HARTA JUDETULUI OLT

ZONA ETNOGRAFICA

Zona etnografica Olt cuprinde o

parte a platformei
Cotmeana,formata din culmi înalte
pana la 400m, dispuse divergent
printre afluientii Oltului si Vedei.
Situata in partea de nord –est a
judeţului cu acelaşi nume ,zona
este delimitata la vest de bariera
naturala a Oltului învecinându-se la
nord cu satele judeţului Vâlcea, ea
cuprinde 130de sate grupate in 30
de comune.
LOCUINTE DIN OLT

Cele mai multe asezari erau de tip rasfirat ,cu

gospodarii dispuse in lungul drumurilor ,exceptind
satele poligonale din bazinul superior al Vedei.
Pe harta lui Sprecht se disting sate mari,cu case
inconjurate de gradini sau copaci ,situate la periferia
stepei,si sate formate din grupuri mici de case
insirate de-a lungul apelor si drumurilor(sate alungite)
ori rasfirate in ochiuri de padure .
 Ocupatiile traditionale
Conditiile geografice si climatice specifice zonei au favorizat de timpuriu practicarea
unor ocupartii importante,ca agricultura cu ramurile ei adiacente (gradinaritul
,pomicultura ,viticultura)si cresterea animalelor,asigurand baza alimentatiei
populatiei.
 AGRICULTURA
• Agricultura constituie una dintre ocupatiile cele mai
vechi,atestata din neolitic prin sapaturile arheologice de la
Vulturesti Mogosesti ,Scornicesti .In aceste asezari s-au
gasit gropi cu chiupuri pentru depozitarea cerealelor si
risnite pentru macinatul boabelor. In evul mediu agricultura a
constituit principala sursa de hrana a populatiei,si ca urmare
a avut loc o extindere a suprafetelor cultivate in comparatie
cu epocile anterioare.Unealta principala in practicarea
agriculturii a fost plugul de lemn ,iar tot in Olt a fost folosit
mai tirziu plugul de fier ,acesta fiind inlocuit pe parcurs de
plugul cu rotile de factura industriala.Pe linga diferitele tipuri
de pluguri s-au mai folosit si doua tipuri de rarite care au
ocupat un rol deosebit de important in agricultura zonei .
 CULTIVAREA VITEI DE VIE
• In aceasta zona etnografica vita de vie s-a cultivat din
antichitate,ca urmare a conditiilor geomorfologice si climatice
favorabile.,aceasta constituind o mare bogatie a zonei,care este
atestata si documentar prin mentionarea viilor de la Slatina in
1421si 1507,a celor de la Ibanesti-Cungea in 1602 etc.
 POMICULTURA
• Ocupatie adiacenta agriculturii, pomicultura face parte
din indeletnicirile de baza ale acestei zone practicata din
vechime. Livezile erau in perioada medievala destul de
intinse,cele mai raspindite fiind cele cu pruni, meri, peri.
Suprafete mai mici ocupau visinul, ciresul si nucul. Din
fructe se preparau mai ales tuica, iar restul se conservau
in diferite forme, prin uscare la soare.
 CRESTEREA ANIMALELOR
• Constituie si ea tot una dintre ocupatiile de baza ale locuitorilor din aceasta
zona. .Vechimea si continuitatea practicarii acestei ocupatii sunt atestate de
aspecte stravechi de cultura materiala si spirituala,de elemente arhaice care
s-au mentinut pina acum citeva decenii,de documente medievale care
mentioneaza vama de oi sau de porci,exportul de lina si carne etc. Cresterea
animalelor s-a facut in primul rind pentru satisfacera nevoilor gospodaresti,
sub forma unui pastorit local, practicat in marginea satului.
 CULTIVAREA LEGUMELOR
Este una din indeletnicirile cele mai
stavechi,dupa cum arata Herodot si Pliniu-cel
Batrin,geto –dacii cultivau castraveti
dovlecei,linte ceapa,usturoi,etc.Uneltele
folosite pentru pentru intretinerea acestor
culturi erauputine acestea raminind
neschimbate si astazi:sidila ,sapa, grebla,
sapaliga .Udarea culturilor legumicole se facea
direct din Olt in perioada romana prin irigare
gravitationala ;rotile de udat actionate prin
tractiune animala s-au folosit pana prin 1968.
 OCUPATIILE
SECUNDARE
• Alaturi de ocuptiile principale care asigurau baza
economica a zonei,in Olt s-au practicat o serie de
ocupatii secundare dintre care unele destul de
vechi,altele mai recente menite sa completeze cele
necesare traiului.

• Culesul din natura

• Albinaritul
• Pescuitul
• Sericicultura
MESTESUGURILE

TARANESTI
 Torsul si tasutul
Prelucrarea fibrelor textile vegetale si animale este cunoscuta din
neolitic,fapt dovedit prin descoperirea greutatilor pentrul razboiul de
tesut si a fusaiolelor in sapaturile arheologice de la
Slatina,Optasi,Profa,(Spineni),Mogosesti,(Scornicesti).Calitatea
firelor descoperite pe teritoriul altor zone indica prelucrarea
superioara a acestora:topire melitare ,tors ..Mestesugul torsului,al
tesutului si cel al cusutului s-au nascut si s-au dezvoltat in conditiile
perpetuarii unei traditii ancestrale in cursul multor
secole,contribuind pe de o parte la realizarea unitatii fundamentale a
artei populare rominesti,iar pe de alta parte la realizarea unei
diversitati zonale de un farmec aparte.
Cusutul
• Cusutul a fost un
mestesug casnic foarte
raspindit in zona Olt legat
nemijlocit de impodobirea
pieselor de imbracaminte
si a tesaturilor de
interior.Cusatura era
deprinsa de fete in jurul
virstei de 5 ani... Punctele
de cusatura
caracteristice zonei Olt
sunt destul de numeroase
si apar,de obicei,imbinate
unele cu altele .
 Vopsitul cu plante
• Legat de prelucrarea fibrelor
textile,vopsitul cu culori vegetale a fost un
mestesug casnic foarte raspindit in zona
,cu toate ca au existat atit in mediul
rural,cit si in Slatina ,boiangii specializati.
• Fiecare femeie stia sa prepare
vopsele necesare pentru colorarea linei si a
bumbacului.
• Vopselele traditionale se realizau din
fiertul de plante,care erau culese cu grija in
anumite zone si folosite proaspete sau
conservate prin uscare
 Olaritul

• Ca si in alte zone etnografice ale tarii,ceramica a

indeplinit in gospodaria taraneasca din Olt un rol
important.Vasele intilnite aici sunt foarte variate ca
forma si decor,deoarece provin din mai multe
centre:Obega,Romina,Corbeni,(din zona
Romanati)sau chiar din unele centre de olari din
judetul Arges.
 Prelucrarea fierului
• In mai toate satele zonei a fost practicat mestesugul
fieraritului,in cadrul unor ateliere care satisfaceau
cerintele comunitatilor rurale respective.Prelucrarea
fieruluise facea prin forjare la cald,dupa metode
comune si altor zone.Fierarii lucrau produse cerute
pe piata in acea perioada cum ar fi:unelte agicole
,clante zavoare,balamale,broaste pentru usi,securi
topoare dalti tesle potcoave pentru cai etc.
 Prelucrarea lemnului
• Cele mai valoroase
realizari ale mesterilor
in prelucrarea lemnului
in zona Olt,sunt insa in
domeniul
arhitecturii:stilpii de
casa sau de
patul,cosoroabele,frunta
rele,lucrate in cea mai
mare parete la sfirsitul
sec olului alXIX-lea.
 Cojocaritul
• In sat, majoritatea cojocarilor lucrau in gospodarie,intimpul
liber ,ocupindu-se cu agricultura si cu cresterea
animalelor.Prelucrarea pieilor este strins legata de cresterea
animalelor ocupatie principala in zona Olt.Mestesugul se
mostenea in familie ori se invata ,,pe furate” lucrind pe linga un
cojocar.
In zona Olt s-au lucrat atit pieptare infundate cit si piptare
deschise in fata..
 Incondeiatul Oualor
• Printre indeletnicirile practicate de femei in mai
toate gospodariile taranesti se numara si
incondeiatul oualor.
• Incondeierea se facea cu un betisor subtire
infasurat cu o cirpa. Betisorul se introducea intr-un
cu ceara topita apoi cu el se desenau diferite
modele pe oul cald si bine uscat .
 LOCUINTA
TARANEASCA
• INTERIORUL
• DECORUL
• TEXTILE DIN INTERIOR
 PORTUL POPULAR

• COSTUMUL FEMEIESC

• COSTUMUL BARBATESC
 OBICEIURILE
• OBICEIURI CALENDARISTICE

• OBICEIURILE DE IARNA
• Plugusorul
• Sorcova
• Colindul

• OBICEIURILE DE VARA
• Calusul
• Paparudele
• Muma ploii

• OBICEIURILE FAMILIALE
• Botezul
• Taiatul motului
• Nunta
• Inmormantarea
PLUGUSORUL

SORCOVA

COLINDATUL
CALUSUL
PAPARUDELE SI MUMA PLOII
BOTEZUL
NUNTA

INMORMANTAREA TAIEREA MOTULUI

• CU SIGURANTA ASTEPTA-TI
ACEST ULTIM DIAPOZITIV…CU
SPERANTA CA VA PLACUT…VA
MULTUMESC PENTRU
ATENTIE!!!