Judetul Sibiu

Situat in partea de sud a Transilvaniei , judetul Sibiu cuprinde intre

limitele sale un teritoriu pe care urmele de foarte veche locuire si
dovezile prezentei omului in colectivitati bine organizate sunt tot atat de
numeroase si semnificative ca in multe dintre tinuturile carpatice
romanesti.Ele se refera , in egala masura, la epoca de inflorire a regatului
dac, ca si la cea care a urmat cuceririi acestuia de catre romani.Dovezile
scrise, desi mai tarzii, dezvaluie in suficienta masura nu numai prezenta
in permanenta a unei populatii autohtone, dar si forme de organizare
specific acesteia, deja devenite traditionale in primele secole ale celui
de-al doilea mileniu.
Datorita particularitatilor reliefului, cu toate modificarile pe care aceasta
unitate administrative le-a suportat in decursul timpului, hotarulsudic al
tinutului, si apoi al judetului Sibiu, chiar a fost destul de stabil.Chiar in
forma actuala a judetului, hotarul sau sudic (dinspre judetele Arges si
Vilcea) urmareste aproape in intregime hotarul istoric dintre Transilvania
si Tara Romaneasca.
Dupa particularitatile generale ale teritoriuluisi dupa modul de
repartizare a acestuia intre treptele mari de relief, judetul Sibiu se
plaseaza intre judetele de munte si de deal.Partea sudica, extinsa pe
aproape 30% din intreaga suprafata, apartine muntilor, iar 50% din
aceasta corespunde tinutului de podis sau deluros al Tirnavelor si
Secaselor.
Sub aspectul constitutiei fundamentului, teritoriul judetului Sibiu este
impartit intre doua mri unitati geologice ale pamantului romanesc, mult

diferite intre ele ca varsta si natura a rocilor, dar relative omogene ca

alcatuire atunci cand fiecare este luata separate.Faptul este important
pentru aspectul general al reliefului, pentru ca in asemenea conditii
varietatea reliefului se datoreste mai mult complexitatii evolutiei
morfologice a regiunii, a modelarii acesteia, decat naturii rocilor si
framantarii geologice a teritoriului.Aceasta pentru ca evolutia reliefului
nu numai ca s-a desfasurat intr-o perioada foarte indelungata de timp si
in mai multe faze, dar si pentru ca in fiecare faza sculptarea formelor s-a
facut de catre un complex de factori fizici---incepand cu actiunea apelor
si terminand cu cea a vietuitoarelor---care si-au pus o anumita amprenta
asupra caracterului acestora.
Pe teritoriului judetului Sibiu, in decursul timpului s-a format o retea
densa de asezari, deosebite intre ele, in afara de geneza, prin localizare,
prin forma si structura si prin rolul pe care il indeplinesc in prezent in
ansamblul judetului. Localizarea asezarilor arata, ca si in alte regiuni , ca
ele au preferatpartile joase ale reliefului ---depresiunile Sibiului si
Fagarasuluisi vaile raurilor principale Tirnava, Hirtibacin si Visa----fiind
atrase in general de contactele dintre unitatile principale de relief, fara
insa a lipsi din micile bazine ale afluentilor de mica importanta care
fragmenteaza Podisul Hirtibaciului.
De-a lungul vailor Hirtibaciului si Visei se inscriu alte doua linii de
asezari, care fac legatura intre marile culoare intens populate de la sud,
din cuprinsul depresiunilor submontane si de la nord, din lungul vaii
Tarnavei Mari, devenita inca de mult o importanta axa de circulatie.
Cadrul natural foarte variat a oferit, pe langa resursele bogate ale solului
si subsolului, un spor de siguranta a vietii, ceea ce aplica de ce
activitatea umana este aici o prezenta neintrerupta din cele mai vechi
timpuri. Ocna Sibiului, Gusterita, Medias, Axente Sever, Mosna,
Atel..etc. reprezinta tot atatea locuri de pe teritoriul actual al judetului

Sibiu unde s-au gasit urme de asezari paleolitice si neolitice. In perioada

dacica , tinutul Sibiului, care a oferit multe locuri favorabile pentru
fixarea omului, era plin de asezari deschise sau fortificate , contituind un
fel de zona periferica a `complexului dacic din Muntii Orastiei`. Urme
de locuire dacica au fost descoperite la Ocna Sibiului, Gusterita,
Cisnadioara, Sura Mica, Rosia, Seica Mare, Ghijasa de Sus.
Asezari importante au fost, in acel timp, la Casolt, situate langa defileul
Hirtibaciului la Agnita, Cristian, Slimnic, Pauca, Apoldul de
Sus(D.Tudor 1968).Dupa retragerea aureliana, prezenta si continuitatea
populatiei daco-romane este dovedita de alte numeroase descoperiri
arheologice. Remarcabile sunt , in acest sens , cele de la Ocna Sibiului,
de la Bratiei, care dovedesc atat continuitatea de locuire a populatiei
daco-romane, cat si gradul de civilizatie la care ajunsese populatia aici
fixata de secole.
Unele asezari care au beneficiat si de o pozitie geografica favorabila,
cum este de exemplu orasul Sibiu, care au posibilitatea printr-o vie
activitate comerciala si mestesugareasca sa se dezvolte mai repede.In
anul 1486, orasul Sibiu avea 951 de familii,fiind cea mai mare asezare
din aceasta zona. Un numar mare de familii pentru acea avea si
Cisnadie(228), Cristian(176), Slimnic(167), Rasinari(62),
Poplaca(53).Mai tarziu ,activitatea mestesugareasca contribuie la
inflorirea (inafara de orasele Sibiu si Medias) si a altor asezari ca
Cisnadie sau ca cele situate la contactul cu muntele.Pe langa cele vechi
apar si altele noi, asa cum este in cazul satului de atitudine Poiana
Sibiului, aparut in secolul XVI-lea , dar care s-a dezvoltat mult in
etapele urmatoare. Accentuarea vietii industriale, extinderea suprafetelor
cultivate, dezvoltarea cresterii animalelor, exploatarea padurilor si
contruirea de drumuri noi au adus in secolele XVIII si XIX la o evidenta
diferentiere a peisajului, devenit acum din ce in ce mai umanizat. Viata

pastorala cu trasaturi care o deosebesc de cea din alte zone alte tarii,
favorizata si de pendularea ritmica dintre munte si campie, atinge
apogeul in multe dintre asezarile fixate la marginea muntilor.Satele
Poiana Sibiului, Tilisca , Rasinari, si altele, prin excelenta centre ale
vietii pastorale , au contribuit la formarea unor sate noi sau la `dublarea`
unor sate deja existente.In acest fel, la sud de Carpati , alaturi de satul
compus din `pamanteni` s-a format altul din `ungureni`.De exemplu
satul Vaidenii din judetul Valcea, nu este altceva decat o mladita a
poienarilor, a rasinarenilor, a tiliscenilor(I.Conea,1943). Tipic in acest
sens este satul Rasinari, a carui mosie se desfasoara incepand din mica
depresiune in care este localizata vatra pana in varful Cindrel. Jos,in
depresiune si pe culmile prelungi din jurul satului se afla terenurile
cultivate , iar pe resturile din suprafetele netede de sus (platform
Plaiului),acoperita cu fanete , se afla colibele. Incepand de la
aproximatix 1400 m pana in varfurile culmii principale se intend
pasunile de altitudine, reprezentand un adevarat etajal stanelor. Dupa
harta intocmita a V.Pacala, ce insoteste excelenta monografie a
Rasinarilor aaruta in anul 1915,colibele erau in numar foarte mare si
insirate pe o distanta de 14 km intre Rasinari si Rau Sadului. In a doua
jumatate a secolului al XIX-lea , din cauza interferentei mai multor
factori, in mare parte de natura social-istorica si economica , viata
pastoral incepe sa piarda din amploarea pe care a avut-o pana in acea
vreme. Locuitorii unor sate pastorale incep sa se indrepte sis pre alte
ocupatii ca, de exemplu, pomicultura. Se manifesta chiar si un fenomen
de migratie, inregistrandu-se scaderi ale numarului de locuitori .De
exemplu in anul 1854 satul Saliste avea 4937 de locuitori iar la
recesamantul din anul 1910 abia 3467. Unele asezari din apropierea
Sibiului (Rasinari,Cristian,Turnisor,Gusterita) isi restructureaza tot mai
mult activitatea , in raport cu cerintele acestui centru urban, care prin
functiile sale noi si prin extinderea teritoriala , se detaseaza mult fata de

reteaua de asezari din jurul sau.Tot in a doua jumatate a secolului al

XIX-lea , industria de prelucrare a lanii a luat o mare amploare in
centrele Cisnadiei, Sibiu, Sadu etc..,centre de seama in privinta
mestesugarilor textile ,care foloseau lana provenita din satele din
Marginimea Sibiului,zona renumita in cresterea ovinelor.
Numarul si structura ei s-au modificat intr-un ritm rapid in ultimele
perioade.In anul 1910 pe acelasi teritoriu locuiau 271754 de
persoane.Dupa doua decenii in anul 1930 s-au inregistrat 306984 de
locuitori, iar in 1956 numarul lor a fost de 372687 .La ultimul
recesamant al populatiei cel din anul 1966 judetul Sibiu avea 414756 de
locuitori; 4 ani mai tarziiu la 1 ianuarie 1970 numarul lor a ajuns la
438226. Pe perioade mai restranse , apar totusi unele deosebiri in ritmul
de crestere.Astfel intre 1910 si 1930 populatia a crescut cu 6 % iar intre
1930 si 1948 cu 5%.Perioada 1948-1956 a avut un ritm de crestere de
13% si cea din 1956 si 1966 de 11%.Intre 1966 si 1970 s-a inregistrat un
ritm sde crestere de 14%. Cresterea demografica a rezultat din
raporturile diferite dintre sporul natural si sporul migratoriu.In anul 1970
coeficientul natalitatii a fost de 22,1% adica ceva peste media natalitatii
pe tara care este de 21,1%. O crestere mare a numarului de locuitori se
constata in mediul urban .asa de exempluin perioada 1910-1970,
populatia orasului Sibiu a sporit cu 40%; in aceeasi perioada a sporit cu
90% populatia orasului Copsa Mica,cea a orasului Medias, cu 80% si
cea a orasului Cisnadie cu 50%. Dinamica lor demografica este in mare
masura legata de dezvoltarea rapida a economiei,in primul rand a
productiei industrial, care a atras un numar tot mai mare de
locuitori.Evolutia numarului de locuitori ,in aceeasi perioada a fost de la
o comuna la alta.Sporuri mai mari decat altele au inregistrat comunele
Avrig(70%). Axente Sever (70%) , Cristian (70%) Bratei (70%) Atel
(30%). Exista insa si comune care au inregistrat scaderi ale numarului de
locuitori ( Saliste ,Tilisca , Poiana Sibiului, Chirpar, Bruiu) datorita

migratiei, indeosebi spre centrele urbane. Satele in care s-a dezvoltat

productia industrial (Talmaciu,Orlat,Avrig)cele cu functie balneoclimaterica (Miercurea Sibiului, Bazna) sau cele situate in apropierea
centrelor urbane sip e axe importante de circulatie au inregistrat o
crestere rapida a numarului de locuitori. La 1 ianuarie 1970 din cei
4382256 de locuitori 223228 erau de sex feminin , cu 8350 mai mult
decat numarul de locuitori cu sex masculin.Cu exceptia orasului Copsa
Mica (3491 de barbate si 3073 de femei).
Reteaua urbana a judetului , unul dintre judetele cu un coefficient de
urbanizare mai mare decat cel pe tara,este formata din doua centre mari
cu un rol de convergenta ,Sibiu si Medias, si dintre orasele mici (Copsa
Mica ,Cisnadie, Ocna Sibiului, si Dumbraveni.)Repartia centrelor urbane
arata doua areale urbigene, cel din centru Depresiunii Sibiului ,un areal
de veche convergenta a cailor de comunicatie,iar cel din Valea Tarnavei
Mari,axa importanta de circulatie. Spre deosebire de Sibiu si Medias cu
o evolutie urbana indelungata ,celelalte au facut parte pana in ultima
perioada din grupa asezarilor urbane (Cisnadie,Agnita,Copsa Mica si
Ocna Sibiului). Desi cu o pozitie geografica diferita ,care a avut un rol
insemnat in dezvoltarea lor,centrele urbane ale judetuluiau unele
asemanari in privinta localizarii,acel suport concret geographic al unei
localitati. Traseele sau chiar lunca au servit pentru localizarea centrelor
urbane. Evolutia structurii lor pe activitati rezulta clar din compararea
procentelor la recesamintele din anii 1930 si 1966. Intrucat activitatea
industriala s-a accentuat in toate centrele urbane ale judetului , populatia
active in industrie a crescut intr-o larga masura. In 1930, populatia active
in industrie si in constructie in orasul Sibiu reprezenta 33,9% iar in anul
1966 aproape 64%. Tot in acest interval de timp cea a orasului Medias a
crescut de la 48% la 71,9%. In orasele Copsa Mica si Cisnadie procentul
populatiei active din industrie este si mai mare (74,4% si 83,7%).
Sectorul servicii are o pondere diferita de la un oras la altu: 32,5% la

Sibiu si 12,1% la Cisnadie. Fata de celelalte orase in Sibiu si in Medias

sectorul servicii este mai bine reprezentat.Aca ca orasele Sibiu si Medias
se caracterizeaza prin activitati industriale si cele de servicii , iar in
orasele Cisnadie si Copsa Mica prin activitate industriala. Activitatea
agricola are o pondere mai mare in celelalte orase ale judetului(Agnita
13,4%, Dumbraveni 19,4% si Ocna Sibiului 44,4%). In orasul Sibiu in
agricultura sunt ocupati 3,7% din populatia activa iar in Medias 2,8%.