Sunteți pe pagina 1din 10

Cuprins

1.Repere geografice generale .................................................................................................. 1 2. Incadrarea in tipologia statala conform criteriilor de clasificare ........................................... 1 2.1 Cadrul natural ................................................................................................................... 1 Zona climatica .................................................................................................................... 1 Hidrografia.......................................................................................................................... 2 2.2 Criteriul politic administrative ......................................................................................... 2 3.Resurse .................................................................................................................................... 4 3.1 Resursele naturale ............................................................................................................ 4 3.2 Resursele umane ............................................................................................................... 4 Dialectele (limbile) chinezeti ..................................................................................... 5 4. Agricultura ............................................................................................................................. 6 5. Industria ................................................................................................................................. 7 Principalele ramuri si subramuri industriale .......................................................................... 7 Centre industriale ................................................................................................................... 7 6. Transporturile ......................................................................................................................... 8 7. Zonele turistice....................................................................................................................... 8 8. Concluzii ................................................................................................................................ 8 Bibliografie ................................................................................................................................ 9

1.Repere geografice generale


China este situata in regiunea Asia de Est si de Sud-Est. Este o tara de dimensiuni continentale, suprafata sa de 9.596.961 km2, fiind egala cu cea a Europei. Este a treia tara din lume ca intindere. O treime din granitele sale sunt marine, China avand litoral la Marea Galbena, Marea Chinei de Est si Marea Chinei de Sud. Restul frontierelor sunt terestre. China se invecineaza la nord cu Rusia, Kazahstan si Kirghistan, in vest cu Tadjikistan, Afganistan si Pakistan, in sud-vest cu India, Nepal si Bhutan, in Sud cu Myanmar, Laos si Vietnam, iar in est cu Coreea de Nord. Republica Populara Chineza este natiunea cea mai numeroasa din lume cu peste 1,17 miliarde de cetateni, aproape un sfert din totalul populatiei globului. Populatia nu este egal raspandita pe teritoriul tarii, si astfel exista regiuni cu densitati extrem de mari, in Campia Chinei de Est, de 1000 loc./km2 si regiuni cu densitati mici in vest si nord si foarte mici in podisul Tibet, de sub 2 loc./km2

2. Incadrarea in tipologia statala conform criteriilor de clasificare 2.1 Cadrul natural Zona climatica
Clima este influentata de asezare si relief. In partea vestica, in deserturi si pe podisurile inalte, este o clima continental arida, cu diferente mari de temperatura de la iarna la vara. In est este climat continental umeda. In regiunile montane inalte, clima este alpina, cu ierni lungi si aspre. In partile sudice intalnim clima musonica, tropicala si subtropicala. Cea mai mare parte a teritoriului Chinei apartine climatului temperat-continental, in deserturile Takli Makan, Jungaria si Gobi, clima are caracter desertic, iar in regiunile muntoase din vest clima este etajata. Sudul si sud-estul Chinei apartin climei tropical-musonica, in aceasta zona fiind frecvente taifunurile. Estul Chinei are o clima temperata, cu ploi musonice puternice in timpul verii. Centrul si S-V, au o clima continentala cu veri calde, ierni reci si secetoase.

Hidrografia

Clima si relieful influenteaza reteaua hidrografica . fluviile Chinei sunt printre cele mai mari din Asia. Cele mai cunoscute fiind : Huanghe, Changjiang, Xijang. Pe teritoriul Chinei se gasesc sisteme hidrografice uriase, dar si intinse regiuni areice sau endoreice. Principalele fluvii sunt Changjiang (Fluviul Albastru) de 6300km si Huang He (Fluviul Galben) de 5000km. In China se gasesc si izvoarele fluviilor Indus, Brahmaputra si Mekong. Lacurile chineze sunt putin intinse, cele mai mari fiind cele sarate din centrul si nord-vestul tarii. Clima si relieful influenteaza reteaua hidrografica fluviile Chinei sunt printre cele mai mari din Asia. Cele mai cunoscute fiind Huanghe, Changjiang, Xijang.

2.2 Criteriul politic administrative

Republica Popular Chinez este o ar socialist, cu dictatur popular -democratic, condus de clasa muncitoare i bazat pe aliana dintre muncitori i rani . Socialismul reprezint sistemul de baz al rii. Constituia este legea fundamental a Chinei. Ea cuprinde principiile de baz ale sistemului social i ale sistemului de stat, ale structurilor i sferelor de activitate ale instituiilor guvernamentale, precum i drepturile i obligaiile elementare ale cetenilor. Constituia prevede care sunt drapelul naional, imnul de stat i capitala. Ea dispune de cea mai mare putere juridic, fiind baza tuturor celorlalte legi i regulamente. Nici un act normativ nu are voie s contravin prevederilor Constituiei. Programul comun al Conferinei Consultative Politice Populare din China, program al Frontului Unit Democratic Popular din ara noastr, a fost adoptat la prima sesiune n plen a Conferinei Consultative Politice Populare i promulgat la 29 septembrie 1949. nainte de promulgarea n 1954 a Constituiei, acest program a jucat rolul de constituie provizorie.

Dup crearea la 1 octombrie 1949 a Republicii Populare Chineze, au fost promulgate n 1954, 1975, 1978 i respectiv, n 1982 4 variante ale constituiei. Actuala constituie a fost aprobat n cea de-a 5-a sesiune a celei de-a 5-a legislaturi a Adunrii Naionale a Reprezentanilor Poporului i a intrat n vigoare la 4 decembrie 1982. Aceasta a meninut i a dezvoltat principiile de baz cuprinse n varianta din 1954, a sintetizat experiena acumulat n procesul de dezvoltare a socialismului din ara noastr, a asimilat experiena altor ri, fiind o lege fundamental cu specific chinez i adaptabil cerinelor construciei de modernizare socialist din ara noastr. n constituie sunt stipulate sistemul politic i cel economic din ara noastr, drepturile i obligaiile cetenilor, structurile aparatului administrativ al statului i atribuiile acestora, obiectivele de perspectiv ale statului i altele. Cele 4 principii, reforma i deschiderea sunt considerate drept orientri de baz pentru poporul chinez. Se subliniaz c nici o organizaie sau persoan nu are voie s ncalce prevederile constituiei. Partidele democratice din China nu sunt de opoziie, ci particip la luarea deciziilor. Ele sunt consultate pentru elaborarea politicilor de importan major, stabilirea candidailor la funciile importante i particip la gestionarea problemelor importante ale statului, la elaborarea i implementarea politicilor i a legilor. nainte de luarea deciziilor importante cu privire la destinul rii i la viaa poporului, Partidul Comunist ascult prerile i propunerile partidelor democratice, dar i pe ale persoanelor care nu fac parte din nici un partid. Ele ocup o anumit pondere n componena Adunrii Naionale, a adunrilor populare de la diferite niveluri i a comisiilor speciale, fapt care le permite s participe la viaa politic a statului i s joace rol de supraveghere. Ele ocup, de asemenea, o anumit pondere n componena Conferinei Consultative Politice Populare (for consultativ) . n autoritile de la diferite niveluri exist reprezentani ai partidelor democratice i ai persoanelor care nu sunt membre ale nici unui partid.

3.Resurse
3.1 Resursele naturale

Resursele naturale ale Chinei sunt numeroase si variate. Este cel mai mare producator mondial de carbuni, minereu de fier si staniu si un important producator de petrol, minereuri neferoase, aur, sare, fosfati naturali s.a.Folosind marile resurse de carbuni, China si-a dezvoltat o puternica baza energetica. Este prima producatoare mondiala de carbuni. Dei rezervele de petrol sunt modeste, China trebuie s extrag din propriile resurse cantiti importante de petrol pentru a susine dezvoltarea economic a rii. 3.2 Resursele umane

China este ara cu cea mai mare populaie din lume, la nivelul anului 2003, avnd un total de 1 292 270 000 de locuitori, ceea ce nseamn o cincime din populaia global. Densitatea populaiei este mare, cu 135 locuitori pe km, ns distribuit neuniform; cele mai dense arii populate sunt n est, unde sunt mai mult de 400 de locuitori pe km, n ariile centrale, mai mult de 200, iar cel mai puin populate sunt platourile din vest cu mai puin de 10 locuitori pe km. Din rezultatele recensmntului din anul 2000 desprindem concluzia unui echilibru demografic pe sexe, i o aplanare a discrepantei istorice urban-rural. n ciuda creterii nivelului de trai i a urbanizrii din ce n ce mai accentuate, din acest punct de vedere China rmne nc n urma celorlalte mari puteri industriale. Structura populaiei pe categorii de vrst poate reprezenta un motiv de sperana n ceea ce privete dezvoltarea viitoare a statului chinez, dei din punct de vedere sociologic i China este considerata un stat cu populaie n curs de mbtrnire; populaia mbtrnit reprezint doar 7-8% din cea totala, fata de o medie de 16-18% din totalul populaiei n unele tari europene importante ( 18,6% Italia, cca. 20% Germania, 16% Marea Britanie, 16,3% Frana ). Volumul populaiei a evoluat de la aproximativ 541,67 milioane n 1949 (momentul fondrii Republicii Populare Chineze) la 806,71 milioane n 1969. n anii 1970, China a nceput implementarea unor politici de planificare familial pentru a controla creterea populaiei care a determinat descreterea ratei natalitii.
4

Pn la sfritul anului 2003, rata natalitii era de 12,41/ 1000 de locuitori cu o rat a mortalitii de 6,4/ 1000 de locuitori, avnd o rat de cretere natural de 6,01/ 1000 de locuitori. Conform unei prognoze pe perioada 2001-2005, scopul este ca media anual a ratei de cretere natural s nu depeasc 9/1 000 de locuitori, iar populaia la nivelul anului 2005 s fie sub 1,33 miliarde locuitori. Pn n 2010, se estimeaz c populaia Chinei nu va depi 1,4 miliarde de locuitori. Sperana medie de via era n 2002 de 71,8 ani. Politicile de planificare familial au ca linii definitorii mariajele trzii i aducerea pe lume de copii la o vrst naintat, pentru a garanta un numr redus de copii, dar sntoi; se dorete ajungerea la situaia n care fiecare cuplu s aib un singur copil. China este o naiune multi-etnic cu 56 de grupuri etnice. Majoritatea populaiei face parte din grupul etnic Han (91% din populaia total ). Minoritile naionale care au o populaie de peste un milion de locuitori sunt Zhuang (16,179 milioane), Manchu, Hui, Miao, Yi, Uygur, Tujia, Mongolian, Tibetan, Bouyei, Donc, Yao, Coreean, Bai, Hani, Li, Kazak i Dai, n total 18 grupuri etnice. China practic un sistem de autonomie regional etnic. n acele zone n care minoritile naionale convieuiesc n comuniti compacte, sunt stabilite agenii autonome de auto-guvernare sub conducerea central a statului. Limba oficiala este chineza sau mandarina, fiind nsoit i de alte limbi precum: Yue,Wu, Minbei, Minnan, Xiang, Gan,etc.Scrierea ntalnit este cea cu pictograme. Dialectele (limbile) chinezeti

Mandarin - baza limbii literare moderne - 836 milioane vorbitori anhaiez (Wu) - 77 milioane vorbitori Cantonez - 77 milioane vorbitori Taivanez (Min) - 60 milioane vorbitori Jin - 45 milioane vorbitori

Xiang - 36 milioane vorbitori Haca - 34 milioane vorbitori Gan - 31 milioane vorbitori Hui - 3,2 milioane vorbitori Pingua (apropiat de cantonez) - 2 milioane vorbitori Din punctul de vedere al libertatilor economice, China este un stat aflat mult in urma tarilor emergente foste comuniste din Europa centrala si de Vest, dar si mult in urma Federatiei Ruse. Pe baza evolutiei pietei monetare si a ratelor de crestere din 2005, economistii calculeaza ca, intre timp, China a urcat pe pozitia a patra, inaintea Frantei si a Marii Britanii, fiind devansata doar de Statele Unite, Japonia si Germania. NBS a anuntat ca reevaluarea reflecta imbunatatirea informatiilor din sectorul serviciilor si a celor referitoare la firmele private, colectate prin intermediul unui sondaj derulat pe parcursul unui an, la care au participat 13 milioane de operatori de interviuri - unul la fiecare 100 de persoane. Noile estimari arata ca Produsul Intern Brut (PIB) a totalizat, anul trecut, 15,99 trilioane yuani, cu 16,8% mai mult decat aratau datele initiale. Sectorul de servicii ocupa 93% din aceasta cercetare si asigura 40,7% din economia Chinei, fata de 31,9% cat era anterior, conform NBS. Sectorul industrial participa la alcatuirea PIB cu 46,2%, fata de 52,9%, iar sectorul agricol inregistreaza de asemenea o scadere la 13,1%, fata de 15,2% cat se inregistra anterior. Utilizand cursul de schimb valutar de la sfarsitul anului 2004, de 8,276 yuani pentru un dolar, PIB-ul ajunge la 1.930 miliarde dolari, comparativ cu cel al Italiei, de 1.670 miliarde dolari, potrivit datelor Bancii Mondiale.

4. Agricultura

China are o suprafa de uscat de 9.600.000 kmp, terenurile cultivate ocupa o zecime din suprafata tarii, dar mai mult de jumatate din acestea, peste 55 de mil. de hectare sunt
6

irigate. China ocupand primul loc pe glob la suprafete irigate. A devenit cel mai mare producator mondial de cereale, ocupand primul loc la orez (cultivat in partea centrala si sudica) si grau (cultivat in nordul si nord-estul tarii). China produce de asemenea bumbac si cartofi, ceai, canepa, fructe. Pe suprafete mari se cultiva vita de vie, arbori de cafea si de cacao, trestie de zahar. Aceasta tara inregistreaza recorduri si in domeniul cresterii animalelor, astfel, ocupa locul 1 pe glob la cresterea de porcine,indeosebi in Campia Chinei de Est, locul 2 la cresterea de ovine si locul 4 la bovine; in regiunile mai inalte se cresc cai si vaci. In sudul si estul tarii se practica cresterea viermilor de matase, China ocupa locul 1 la productia de matase. La pescuit, ocupa primul loc, depasind Japonia si Rusia.

5. Industria
Principalele ramuri si subramuri industriale China a devenit al doilea producator mondial de energie electrica; este un mare producator de fonta si otel, masini si utilaje: masini agricole, locomotive, autocamioane, nave fluviale si maritime, aparatura electronica si electrotehnica, sateliti artificiali si rachete cosmice. China este cel mai mare producator mondial de televizoare, biciclete si jucarii. Alte produse ale industriei prelucratoare chineze sunt: produsele chimice si petrochimice, textile pe baza de matase naturala si bumbac, ciment si produse alimentare. Traditiile mestesugaresti pastrate pana astazi sunt brodatul pe matase, ceramica, portelanul, sticlaria artistica, sculptura in fildes si jad, confectionarea de articole din lemn si bronz. Centre industriale Agricultura-Orez (Wujiang Gaoyou) Zahr (Yunnan) Roii (Zibo) Materiale de constructii- Zidrie (Xiamen) Becuri (Guzhen Yuyao) Robinete (Shuikou Nan'an) Auto- Motociclete (Chongqing Taizhou) Anvelope (Shaoxing) Auto (Changchun Yangzhou Shenyang). Electronice-Componente electronice (Wujiang Xiaolan Xishan) Circuite integrate (Shenzhen Humen Zhangjiang) Senzori (Kunshan).

6. Transporturile

Un rol important n traficul de persoane i mrfuri l are transportul feroviar. Densitatea cilor ferate (n lung. de peste 50000 km) este mai mare n Est, acolo unde reeaua urban i rural este mai dens. Pentru a valorifica resursele din anumite zone mai izolate, reeaua a fost completat cu noi linii: Beijing-Erenho ; Beijing-Urumqi sau Chengdu-Baogi. Cele mai mari magistrale feroviare sunt: Harbin-Changhun-Shenyang-Guangzhou, BeijingShanghai; Beijing-Zhengzhou-Wuhan-Guangzhou s.a. Reeaua de ci rutiere depete 750.000 km. Cele mai noi ci rutiere construite sunt: Gartok-Kashi i Lhasa-Yaan. Lungimea cilor navigabile interne depete 150.000 km, cele mai importante fiind: Chang Jiang, Huang He, Marele Canal n lung. de peste 1.700 km care leag oraele Guangzhou i Beijing. La acestea se adaug cei peste 14.000 km de rm unde se practic un intens cabotaj. Cele mai mari porturi sunt Shanghai, Guangzhou i Harbin.

7. Zonele turistice

Principalele atractii turistice ale Chinei sunt atat naturale, cat si cultural-istorice, intre care: capitala cu "Orasul interzis", Marele Zid Chinezesc, grotele Yun'gang, ce adapostesc statuile lui Buddha, vechile orase Chengde, Jinan, Xi'an, bogate in monumente, orasul tibetan Lhasa, important centru religios, Muntii Himalaya, peisaje si fenomene ale naturii: "paduri de piatra" si "de lut", cascade.

8. Concluzii
China reprezint o ar ntins i populat ca un continent, o putere economic i militar n ascensiune, o societate n plin transformare. n China coabiteaz comunismul i capitalismul, este printre primele 10 tari exportatoare

Bibliografie
http://www.athenian-legacy.com/2011/05/pozitie-geografica-teritoriu-si-populatie/ www.scribd.com http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular_Chinez Editura Litera;, ed (2009). Marea enciclopedie - statele lumii, vol. 4: Asia de Est, de Sud-Est i de Sud. http://www.acum.tv/articol/18862/