Sunteți pe pagina 1din 8

Interiorul locuintei taranesti Interiorul casei taranesti din Romnia, dezvoltat pe fondul unei indelungate traditii de ordin functional

si estetic, reprezinta o unitate de legatura intre diferitele zone geografice din tara noastra. Printre primele dovezi asupra existentei mobilierului pe teritoriul tarii noastre se numara unele piese de lut ars ramase din epoca nolitica (cultura Gumelnita); ele redau, intr-o anumita masura, mobilierul taranesc de astazi (masa, scaun). Dintre factorii care au determinat evolutia si diversificarea interiorului taranesc, amintim: nevoia de confort care a dus la marirea spatiului de locuit (prin construirea altei incaperi, prin transformarea tindei sau a camarii in odai de preparat hrana, prin construirea unei camari etc.); imbunatatirea conditiilor de dormit si de luat masa (introducerea patului cu saltele si a mesei dreptunghiulare inalte in locul celei rotunde joase); influenta arhitecturii culte, laice si religioase. A existat initial o legatura organica intre spatiul de locuit si amenajarea acestuia, interiorul constituind de la inceput un ansamblu unitar.

Interior de casa romneasca

Interiorul locuintei taranesti este organizat in functie de patru centre compozitionale: sistemul de incalzit si preparat hrana, patul, lavitele si coltul in care se afla dulapul cu vase. Patul reprezinta punctul de maxima importanta decorativa a interiorului, datorita tesaturilor expuse aici. 1

Pe intreg teritoriul tarii exista printre locuintele taranesti trei tipuri de structuri distincte: Tipul I: sistemul de incalzire se afla in coltul format de unul din peretii transversali cu cel longitudinal, din spate. In continuarea sursei de incalzire se afla, de-a lungul peretelui, patul, iar in coltul opus intrarii se afla doua lavite dispuse in unghi, cu masa in fata; lada de zestre e asezata la capatul patului sau pe lavita. Exemple de acest gen reprezinta interioarele din Maramures (Chioar, Lapus, Oas). Acest model nu se intalneste in casele din campia Olteniei, Munteniei si Dobrogei Tipul II: nucleul de incalzire format din vatra libera si soba oarba se afla langa peretele median. Paturile stau pe tarusi sau pe talpi. La capatul patului sa afla lada de zestre. Acest model se mai intalneste si azi in campia Olteniei, Munteniei si Dobrogei. Tipul III: sistemul de incalzire se afla langa peretele median, paturile (doua), dispuse paralel, incadreaza masa; lada de zestree asezata pe podea la capatul patului. Este dintre toate, modelul cel mai recent. Mobilierul tipic romnesc, dainuind din cele mai vechi timpuri si existent pana in prima jumatate a secolului XX, este format din piese cu caracter fix, dispuse de jur imprejurul peretilor, centrul camerei ramanand liber. In interiorul casei cu o camera de locuit si camara (din Tara Hategului, tinutul Padurenilor si Muntii Apuseni, intalnita in trecut in toata Transilvania), cu intrari separate de pe prispa, patul este plasat in continuarea vetrei, iar mas, avand in fata doua lavite in unghi, se afla in coltul opus. Aceasta structura se intalneste si in Moldova la casa cu tinda rece. In Moldova, casele mai noi au doua paturi asezate paralel, iar lavitele imbinate la colt dispar. Casa cu tinda calda din Transilvania are in prima incapere cuptorul cu vatra libera in fata, iar in "casa" cuptorul cu cahle, devenit de cel mai multe ori doar un element decorativ.

Vatra romneasca din Transilvania

La casele cu doua camere si tinda apare in camera "curata" un al doilea pat, asezat in coltul cu lavite; paturile sunt inalte si au in fata cate o banca cu spatar. Patul este o piesa de mobilier care deriva din lavita si apare in locuinta taraneasca in secolul XIX. In Transilvania, ele sunt foarte inalte, iar in Moldova mai scunde. In nordul si vestul tarii, paturile sunt asezate in unghi, ca si lavitele, ocupand doua sau chiar trei laturi ale incaperii; fiind mult mai late decat in alte parti, permit dormitul de-a curmezisul. In locuintele cu doua incaperi si tinda centrala, paturile di "casa curata" sunt asezate paralel, de-a lungul peretilor, intre ele aflandu-se masa inalta. Acest mod de organizare e unitar pentru Campia Dunarii, Transilvania si Moldova. Tipuri de pat: - patul cu picioarele infipte in pamant, sau sprijinite pe talpi sau capre, intalnit in Muntenia; azi are un caracter de "piesa de muzeu";

- patul inalt, cu banda pentru acces, in fata, compus dintr-un cadru de scanduri cu patru picioare, intalnit in Transilvania. Uneori, are un fel de baldachin format dintr-un schelet de scanduri pe care se pun tesaturi decorative; - patul suspendat din Bucovina, fixat intre barnele peretilor si atarnat de grinda printr-o tija; - patul din nordul Moldovei, cu stalpi inalti la capete; - patul cu tablii, de factura oraseneasca. Culmea este o bara de lemn fixata de doua grinzi ale plafonului, deasupra patului sau in jurul sobei. Astazi ea se intalneste in Moldova si in unele parti ale Transilvaniei, Banatului, Munteniei si Olteniei. Foloseste pentru agatat si uscat hainele; uneori joaca rol decorativ, de expunere a hainelor si tesaturilor. Lavitele sunt cele mai vechi piese de mobilier, prezente si in vechile case boieresti. In secolul XIX ele au inceput sa fie inlocuite cu banci lungi cu spatar sau cu lada dedesubt, care serveau si pentru pastrarea hainelor si pentru dormit. Mesele sunt de trei tipuri: - masa mica rotunda, de traditie orientala si balcanica, in Oltenia si Moldova, din ce in ce mai putin frecventa; - masa de tip germanic, cu talpi laterale puternice si sertare dedesubt, raspandita in Marginimea Sibiului si Tara Barsei. Mobilierul fixat pe perete il constituie cuierele, politele, blidarele, podisoarele, coltatele. Lada de zestre folosita pentru pastrarea imbracamintii, ocupa un loc de cinste in organizarea interiorului, fiind asezata la capatul patului sau pe lavita. Lazile erau impodobite cu crestaturi, iar cele "brasovenesti" erau pictate. Unele au capacul plat, altele bombat (Crisana, centrul Transilvaniei, Valcea).

Tipuri de lazi romnesti Decoratia mobilierului infatiseaz o serie de motive, diferentiate pe marile zone etnografice, dupa cum urmeaza: in regiunea Bihor - siruri de semisercuri, in Arges si Valcea - simbolul soarelui (rozete, si cercuri concentrice), in zona Gorjului - linii drepte intretaiate, pe valea Bistritei - decor vegetal, in Nordul Moldovei, Tara Lapusului si Tara Lovistei - crestaturi, uneori cu prezente cromatice. Tesaturile reprezinta elementul decorativ principal al interiorului, fiind asternute pe mobile, fixate pe pereti, pe culme sau pe grinda. Tesaturile de lana sunt fixate pe perete in dreptul locului de dormit, mai ales in Muntenia, Oltenia, Dobrogea si Moldova, fiind tesute in tehnica chilimului. In Moldova si Oltenia, se aseaza pe perete, in dreptul patului sau al lavitelor laicere sau pparetare compuse dintr-o singura foaie de alesaturi. In Moldova, Transilvania de nord, Banat, Oltennia, Muntenia si Dobrogea, pe pat, pe perete sau pe culme se pun scoarte formate din doua sau trei foi reunite. Tesaturile de canepa, in , bumbac si borangic predomina in decorarea interiorului caselor din Transilvania (ponievi si fete de masa, stergare, chindee, lepedee de culme, foi de grinda etc.). Ceramica cu caracter ornamental are un rol important in impodobirea locuintelor din Transilvania, unde se agata de grinda, in cuiere sau pe pereti, blide, cancee, si oluri. O mare serie de vase de ceramica, ca d pilda oale, chiupuri, ulcioare, strachini sunt folosite ca obiecte de uz casnic.

Obiecte de uz casnic functional si decorative (din lemn, ceramica, metal)

In Valcea, Arges si Muscel, ornamentatia interiorului este mai bogata: pe pereti farfurii, incadrate de stergare, scoarte, iar pe pat - toluri mitoase. Stergarele sunt aranjate drept sau in forma de fluture. Se disting, in special, mobilierul oltenesg bogat impodobit cu crestaturi, scoartele muntenesti cu motive pe fond albastu sau verde inchis si tesaturile din Dobrogea in culori vii si dimensiuni mari. In Moldova, incaperile caselor au pe pereti laicere si paretare vargate. Sobele au forme destul de complicate, cu profiluri, creneluri, arcade si nise. In Tara Vrancei, Bicaz si Suceava, incaperile sunt imbracate aproape in intregime cu laicere si paretare, vargate vertical si dispuse in registre orizontale. Pe lazile de zestre sunt asezate in teancuri tesaturile lucrate in casa. Deasupra patului se afla culmea, pe care se pun, alaturi de hainele de sarbatoare, tasaturi colorate si perne albe. Pe

peretele longitudinal din fata se agata mici dulapuri, coltare si blidare. Cuptoarele sunt folosite si pentru dormit. In Maramures, hornul sobei prezinta uneori cahle smaltuite. De culme atarna tesaturi, cele de panza alternand cu cele de lanan, iar pe barnele transversale ale tavanului se atarna oluri de ceramica. In Transilvania, patul este inalt si are un important rol decorativ. In unele zone, culmea a disparut, in altele, apare "patul cu bolta" inalt, acoperit cu tesaturi si perne. In zona Tarnavelor patul are spatar pictat cu flori. In Tara Hategului si Muntii Apuseni peretii sunt inconjurati in partea superioara de o panza vargata si de stergare drapate cu cute verticale. In impodobirea interiorului predomina tesaturile de panza, culoarea dominanta fiind cea rosie. O nota particulara o da si folosirea ceramicii decorative si a icoanelor pictate pe sticla. Interioarele dau o impresie de bogatie neintalnita in alte parti ale tarii, datorita abundentei de tesaturi decorative viu colorate. In Banat si Crisana, interiorul este bogat si diferentiat, continand unul sau doua paturi, una sau doua banci, o masa, un dulapior de vase, o lada de zestre. Pe pat se aseaza "pricovite" de lana groasa, lucrate la darste, sau scoarte viu colorate. Scoartele se aseaza si pe culme si, uneori, pe perete. In zona Lugojului intalnim patul ce baldachin. In Crisana, interiorul are o organizare mai severa, cu doua paturi paralele, o masa incadrata de banci cu spatar, asezata sub ferestre, lada de zestre si un dulap pentru vase. Predomina nuantele deschise si culoarea alba.
Material luat din "Enciclopedia caminului