CASA

TRADIȚIONALĂ
MOLDOVENEASCĂ

 ARHITECTURA UNEI
CASE TRADIȚONALE

 Locuinţa tradiţională (eng. vernaculară) este casa de locuit caracteristică locuitorilor unei ţări.
Arhitectura locuinţei tradiţionale – planul, mărimea şi aspectul – au fost influenţate de condiţiile
fizico-geografice ale mediului natural, de particularităţile şi specificul sistemului gospodăresc,
condiţionate istoric şi social. Casa moldovenească a obţinut o formă unitară ca planimetrie şi
volum, cu diferenţe zonale constructive, prezentînd afinităţi comune cu locuinţa formată la
popoarele din estul Europei – români, ucraineni, bieloruşi şi ruşi.
 Materialul perisabil din care au fost construite, precum şi progresul social şi tehnic, n-au îngăduit
să se păstreze locuinţe mai vechi de două sute de ani. Cele mai vechi case cu arhitectură
tradiţională din Moldova datează de la sfîrşitul secolul al XVIII-lea, şi aceasta datorită faptului că
prezintă monumente istorice, cum ar fi casa memorială din Chișinăuîn care a locuit poetul rus
Puşkin, casa lui Ion Creangă din Iaşi, statut care le-a păstrat structura materială.
 Casa de locuit tradiţională este construită pentru a servi 1-2-3 generaţii, după care moştenitorii o
înlocuiesc cu alta mai performantă, corespunzătoare timpurilor noi. În secolele precedente, cînd
timpul curgea lent, schimbările interveneau pe nesimţite, şi casele urmau modelul care l-a
precedat, formînd o arhitectură care era respectată ca o lege nescrisă. În arhitectura locuinţei
tradiţionale se îmbină gîndirea normativă, comună nivelului tehnic al societăţii, cu ajustarea la
cerinţele individuale.
O CASĂ TRADIȚIONALĂ
MOLDOVENEASCĂ

 CASA MARE

 Casa mare la moldoveni este o încăpere deosebită prin felul de
împodobire cu obiecte lucrate manual, unde fiecare îşi are locul
său, care formează un ansamblu bine chibzuit, îmbinat din
covoare, lăicere, prosoape, obiecte din lemn şi ceramică, mobilier
ş. m. a. Deosebim cîteva secvenţe în decorul casei mari. Un rol
deosebit îl joacă peretele „orb” din centru fără ferestre,
înfrumuseţat cu un covor mare, în faţă un oslon cu spetează
acoperit cu lăicer vrîstat, apoi în faţă o masă mare cioplită manual
de meşteri, acoperită cu o faţă de masă împodobită cu horboţică.
CASA MARE

 AMENAJAREA UNEI
CASE ȚĂRĂNEȘTI

 Casa taraneasca este un loc ce aminteste de copilarie si de traditiile romanesti
autentice, valoroase, care sunt pastrate de generatii intregi. O casa taraneasca
amenajata in stil rustic romanesc poate lua forma locuintei de zi cu zi sau a
celei de vilă.
 GOSPODĂRIA
ȚĂRĂNEASCĂ

PE VREMURI ERAU CONSIDERAȚI ADEVĂRAȚI
GOSPODARI, OAMENII CARE AVEAU O PERECHE
DE BOI, VACI ȘI UN CAL PENTRU TRANSPORT.
ACEI OAMENI SUNT CONSIDERATI A FI SI
BOGAȚI. ACEȘTEA CREȘTEAU ANIMALELE ÎN
GRAJDURI ȘI PE BAZA ANIMALELOR AVEAU
LÎNĂ, MÎNCARE.
 BUCATE
TRADIȚIONALE

 TERITORIUL ȚĂRII NOASTRE A FOST DE
MILENII O ZONĂ AGRARĂ ȘI DE CREȘTERE A
ANIMALELOR, FAPT CARE A DETERMINAT
MODUL DE ALIMENTAȚIE A BĂȘTINAȘILOR.
 PENTRU BUCĂTĂRI TRADIȚIONALĂ A
MOLDOVENILOR SÎNT CARACTERISTICE
BUCATELE DIN PRODUSELE DE BAZĂ CUM AR
FI CEREALIERE, ANIMALIERE, LEGUMICOLE,
PRODUSELE SEZONIERE...
 BUCATE
TRADIȚ
IONALE
 PORTUL POPULAR



Costumul tradiţional moldovenesc este un certificat de înaltă iscusinţă şi pricepere, este un
etalon de frumuseţe, care posedă un limbaj de comunicare a unor tradiţii străvechi, o mărturie
vie a unui proces de creaţie în masă.
 Pe timpuri nu era acceptată copierea motivelor ornamentale de pe costumul altei persoane şi
nici înstrăinarea de la tradiţiile comunitare. Fiecare fată trebuia să-şi creeze propriul costum de
sărbătoare, lăsînd pe el amprenta tradiţiilor locale şi viziunii sale estetice. Costumul trebuie să
corespundă firii omului, să armonizeze cu ţinuta lui, cu culoarea ochilor şi a părului, vîrsta şi
locul lui în societate.
 Costumul fiecăruia prezenta o valoare unicală şi irepetabilă. Pentru perioada trecutului
aproape că nu găsim două costume identice, fiecare avînd unul sau cîteva costume, care se
deosebeau de altele parţial prin desen şi culoare, proporţii. Acelaşi mod era şi pentru realizarea
cămaşelor brodate ale bărbaţilor. Ei aveau cămaşe brodate de mame, bunici sau viitoarele
mirese.
 Ca materie primă pentru costumul tradiţional pe parcursul secolelor s-au folosit ţesăturile de
casă lucrate manual din fire de lînă, cînepă, in, bumbac, mătase – „borangic”, care de asemenea
se pregăteau în condiţii casnice.
 Costumul popular a cunoscut o bogată varietate în dependenţă de factorul social, climateric,
demografic etc. Anumite particularităţi funcţionale puteau fi depistate în costumele din mediul
rural la tîrgurile de toamnă, la sărbătorile de iarnă, la horele din sate, la nunţi, în zilele de Paşti
etc.
COSTUMUL POPULAR

 VĂ MULȚUMIM
PENTRUATENȚIE