Obstea sateasca

Categorie: Dezvoltare rurala

18 Februarie 2010
Timp de mai multe secole obstea sateasca a
fost singuraforma de viata sociala de pe teritoriul tarii
noastre.
OBSTEA SATEASCA
Obstea sateasca era o comunitate reunita prin legaturi de sange, pe un hotar ce
asigura indeplinirea tuturor indeletnicirilor stravechi omenesti: pastorit, agricultura,
pescuit, vanatoarea, industrie casnica. ceste sate, caci aceasta era obstea, aveau un
teritoriu alcatuit prin alipirea, adesea la distante mari, a unor zone deosebite de munca.
!atele aveau parte la munte, parte la padure, la apa "rau sau balta#, la islaz "pasune#, la
livezi, la campul de cultivat, la vatra satului.
!ateanul avea dreptul de $olosinta la toate partile componente ale mosiei sale, in
calitatea sa de component al cetei satului % stapanul si administratorul mosiei satului. Din
teritoriul satului anumite parti apartin $amiliilor "casa cu curtea, livezile, curaturilor#, alte
parti sunt $olosite in comun: padurea, pasunile, apele. Campul cu ogoarele "locul
cultivabil# $ormeaza o stapanire individuala cu loturi lucrate $iecare de catre o $amilie,
dar, in acelasi timp, este o stapanire comuna a obstii, deoarece aceste loturi agricole se
schimba periodic prin tragerea la sorti.
Obstea, prin organele sale, e&ercita un drept de proprietate superioara asupra
drepturilor de $olosinta ale $amiliilor componente. st$el, numai obstea avea dreptul sa
determine periodic, prin tragere la sorti, locul pe care%l va $olosi $iecare $amilie, singura
obstea putea admite sau respinge vanzarea de catre o $amilie a partilor sale de mosie.
'n privinta reglementarii muncii, obstea $i&a pornirea plugurilor in acelasi timp pe
toate delnitele, conducerea obstii avea drept de (udecata si chiar de e&cludere a unor
membrii care nu tineau seama de disciplina comunitatii, tot aceasta conducere tinea
socotelile cetei pe rabo( si repartiza sarcinile $iecaruia $ata de nevoile obstii.
Conducerea obstilor era in genere colectiva. Din randul membrilor obstii se
di$erentiaza insasfatul oamenilor buni si batrani, adica aceia care se bucurau de mai
multa vaza.
)ana la intemeierea statelor $eudale, chiar si dupa aceea, au $unctionat
asocierile de obsti. socierile de obsti libere se $aceau din necesitatea de a apara
teritoriul obstei, vitele si granele, de cotropirea din a$ara si de eventuala anarhie
dinauntru. ceste asociatii reprezentau o unitate economica pe valea unui rau sau a
unui cuib de sate incon(urat de munti si paduri. !ocotim, sublinia ).). )anaitescu, ca
termenul cel mai general pentru a indica vechile asociatii militare de obsti si teritoriul lor
era cuvantul tara.

ECONOMIA TARANEASCA
*ipul economic nord%balcanic si daco%roman, era caracterizat prin cresterea
intensiva a vitelor si oilor de pe pozitii stabile, imbinata cu agricultura redusa la nevoile
de consum ale obstii satesti. )reponderenta era cresterea animalelor.
)rincipala si cea mai veche $orma a cresterii vitelor, chiar a oilor, a $ost pastoritul
pe mosia satului respectiv. Fenomenul transhumantei pare a $i secundar in raport cu
primul. +osiile obstilor rezervau pentru aceasta supra$ete importante, mai intinse decat
acelea consacrate agriculturii, si care se mutau din an in an.
)lanta principala a reprezentat%o meiul. ,raul nu a $ost o planta populara. )ana
tarziu, in evul mediu, poporul nu se hranea cu paine de grau, ci cu $ierturi de mei, ovaz,
orz- painea era hrana oraseanului si a nobililor.
Cultivarea legumelor era mai putin dezvoltata in viata economica a obstilor
taranesti, cultura gradinilor de zarzavat a $ost o specialitate sud%dunareana. )lantele
te&tile, viile, livezile constituiau, in schimb, o bogatie.
!tarea primitiva a agriculturii la romani corespunde si cu o tehnica agricola
primitiva. )entru macinat se $oloseau rasnite, iar pentru zdrobirea boabelor se $olosea
piua de mana. )entru copt se $olosea testul, un con de pamant ars care se incinge si
sub care se cocea turta, eventual painea. Cuptorul era mai putin raspandit. Cerealele se
pastrau in gropi uscate "arse#.
numite inceputuri mestesugaresti si negustoresti nu lipsesc. .&ploatarea si
comercializarea sarii nu puteau sa lipseasca la un popor crescator de animale. urul din
minele ardelene, in veacurile /'''%'0 era e&ploatat sub conducerea slavilor. )acura,
lemnul, pestele, vanatul se e&ploatau si comercializau.
'ndustria casnica taraneasca: cusutul hainelor, cladirea caselor, covoarele, $urca
de tors, stergarul, vopsitul panzelor, arderea oalelor, era dezvoltata. .&istau zone "obsti#
specializate, $apt care era bene$ic pentru schimb.
Circulatia bunurilor era $avorizata de in$atisarea pamantului tarii, cu regiuni
geogra$ice deosebite, asezate una in urma celeilalte si de vaile $avorabile. !e pare ca in
negot rolul slavilor a $ost dominant spre s$arsitul mileniului.
)rodusul principal al pastorilor valahi din sudul Dunarii era branza de oi vanduta
in toata peninsula sub vestitul nume casseum valahicum. Cei din zona agricola a
*hesaliei cultivau graul si secara, $emeile vlahe erau vestite pentru painea cu dro(die pe
care o $aceau pentru calugarii de la muntele thos. O parte dintre acesti valahi erau
mestesugari renumiti, indeosebi in prelucrarea lanii, altii s%au imbogatit din comert,
cumparandu%si case in orase. Comertul valahilor din 1alcani era legat de centrul
economic din !alonic, unde se tinea balciul la !$. Dumitru. /alahii apuseni "morlachi era
numele lor generic din pricina imbracamintei lor din lana neagra# erau principalii carausi
ai vestului peninsulei. 'n caravane cu cal de povara ei duceau in porturile driaticii
grane, minereuri de plumb, branza, lana, intorcandu%se cu sare si vin dalmatian. 2a
3aguza multi valahi se aseaza in oras ca negustori. 'n !erbia, in orase, valahi erau
cizmari, croitori, $ierari sau pescari.

C!TRA SI MO"! "E #IATA
2ocuintele cele mai raspandite pana pe la s$arsitul mileniului au $ost bordeiul,
semibordeiul si locuintele de supra$ata. .le erau prevazute cu un acoperis in una sau
doua ape, pardoseala era din pamant batatorit, peretii $iind din impletitura de nuiele lipita
cu lut, mai rar din barne de lemn. 'n interiorul locuintelor se a$la un cuptor de piatra sau
de lut sau simpla vatra dispusa intr%un colt al locuintei. 'n unele locuinte apar si cuptoare
pentru ars ceramica. 'ntre locuintele invecinate se a$lau gropi de provizii "indeosebi
arse#.
'nventarul locuintelor "asezarilor# si mormintelor ne indeamna sa presupunem o
viata destul de primitiva. u $ost descoperite brazdare de $ier, cutitase, seceri, topoare,
tesle, carlige, verigi, catarame, var$uri de sageti de tot $elul, obiecte de lut sau gresie
"rasnite, $usaiole#, obiecte de podoaba "din arama, bronz, os, argint, sticla#etc. !pre
s$arsitul mileniului si inceputul celui urmator are loc o diversi$icare a uneltelor, a
obiectelor, in general, cele mai multe $iind $acute din $ier. Foarte dezvoltata a $ost in
aceasta vreme ceramica, indeosebi ceramica lucrata cu roata rapida. *ipurile sunt $oarte
variate, continuitatea si originalitatea $iind evidente. !e observa o unitate a ceramicii pe
intreg teritoriul romanesc nord%dunarean.
2a nordul Dunarii, orasele apar prin secolele 0''%0''', prin desprinderea din cadrul
obstii a mestesugurilor. Cele mai multe dintre ele sunt targuri "locuri de schimb# si nu
centre productive "mestesugaresti#, in +oldova si *ara 3omaneasca. 'n *ransilvania
orasele se dezvolta si se organizeaza dupa model apusean, $iind, de regula, sasesti sau
maghiare.
Din maretia creatiei bizantine, mostenitoare a celei romane si orientale, nu au
putut $i adoptate de catre popoarele balcanice decat aspectele partiale. 'n pictura,
balcanicii au renuntat la mozaic, reducand podoaba palatelor si a bisericilor la pictura
murala. .ste vorba de o cultura prin e&celenta de $actura populara.


Sursa: www.agriculturae.ro
$olitica de de%voltare rurala &''()&'*+
Categorie: Dezvoltare rurala
14 'anuarie 2005

+ai mult de 678 din populatia celor 24 de state
membre ale 9niunii .uropene "9.# traieste in zonele rurale,
care acopera 518 din teritoriul european. ceasta $ace ca
politica de dezvoltare rurala sa $ie un domeniu de importanta
vitala.


Cresterea animalelor si silvicultura raman $actori esentiali pentru utilizarea
terenurilor si gestionarea resurselor naturale din zonele rurale ale 9., reprezentand, in
acelasi timp, o plat$orma pentru diversi$icarea economica in comunitatile rurale. )rin
urmare, consolidarea politicii de dezvoltare rurala a devenit o prioritate pentru 9niune.
"e ce avem nevoie de o politica de de%voltare rurala,
9niunea .uropeana dispune de o politica de dezvoltare rurala activa, deoarece
ast$el pot $i atinse obiective valoroase pentru mediul rural si pentru cei care traiesc si
muncesc acolo.
:onele rurale ale 9. sunt o parte esentiala din imaginea si identitatea 9niunii. 'n
baza unei de$initii standard, peste 518 din teritoriul 9. are un caracter ;rural< si
constituie caminul a peste 678 din populatia 9.. +ai mult decat atat, impresionanta
varietate si $rumusete a peisa(elor con$era 9. caracterul sau unic % de la munti la stepa,
de la mari paduri la campuri intinse.
+ulte dintre zonele noastre rurale se con$runta cu probleme semni$icative.
Cateva dintre intreprinderile active in sectorul cresterii animalelor si in cel $orestier inca
mai trebuie sa depuna e$orturi pentru a deveni competitive. +ai general, venitul mediu
pe cap de locuitor este mai scazut in zonele rurale decat in cele urbane, competentele
sunt in numar mai mic, iar sectorul serviciilor este mai slab dezvoltat. De asemenea,
gospodarirea mediului rural implica de cele mai multe ori un cost $inanciar.
)e de alta parte, mediul rural din .uropa este de o mare bogatie. =e $urnizeaza
materii prime esentiale. /aloarea locurilor de odihna si recreere pe care le o$era,
remarcabile prin $rumusetea lor, este evidenta. semenea plamanilor nostri, este un
teren de lupta impotriva schimbarilor climatice. +ulti oameni sunt atrasi de ideea de a
locui si>sau de a lucra aici, cu conditia sa aiba acces la servicii si in$rastructura
corespunzatoare.
ceasta inseamna ca !trategia de la 2isabona pentru cresterea economica si
locuri de munca, si !trategia de la ,oteborg pentru dezvoltare durabila sunt tot atat de
relevante pentru mediul rural ca si pentru cel urban.
)olitica de dezvoltare rurala a 9. vizeaza solutionarea problemelor cu care se
con$runta zonele noastre rurale si e&ploatarea potentialului acestora.
"e ce avem nevoie de o politica rurala comuna,
*eoretic, $iecare stat membru poate decide si aplica politici de dezvoltare rurala
complet independente. Dar aceasta abordare nu ar $unctiona bine in practica. =u toate
tarile 9niunii .uropene ar putea sa isi permita politica de care au nevoie. +ai mult decat
atat, multe dintre aspectele abordate de politica de dezvoltare rurala nu se limiteaza
strict la teritoriul national sau la o regiune anume "de e&emplu, poluarea nu are granite,
iar lupta pentru un mediu durabil a devenit o preocupare la nivel european si
international#. De asemenea, politica de dezvoltare rurala se leaga de o serie de alte
politici elaborate la nivelul 9..
)rin urmare, 9. are o politica comuna de dezvoltare rurala, care, intr%o masura
destul de mare, este controlata de statele membre si de regiuni.
ceasta politica este partial $inantata din bugetul central al 9. si partial din
bugetele nationale si regionale ale statelor membre.
Structura politicii de de%voltare rurala
)rincipalele norme care reglementeaza politica de dezvoltare rurala pentru
perioada 2004%201?, precum si masurile politice de care dispun statele membre si
regiunile, sunt prevazute de 3egulamentul "C.# nr. 1758>2006 al Consiliului. 'n baza
acestui act, politica de dezvoltare rurala pentru perioada 2004%201? se concentreaza pe
trei teme "cunoscute sub numele de ;a&e tematice<#. cestea sunt:
ameliorarea competitivitatii sectorului agricol si $orestier-
ameliorarea mediului si a zonelor rurale-
ameliorarea calitatii vieti in zonele rurale si incura(area diversi$icarii economiei
rurale.
)entru o abordare echilibrata a politicii, statele membre si regiunile au obligatia de a
aloca $inantarea disponibila pentru dezvoltarea rurala in $unctie de aceste trei a&e
tematice.
O cerinta suplimentara consta in $aptul ca o parte din $inantare trebuie sa spri(ine
proiecte bazate pe e&perienta dobandita prin initiativele comunitare 2eader. 'n domeniul
dezvoltarii rurale, ;abordarea 2eader< implica proiecte e&trem de individualizate,
elaborate si puse in practica de parteneriate locale, in vederea solutionarii problemelor
locale speci$ice.
2a $el ca inainte de 2004, toate statele membre "sau regiunile, in cazul in care
puterile sunt delegate la nivel regional# trebuie sa stabileasca un program de dezvoltare
rurala, care sa precizeze in mod clar care sunt masurile care vor $i $inantate in perioada
2004%201?.
)entru aceasta perioada, se pune si mai mult accentul pe e&istenta unei strategii
coerente pentru dezvoltarea rurala la nivelul 9.. ceasta se realizeaza cu a(utorul
planurilor nationale strategice care trebuie sa se bazeze pe orientarile strategice ale
9..
!e doreste ca aceasta abordare sa contribuie la:
identi$icarea domeniilor in care utilizarea spri(inului 9. pentru dezvoltare rurala
reprezinta o mai mare valoare adaugata pentru 9niune-
stabilirea legaturii cu principalele prioritati ale 9. "de e&emplu, cele incluse in
gendele de la 2isabona si ,oteborg#-
asigurarea coerentei cu alte politici ale 9., in special cu cele care vizeaza
coeziunea economica si mediul-
punerea in aplicare a noii politici agricole comune, orientate catre piata, si, drept
urmare, a restructurarii necesare in vechile si noile state membre.

$olitica de de%voltare regionala
Categorie: Dezvoltare rurala
02 'ulie 2008
Dezvoltarea regionala este un concept ce urmareste impulsionarea si diversi$icarea
activitatilor economice, stimularea investitiilor, reducerea soma(ului si imbunatatirea
nivelului de trai. )entru a putea $i aplicata politica de dezvoltare regionala s%au in$iintat
opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul 3omaniei.
$rincipale domenii vi%ate
)olitica de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri plani$icate si
promovate de autoritatile administratiei publice locale si centrale, in parteneriat cu diversi
actori "privati, publici, voluntari#, in scopul asigurarii unei cresteri economice dinamice si
durabile, prin valori$icarea potentialului regional si local.
)rincipalele domenii vizate de politica regionala sunt:
dezvoltarea intreprinderilor-
diversi$icarea pietei $ortei de munca-
atragerea investitiilor-
trans$erul de tehnologi-
dezvoltarea sectorului '.+.+-
imbunatatirea in$rastructurii-
cre@terea calitatii mediului incon(urator-
dezvoltarea rurala-
imbunatatirea serviciilor de sanatate, educatie, invatamant, cultura.
"e%voltarea rurala
Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in cadrul politicii regionale si vizeazA
urmatoarele aspecte:
inlaturarea>diminuarea saraciei in zonele rurale-
echilibrarea oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul urban
si cel rural-
stimularea initiativelor locale-
pastrarea patrimoniului spiritual si cultural.
Regiunea de de%voltare regionala
Cadrul de implementare si de evaluare a politicii de dezvoltare regionala il
reprezinta regiunea de dezvoltare, constituita ca o asociere benevola de (udete vecine.
3egiunea de dezvoltare nu este unitate administrativ%teritoriala si nu are
personalitate (uridica.3egiunile de dezvoltare sunt $inantate din instrumentele de
solidaritate ale 9., con$orm sistemului =9*!"=omenclatorul 9nitatilor *eritoriale pentru
!tatistica# al 9niunii .uropene.
Con$orm acestuia, regiunile 9. se impart, in $unctie de populatia lor, in trei
categorii =9*!:
=9*! 1 B cu o populaCie Dntre ? 000 000 % 4 000 000 locuitori-
=9*! 2 % cu o populaCie Dntre 800 000 %? 000 000 locuitori-
=9*! ? % cu o populaCie Dntre 160 000 B 800 000 locuitori.
+entionam ca =9*! 2 este nivelul la care este implementata politica de
dezvoltare regionala in statele membre ale 9..
Obiectivele politicii de de%voltare regionala
Obiectivele politicii de dezvoltare regionala sunt:
diminuarea dezechilibrelor regionale e&istente, cu accent pe stimularea
dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor de$avorizate "cu dezvoltare
intarziata#-
reintampinarea producerii de noi dezechilibre-
indeplinirea criteriilor de integrare in structurile 9niunii .uropene si de acces la
instrumentele $inanciare de asistenta pentru tarile membre "$onduri structurale si de
coeziune#-
corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare-
stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la
dezvoltarea economica si care este in con$ormitate cu prevederile legale si cu
acordurile internationale incheiate de 3omania.
$rincipiile politicilor de de%voltare regionala
)rincipiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de dezvoltare
regionala sunt:
"escentrali%area procesului de luare a deciziilor, de la nivelul
central>guvernamental, spre cel al comunitatilor regionale-
$arteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale-
Cofinantarea % contributia $inanciara a diversilor actori implicati in realizarea
programelor si proiectelor de dezvoltare regionala.
)olitica regionala reprezinta un domeniu caracterizat printr%o con$runtare directa
intre concepte teoretice, abstracte, privind alocarea resurselor si egalitatea, pe de o
parte, iar pe de alta parte, probleme imediate ale dezechilibrelor si subdezvoltarii
regionale, nevoile concrete ale comunitatii.
'n cazul actiunii imper$ecte a mecanismelor pietii, politica regionala (oaca un rol
crucial in dezvoltarea regionala echilibrata a teritoriilor.
Ba%a legala a politicii comunitare de de%voltare regionala este stabilita
prin Titlul XVII alTratatului Uniunii Europene (respectiv XIV in Tratatul de la Roma), ce
de$ineste obiectivul politicii regionale B ;reducerea disparitatilor e&istente intre nivelele
de dezvoltare ale di$eritelor regiuni si a ramanerii in urma a regiunilor mai putin
dezvoltate, sau a insulelor, inclusiv a regiunilor rurale< B si principiile ce stau la baza
realizarii acestuia.
$olitica de coe%iune % unul dintre pilonii constructiei europene impreuna cu
piata unica si uniunea monetara % este unica politica a 9... care se re$era e&plicit la
inegalitatile sociale. 'n acest mod, politica implica un trans$er de resurse intre statele
membre, prin intermediul bugetului 9..., in scopul spri(inirii cresterii economice si a
dezvoltarii durabile prin investitii in oameni si in mediul incon(urator. ceasta inseamna
perceperea coeziunii nu intr%un mod pasiv, ca un instrument de redistribuire a venitului,
ci ca o politica dinamica care are ca scop crearea de resurse prin utilizarea $actorilor de
competitivitate economica si de ocupare a $ortei de munca, in special acolo unde e&ista
un potential mare neutilizat.
-unctiile satului din E
?0 !eptembrie 2004

In cadrul programelor de organi%are integrala a teritoriului.
statele niunii Europene au cuprins obligatoriu asanarea si inoirea vetrei satului. pentru a
pastra populatia eliberata din micile e/ploatatii agricole nerentabile. in activitati
neagricole. cu scopul evitarii e/odului in orase si implicit. a problemelor sociale greu de
re%olvat0 lipsa de locuinte. soma1. erc.
!atul nu mai reprezinta spatiul activitatilor pur agricole, el are multiple $unctiuni, locuri de
munca, de locuit, de recreatie si de odihna. 'noirea satelor, a inceput prin modernizarea si
largirea strazilor, pentru o circulatie intensiva si prin organizarea e&ploatatiilor taranesti, prin
modernizarea cladirilor de productie, ast$el ca procesele de protuctie sa poata $i mecanizate iar
omul sa poata ingri(i E0%60 de vaci.
'ntravilanul trebuie largit pentru amplasarea institutiilor publice de aprovizionare, social%
culturale, pentru atragerea industriei ca sa creeze noi locuri de munca in sat si sa contribuie la
bugetul local.
'n ,ermania din 2E 000 de localitati, e&istau 14 000 de sate si comune care reprezinta ?6
8 din intreaga populatie a tarii. Din populatia rurala doar 6%?0 8 se mai ocupa de agricultura iar
restul sunt muncitori, $unctionari, meseriasi si navetisti.
2a o ast$el de structura satul i%si schimba continutul. Casele vechi taranesti, erau $oarte
solid construite, .le au $ost usor de amena(at si dotate ca la oras prin moderna industrie de
constructii si instalatii.
Doua sectoare sau impus in intravilanul satului: amena(area si largirea curtilor
e&ploataiilor agricole- asanarea si sistematizarea intravilanului. ceste lucruri se $ac pe baza unor
legi de constructii.
Sistemati%area si asanarea curtilor taranesti are loc prin0
modernizarea gra(durilor-
crearea sistemului de stabulatie libera-
mecanizarea alimentarii cu apa, a mulsului si evacuarii de(ectiilor-
modernizarea remizelor de masini-
modernizarea depozitelor pentru $ura(e si produse-
insilozarea silozurilor in turnuri mecanizate-
evacuarea de(ectilor in sistem de gunoi lichid ",ulle#-
asigurarea spatiilor pentru intreprinderi particulare si serviciilor pentru agricultura-
"otarile pentru activitatile neagricole in intravilan cuprind0
zone de locuit, parcuri si spatii verzi, terenuri de sport-
terenuri pentru intreprinderi industriale si pentru cladiri publice-
terenuri pentru constructii comerciale-
terenuri pentru cimitir, gospodarirea apelor, depozite pentru deseuri mena(ere si ape
uzate-
reteau de drumuri nationale si regionale-
strazile si conductele de energie ce trebuie aliniate si largite-
precum si lucrari pentru amena(area paraielor si raurilor care traverseaza vatra satului.
De asemenea planul prevede si terenurile agricole "gradini, livezi mici, plantatii silvice#.
u $ost gasite solutii pentru eliminarea noroaielor, a pra$ului, a zgomotelor, in circulatia
masinilor si a animalelor si parcarea masinilor.
st$el in sate viata a devenit mai $rumoasa si mai atractiva decat in marile orase. 'n
satele mai pitoresti au aparut cartiere cu locuinte speciale, cu piscine si incon(urate de verdeata si
liniste.
Finantarea lucrarilor de inoire si asanare se $ace din bugetele locale, regionale, nationale,
inclusiv cu contributia locuitorilor.
Renovarea si de%voltarea satelor din Romania
2? 'ulie 2004
A/ei + "Cresterea calitatii vietii in mediul rural#, masura prioritara0
renovarea. de%voltarea satelor. conservarea si 2mbunatatirea mostenirii rurale 3cod +&&

MOTI#ATIA S$RI4IN!I
!patiul rural detine un potential ridicat Dn ceea ce priveste :
)atrimoniul cultural: e&istenta unor monumente culturale, case memoriale, ansambluri de
biserici, muzee, situri arheologice, centre istorice, traditii si obiceiuri-
/arietatea si bogatia resurselor naturale speci$ice dar si o serie de de$iciente-
'n$rastructura este slab dezvoltata si neDntretinuta-
Obiectivele de patrimoniu cultural si istoric, precum si obiectivele cu valoare arhitecturala
traditionala sunt Dn ma(oritate neDntretinute si Dntr%o accentuata stare de degradare-
!patiile de interes public "pietele comerciale, locurile de parcare, parcurile etc.# sunt
neamena(ate sau neDntretinute-
!ervicii de$icitare pentru nevoile populatiei.
OBIECTI#E!E MASRII0
Cresterea atractivitatii spatiului rural prin renovarea si dezvoltarea integrata a satelor Dn
vederea dezvoltarii durabile.
ARIA "E A$!ICARE0
!patiul rural al 3omFniei Dn con$ormitate cu legislatia nationala Dn vigoare si satele
apartinFnd oraselor si municipiilor
ACTINI $RE#A5TE0
Crearea si modernizarea in$rastructurii rurale-
mena(area spatiilor de interes public al localitatii-
!tudii si investitii legate de prote(area patrimoniului cultural de interes local "e&.
caracteristicile culturale ale satelor#-
'nvestitii a$erente serviciilor de baza pentru populatia rurala
BENE-ICIARI0
Consiliile locale si asociatiile consiliilor locale "Dn con$ormitate cu legislatia Dn vigoare#
pentru toate cele patru tipuri de actiuni-
O=,%uri pentru studii si investitii pentru prote(area patrimoniului cultural de interes
local si pentru serviciile de baza-
)ersoane $izice si (uridice, institutii culturale si de cult pentru studii si investitii pentru
prote(area patrimoniului cultural de interes local.
"ESCRIEREA TI$!I "E INTER#ENTIE 6*70
Constructia si modernizarea drumurilor comunale si din interiorul comunei, a celor
vicinale, a strazilor, a drumurilor locale ce $ac legatura cu unele zone de interes turistic din
mediul rural-
Constructia si modernizarea in$rastructurii "alimentarea cu apa inclusiv statii de tratare a
apei, canalizare, statii de epurare# Dn localitatile din mediul rural avFnd sub 10 000 locuitori
echivalenti, cFt si in cele care au accesat alte programe guvernamentale, europene si care
necesita completarea in$rastructurii-
limentarea cu energie electrica si>sau reteaua publica de iluminat-
Constructia, modernizarea plat$ormelor pentru depozitarea deseurilor si dotarea a$erenta-
Constructia si>sau modernizarea retelei publice locale de alimentare cu gaz.
Gn$iintarea, amena(area si renovarea centrului civic "amena(are peisagistica, parcuri,
parcari, piete, $atadele cladirilor etc.#-
'nvestitii a$erente asezamintelor si serviciilor culturale "renovarea, modernizarea, dotarea
bibliotecilor, a caminelor culturale etc.#
mena(area spatiilor pentru organizarea de tFrguri, spatii de (oaca pentru copii, statii de
autobuz etc.
"ESCRIEREA TI$!I "E INTER#ENTIE 6&70
3estaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu din zonele prote(ate
cultural "caracteristicile culturale ale satelor#-
3estaurarea, consolidarea, si conservarea picturilor interioare, e&terioare murale,
$rescelor si sculpturilor-
!tudii privind patrimoniul cultural "material si imaterial# cu posibilitatea de valori$icare a
acestora-
chizitionarea de costume populare si instrumente muzicale traditionale in vederea
promovarii patrimoniului cultural imaterial-
Dotari pentru e&punerea si protectia patrimoniului cultural-
"ESCRIEREA TI$!I "E INTER#ENTIE 6+70
'nvestitii noi si dotari pentru economia sociala "centre de Dngri(ire copii, batrFni si
persoane cu nevoi speciale#-
Dotarea cu echipamente pentru serviciile publice de transport "servicii de transport pentru
persoanele in vFrsta si cele cu dizabilitati, copii etc.#-
Dotarea cu echipamente de energie regenerabila pentru unitatile de interes public-
'nvestitii pentru servicii de administrare locala "dotarea cu utila(e si echipamente pentru
serviciile de deszapezire, Dntretinere spatii verzi etc.#
)entru toate tipurile de actiuni din cadrul masurii, vor $i sustinute costuri legate de
contributia in natura si costurile generale legate de proiect, precum si cheltuielile cu
arhitectii si inginerii, consultanta, studii de $ezabilitate, achizitii de patente si licente.
CERINTE 8ENERA!E0
'nvestitia trebuie plasata Dn spatiul rural-
)roiectul sa demonstreze necesitatea si oportunitatea implementarii-
)roiectul sa $ie con$orm cu standardele de mediu, de calitate, sanatate publica, sanitar
veterinare si igiena, dupacaz-
)roiectul sa valori$ice resursele locale in cazul e&istentei lor-
'nvestitia sa se Dncadreze Dn prevederile )lanului 9rbanistic ,eneral si )lanului 9rbanistic
:onal, cu respectarea arhitecturii speci$ice locale, dupa caz.
A!OCARE -INANCIARA 69&.:; din alocarea a/ei +7
)la$onul ma&im al a(utorului public nerambursabil nu va depasi:
1 000.000 .uro pentru modernizarea in$rastructurii si servicii de baza-
600.000 .uro pentru amena(area spatiilor de interes public al localitatii si pentru studii si
investitii legate de prote(area patrimoniului cultural de interes public.
)entru proiecte integrate, pla$onul ma&im al a(utorului public nerambursabil nu va depasi 2,6
milioane .uro.
INTENSITATEA S$RI4IN!I0
de pana la *''; din totalul c<eltuielilor eligibile pentru consiliile locale , asociatiile ale
consiliilor locale-
de pana la =:; din totalul c<eltuielilor eligibile pentru O=,%uri, institutii culturale si
institutii de cult
de pana la ('; din totalul c<eltuielilor eligibile pentru persoane $izice si (uridice.