu apă potabilă.
Alimentarea cu energie electrică se realizează din sistemul energetic naţional. La nivelul
teritoriului comunei, în prezent, gradul de electrificare este de 100%, toate satele comunei fiind
racordate la reţea. Pe teritoriul comunei Lăcusteni nu există trasee de linii electrice aeriene de
110, 220, 400 kVA şi nici staţii electrice de transformare.
Alimentarea cu energie elctrică se face prin intermediul PTA 20/0,4 kVA racordate la LEA 20kVA
Bălceşti-Berbeşti. Amplasarea posturilor de transformare este realizată în centrele de greutate ale
consumatorilor casnici. Reţeaua de alimentare cu energie electrică se întinde pe o suprafaţă
totală de 20 km.
La nivelul comunei, nu există o centrală relefonică. în ceea ce priveşte abonaţii radio-TV,
aceştia sunt în număr de 435.
Alimentarea cu căldură (pentru spaţiile de locuit şi pentru prepararea hranei) se obţine prin
arderea combustibililor solizi (lemn şi cărbune), în sobe din cărămidă sau teracotă, fără o bază
tehnică corectă. Lemnul pentru foc se procură din fondul forestier local, prin exploatări mai mult
sau mai puţin controlate. Se constată o reducere a fondului forestier şi, de asemenea, se
constată, după anul 1990, o reducere a folosirii cărbunelui în spaţiile de locuit, din cauza lipsei de
siguranţă în exploatare.
în comuna Lăcusteni nu există alimentare cu gaze naturale.
Infrastructură sanitară
în nivelul comunei funcţionează un cabinet medical

individual, situat în satul Contea, serviciile medicale fiind
asigurate de un medic de familie şi o asistentă medicală,
precum şi de o asistentă comunitară.
Inaugurarea cabinetului medical a avut loc în data de 11
august 2007, cu ocazia zilei comunei, acesta fiind construit
prin forţele proprii ale comunei.
38 I P cvg-urvă
învăţământul
învăţământul în comuna Lăcusteni are o îndelungată tradiţie. Primele şcoli datează din anul 1838
în satele Risipiţi (actual Lăcustenii de Jos) şi Găneşti. în anul 1843, a luat fiinţă şcoala din
Lăcusteni, iarîn anul 1898 şi-a deschis porţile şcoala de meserii din Găneşti. în prezent, procesul
de învăţământ se desfăşoară în 3 locaţii, toate aparţinând Şcolii cu clasele l-VIII Lăcusteni, ca
unitate coordonatoare:
> Şcoala cu clasele MV şi Grădiniţa cu Program Normal - în satul Găneşti
(funcţionează doar
> Şcoala cu clasele 1-IV şi Grădiniţa cu Program Normal- în satul

Lăcusteni;
> Şcoala cu clasele V-VIII în satul - există o sală de

Contea
Pe lângă acestea, la nivelul comunei există o bază sportivă şcolară.

Numărul de elevi în clasele 1-IV: 62.
Numărul de preşcolari în grădiniţe: 24.
Numărul de elevi în clasele V-VIII: 52.
Primăria asigură transportul la şcoală copiilor şi elevilor, prin punerea la dispoziţie a unui
microbuz. Există curse regulate Bălceşti - Horezu care satisfac necesarul de transport al copiilor la
şi de la şcoală.
39 / P
cvgpi/t'Vă
Biblioteca comunei
în data de 13 august 2007, cu ocazia zilei comunei, a avut

loc inaugurarea Bibliotecii Comunale, amenajată prin forţe
proprii şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Vâlcea şi al
Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanu" Vâlcea.
Biblioteca comunală este dotată cu 6086 volume
(majoritatea provenind din donaţiile Consiliului Judeţean
Vâlcea).
în cadrul programului ,,Biblionet"(2009), biblioteca a fost dotată cu 3 computere cu acces la
internet şi echipament suplimentar (imprimantă, scanner, videoproiector, căşti web cu microfon,
router wireless).
De asemenea, există şi o bibliotecă şcolară.
> Biserica din satul Găneşti cu hramul „Sfântul

Nicolae" ctitorită de clucerul Ion Gănescu la 1812;
biserica este monument istoric inscripţionat
categoria B (interes public);
Culte
> Biserica din satul Contea cu hramul „Sfântul Dumitru";
> Biserica din satul Lăcustenii de Jos cu hramul „Adormirea Maicii Domnului",
construită în anul 1912 de Barbu Otetelişanu
40 / P
O'g'i/n/ă
Monumentul eroilor
Tradiţii populare
Descoperirile arheologice din perioada dacică şi daco-romană, ca şi mărturiile etnografice şi

istorice din epoca feudală atestă dezvoltarea continuă a unei bogate palete de meşteşuguri
populare dintrecare arhitectura, prelucrarea lemnului, a fierului şi a pietrei, zugrăvitul, olăritul,
cusutul şi ţesutul au cunoscut şi cunosc o evoluţie artistică remarcabilă, cristalizând un stil
propriu, original, cu valenţe specifice fiecărui gen. Textilele populare cunosc, în judeţul Vâlcea şi
implicit în comuna Dăeşti o tradiţie străveche şi o mare varietate tipologică, datorată, pe de o
parte bogăţiei materialelor, funcţionalităţii diverse a produselor, precum şi tehnicilor de lucru
utilizate.
Prin vitalitatea meşteşugurilor, varietatea formelor şi tradiţia decorativă, rafinamentul execuţiei
plastice a compoziţiei şi originalitatea cromatică, arta populară vâlceană se înscrie în rândul celor
mai valoroase creaţii populare româneşti.
Arhitectura populară
Deşi poate părea austeră la o primă vedere, casa vâlceană şi tot ce ţine de mediul construit al
omului din acest ţinut poartă pecetea unei intense preocupări pentru estetic, pentru detaliul
mărunt al ornamentaţiei, pentru încadrarea armonioasă în peisaj. în arhitectura populară
vâlceană, se poate vorbi despre o adevărată „civilizaţie a lemnului". Tradiţia arhitectonică a lemnului
s-a transmis şi s-a combinat cu tradiţia marilor construcţii medievale de zid.
Cu materiile prime avute la îndemână, folosind tehnicile dezvoltate în condiţiile istorice şi
economice ştiute pentru Ţările Române, meşterii vâlceni au construit una dintre cele mai izbutite
opera arhitectonice ţărăneşti: casa cu foişor.
în arhitectura populară vâlceană, chiar dacă este vorba de o casă ţărănească modestă sau de o
construcţie masivă din zid, pentru apărare, există o unitate de concepţie, caracteristică de preţ a
construcţiilor vâlcene.
Interiorul casei tradiţionale era compartimentat într-o tindă aşezată central şi două camere de o
parte şi de alta: camera de dormit şi camera bună. Tinda era împărţită şi ea în două: partea din
faţă ( partea rece, cu rol de hol) şi partea din spate ( partea caldă, unde se afla vatra cu ieşire în
spatele casei).
în casele vechi, mobilierul era foarte simplu: patul

aşezat în continuarea sobei, două laviţe din lemn în
partea opusă, pe un alt perete, masa scundă şi rotundă,
Interior ţărănesc sobru
cu trei picioare, care a dăinuit până în primele decenii
din a doua jumătate a sec. al XX- lea. într-o etapă
ulterioară, apar două paturi aşezate paralel, cu o masă
între ele, lângă fereastră. La capătul patului, stă lada de
haine, aşezată pe podea.
Paturile, mesele şi scaunele îndeplineau, rareori, prin forma şi prin decorul lor, un rol
ornamental. Obiectele frumos împodobite sunt lăzile de zestre şi dulapurile.
Pe pereţi erau puse ştergare înflorate, lungi şi înguste (de influenţă argeşeană). Perdelele erau
din pânză albă, cusute cu motive florale sau geometrice.
Portul popular
Varietatea costumului popular din zona comunei Lăcusteni se înscrie in cadrul unităţii de fond a
costumului popular românesc.
Costumul femeiesc se încadrează, prin structura sa, în tipologia costumului cu vâlnic (numit în
zona "opreg"), cât şi costumului cu catrinţe (numite "zăvelci").
în ambele forme, costumul femeiesc este format din: îmbrăcămintea capului - cârpă sau
maramă, cămaşă pusă direct pe corp, brâul şi betele încinse la mijloc, iar de la talie în jos, fie
zăvelcile, fie opregul, purtat singur sau cu o zăvelcă în faţă. în anotimpul friguros, se purtau
cojocul sau şuba. O caracteristică a portului femeiesc este cămaşa de dimensiuni mari: era
lungă de 1,60 m, cu mâneci de lm lungime şi 0,80m lărgime.
Costumul bărbătesc este mai redus ca număr de piese şi are un decor mult mai simplu decât
cel femeiesc. Este compus din: căciulă sau pălărie, cămaşă, cioareci (nădragi sau iţari), brâu,
bete şi încălţăminte. Şuba şi cojocul completează costumul în anotimpul răcoros.
Materialele folosite pentru confecţionarea costumelor
populare vâlcene erau cele folosite în toată ţara: ţesături
din bumbac, in, cânepă, lână şi păr de capră, iar pentru
maramă, borangicul. Ornamentaţia era dispusă pe
suprafeţe nesupuse uzurii: suprafaţa mânecii are cel mai
bogat decor. Culorile folosite: roşu şi negru, dar şi verde,
albastru, galben.
Georgeta Gârlescu din comuna Lăcusteni, sat Lăcustenii
de Jos, a devenit cunoscută pentru şoarţele şi iile
moderne pe care le face şi pe care le îmbracă o bună
parte din cântăreţii din Oltenia.
Scoarţele şi velinţele vâlcene

Scoarţa vâlceană, a cărei vechime se pierde în negura vremurilor, era destinată, în epoca
feudală, decorării interioarelor caselor boiereşti. Scoarţele erau lucrate în gospodărie, la
războiul de ţesut orizontal,sau la mănăstiri, unde se utiliza războiul vertical. Ele se caracterizau
prin folosirea motivelor decorative geometrice, florale, zoomorfe si antropomorfe.
42 / P asfri/tvă
La scoarţele olteneşti, chenarele au un rol

deosebit,încadrând partea centrală si evidenţiind
valoarea sa decorativă. Un motiv care apare adesea
in scoarţele vâlcene e reprezentat de păsările ce
aparţin faunei locale: cucul, găinuşa, raţa, gâscă si
curcanul.
Păpuşile apar ca motiv fie foarte stilizat,fie intr-o
formă în care formele sunt perfect conturate.
Scoarţele sunt ţesute din lâna, dar şi din fire vegetale.
Dezvoltarea ţesutului scoarţelor este în strânsă legătură cu centrele specializate din sudul
Dunării, dar stilul este original şi se datorează unor meşteri locali.
Velinţele au un decor mai simplu decât al scoarţelor. Acesta se compune din simplul joc al
alternării culorilor. Stilul decorativ al acestor ţesături este preponderent geometric: dungi
colorate, dispuse orizontal pe toată suprafaţa sau dungi alternând cu motive romboidale.
Dacă scoarţele au rol preponderent decorativ, velinţele au rol practic, fiind folosite frecvent în
gospodăriile ţărăneşti.
Sărbători locale
în data de 13 august se organizează ziua comunei, ocazie cu care are loc „Sărbătoarea
Grâului", manifestare socio-culturală organizată de Consiliul Local Lăcusteni, Primăria Comunei
Lacusteni, Şcoala cu clasele l-VIII Lăcusteni, în colaborare cu Consiliul Judeţean Vâlcea, Centrul
Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, Direcţia pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vâlcea, Parohia Comunei Lăcusteni.
Grupul de Acţiune Locală „Ţinutul vinului"
Comuna Lăcustenui face parte din Grupul de Acţiune Locală „Ţinutul vinului", care reprezintă
cel mai mare GAL din judeţul Vâlcea şi include 17 localităţi situate în bazinele viticole Drăgăşani
şi Bălceşti, având sediul central în comuna Măciuca.
Personalităţi ale comunei:
• Constantin LĂCUSTEANU
• Constantin DIACONU
• Constantin DUMITRESCU
• VasileTOMA
• Marin DOMNULETE
• Ovidiu VLĂDOIU
• Nicolae LĂCUSTEANU
• Ion DIACONU
• Marin BRĂNESCU
• Sergiu POPESCU
• Nicolae DOMNULETE.
Cetăţeni de onoare:
• Mircea PERPELEA: profesor universitar, fost Consul la Consulatul General al României din
Marsilia, fost Prefect de Vâlcea, actual director în cadrul Băncii Naţionale Române;
• Costin RĂDULESCU: inginer, director al Institutului de Cercetare ELECTROPUTERE Craiova;
• llie GRIGOROIU: scriitor şi publicist.
♦3 / P cuî/ rvă
în comună, în trecut a activat un Taraf de muzică populară, o Formaţie de fluieraşi şi o

Formaţie de dansuri populare fete.
Agenţi economici
Domeniile principale de activitate ale agenţilor economici sunt reprezentate de: construcţii,
comerţ en-detail, reparaţii întreţinere auto şi moto, producţie produse panificaţie, producţie
cheag, sănătate şi asistenţă socială, reparaţii electronice şi electrocasnice, diverse activităţi.
Principalii agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriului comunei:

1. SC Bădulescu SRL
2. II Ghită Vasilica Daniela
3. II Bocşaru Ionela
4. II Săndoiu Alin Marian
5. SC Bîrchi Constrcut 2012 SRL
6. SC MC Edil SRL
7. II Popescu Gh. Marin
8. PFA Buţu Mihaela Victoria
9. II Merişescu Maria
10. C Stanca Marian Construct SRL
11.11 Barcău Eugenia Lavinia
12. II loja Ecaterina
13. SC Serpan Invest SRL
14.11 Barcău Marian
15.11 Preduţ Ion
16. PFA Bocşaru Valentin Laurenţiu
17. PFA Popescu lonuţ Cătălin
18. II Merişescu Nicoliţa
19. II Merişescu Victor
20. IF Alecseencu Luiza Georgiana
21. SC Maralex Serv SRL
22. SC Convenabil SRL
23. PFA Mihai Elena
24. II Radu Valentin Daniel
25.11 Ţîru Marinela
26. II Gârlescu Valentin
27. SC Farmin SRL
28. II Constantin Constantin
29. PFA Roşea Florica
30. II Popescu Ion
Cosmin 31.SC Apavil SA
32.SC Silvia SRL
33.SC Miroluc Prod SRL
34.SCVasiern Invest SRL
35.SC Miliflora SRL
36. II Constantin constantin Alin.
4-4■ !P evfrOn/i
Capitolul IV STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

1) Distribuţie relativ 1) Descreştere naturală a populaţiei 1) Dezvoltarea 1) Migrarea masivă a
echilibrată pe sexe a 2) Scăderea continuă a natalităţii sectorului tineretului, atât pentru
populaţiei 3) Insuficienta corelarea a ofertei serviciilor
în mediul rural ca şcolarizare/
comunei
2) Omogenitate profesionale cu piaţa muncii urmare a specializare,
cât şi a populaţiei
a populaţiei relativă
în ceea 4) Corelare slabă între piaţa muncii şi finanţărilor
europene tinere
active 2
ce priveşte sistemul de învăţământ nerambursabile 2) Migrarea populaţiei
componenţa 5) Orientare şi consiliere va oportunităţi
oferi active
ocupate, înalt calificată a
3) Nuetnică
există diferenţe profesională/
vocaţională ineficientă pentru crearea de către alte ţări cu
majore între 6) Pondere relativ ridicată a populaţiei noi locuri de potenţial decalajului
3) Creşterea 2
tendinţele ocupate în agricultură şi o muncă.relativ
2) Fonduri educaţional între 0
ocupaţionale pentru rentabilitate scăzută a marialocate de către mediulşi cel rural
urban
bărbaţi şi femei activităţilor
agricole datorată fărâmiţării UE
pentru 4) Salarii mici în sectorul G
4) Lipsa disparităţilor terenurilor, unităţilor productive dezvoltareaumane
resurselor bugetar, având ca efect !> o O
în privinţa mici, mecanizării reduse şi
serviciilor sociale criza pregătirii în ■
laaccesului
educaţie între 7) Pondere ridicată a populaţiei 3) Fonduri alocate de domeniul a
S
femei şi bărbaţi ocupate
în agricultura de subzistenţă UE pentru învăţământului
preuniversitar, 1
5) Mediul rural 8) Slaba inserţie pe piaţa muncii a corelarea
ofertei de respectiv personalului
insuficienţa U M
w
nealterat populaţiei tinere din mediul învăţământ
cu piaţa muncii medical şi din educaţie o g
(ambiental,
cultural, istoric, rural afectează posibilităţile de
9) Sărăcia 4) Creşterea la
sate § O
natural) acces la sănătate şi educaţie interesului
pentru mediul 5) S 0
10) Insuficienţa serviciilor sociale rural
(obiceiuri, tradiţii, Pecarizarea/subevaluarea
forţei de muncă wZ
primare la nivelul comunei festivaluri, turism autohtone
pe piaţa europeană a
11) Nivel scăzut de educaţie şi de
aventură şi tematic) muncii
formare
profesională al populaţiei 5) Creşterea 6) Izolarea ţinutului ><
ocupate în
agricultură interesului
pentru îngreunează accesul Sw
12) Piaţa forţei de muncă rurale achiziţionarea
caselor bătrâneşti potenţialilor
concentrată din
comună unordezvoltatori ai
entităţi private care
13) Munca „la negru” - fenomen ar putea dezvolta
foartelarg răspândit resursele umane
45 I P a/fri/tva

1) Zonă cu potenţial 1) Infrastructura insuficient 1) Oportunităţi de 1) Migrarea populaţiei
pomicol,
legumicol, semnificativ dezvoltată în comuna în finanţare
pentru îmbunătăţirea tinere către zonele
2) Suprafaţă semnificativă comparaţie cu zonele infrastructurii de bază urbane
ocupată de păduri şi învecinate scăzuta a
2) Rentabilitate şi
mecanizării agriculturii 2) Creşterea
vegetaţie forestieră agriculturii datorită (România va beneficia competiţiei
pentru produsele >
3) Condiţii optime pentru fărâmiţării terenurilor, de
fonduri structurale agricole, în zona CD
prelucrarea lemnului unităţilor productive mici, consistente pentru europeană poate g
4) Conectivitate bună DN mecanizării reduse agricultură în 2014- defavoriza unele
B - Târgu Jiu - Drăgăşani67 3) Forţa de muncă îmbătrânită 2020 ) între fermieri
2) Asocierea sectoare tradiţionale, (2
- Piteşti, DJ 643 4) Sărăcia - un obstacol în calea pentru a împărţi în prezent g
Bălceşti
- Lăcusteni investiţiilor pentru costurile
de producţie şi a creşte competitive
la export
6) Utilizarea fondurilor diversificarea economiei rurale profitabilitatea în 3) Fenomenul de o
europene pentru 5) Promovare insuficientă a agricultură globalizare W
creşterea animalelor, produselor alimentare şi 3) Posibilitatea de a realiza
legumicultura şi nealimentare tradiţionale produse ecologice Sj
pomicultură din
zonele rurale (inclusiv H
produse de artizanat H
manual, produse specifice 5*
zonei montane)
6) Lipsa sistemelor de colectare CD
produselor agricole, a
pieţelor
de „gros” s
7) Oportunităţi reduse de 2
angajare în alte sectoare
decât agricultură
1) Densitate bună a 1) Infrastructura de transport 1) Modernizarea reţelei de 1) Creşterea
drumurilor locale şi insuficient dezvoltată transport rutier prin disparităţilor între
distribuţie echilibrată 2) Infrastructura de utilităţi şi atragerea fondurilor zonele din mediul s
2) Existenţa infrastructurii mediu insuficient dezvoltată europene în perioada urban şi mediul
de sănătate - dispensar (apă, canalizare, epurare, vor duce la rural
medical managementul deşeurilor, intensificarea 2) Insuficienţa
3) Infrastructura culturală gaze) schimburilor şi la facilităţilor de H
- bibliotecă 4) Staţii 3) Reţea
mediulderural
sprijinire a afacerilor
insuficient creşterea capacităţii
investiţiilor străine înde cercetare poate §
I
de autobuz amplasate dezvoltată unităţi productive 2) împiedica
pe teritoriul comunei 4) Calitate scăzută a Creşterea investiţiilor şi progresul către
infrastructurii de sănătate, dezvoltarea comunei operaţii
lipsa dotării cu aparatură industriale cu
medicală valoare adăugată 46 / P a/fri/n/i
5) Producerea de energie din ridicată
resurse regenerabile (solară,
eoliană, biomasă şi
cogenerare) într-o proporţie

1) Calitatea aerului 1) Dificultăţi în implementarea normelor 1) Îmbunătăţirea 1) Priorităţile privind
2) Creşterea interesului UE calităţii mediului mediul în conflict cu
faţă de domeniul 2) Calitate slabă a apei potabile 2) UE aloca fonduri interesele
mediului 3) Lipsa instalaţiilor de epurare a apei substanţiale în sectoarelor
3) Existenţa unui 4) Lipsa colectării selective a deşeurilor şi perioada 2014- industriale
important cadru lipsa unui operator eficient care să 2020 pentru (producţia, hidro şi
natural nepoluat asigure salubritatea zonei în condiţii protecţia mediului termo-electrică)
4) Existenţa de eficienţă economică 2) Degradarea continuă l
specializării pe 5) Interes scăzut faţă de separarea, a ariilor protejate
probleme legate de colectarea şi reutilizarea deşeurilor datorită exploatării
mediu în sistemul 6) Insuficienta amenajare pe râuri neraţionale a
de învăţământ împotriva inundaţiilor resurselor şi
7) Riscul de producere a inundaţiilor - turismului
comuna se află în harta zonelor cu neecologic
risc la inundaţii
8) Grad scăzut de educare a cetăţenilor
în probleme de mediu
47 / P cvgî/rvi

1) Resurse pentru turismul pentru 1) Existenţa unui 1) Continuarea
agrement, de vânătoare şi 1) Capacitatea limitată şi potenţial turistic procesului de
pescuit standardul calitativ scăzut favorabil dezvoltării migrare a
2) Folclor şi tradiţii, gastronomie al infrastructurii turistice unui turism de angajaţilor
bazată pe produse naturale şi de agrement, inexistenţa agrement şi calificaţi din
locale serviciilor de cazare agroturism turism
3) Potenţial pentru amenajarea 2) Număr redus de turişti 2) Existenţa unor 2) Degradarea
unor case de vacanţă străini care vizitează zona elemente de imagine patrimoniului
TURISMUL
3) Inexistenţa investiţiilor de care pot deveni arhitectural rural
capital orientate spre componente ale prin depopularea
turismul pentru populaţia brand-ului comunei localităţilor şi a
cu venituri mici 3) Promovarea bunelor comunităţilor
4) Promovarea insuficientă practici în agro- rurale
5) Infrastructura de acces turism 3) Incapacitatea de
către obiectivele turistice promovare şi
este slab dezvoltată dezvoltare a
6) Insuficienta cooperare între turismului rural
diferiţii operatori din
turism şi asociaţiile
profesionale (de tipul
ANTREC, ANAT, AJT, AER)
48 / P a/fri/n/i

1) Resurse naturale 1) Productivitate scăzută a muncii în 1) Investiţiile în 1) Calitatea solului
propice pentru sectorul agricol agricultură şi este grav afectată
pomicultură, 2) Infrastructura slab dezvoltată în practicarea agriculturii de deşeuri/
ECONOMIA, AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ

apicultura, mediul rural: infrastructura modeme, de mare reziduuri
viticultură agricolă inadecvată: irigaţii, productivitate 2) Concurenţa
2) Potenţial ridicat pentru drumuri agricole şi forestiere 2) Existenţa unor produselor
dezvoltarea de activităţi 3) Dotare tehnică insuficientă finanţări europene similare din UE
industriale în domeniul 4) Reticenţă la înfiinţarea grupurilor importante pentru 3) Lipsa de încredere
prelucrării lemnului; de producători agricultură şi a consumatorilor
3) Costuri scăzute 5) Inexistenţa centrelor de informare dezvoltarea rurală prin 4) Fenomene naturale
pentru terenurile şi monitorizare a evoluţiei PAC 2014-2020, ţintite - inundaţii,
agricole culturilor (consultant de la pe categorii specifice eroziune,
4) Folclor şi tradiţii, însămânţare la recoltare) 3) Bănci şi agenţii de alunecări de
gastronomie bazată 6) Nivel scăzut al energiei din surse microcreditare - oferte teren, aciditate
pe produse naturale regenerabile în agricultură variate pentru 5) Migraţia forţei de
locale 7) Pondere importantă a persoanelor creditare; muncă de la sate
5) Potenţial crescut vârstnice care lucrează în 4) Creşterea valorii 6) Barierele
pentru agroturism, agricultură adăugate a produselor legislative, lipsa
turism de agrement 8) Slaba diversificare a activităţilor în primare din de corelare intre
mediul rural, nivel scăzut al forţei agricultură instituţiile
de muncă din mediul rural 5) Unităţi de procesare a implicate în
angajate în activităţi non - agricole produselor agricole; domeniul
9) Existenţa diferenţelor între titlurile 6) Utilizarea surselor agriculturii şi
de proprietate emise şi loturile alternative de energie dezvoltării rurale
existente 7) Retehnologizarea, 7) Reticenta
10) Fragmentarea proprietăţilor şi eficientizarea populaţiei din
menţinerea exploataţiilor mici sistemelor de irigaţii, mediul rural fata
11) Folosirea în exces a hibrizilor şi a inclusiv prin de noile tehnologii
soiurilor neadecvate identificarea de surse
12) Venituri scăzute ale producătorilor alternative de energie
agricoli datorate lipsei sistemelor pentru acestea
de colectare a produselor agricole, 8) Asocierea între fermieri
a pieţelor de gros pentru a împărţi
13) Insuficiente capacităţi de stocare costurile de producţie
(siloz, depozit frigorific, terminale, şi a creşte
etc) profitabilitatea în
14) Insuficiente unităţi de procesare a agricultură
49 / P cvgî/rvi
Capitolul IV STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LÂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
15) Resursa umană insuficientă şi insuficient pregătită în sănătate,

educaţie, administraţie în mediul rural
16) Lipsa culturii asociative şi
neîncrederea în structurile
asociative în mediul rural
17) Promovare insuficientă a produselor
alimentare şi nealimentare
tradiţionale din zonele rurale
(inclusiv produse de artizanat
confecţionate manual, produse
specifice zonei montane)
18) i’roduse agricole neetichetate şi
necertificate
Capitolul IV STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LÂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
Concluzii: aspecte cheie de management
Din analiza SWOT prezentată anterior, rezultă o serie de aspecte definitorii pentru managementul comunei, care ţin atât de
punctele tari, de punctele slabe, cât şi de oportunităţile şi pericolele de dezvoltare.
Problematica acestor aspecte de management va conduce, în cadrul strategiei, la formularea politicilor, programelor şi
proiectelor de dezvoltare.
A) Conectarea la reţeaua europeană de transport:

Localizată geografică în partea sudică a judeţului Vâlcea, comuna Lăcusteni reprezintă un punct important de localizare şi
distribuţie pentru activităţi economice şi turistice bazate pe promovarea tradiţiilor locale.____
B) Competitivitatea economiei locale:

Poziţia sa favorabilă face ca localitatea să devină o destinaţie atractivă pentru investiţii importante. Profilul acestor investiţii va
trebui să susţină reorientarea activităţilor economice către cunoaştere şi inovare, către calificarea forţei de muncă şi un plus
de valoare. Poziţionarea localităţii pe piaţa regională ca locaţie pentru activităţile agricole existente conduce, pe termen lung,
la creşterea competitivităţii economiei locale._______________________________________
C) Disparităţlle teritoriale:
Problema echipării cu infrastructura de utilităţi şi servicii publice apare tot mai pregnantă pe măsură ce se diversifică cererea
populaţiei şi cresc standardele de calitate a serviciilor.
D) Imaginea şi stilul în competiţia culturală:

Repoziţionarea economică a comunei pe piaţa judeţeană şi regională înseamnă repoziţionarea acesteia în competiţia
economică şi turistică. Valoarea adăugată a creşterii economice se regăseşte în manifestarea unor noi personalităţi şi unei noi
imagini ce trebuie construite. Revitalizarea tradiţiilor culturale împreună cu activităţi de recreere în spatii publice şl
evenimente pot crea o nouă imagine. _______________________
E) Complexitatea managementului public:

Problematica deosebit de complexă a coordonării activităţilor de investiţii publice, a parteneriatelor, cu sectorul privat sau cu
alte localităţi ale sistemului regional şi răspunsul faţă de cetăţenii comunei, necesită întărirea capacităţii de management a
primăriei Lăcusteni.
Viziunea comunei Lăcusteni începând cu anul 2016 corelată cu
perioada de programare 2014 - 2020
Mediul rural reprezintă principala sursă de valori naturale a României, garantul moştenirii culturale româneşti şi un exemplu al
coeziunii sociale. în acest mediu a fost păstrată cel mai bine identitatea naţională şi principiile tradiţionale de vieţuire în
51 / P «/0-i't'vă
Capitolul V STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
comuniune şi respect fată de natura înconjurătoare. în consecinţă, mediul rural românesc reprezintă o prioritate în conservarea
echilibrului natural - antropic prin dezvoltarea durabilă bazată pe încurajarea practicării activităţilor tradiţionale şi ecologice.
Spaţiul rural al comunei Lăcusteni prezintă oportunităţi de dezvoltare în perspectiva orizontului de timp 2016 - 2020.
Caracteristicile comunei Lăcuşteni, infrastructura, mediul de afaceri, mediul, demografia, ponderea investiţiilor din ultimii ani au
stat la baza fundamentării prezentei strategii de dezvoltare echilibrată a comunei.
Totodată, în elaborarea prezentei strategii s-a ţinut cont şi de programele operaţionale regionale, sectoriale şi de dezvoltare
rurală precum şi îndatoririle României asumate prin acceptarea condiţiilor impuse ţării noastre pe parcursul procesului de
aderare la Uniunea Europeană.
Viziunea comunei Lăcusteni începând cu anul 2016 corelată cu perioada de programare 2014 - 2020 este aceea de a deveni un
promotor al competitivităţii în turismul rural, agricultură, prelucrarea lemnului, dar şi al economiei prin dezvoltarea unui mediu
de afaceri performant bazat pe resurse umane competente şi promovarea dezvoltării durabile.
Comuna Lăcusteni îşi poate valorifica potenţialul de dezvoltare a agriculturii în cultura plantelor, pomicultură, dezvoltarea
fermelor.
Comuna Lăcusteni îşi poate valorifica potenţialul de dezvoltare turistică în nişele turism de agrement, inclusiv agro-turism, prin
promovarea unor proiecte de investiţii pentru valorificarea reliefului şi a activelor disponibile din comună şi din zonele
învecinate.
Comuna Lăcusteni poate deveni membru al unor Clustere în domeniul agricultură iniţiate la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia.
Strategia de dezvoltare a comunei Lăcusteni are în vedere două mari componente:

■ Atragerea de investiţii din surse private şi finanţări externe pe bază de proiecte;
■ Valorificarea potenţialului şi resurselor locale în vederea dezvoltării echilibrate a vieţii economico-sociale a comunei.
Obiectivul general al strategiei îl reprezintă valorificarea resurselor locale existente şi

identificarea de noi surse pentru realizarea unei dezvoltări durabile şi echilibrate a
comunei.
Obiective specifice, corelate cu priorităţile de finanţare:
■ Creşterea atractivităţii comunei şi dezvoltarea durabilă a comunei prin îmbunătăţirea infrastructurii, valorificarea
potenţialului agricol;
■ Dezvoltarea economică şi creşterea competitivităţii comunei prin sprijinirea micilor investitori, dezvoltarea infrastructurii
specifice cercetării/inovării în domeniul agricol şi calificarea resurselor umane;
■ Protecţia şi îmbunătăţirea mediului prin creşterea calităţii infrastructurii de mediu şi creşterea eficienţei energetice.
DOMENII MAJORE DE ACŢIUNE ÎN CADRUL STRATEGIEI DE DEZVOLTARE:

1) îmbunătăţirea reţelei de drumuri locale.
2) Dezvoltarea reţelelor de utilităţi.
3) Investiţii pentru protecţia mediului.
4) Sprijinirea investitorilor prin acordarea de facilităţi şi încurajarea parteneriatului public-privat.
5) Dezvoltarea serviciilor publice şi eficientizarea activităţii administraţiei publice locale din comună prin dezvoltarea
tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor.
6) Sprijinirea dezvoltării agriculturii cu accent pe bio-agricultură.
7) încurajarea activităţilor turistice în zone cu potenţial de dezvoltare.
8) Creşterea calităţii şi accesului la servicii publice.
9) Accentuarea rolului e-guvernării.
52 / P rvă
E-guvcrnarea implici mal mult decât sisteme informatice, aceasta Implică

regândlrea organizaţiilor şi proceselor astfel încât serviciile publice să fie
livrate mai eficient. E-guvemarea permite cetăţenilor şi organizaţiilor
publice să-şi atingă obiectivele mai uşor, mai rapid şi la un cost mai mic.
DOMENII PRIORITARE ALE DEZVOLTĂRII LOCALE ÎN COMUNA LĂCUSTENI ÎN PERIOADA

2016 • 2020
Promovarea anumitor sectoare cu nevoi specifice:

S Promovarea organizării lanţului alimentar şi nealimentar şi a gestionării riscurilor în agricultură si silvicultură;
S Refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură şi silvicultură;
S Promovarea utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii reduse de carbon şi rezistentă
la schimbările climatice în agricultură, produse alimentare şi sectorul forestier.
53 I P
O'gp't/rvă
Capitolul V STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LÂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
Domeniul de
intervenţie
> Dezvoltarea (crearea, modernizarea/extinderea) incubatoarelor de
1.1:
Dezvoltarea afaceri, clusterelor, pieţe de gros
infrastructurii > Stimularea cooperării şi realizării de reţele de tip cluster
de afaceri, > încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, în
inclusiv silvicultură şi în zonele rurale
infrastructura
specifica > Investiţii în active fizice: modernizare ferme (pomicultură, alte
cercetării investiţii), procesare, infrastructura de adaptare
şi inovării in > încurajarea instalării tinerilor fermieri
domeniul > Creşterea competitivităţii tuturor tipurilor de agricultură şi creşterea
agricol
viabilităţii exploataţiilor.
Domeniul de > Sprijinirea activităţii IMM-urilor, în special a microîntreprinderilor şi a

intervenţie
start-up-urilor
1.2.
Sprijinirea > Sprijinirea IMM-urilor din sectorul agricol prin valorificarea activelor
activităţii neutilizate şi dezvoltarea de microferme
IMM- urilor > Diversificarea bazei economice în mediul rural, prin dezvoltarea
şi microîntreprinderilor şi a artizanatului, pentru susţinerea valorilor şi
micilor
investitori tradiţiilor locale.
Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiţie necesară

pentru implementarea cu succes a celorlalte priorităţi de dezvoltare ale comunei, contribuind
la creşterea mobilităţii persoanelor şi a mărfurilor, la integrarea zonei cu reţeaua trans-
europeană de transport, la combaterea izolării zonelor subdezvoltate şi, nu în ultimul rând, la
dezvoltarea infrastructurii de transport locale şi judeţene.
O infrastructură de transport eficientă, conectată la reţeaua europeană de transport contribuie
la creşterea competitivităţii economice, facilitează integrarea în economia europeană şi
permite dezvoltarea de noi activităţii pe piaţa internă.
De asemenea, investiţiile în infrastructura de transport determină creşterea gradului de
mobilitate a persoanelor şi bunurilor, iar corelarea cu investiţiile în sănătate, educaţie şi servicii
sociale va determina o creştere a adaptabilităţii populaţiei la nevoile pieţei forţei de muncă de
la nivel local/judeţean.
Domeniul do
intervenţie 2.1:
Reabilitarea > Modernizarea reţelei de drumuri locale/comunale care asigură
infrastructurii conectivitatea cu reţeaua judeţeană şi naţională
locale de > Dezvoltarea transportului inter modal şi a logisticii aferente
transport rutier
54 / P c^g-vn/ă
Domeniul de
intervenţie
2.2:
Reabilitarea > Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice din spaţiul urban şi
infrastructurii
locale dc bază rural: reţele alimentare cu apă, canalizare, staţii de epurare, reţele
(utilităţi şi investiţii gaze naturale
pentru creşterea > Dezvoltare sisteme gestionare deşeuri
calităţii vieţii) > Dezvoltare centre civice rurale, infrastructură de recreere şi sport
îmbunătăţirea infrastructurii sociale presupune crearea premiselor
necesare pentru asigurarea populaţiei cu servicii esenţiale,
contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii
economice şi sociale, prin îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor de
sănătate, educaţie, sociale şi pentru siguranţă publică în situaţii de urgenţă.

Serviciile de sănătate se confruntă cu probleme operaţionale şi ca urmare a echipamentelor şi
utilităţilor depăşite tehnic şi moral.
Calitatea educaţiei şi a reformei educaţionale sunt afectate de infrastructură insuficientă, de
motivaţia personalului (salarii foarte mici) şi de situaţia materială slabă a populaţiei.
Discrepanţele educaţionale între mediul rural şi mediul urban sunt încă evidente, şcoala în
mediul rural confruntându-seîn mod special cu probleme grave: starea precară a clădirilor,
lipsa cadrelor didactice în multe din zonele rurale, distanţe mari până la şcoală, dificultăţi în a
participa la formele secundare de învăţământ, plasate predominant la oraş.
Domeniul de
intervenţie > Construirea/modernizarea de dispensare, centre de prevenţie/centre
3.1: medicale integrate
Infrastructura > Dotarea cu echipamente specifice a unităţilor sanitare şi formare
de sănătate şi profesională
pentru situaţii
> Infrastructura pentru situaţii de urgenţă
de urgenţă
Domeniul de
> Reabilitarea/modernizarea/ extinderea infrastructurii învăţământ de
intervenţie
3.2: preuniversitar (inclusiv grădiniţe) şi creşe, liceal
Infrastructură > Dotarea cu echipamente specifice
educaţională
55 I P a/fri/n/i
Æ
> Construirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii de servicii
Domeniul de
intervenţie sociale (centre sociale, cămine pentru persoane vârstnice)
3.3: > Dotarea cu echipamente specifice a infrastructurii de servicii sociale
Modernizarea construite/reabilitate /modernizate
infrastructurii > Construirea/modernizarea infrastructurii pentru sprijinirea tranziţiei
sociale
de la asistenta instituţională la cea de proximitate (căsuţe de tip
familial, apartamente de tip familial, locuinţe protejate etc.)
4) Dezvoltarea si valorificarea patrimoniului natural şl a

moştenirii cultural-lstorlce
r,
Domeniul de
intervenţie > Restaurarea şi valorificarea turistică a patrimoniului tradiţional în
4.1: vederea creşterii accesului publicului şi a numărului vizitatorilor
îmbunătăţirea > Creşterea accesului la obiectivele de patrimoniu tradiţional
accesibilităţii > Sprijin pentru iniţiativele de valorificare a specificului etnografic şi
şivalorificării
etnic
potenţialulu
i > Protejarea identităţii culturale
tradiţional > Promovarea tradiţiilor culturale locale.
al W
comunei
S) Dezvoltare rurală durabilă şi modernizarea agriculturii___________________
> îmbunătăţirea accesibilităţii în mediul rural
> Dezvoltarea socială a comunităţilor rurale
> Diversificarea economiei rurale şi creşterea competitivităţii acesteia
> Valorificarea optimă a resurselor locale
> Diversificarea şi dezvoltarea sectorului agricol şi agro-alimentar
> îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole
> Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele
rurale
Gestionarea raţională şi eficientă a resurselor naturale, în special a energiei, reprezintă o

provocare critică de mediu, sănătate şi competitivitate. Acestea constituie, de asemenea, un
potenţial important pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.
56 I P Í/ tvă
Domeniul de
intervenţie > Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu căldură
6.1:
pentru încălzirea şi prepararea apei calde menajere, prin folosirea
îmbunătăţirea
eficientei panourilor solare sau a altor elemente inovative
energetice în > Modernizarea echipamentelor de producere a utilităţilor
sectorul termice/lntroducerea reţelelor de alimentare cu gaze
public şi > Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public
privat
M
> Reabilitarea/extinderea reţelelor de apă şi canalizare la nivel local
> Managementul integrat al deşeurilor, calitatea apei şi
biodiversitatea
Domeniul de > Dezvoltarea infrastructurii de mediu pentru a spori gradul de
intervenţie atractivitate al condiţiilor oferite dezvoltării de noi activităţi
6.2:
Modernizarea economice
infrastructuri > Extinderea utilizării sistemelor de tratare a apelor uzate
i > îmbunătăţirea infrastructurii adecvate prevenirii riscurilor naturale
de mediu de mediu
> Gestionarea apei şi a apelor uzate
> Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate, gestionarea apei şi a
apelor uzate
Domeniul de
intervenţie
6.3:
> Eficientizarea consumului de energie şi promovarea surselor
Promovarea regenerabile de energie
adaptării la > Sprijin pentru investiţii de prevenire a riscurilor şi măsuri de
schimbările gestionare a riscurilor (gestionarea inundaţiilor, prevenirea
climatice,
incendiilor forestiere, regenerarea pădurilor)
prevenirea
şi > Acţiuni de conştientizare
gestionarea
riscurilor w
Planul de acţiune
Pentru implementarea strategiei de dezvoltare a comunei Lăcusteni instrumentul utilizat este planul local de
acţiune.
Planul local de acţiune cuprinde lista proiectelor prioritare, inclusiv sursele de finanţare, identificate sau
estimate, precum şi perioada de implementare a proiectelor.
Planul Local de Acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a comunei Lăcusteni reprezintă un pachet de măsuri şi
proiecte necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametrii specifici societăţii moderne, astfel ca
durabilitatea să devină punctul forte al acesteia.
Managementul implementării strategiei de dezvoltare a comunei
Descrierea structurii care asigură managementul implementării strategiei:

Implementarea strategiei se va efectua de către o echipa constituită la nivelul primăriei, din care vor face parte reprezentanţi ai
compartimentului urbanism, investiţii, contabilitate, achiziţii publice.
Echipa va avea ca scop asigurarea condiţiilor implementării proiectelor cuprinse în plan şi a coordonării conţinutului planului cu
documentaţiile de urbanism, cu programele de investiţii de capital şi cu bugetul disponibil sau cu sursele de finanţare
identificate Pentru a realiza un management unitar sunt necesare 3 faze distincte astfel încât procesele necesare atingerii
obiectivelor să poată fi bine coordonate:
Planul de dezvoltare al Planului Local de Acţiune (planificare activităţi)

Planul de executare al Planului Local de Acţiune (implementarea activităţilor)
(evaluarea activiiăţl^H^^^^HI
Pentru a asigura o dezvoltare coerentă a comunei Lăcusteni suportul necesar trebuie să fie asigurat de către:
> Administraţia Locală (primăria) şi Consiliului Local, care trebuie să-şi reia planificarea dezvoltării instituţionale pentru
acordarea unui suport logistic complex necesar Planului Local de Acţiune;
> Comunitatea Locală - cetăţeni şi organizaţii, actorii principali ai dezvoltării locale, prin atitudine şi participare activă;
> Mediul de afaceri - firme şi instituţii finanţatoare, asigurând suport financiar şi logistic (informaţii şi tehnologii moderne).
Echipa propusă este responsabilă de dezvoltarea şi implementarea de proiecte, proiecte care în cadrul strategiei de dezvoltare
sunt implementate de către primăria comunei Lăcusteni.
Dezvoltarea proiectelor rezultă din necesităţile de dezvoltare, primăria dezvoltă proiecte, completează fişele de
proiect/rezumatul proiectului şi redactează cererile de finanţare.
Capitolul VI STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
Echipa îndeplineşte rolul de asistenta tehnică. Aceasta înseamnă: îndrumare, consultanta şi

sprijin direct în elaborarea proiectului, a cererii de finanţare precum şi la elaborarea şi
pregătirea documentelor necesare.
Propunerile de proiect sunt înaintate consiliului local, verificate din punct de vedere al
plauzibilităţii şi din punct de vedere al parametrilor tehnici iar apoi vor fi promovate pentru
finanţare.
După ce proiectele au fost aprobate, cererile de finanţare sunt transmise Organismelor
Intermediare (Ol), respectiv ministerelor responsabile. După ce se obţine avizul Ol, zonele
încheie contractele aferente cu Autorităţile de Management (AM), respectiv cu ministerele.
Relaţiile operaţionale:
Prin structura operaţională a primăriei comunei Lăcusteni şi a echipei cu rol strategic vor fi
asigurate două funcţii:
a) asistenţa privind elaborarea cererilor de finanţare şi implementarea propriu-zisă a
proiectelor - prin structura de implementare.
b) monitorizarea implementării Planului Local de Acţiune - prin structura de monitorizare.
Acest lucru presupune centralizarea informaţiilor privind proiectele aflate în derulare sau în
pregătire şi asigurarea corelării acestora în graficul de implementare al strategiei de
dezvoltare. De asemenea structura de monitorizare are sarcina de a anticipa eventualele
blocaje în implementarea proiectelor şi de a găsi soluţii pentru eliminarea acestora.
Monitorizarea implementării strategiei:

Structura de monitorizare
Construirea unui sistem de monitorizare al dezvoltării rurale integrate este necesară, pentru a
urmări în mod continuu implementarea şi pentru a putea acţiona rapid şi eficient în cazul
apariţiei unor eventuale probleme. Demersul integrativ de dezvoltare este un deziderat nou,
nici în celelalte state membre ale UE neexistând încă experienţe de mulţi ani în această
direcţie. Necesitatea şi eficienţa acestui tip de instrumente, cum este Strategia de dezvoltare
şi Planul de acţiune, sunt adesea subestimate, nu sunt cooptate în planificările informale iar
armonizarea cu celelalte procese de dezvoltare rurală este mai degrabă rară.
De aceea trebuie ca unele premise pentru un proces de monitorizare de succes să fie de la
bun început controlate în mod strict:
■ Fundamente pentru activităţile de evaluare şi de monitorizare la nivelul derulării, luării
deciziilor şi al planificării;
■ întocmirea unui concept solid integrat de dezvoltare orientat către obiective, spre exemplu
cu o analiză a situaţiei de pornire şi a derulării unor workshop-uri cu specific de grup,
focalizate pe obiectiv;
■ Cooptarea sistematică şi motivantă a grupurilor-ţintă în diferitele faze ale strategiei de
dezvoltare;
■ Orientarea consecventă a managementului de proiect în funcţie de strategiile de acţiune şi
de prevederile-obiectiv ale conceptului integrat de acţiune al strategiei;
• Construcţia şi menţinerea unor concepte actuale de măsuri şi de derulare atât pentru
măsurile de investiţie cât şi pentru cele non-investive;
59 I P a/jf-i/ivă
Capitolul VI STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LÂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016 - 2020
■ Elaborarea şi instituţionalizarea unor structuri transparente de cooperare şi de comunicare

ale participanţilor la strategia de dezvoltare;
■ Module de evaluare în domeniile documentării şi evaluării programului;
■ întocmirea în funcţie de obiectiv a rapoartelor anuale şi de proiect, care sunt utile pentru
scopurile de evaluare;
■ Utilizarea unor scheme simple de evaluare în cadrul coordonării proiectului, spre ex. prin
iniţierea şi ţinerea unei baze de date a proiectului;
■ Cercetări sistematice în vederea îmbunătăţirii fundamentelor de date precum şi pentru
utilizarea datelor existente ale altor actori şi instituţii. Feedback regulat, la intervale
scurte, către cei implicaţi în proiect cu privire la rezultatele evaluării;
■ Culegere de date relevante pentru proiect în vederea realizării evaluărilor (observaţii, date
statistice, studii pe domenii de activitate realizate la nivel regional , sondaje, prognoze);
■ Instituirea unei competente metodice pentru autoevaluare şi evaluarea datelor prin
intermediul unor experţi şi a unor instituţii specializate.
Schema de monitorizare a implementării Strategiei de dezvoltare
PRINCIPII DE MONITORIZARE:
Sistemul de monitorizare internă prevede 3 nivele:
❖ Proiectul (acţiunile)
60 / P O'0'urvă
Capitolul VI STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 2016-2020
❖ Managementul
❖ Rezultate şi impact
Instrumente de monitorizare internă: echipa cu rol strategic - mod de funcţionare: sprijin
pentru management, legitimitate pentru rezultate
LaaMaorodiPMiri ■ rwn ÎMBHBT111 11

Obiectivele proiectului în termeni măsurabili
CCT: Cantitate. Calitate. Timp
V. ■ — ---- W
RAPORTARE:
Instrumentele folosite sunt:
A) Şedinţe de lucru:
Scopul acestor şedinţe de lucru este:
o Monitorizarea progreselor realizate vis-a-vis de proiect şi raportarea lor la implicaţii;
o Discutarea modului de realizare a etapelor următoare; o Analiza problemelor
apărute pe parcursul derulării proiectului o Găsirea soluţiilor cu costul cel mai scăzut
pentru remedierea problemelor o Informarea continuă a membrilor echipei; o
Coordonarea interferenţelor cu alte programe sau domenii.
B) Rapoartele:
Acestea vor ajuta la formarea unei baze solide pentru analiza tendinţelor şi trendurilor şi
analiza strategiilor şi vor fi de folos în mod special atunci când apar schimbări în cadrul
structurii personalului, a echipei de conducere şi a factorilor de decizie.
Se va întocmi cel puţin un raport trimestrial care să fie conceput astfel încât resursele,
activităţile şi rezultatele să fie monitorizate prin raportarea la obiectivele imediate şi la cele
generale, comparând realitatea cu activităţile programate, timpul estimat, costurile şi
calitatea, deviaţiile faţă de plan, impactul şi problemele determinate de acestea, precum şi
recomandări pentru acţiunile viitoare.
Controlul proiectului urmăreşte observarea oricăror abateri de la planificare, investighează
cauzele, apreciază consecinţele şi introduce corecturile necesare.
Controlul timpului. Problemele de implementare ce ţin de timp se manifestă prin:
nerespectarea termenilor pentru acţiuni, prea multe sarcini „aproape gata", prea multe
„acţiuni prioritare pe listă".
Principalele cauze ale nerespectarii planificării în timp apar prin introducerea de schimbări
necontrolate care întârzie implementarea sau prin subestimarea efectelor schimbărilor
necesare aduse proiectului. Efectele principale ale nerespectării planificării în timp se
concretizează în creşterea costurilor sau reducerea perfomanţei proiectului, aceste probleme
putând fi rezolvate printr-o monitorizare minuţioasă şi acţiune la timpul potrivit.
61 I P cufy
On/ă
Controlul resurselor umane. Ca şi problemele de timp, acestea pot fi reduse printr-o

planificare bine gândită şi flexibilă la schimbări însoţită de planuri de contingenţă şi de
selectare a unui număr de voluntari flexibil.
Modul de planificare şi de control al resurselor umane va consta în:
o alegerea corectă a responsabilităţilor; o numărul de ore de
muncă;
o monitorizarea respectării fişelor de post pentru fiecare membru şi evaluarea performanţei
lor;
o pregătirea continuă în cadrul echipei prin exersarea în practică a cunoştinţelor teoretice
dobândite.
Controlul costului. Folosirea corectă a banilor şi respectarea bugetului alocat sunt
responsabilităţi majore ale managerului de proiect.
Aceasta presupune: o
planificare riguroasă;
o monitorizare continuă a bugetului pe parcursul proiectului prin ţinerea unei evidenţe la zi şi
luarea de măsuri la timp pentru a se evita depăşirea bugetului; o evaluarea raportului dintre
efort, efect şi rezultat.
Capacitatea operaţională, tehnică şi financiară a comunei Lăcusteni de a

implementa Strategia de dezvoltare locală.
Primăria, fiind o interfaţă între cetăţean şi instituţiile statului, trebuie să elaboreze şi să
dezvolte un sistem de administrare bazat pe promovarea autonomiei locale reale şi
consolidarea cadrului instituţional.
Activitatea publică locală va fi orientată spre:
o Sprijinirea dezvoltării comunităţii în scopul rezolvării tuturor problemelor zonei comunei; o
Susţinerea dezvoltării infrastructurii prioritare pentru comunitate; o Sporirea responsabilităţii
persoanelor cu funcţii de răspundere pentru depăşirea limitelor stabilite de cheltuieli şi
utilizarea neeconomică a alocaţiilor bugetare; o Controlarea strictă a bugetului local şi
distribuirea lui în mod eficient; o Ajustarea în continuare a cheltuielilor bugetare la
posibilităţile reale de acumulare a veniturilor la buget.
Eficientizarea gestionării mijloacelor publice, prin:
o Organizarea de licitaţii pentru achiziţionarea de bunuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile
instituţiilor bugetare din banii publici; o Reducerea creşterii volumului de cheltuieli, inclusiv
prin reducerea unor costuri în anumite domenii de activitate, acolo unde este cazul; o
Reevaluarea întregului sistem de servicii publice şi transmiterea unor activităţi către sfera
privată ( externalizarea unor servicii).
Consolidarea finanţelor publice:
o Măsuri concrete pentru acumularea veniturilor proprii şi menţinerea echilibrului bugetar; o
Constituirea de fonduri extrabugetare pentru susţinerea unor programe de interes local; o
Susţinerea dezvoltării antreprenoriatului ca motor de creştere a economiei locale .
Stabilirea şi promovarea parteneriatului:
o Sprijinirea organizaţiilor non-guvernamentale;
o Participarea la proiecte investiţionale comune cu sectorul economic în domeniile social,
cultural şi de mediu.
62 / P pt/0'vtvă
Capitolul VI STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 201« - 2020
Consolidarea managementului administraţiei publice locale constă în:

a. Dezvoltarea managementul resurselor umane:
■ Preocuparea primăriei comunei Lăcusteni pentru pregătirea continuă a funcţionarilor
publici pe domeniile prioritare dezvoltării comunei.
b. Dezvoltarea nivelului de pregătire profesională:
■ Stabilirea necesităţilor şi oportunităţilor de instruire;
■ Corelarea necesităţilor cu potenţialul uman existent;
■ Stabilirea unui sistem de training adecvat.
c. Folosirea eficientă a resurselor umane:
■ Stabilirea regulamentului de organizare şi funcţionare a personalului şi regulamentul de
ordine interioară;
■ Personalul trebuie să lucreze în domenii de activitate bine definite.
d. Creşterea responsabilităţii şi a independenţei profesionale:
■ Responsabilitatea funcţionarilor publici în conformitate cu prevederile legale;
■ Conştientizarea importanţei activităţii fiecărui angajat;
• Transparenţa funcţionării sistemului instituţional pentru fiecare angajat;
■ Acordarea de stimulente financiare în funcţie de eficienţa şi competivitatea activităţilor
depuse.
e. Schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean:
■ Serviciul public trebuie să fie orientat în folosul cetăţeanului;
■ Eliminarea blocajelor birocratice cu care sunt confruntaţi cetăţenii şi agenţii
economici;
■ întărirea şi extinderea cadrului de participare a societăţii civile la procesul decizional;
■ Crearea unei strategii de comunicare operativă cu cetăţenii;
■ Implementarea unui sistem de management al calităţii.
f. Realizarea unui sistem de monitorizare a calităţii serviciilor publice:
■ Administrarea eficientă a banilor publici;
• Dezvoltarea comunei prin atragerea de proiecte şi programe cu finanţare
nerambursabilă;
■ Cheltuirea eficientă a veniturilor.
g. Dezvoltarea managementul informaţiilor:
■ Corelarea şi integrarea bazelor de date din instituţie;
■ Analizarea nevoilor în domeniul software.
Informare şi consultare publică în procesul elaborării planului de acţiune:

Pentru realizarea Planului Local de Acţiune, primăria comunei Lăcusteni, trebuie să-şi
întărească capacitatea instituţională la toate nivelele de decizie şi execuţie, aceasta
presupune atragerea şi furnizarea de resurse financiare suficiente şi mobilizarea resurselor
umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare, dar şi analizarea cadrului
administrativ de alocare a responsabilităţilor.
Materializarea capacităţii instituţionale este un proces de durată în care administraţia publică
trebuie să acţioneze pentru schimbarea radicală a atitudinii funcţionarului public faţă de
accesul cetăţenilor la activitatea administraţiei.
în ceea ce priveşte relaţia cu cetăţeanul, primăria comunei a demarat un proces de
consultare a opiniei cetăţenilor, cu privire la obiectivele strategice din perioada 2016-2020.
63 / P asg'vrvS
Capitolul VI STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU PERIOADA 201C - 20Z0
Descrierea metodelor de informare:

Planul Local de Acţiune trebuie să reflecte o abordare integrată a problemelor economice,
sociale şi de mediu rezolvând simultan o serie de probleme între care există relaţii de
interdependenţă.
Pentru aceasta, în elaborarea planurilor trebuie consultaţi şi informaţi toţi factorii responsabili
din oraş din aceste domenii.
Prin urmare, consultarea şi informarea tuturor actorilor locali implicaţi în dezvoltarea comunei
este foarte importantă pentru elaborarea documentelor programatice.
Campania de informare s-a realizat prin intermediul articolelor de presă în ziare locale şi prin
intermediul site-ului primăriei: www.Iacusteni.ro.
Descrierea metodelor de consultare:

Consultarea s-a realizat pe mai multe planuri:
1. Politic, prin consultarea şi informarea consilierilor locali, primarului comunei Lăcusteni şi
2. Administrativ, cu instituţiile publice din comună
3. Civic, cu cetăţenii comunei.
64 / P
a/g'i/KVă
Lista proiectelor individuale - pentru implementarea

Strategiei de dezvoltare locală a comunei Lăcusteni 2017-2020
I. PROIECTE CARE VOR FI PROMOVATE DE COMUNA LĂCUSTENI:

Buget proiect
Perioada de implementare
Ivi. Denumire proiect Solicitant Obiectiv şi activităţi propuse Anul Valoare
Anul Contribuţie
crt finalizări nerambursabilă Total (lei)
începerii i proprie (lei)
. solicitată (leii
Modernizarea reţelei de drumuri locale cu

efecte benefice asupra dezvoltării
economice viitoare a comunei prin
conectarea diferitelor zone la drumurile
locale, îmbunătăţirea legăturilor rutiere cu
MODERNIZARE localităţile învecinate şi cu satele
UAT
DRUMURI componente.
1 comuna 2017 2019 4.000.000 500.000 4.500.000
COMUNALE/ - Elaborare documentaţii tehnice
LĂCUSTENI
LOCALE - Organizare licitaţie execuţie lucrări
- Realizare lucrări asfaltare pe lungime 5
km
- Ziduri protective
- Consolidare maluri
- Lucrări preluare ape
- Elemente de siguranţa circulaţiei
- Marcaje rutiere
- Recepţie lucrări
Modernizarea reţelei de drumuri de acces 4.500.000
agricole cu efecte benefice asupra
MODERNIZARE
UAT dezvoltării economice viitoare a comunei
DRUMURI DE
2 comuna prin conectarea diferitelor zone la 2017 2018 4.000.000 500.000
ACCES
LĂCUSTENI drumurile locale, îmbunătăţirea legăturilor
AGRICOLE
rutiere cu localităţile
6 5 I P a-
gf't/fvă
învecinate şi cu satele
componente.
- Elaborare documentaţii tehnice
- Organizare licitaţie execuţie lucrări
- Realizare lucrări asfaltare pe lungime
4,5 km
UAT - Organizare licitaţie execuţie
- Ziduri proiective
comuna - Realizare lucrări
- Consolidare maluri
LĂCUSTENI - Recepţie lucrări
- Lucrări preluare ape
- Elemente de siguranţa circulaţiei

CENTRU Modernizarea infrastructurii sociale
- Marcaje rutiere
UAT
SOCIAL /CĂMIN - Elaborare documentaţii tehnice
7 comuna 2017 2018 800.000 50.000 850.000
PERSOANE - Organizare licitaţie execuţie
LĂCUSTENI
VÂRSTNICE - Realizare lucrări
îmbunătăţirea fluxului rutier şi al
SISTEM DE - Recepţie lucrări
siguranţei cetăţeanului prin implementarea
SUPRAVEGHERE unui sistem cu control adaptiv de
UAT Modernizarea infrastructurii sociale
MODERN PENTRU management al traficului şi supraveghere
CENTRU SOCIAL comuna - Elaborare documentaţii tehnice 2017 2018 - 56.000 56.000
850.00
8 CREŞTEREA video. 2017 2018 800.000 50.000
PENTRU COPII LĂCUSTENI
UAT - Organizare licitaţie execuţie 0
SIGURANŢEI - Elaborare documentaţii tehnice
CETĂŢENILOR comuna - Realizare lucrări

LĂCUSTENI - Recepţie lucrări
- Realizare lucrări
înlocuirea
Recepţiesistemelor
lucrări de iluminatul public
3 -
cu incandescenţă cu iluminat prin
EXTINDERE utilizarea unor lămpi cu eficienţă
îmbunătăţirea calităţii mediului:
REŢEA UAT energetică
- Elaborare documentaţii tehnicede viaţă şi
ridicată, durată mare
ALIMENTARE
EFICIENŢĂCU comuna asigurarea confortului corespunzător (ex. 2017 2018 1.400.000 - 1.400.000
APĂ, LĂCUSTENI LED, panouri
ENERGETICĂ
UAT - Realizare lucrărisolare), inclusiv prin
- aprox.2,5 km
CANALIZARE
PRIN reabilitarea instalaţiilor electrice - stâlpi,
9 comuna - Recepţie lucrări 2017 2018 84.280 1.720 86.000
MODERNIZAREA reţele, etc.
LĂCUSTENI Modernizarea infrastructurii culturale/
SISTEMULUI DE - Elaborare documentaţii tehnice
educaţionale
AMENAJARE
ILUMINAT PUBLIC UAT - Organizare licitaţie execuţie
CĂMIN comuna - Realizare lucrări 2017 2018 1.000.000 500.000 1.500.000
- Organizare licitaţie execuţie
CULTURAL LĂCUSTENI - Recepţie lucrări
Modernizarea infrastructurii
LOC JOACĂ COPII UAT educaţionale /spatii recreere / agrement -
/ZONĂ comuna Modernizarea infrastructurii 2017 2018 60.000 60.000
Elaborare documentaţii tehnice
RECREERE LĂCUSTENI educaţionale /spatii recreere / agrement
1 825.00
BAZĂ SPORTIVĂ - Elaborare documentaţii tehnice 2017 2018 700.000 125.000
0 0
- Recepţie lucrări 66 I P asfri/n/i
REABILITARE Utilizarea surselor regenerabile de
1 TERMICA A energie/creşterea eficientei energetice
2017 2019 150.000 25.000 175.000
1 CLĂDIRILOR - Elaborare documentaţii tehnice
PUBLICE CE
APARŢIN UAT - Organizare licitaţie execuţie

PRIMĂRIEI comuna - Realizare lucrări
LĂCUSTENI LĂCUSTENI - Recepţie lucrări
Crearea infrastructurii de protective

REGULARIZARE
împotriva dezastrelor naturale:
CURSURI DE APĂ
UAT decolmatări canale, lucrări asigurare
PE ŞI APARARI
12 comuna scurgere ape pluviale 2017 2019 100.000 100.000
MALURI ÎN
LĂCUSTENI - Elaborare documentaţii tehnice
ADMINISTRAREA
COMUNEI
Modernizarea infrastructurii cultelor
RESTAURARE/CO - Organizare licitaţie execuţie
UAT
NSOLIDARE - Realizare lucrări
comuna
BISERICA (clasă B - Recepţie lucrări
LĂCUSTENI
13 şi construcţia, 2017 2019 2.250.000 - 2.250.000
Partener
extinderea şi / sau
PAROHIA
modernizarea
GĂNEŞTI
drumurilor de acces ale
aşezămintelor monahale
de clasă B)
Modernizarea spatiilor de recreere /
AMENAJARE
agrement
TEREN SINTETIC UAT
14 SPORT, comuna 2017 2018 350.000 - 350.000
MULTIFUNCŢION LĂCUSTENI
AL
Asigurarea dotărilor pentru lucrări

ACHIZIŢIE UAT periodice şi intervenţii în situaţii speciale
15 BULDOEXCAVAT comuna - Elaborare documentaţii tehnice 2017 2018 350.000 350.000
OR LĂCUSTENI - Organizare licitaţie furnizare
Elaborare documentaţii tehnice
- Livrare echipament
Organizare licitaţie execuţie
- Recepţie
Realizareechipament
lucrări
Amenajare spatii centrale ale comunei
AMENAJARE UAT
(Amenajare spaţii verzi, Semnalizare şi
16 CENTRUL CIVIC comuna 2017 2018 - 150.000 150.000
siguranţa
Amenajare circulaţiei)
spatii destinate pietonilor
AL COMUNEI LĂCUSTENI
UAT (Amenajare alei pietonale )
i AMENAJĂRI ALEI
comuna - Elaborare documentaţii tehnice 2018 2019 - 80.000 80.000
PIETONALE
LĂCUSTENI - Organizare licitaţie execuţie
- Recepţie lucrări 67 I P cvă
Total PROIECT 18.082.00
BUGET E 0
Costuri implementare Plan integrat 500
TOTAL 18.082.50
0
O. PROIECTE CU FINANŢARE EUROPEANA CE POT FI PROMOVATE DE BENEFICIARI PERSONAE JURIDICE - LA NIVELUL COMUNEI
LĂCUSTENI
Modernizarea infrastructurii secundare de

irigaţii, clădirilor
cheltuieli aferente
de marketing, în staţiilor
cadrul unuide lanţ
pompare şi/sau racordarea la utilităţi,
Organizaţii/ alimentar integrat Achiziţionarea, Dezvoltarea
inclusiv lanţurilor scurte de Total
sisteme de contorizare a apei,şiinclusiv
Federaţia prin leasing de maşini/utilaje aprovizionare; (lei)
Organizaţiilor construcţia/ modernizarea
echipamente bazinelor
noi, în limita valorii de de
Eficientizarea
piaţă costurilor de producţie prin
Utilizatorilor de colectare şi stocare
a bunului respectiv; a apei de irigatpromovarea producerii şi utilizării energiei
Modernizare Apă pentru din surse regenerabile
(Ex.: tractoare, remorci 2017 în cadrul fermei şi
sistem de irigaţii Irigaţii, agricole/tehnologice, inclusiv remorcile prin reducerea consumului de energie.
constituite din speciale pentru transportul animalelor
proprietari/uti vii/păsări/albine, combine)
lizatori de terenuri
agricole conform 4.500.000
legislaţiei în
vigoare
înfiinţarea, extindereaagricole:
Sectorul exploataţiei şi/sau modernizarea
şi• dotarea
vegetal:unităţilor
culturi dedecâmp,
procesare, inclusiv
Activităţi de producţie (ex: fabricarea
horticultura,
investiţii privind marketingul produselor
viticultură, culturi permanenteproduselor
(altele textile, îmbrăcăminte, articole
(ex. de
etichetare, ambalare); înfiinţarea,
cât viticultura); de marochinărie, articole de hârtie şi
Dezvoltarea SC-I1-PFA extinderea
• zootehnic:şi/sau
bovinemodernizarea
pentru came, de carton;
reţele fabricarea produselor chimice,
bovine
fermelor SOCIETATEA locale de colectare, recepţie, depozitare, 2017 de prelucrare a 67.500 - 67.500
pentru lapte, ovine şi caprine, farmaceutice;
porcine, activităţi 1.800.000 270.000
mici
Dezvoltare AGRICOLA
SC-II-PFA condiţionare, sortare şi capacităţi de
produselor lemnoase; industrie 70%
păsări de curte;
SC-II-PFA (40%) 2.700.000 (30%)
unităţilor de SOCIETATEAActivităţiambalare; 2017 construcţii metalice,
metalurgică, fabricare 2.250.000 4.500.000
• mixte - culturi mixte;
SOCIETATEA 2.250.000 (630.0) 90% 900.000
procesare AGRICOLA neagricole
îmbunătăţirea controlului
• mixte - animale mixte; intern almaşini,
AGRICOLA calităţiiutilaje şi echipamente; fabricare (50%) (810.000)
10%
şi• conformarea
mixte - culturicuşinoile standarde
animale, impuse electrice, electronice, etc.);
produse
cu excepţia (90.000)
de legislaţia
albinelor;europeană pentru prelucrarea
Activităţi meşteşugăreşti (ex: activităţi de
şi• comercializarea
albine; produselor agro- artizanat şi alte activităţi tradiţionale non-
alimentare;
• altele. agricole (ex: olărit, brodat, prelucrarea
Producerea şi utilizarea energiei din surse a fierului, lânii, lemnului, pielii
manuală
regenerabile (solară, eoliană, geotermală),etc.); Activităţi turistice (ex: servicii
a energiei produsă cu ajutorul pompelor de
agroturistice de cazare, servicii turistice de
căldură,
Creştereaîncompetitivităţii,
cadrul unităţii procesatoare agrement şi alimentaţie publică);
diversificarea
SC-IÎ-PFA exclusiv pentru
producţiei, consumul
creşterea propriu
calităţii şi
Furnizarea
produselor de servicii inclusiv construcţii,
Plantaţii
pomicole SOCIETATEA investiţii pentru
obţinute şi îmbunătăţirea
îmbunătăţirea eficienţei
reconstrucţii şi/ 2017
performanţei sau modernizarea spaţiilor 1.012.500 1.012.500 2.025.000
AGRICOLA energetice, ca şi operaţiuni din
generale a exploataţiilor pomicole; cadrul
şi unui
zonelor aferente desfăşurării activităţilor
proiect maivalorii
Creşterea mare adăugate
de investiţii (ex: medicale, sociale, sanitar-veterinare;
a produselor
prin sprijinirea procesării fructelorreparaţii
la nivel maşini, unelte, obiecte casnice;
fermă şi a comercializării; directe consultanţă,
a contabilitate, juridice, audit;
produselor obţinute; servicii în tehnologia informaţiei şi
68 I P asfri/n/i
servicii informatice; servicii tehnice,
administrative, etc.); Fabricarea de peleţi
şi brichete din biomasă.

Strategia de Dezvoltare Locala Lacusteni 2016 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare Locala Lacusteni 2016 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A

COMUNEI LĂCUSTENI PENTRU

II. Evaluarea condiţiilor existente__________________________________________________12-25

III. Prezentare comunei Lăcusteni__________________________________________________26-44

IV. Analiza SWOT__________________________________________________________________45-51

V. Viziunea comunei Lăcusteni pentru perioada de programare 2016-2020________52-57

VI. Planul local de acţiune al connind. Portofoliul de proiecte 58-73

Obiectivul principal al elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Lăcuşteni este de

Pornind de la situaţia existentă la nivel local, Strategia de Dezvoltare Locală a comunei

Prezenta Strategie urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice şi culturale din

Prin elaborarea Strategiei, s-a vizat creşterea capacităţii de planificare şi de parteneriat a

Actorii implicaţi în implementarea Strategiei trebuie să devină garantul folosirii eficiente a

| Dezvoltarea sustenabilă a teritoriului judeţului

general transformarea UE într-o economie inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii,

Printre ţintele Strategiei Europa 2020 se numără:

Comisia Europeană prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de

1.0 UNIUNE A INOVĂRII pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru

2. TINERETUL ÎN MIŞCARE pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru

3. O AGENDĂ DIGITALĂ PENTRU EUROPA pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de

4. O EUROPĂ EFICIENTĂ DIN PUNCTUL DE VEDERE AL UTILIZĂRII RESURSELOR pentru a

5. O POLITICĂ INDUSTRIALĂ ADAPTATĂ EREI GLOBALIZĂRII pentru a îmbunătăţi mediul

6. O AGENDĂ PENTRU NOI COMPETENŢE Şl NOI LOCURI DE MUNCĂ pentru a moderniza

7. PLATFORMA EUROPEANĂ DE COMBATERE A SĂRĂCIEI pentru a garanta coeziunea

| Documentele programatice naţionale

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020 are ca obiectiv general

| Factori de natura avantajelor comparative:

| Factori de natura avantajelor competitive:

1) Ce diferenţiază Lâcusteni de alte comune asemănătoare din judeţ şi din regiune

în urma analizelor şi a discuţiilor purtate cu edilii comunei, a fost creionată o viziune de

Analiza documentelor strategice şi a datelor statistice a identificat următoarele caracteristici

■ Comuna Lăcusteni se confruntă cu probleme specifice unei comune în plină dezvoltare.

| Provocările comunei Lăcusteni în perioada 2016-2020

Provocarea nr. 6-Sprijinirea conservării patrimoniului local şi a tradiţiilor, pentru că acestea

Elaborarea unei strategii de dezvoltare la nivelul comunei Lăcusteni reprezintă un demers

Etapele metodologice principale ale elaborării strategiei sunt următoarele:

1. Realizarea analizei preliminare a situaţiei existente:

Profilul socio-economic al regiuni) Sud - Vest Oltenia

Fondul funciar al suprafeţei agricole a judeţelor |

Contribuţia judeţelor la realizarea producţiei

Potenţial de dezvoltare a turismului la nivel regional:

Profilul soclo-economic al judeţului Vâlcea

Judeţul Vâlcea, localizat în sudul României, se întinde pe o

Judeţul Vâlcea înregistra la nivelul anului 2010 un număr de 21 de întreprinderi mari,

Repartizarea suprafeţei agricole a Regiunii Sud - Vest Oltenia

Cereale pentru boabe.

Suprafaţa cultivata cu cereai«, regiunea Sud-Veetatenía

La nivelul judeţului Vâlcea, în prezent, în

Pe lângă acestea, pe teritoriul judeţului Vâlcea,

■ Frumoasa: Brezoi (5%), Câineni (5%), Malaia (4%), Voineasa (48%)

> prezenţa monumentelor şi statuilor de cult şi laice:

în special, există oportunităţi pentru extinderea durabilă a activităţilor vizitatorilor în zonele

Personalităţi ale judeţului Vâlcea:

Gheorghe I. Lahovary (1838, Râmnicu Vâlcea -1909, Bucureşti) a fost

Dem Rădulescu (1931, Râmnicu Vâlcea - 2000, Bucureşti) a fost un actor

Gabriel Liiceanu (1942, Râmnicu Vâlcea) este un filozof, interpret şi

Petrache Poenaru (1799, Beneşti, judeţul Vâlcea - 1875, Bucureşti) a

Dumitru Drăghicescu - (1875, Zăvoieni, judeţul Vâlcea -1945),

Gib I. Mihăescu (1894, Drăgăşani - 1935, Bucureşti) a fost un

Prezentare generală a comunei Lăcusteni

Comuna Lăcusteni este amplasată în partea de sud-vest a judeţului

Scurt istoric al comunei Lăcusteni - Cadrul social

Prezentare biogeografică a comunei Lăcusteni - Cadrul natural

Biodiversitatea sau diversitatea biologică