MESOPOTAMIA PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE Influenteaza grecii, utilizarea lutului, placare cu placi ceramice sau alabastru caramida arsa

la soare

4000 I E N CARACTERISTICI - polite suspendate , lavite, lazi imbinarea intre materiale simple, materiale brute America Centrala , Oceania, culturi cu acelasi nivel de civilizatie , civ pietrei - mobilerul asirian lemn- placat cu metal, piese robuste, strunjite- arata statut social - in anumite perioade barbatii stateau pe pat iar femeile la inaltime jlit, scaun - tronul , masa nuantarea articulatiilor - influente egiptene+ asiriene picioarele de leu, imagine de factura solara (discul solar egiptean) - traditia de prelucrare a ceramicii se mentine intr-o formula interesanta- dupa dominarea zonei de persi, arabi -> transmiterea, raspandirea in lume REPREZENTA NTI ORNAMENTATIE - motive ornamentale specifice: lotusul, iedera, pinul, arborele vietii, sfinxul, capul de taur, leul, calul Motivul panterei- la romani si alte civilize MATERIALE - placi ceramice glazurate apreciat(specii importate), curmal (indigen); EXEMPLIF ICARI

EGIPTUL ANTIC PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE Influenteaza - arta greaca in ansamblul ei preziinta influiente egiptene atat in forma coloanelor cat si in legea frontalitatii in perioaada arhaica a sculpturii greci - formele artei egiptene isi gasesc o noua interpretare in stilul Empire; dupa campania lui Napoleon in Egipt; vor fi lucrate scaune si jilturi asemanatoare cu formele intalnite; la mobila corp se introduc elemente decorative egiptene imprumutate; capete de sfinx, faraoni.

3000 I E N CARACTERISTICI Mobilierul: - in camera de dormit a stapanei casei intalnim principala piesa de mobilier patul, vesmintele si rufaria sunt pastrate in scrinuri de lemn. Oglinzile sunt de bronz slefuit sau argint, nu din sticla; - in camera stapanului casei sau in camera de primire se afla scrinuri in care se asezau sulurile de papirus rulate si alte materiale pentru scris - in camera de primire se mai afla taburete, pe jos erau perne care se pun pe taburete sau scaune - sufrageria contine jilturi si taburete; mese mici destinate unor grupuri restranse de meseni; - egiptenii pot fi considerati primii creatori ai unui stil; mobilierul cuprinde aproape toate tipurile de obiecte existente astazi. Taburetul cea mai simpla si uzuala piesa de mobila egipteana; este fix sau plilant; cel mai simplu este fix cu 3 picioare joase. Taburetul fix cu 4 picioare are insa inaltimea sezutului unui scaun normal. Picioarele sunt de sectiune circulara iar legatura de rigidizare este imediat sub sezuut. Sezutul este impletit. Cel mai uzual este taburetul pliant in forma de X. Picioarele acestuia se termina cu capete sau labe de leu; peste sezutul de piele se pune o perna. Scaunul este fara brate, cu spatar arcuit iar picioarele iau forma celor de leu sau de taur, terminate cu laba de leu sau copite. Spatrul este alcatuit din panouri subtiri de lemn ornamentate prin placare cu tabla subtire de aur sau pictare, incrustare. Legatura intre picioare poate fi pe toate laturile. Sezutul este alcatuit dintr-o rama cu impletitura din trestie sau piele. S-au descoperit si jilturi, diferenta fata de scaune e ca acestea au brate. De obicei in fata jiltului se gaseste un mic taburet pentru picioare si este ornamentat cu elemente ale corpului de leu, capului de leu sau cu figuri umane. Patul sunt 2 tipuri de paturi, unul inalt si unul jos; cel mai frecvent este cel scund, zona destinata sustinerii corpului confectionata din piele si picioarele se termina cu copite. Paturile pentru persoanele i mportante sunt cele inalte si au reprezentari ale animalelor ocrotitoare, picioare, cap. Nu se foloseau perne pentru a nu fi alterata cuafura foarte sofisticata, in schimb ceafa rezema pe un suport din lemn care se aseza peste o saltea. Masa cu 1 sau 4 picioare, cu placa rotunda sau rectangulara; Dulapul servea la depozitarea vaselor si a papirusurilor; exteriorul este acoperit cu hieroglife scobite si reprezentari ale zeitelor protectoare. Lada este principala mobila de depozitare; de obicei este sprijinita pe 4 picioare, iar capacul se prezinta sub mai multe forme, de exemplu semicilindric, sub forma de acoperis in 2 ape sau asimetric cu contur curb; de obicei capacul se indeparteaza complet. Serveste la pastrarea vesmintelor sau alimentelor. Lazile sunt intotdeauna bogat decorate cu motive geometrice sau hieroglife cat si scene cotidiene; MATERIALE Unelete si tehnici - unelte relativ putine; se foloseste doar fierastraul, burghiul, dalta, ciocanul, strungul, piatra de slefuit si echer - se foloseste incrustarea cu sidef, obsidian sau lazurit - placarea cu foita de aur la jilturi si dulapuri pentru elemente de racord ale scaunelor si jilturilor se fac elemente din lemn curbat - inventeaza sisteme de imbinare care vor fi apoi preluate si de alte popoare cum ar fi: imbinarea cu cep si scopitura dreapta, cu cep coada de randunica, sau folosind cuie din lemn. In Regatul Mediu se intalneste solutia ramei cu tablie fixata cu cuie de lemn iar in Regatul nou, tablia este fixata in uluc fara incleiere. - specii lemnoase cedru, maslin, smochin, abanos, cedru cel mai apreciat(specii importate), curmal (indigen);

GRECIA ANTICA PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - radacinele in creta - religia

2000 - 0 CARACTERISTICI REPREZENTANTI ORNAMENTATIE MATERIALE EXEMPLIFIC ARI jiltul, taburete fixe si pliante, scunul, mese, patul, lezile caracterizat e de ergonomie si ralizari in domeniul formei.

Jiltul inalt si reprezentativ; nu este prezent in toate interioarele, din pitra obisnuita sau marmura, cu picioare in forma de labe de leu, ornamentat cu palmete, volute si acanturi. Taburetul fix- din lemn sau metal, picioare in X terminate in laba de leu sau copita. Taburet pliant- sezut impletitdin panza sau piele, cadru impodobit cu meandere sau valuri, stil de pliere in X(de inspiratie egipteana). Scaun pt doamneklismos- forma si proportile sunt absolut actuale, elegant, proportional, gratios, zvelt, ergonomic, sezut impletit find reprodus de stilul Empire, moda neogreaca de la sf sc.XIX. Patul-multiple intrebuintari: la servit masa, scris, citit, odihna, primire, mai inalte sau mai scunde. Cele scunde, dupa desene, par a fi din lemn cu sipci transversale la cadru pt sprijinirea saltelei, cu capat inaltat pt sprijinirea cotului sau capului. Paturi inalte din lemmn sau piatra, o pereche de picioare se inalta formand capatul de sprijin. Masele-din locuntele grcesti sunt mici, simple, usor de transportat , cu placa rotunda, patrata, dreptunghiulara, cu picior central sau 4 picioare, sculptate sau nu. Lazile-sunt mari , colorate pe fond albastru cu meandre, din piatra , lemn, cu acoperis drept sau in 2 ape model egiptean. OR Geometrice:meandrele, denticilii, antrlacurile, volute, avluri, ovale, varfuri de lance, rozete. Vegetale:acantul, frunze simple sub diferite forme de ove, frunze si ramuri de laur si masline. Regnul animal: simplu si antropomorf, leul, calul,himere, sfinxul(feminin si inaripat). Figura si actiuvile omului:frontoane cu scene mitologice, lupte. Ahitectura: frontonul, cu diferite utilizari(dulapuri, bufeturi, scaune),ordinele clasice, coloane dorice, angajate sau degajate(ca elem de sustinere, ca lezena sau de simplu decor).

Uneltele: burghiul, rindeaua, ferstraul si strungul. Tehnici: curbarea lemnului prin tratament hidrotermic, imbinarea cu cep drept si cilindric, incleierea se face cu clei de peste. Mobila de marmura sau piatra se sculpteza si se picteza in culori vii.

BIZAN PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - radacinele in creta - religia

3301000 CARACTERISTICI REPREZENTANTI ORNAMENTATIE MATERIALE EXEMPLIFIC ARI

luxoasa, incarcata cu podoabe, Mese cu plac rotunda, dreptunghiulara, patrata, somptuos decorate, din lemn uneori incrustate, cu ornament din bronz, fildes, argint. Scaune cu spatar inalt si cuverturi de lana sau blana, cu perne colorate, banchete sprijinite de multe ori pe picioare strunjite, taburete fixe, taburete foarfeca pliante. In general scaunul si jiltul sunt impunatoare, rigide, incomode, cu spatar inalt si drept, iar sezut de asemenea inalt existand o bancheta pt rezemarea picioarelor. Dulapuri menite doar pt depzitarea cartilor, pt vesminte si obiecte mari de pret se tineau in lazi si cufere cu incuietori de metal si capac in 2 ape sau semicirculara, ornamentate cu motive religioase sau laice, cu arcaturi si coloane, sculptate si uneori pictate in culori vii. Paturi cu picioare strunjite in forme specifice imitand cele romane. Jiltul lui Dagobert acest tip de scaun era folosit doar de presonalitati avea picioarele din fata si spate identice, sub forma de leu monopod, spatarul cu motive geometrice, triunghiul si de tip vegetal, e un jilt pliant dupa axul sezutului si portabil.

Suprafetele: se picteaza policrom, se plcheaza cu aur, se emaileaza in culori vii, se acopera cu pietre pretioase

pietra, marmura, metalul, lemnul, fildesul.

ISLAM PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE

SEC. 7 CARACTERISTICI mese mici si joase, cu plca patrata, hexagonala sau ortogonala, incrustata in sidef sau fildes, de multe ori policromata; pt depozitare sunt nusele in perete, cu usi cu zabrele strunjite sau panouri traforate minutios, precum si dulapurile mai putine pt ca au aparut tarziu. Lazile servesc la depozitarea hainelor, sunt fie complet incrustate, fie imbracate in piele. Taburete cu picioare strunjite, scaunele sunt mai rare, asmanatoare cu structura taburetelor. La taburete si masute apar des ornamentele specifice arhitecturii, arce de triumf, coloane cu capitel. Paturile sunt simple acoperite cu covoare bogate, covertiri si perne. REPREZE NTANTI ORNAMENTATIE Tehnici de ornamentare: incrustare cu sidef si fildes, bucati de arama si traforarea cu motive geometrice sau arabescuri. Elemenete strunjite la scaune, dulapuri, etajere si la capete de pat. Din punct al ornamentelor arabescul este elementul definitoriu al artei musulmane, de mare finete, austera si abstracta. MATERI ALE EXEMPLIF ICARI

ROMANIC PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE

1000 - 1300 CARACTERISTICI REPREZ ENTAN TI ORNAMENT ATIE MATERIALE EXEMPLIFIC ARI

dulapul : nu pt depozitarea hainelor lada : simpla de tip sarcofag, poate fi pictata, intalnita in mobilerul taranesc pt deposit faina cufarul: piesa de mici dimensiuni, capac semicilindric, leg metalice solide pisele sunt strunjite , elemental terminal bila jilt realizat din elemente plane , porneste de la elem tip dulap combinate intre ele feroneria : -fier forjat pe piesele de mobiler - dezv forjarii la cald : forma libera, nu se foloseste matrice, totul prelucrat manual> neregularitati, grosimi inegale - Anglia Franta Spania Austria Tarile Scandinave - motive de factura solara(rozeta, vartelnita) - scaunul cu lasa, banca cu forma de jilt - elem tipice de mobiler bizantin :picioare in X - mobilier cu relief plat rezultat prin incrustare - dulapuri pictate , razuire strat superficial , picture - mese insotite de banchete , banci -

ornamentica f bogata - peretii tapisati sau pictati, ambianta saraca, mobilier din piele

esente lemnoase locale : stejar, rasionoase(pin , brad), ev incrustare cu mat pretioase

GOTIC PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE

1300 - 1500 CARACTERISTICI REPREZ ENTAN TI ORNAMENT ATIE MATE RIALE EXEMPLIFICARI

lazi - lada este de obicei o piesa de mob masiva si are diverse propr in functie de zona - ornamentele carac lazilor franceze sunt: faldul, rozeta, ogiva multiplicata asociata cu niste cvadrilobi flamboaianti, ornamente vegetale; - zavoarele si broastele lazilor au rol ornamental - in Anglia lazile sunt grele, din stejar cioplit, ornamentate cu falduri; mai tarziu se executa cu tablii traforate si se inalta pe picioare prismatice; - in Italia persista tehnica certosina cu lemn colorat, sidef, fildes; trateaza peretii mobilei in casete; influenteaza si lazile confectionate in Elvetia si in sudul Germaniei - in Spania lazi imbracate in piele cu inchizatori metalice masive - in Germania lazile primesc socluri, sunt ornamentate mai mult cu decor vegetal dulapul - mobila care a trecut tarziu din inventarul bisericesc in cel seniorial dubland lada ca functionalitate - specific goticului german; derivata din lada sau 2 lazi suprapuse - are 1,2,4, 6 sau 8 usi si de multe ori un brau si un soclu cu sertare; inaltime de peste 2m iar montantii si tabliile sunt ornamentate - picioarele sculptate cu ogive si intre picioare si lonjeronul int sunt asezate coltare de rigidizare cu dcor geometric sau vegetal - dulapuri se lucreaza la Nurenberg cu brau si soclu decorate cu motive vegetale, cu friza lata cu rozete traforate, terminata sus cu creneluri - in Tirol si tarile Alpilor, dulapurile au sertare voluminoase si sunt facute din rasinoase - in Flandra dulapuri din 2 corpuri tratate in rame si tablii cu decoratie motivul serviette - in Anglia carac este dulapul printului Arthur sustinut de un schelet aparent ornat cu profile taiate in lungul elem, tabliile sunt traforate cu motive arhitecturale Bufetul si credenta - apar in sec XIV - bufetul-este o etajera inalta cu dist variabile intre polite, uneori cu perdelute - cel mai simplu odel: corp dreptunghiular al carui front este inchis cu usi; aceste usi se inchid pe un ontant central sau pe tablie, panourile pot avea lungimi diferite - aici apar pt prima oara sertarele - partea inferioara este deschisa, iar ornamentatia este similara cu cea a lazilor (falduri si ogive) - credenta - initial mobila mica pt altare, apoi in sufragerii devine dulapior pt pastrarea vaselor si bauturilor; inaltat pe picioare cu usi si sertare - in Anglia cupboard; - in Franta- dressoir (bufet de parada pt expunerea veselei de aur si argint); are mai multe polite determ de poz sociala (printul avea drept la 4 polite, baronul numai la 2) -mobilierul de sedere - scaunul cu lada (cathedre) este un cufar caruia I s-au prelungit montantii spatelui => spatarul; in spatiul de depoz se pun vesmintele; de obicei se aseaza langa pat; - banca cu lada (forme)- cu 2 locuri, structura identica - taburetul (banchel)- bancuta de o pers; - jiltul- spatar f inalt, baldachin impodobit bogat - se conserva scaunul cu picioare in X din perioada romana -masa -tipuri - refectoriu calugaresc pe doua capre - masa mai mica, patrata/drptunghiulara pe 4 picioare oblice sau incrucisate, sau pe 2 suporti laterali (solidarizati prin lonjeron); - mese de scris - mese extensibile (Anglia, Flandra) - sertar sub placa, sau compartiment pt pastrarea painii -privigherul- din domeniul eclesiastic ; - 4 picioare strunjite ce sustin o placa sau un corp mic cu sertar, la nivelul soclului o alta placa captusita cu postav sau catifea pe care se sta in genunchi pt rugaciune -patul- trecere de la stilul romanic; decorul este mai evoluat, sea aseaza de multe ori in nisele din perete avand un semibaldachin sau baldachin integral

Printre putinele piese de mobilier gasite in cadrul locuintelor se afla: lada, scaunul, banca, bufetul, dulapul, masa, pupitrul, privegherul, patul si taburetele;

RENASTERE PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE sec XIV ->Renastere timpurie - sec XV >Renastere - sec XVI >Renastere tarzie

1450 - 1600 CARACTERISTICI -masiv, rustic, cu elemente gotice importante -dominanta orizontala, este caracterizat de echilibru, stabilitate, claritate a formei, simetrie. Inspirat din antichitate, prezinta colonete, arcaturi, pilastri, terminare cu cornise puternice, elem de factura vegetala (trandafiri), elem de factura animala (leul (monopod, parti), sfinxul, atlantisii, cariatidele). REPREZENT ANTI ORNAMENTATIE Elementele de stucatura sunt aurite, sculptura este in relief inalt, dramatica, iar lemnul este lustruit si aurit. Tapitarea pieselor de mobilier se face cu piele (Italia), matase (Franta) si catifea (Italia). MATERIALE - esente de lemn diferite: nuc, abanos, stejar, brad, ce sunt prelucrate in relief -ceramica -> glazurata, de Delft -metal Spania -sticla (Murano), cristaluri (engleze, italiene) - tapitare piese de mobilier -> tapiserie, piele (Italia), matase (Lyon), catifea (Venetia) -lemn -> tamplaria se departajeaza de dulgherie -> sf sec XVII feronerie de arta <proiectul arh -> apar esente diferite : nuc (l Renaster), abanos, stejar, brad -> lemn lustruit, aurit -> prelucrari diferite - reliefuri in lemn - elem stucatura aurite \> pastiglia -> suport textil \> relief in adancime, aurite - intarsia - mozaic - sculptura in relief, dramatica EXEMPLIFICARI In aceasta perioada apare Scoala Nat de Mobilier : francez, german, italian. Apare ceasul si devine un element de decor important. -mobilier cu sertare -> dormitor italian -mobilier pt sufragerie, omogen, specializat pe functiuni -mobilier pt depozitare, sedere lada-banca, scaun cu lada -mobila pt sedere scaun (sufragerie : piele cu cuie ornam, tapisat), scaun pliant, tip foarfeca, sqabillo , scaun renascentist -credenta -dulap pt scris -> perfectionat in Renastere -cabinetul -> piesa de depozitat elem -mese lunga (ospete), gatiblum, cu 1,3,4 picioare -pat cu baldachin suspendat, cu baldachin partial -tablii decorate cu pomul vietii (specif Renasterii)

RENASTERE ITALIA PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE Italia nu accepta goticul, relund permanent ceea ce romanii au iniiat, modificnd i adaptnd totul la condiiile socialistorice ale timpului. n Italia se pun bazele unei dezvoltri deosebite a tiinei i culturii ca rezultat al urbanizrii i dezvoltrii meteugurilor

1450 - 1600 CARACTERISTI CI Soluiile constructive noi (ua cu tblie, mbinarea in cepuri coad de rndunic ascunse, mbinarea la 45) - condiii de prelucrare net superioare REPREZ ENTAN TI Fam Medici ORNAMENTATIE MATE RIALE EXEMPLIFICARI

inspiraie ornamentele grecoromane. Ornamentele cu cea mai larg utilizare sn cele vegetale : frunza de acantus, palmete cu volute, ghirlande, couri i cornuri de abunden etc, uneori stilizate cu deosebit sim artistic. Ornamentele geometrice specifice grecoromanilor snt reluate (ovele, meandre, perle, volute, puncte de diamant, ciucuri, caneluri seniirotunde etc), fiind executate cu o nalt miestrie artistic. Cariatidele, atlanii, amoraii, mtile i figurile groteti, scenele istorice sau mitologice, constituie ornamente importante utilizate n decorarea construciilor, mobilierului i altor obiecte de uz personal. Nu lipsesc nici ornamentele din regnul animal (centaurii, delfinii, vulturii, scoicile, picioarele de leu, solzii etc), care imprim construciilor micare i stabilitate. Decoraia policrom s-a realizat prin pictarea tbliilor cu scene istorice sau mitologice, sau prin incrustaie, marchetiie sau tehnica stucaturii. Ornamentele noi (embleme, cartue, vase decorative, medalioane etc.) in combinaie cu volutele, figurile omeneti, frunzele de acantus etc. completeaz registrul decorativ i aa destul de bogat.

Lada este caracterizat printr-iin soclu mare i profilat proeminent i un capac masiv sculptat pe contur. Suprafaja vizibil a capacului este decorat prin sculptur sau intarsie, reprezentnd n general emblemele familiei. Pereii, executai n construcie ram cu tblie, snt casetai, utiliznd elemente profilate sau incrustaii. Lada de tip sarcofag se sprijin pe picioare de leu, iar cea de zestre are soclul continuu. Mobilierul de edere este constituit din scaune, cu sau fr tapierie, a cror form divers este rezultatul personalitii artitilor i a colilor pe care le conduceau. n general, scaunul florentin este caracterizat prin sptar drept i o decoraie bogat, regsindu-se emblemele familiei. Scaunele tapiate sau cu perne las liber structura din lemn, bine gndit ca form i decorare. Fixarea tapieriei se realizeaz cu ajutorul cuielor decorative din bronz, alam sau aur. Canapelele, executate sub form de banc, pstreaz linia canapelelor romane, ornamentaia fiind mult mai bogat, materialul dominant utilizat n construcie fiind lemnul. Masa, asemntoare meselor romane, cuprinde o plac fixat pe picioare strunjite legate prin traverse, constituind cadre de rezisten att n partea superioar ct i cea inferioar. Dulapul, asemntor goticului, are n general patrii ui dou superioare i dou inferioare, constituind dou corpuri distincte desprite prinr-o centur puternic profilat i sculptat. Elementele verticale (pilatrii, semi-atlanii i semicariatidele) sini masive i bogat decorate. Corniele snt nalte, puternic profilate i bogat ornamentate prin sculptur, incrustaie si marchetrie. Bufetul este conceput ca un dulap scund cu dou ui realizate in construcie ram cu tblie, cu soclul masiv sprijinit pe picioare scurte, strunjite sau lab de leu. Cornia este sub form de plac cu canturi profilate. n unele variante snt prevzute sertare, dispuse sub plac. Comoda (scrinul), prevzut cu mai multe sertare, este o creaie florentin, folosit pentru pstrarea lenjeriei personale i a celei pentru pat, bogat ornamentat, pstrnd linia arhitectural a bufetului. Palul, cu baldachin, este ncadrat de patru coloane (canelate sau cu tor-sade) care susin un coronament bogat decorat. Secretairul (masa de lucru) are o plac rabatabil pentru scris i este prevzut la partea inferioar cu ui sau bru cu sertare. Speciile lemnoase utilizate n construcia mobilierului Renaterii din Italia au fost: nucul, frasinul, stejarul, ulmul, bradul, tisa, plopul, pinul i unele specii exotice, numai pentru intarsii i incrustaii. Tehnica de decorare dominant este sculptura n relief plan, complex .iu roude-bosse. Alte tehnici de decorare practicate: incrustatia, stucatura, pictura.

COLONIAL AMERICAN (1620-1780) PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - America colonie a angliei - coincide cu stilurile europene Jacobean 1620-1720, Queen Anne 1720-1750),de la care imprumuta importante elemente. CARACTERISTICI - design simplu, utilitar, din materiale accesibile. - Tehnicile de constructie simple - mobilier modest, proponderent din lemn, construit adesea brut, in linii drepte si cu decoratii minime REPREZENTANTI EXEMPLIFICARI - scaune cu spatar inalt,masute joase, sculpturi adesea lasate neterminate , tesaturi , fier si tinichea (tin) presata. MATERIALE - material locale: pinul, stejarul, mesteacanul si artarul

BAROC GENERAL PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE Elementele barocului sunt preluate de coloniile engleze si spaniole si reprezinta dezvoltarea stilului colonial american.

1600 - 1790 CARACTERISTICI - Mobilierul devine dinamic, tinde spre miscare. Pilastrii in torsada, aparitia sipetului, dominarea lemnului de nuc, impunerea lacului chinez, dezvoltarea placarii cu lemn sunt caracteristicile principale ale barocului. - piese cu cornise foarte puternice, in torsada, mese de forma dreptunghiulara, scaune tapitate cu diferite catifele, pat cu baldachin dar fara coloane. Sunt si piese de mobilier specializat pe activitati (cabinet, birou de scris, oglinda cu masa in consola sau masa simpla in consola). Predomina mobilierul sculptat si aurit. REPREZENTANTI ORNAMENTATIE - excesiva MATERIALE - esente de lemn de nuc si de par EXEMPLIFICARI

BAROC ENGLEZ - 1 WILLIAM&MARY PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - influenta olandeza - confundat cu stilul Queen Anne - influente franceze, germane, chinezesti si indiene

1680 - 1700 CARACTERISTICI - structurii usoare a mobilierului, simplitate, rezistenta - se evidentaza structura. - finisajele accentuate prin aurire - incrustatii chinezesti,piese poleite cu argint sau avand argint aplicat, de inspiratie orientala ORNAMENTATIE - Arabescuri -ca ornamentica se folosescfrunza de acant, laleaua si alte motive florale, fructe, pasari, detalii orientale,pergamentul si sculpturi sub forma de spirala EXEMPLIFICARI - apare fotoliul pentru dormit - spatare din plasa - scaune cu spatare masive cioplite, cu sezutul capitonat sau din trestie impletita, cabinete cu etajere sau picioare sculptate de influenta spaniola dar si cabinete cu brau metallic. MATERIALE -ca materiale textile se foloseste damascul si dantela de ac

BAROC ENGLEZ - 2 QUEEN ANNE PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - numit dupa regina Anna a Angliei care a domnit intre anii 1702-1714 - influente frantuzesti,germane si chinezesti - varianta mai rafinata a stilului William si Mary

1700 - 1720 CARACTERISTICI - -picioare cu voluta in S; dispar legaturile picioare (caprioara si gheara cu bila) - linii mai armonioase si detalii mai fine ORNAMENTATIE - cuprind picioare sub forma de cabrioleta, - motive de scoica cioplite EXEMPLIFICARI - chaiselongurile MATERIALE - lemnul de cires, alun si maho

BAROC FRANCEZ - LUDOVIC XIV PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - In 1667 Ludovic al XIV-lea fondeaza manufacture Royale des meubles de la cournne

1643 - 1715 CARACTERISTICI -Urmeaza 2 linii principale:una traditionala cu linii clasiciste si una opulenta

// BAROC DE TRANZITIE REPREZENTANTI - Andre Bonite Charles Boulle Chrles Le Brun ORNAMENTATIE - o inserare de galben, de cositor, fildes si carapace de broasca - decoratii de bronz aurit - - tendinte italiene. MATERIALE - lemnul de abanos - materiae f diverse: alama, bronz, sidef, fildes si placari cu lemn de abanos) EXEMPLIFICARI -bancheta de odihna cu perna -console cu blaturi -paturi cu tesaturi bogate, baldachine -scaune -dulapuri -cabinet

BAROC FRANCEZ - LUDOVIC XV PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE perioad de tranziie intre grandoarea monumental a curii regelui Ludovic al XIV-lea i farmecul linitit al regelui Ludovic al XV-lea.

- 17151723 CARACTERISTICI Picioarele pieselor de mobila snt de forma piciorului de cprioar terminate n partea de jos cu o forma stilizat de copit, simpl sau combinat cu acanturi. Ornamentele stilului Regence snt preluate de la stilul Ludovic al XlV-lea dominnd motivul rocaille" alctuit din scoici diferite.

REGENCE REPREZENTANTI ORNAMENTATIE ornamentate cu furnire din lemn de palisandru, trandafir i liliac Ornamentele sculptate snt mai fine i n majoritate acoperite cu aur. MATERI ALE EXEMPLIFICARI Piesele de mobilier snt diverse, cuprinznd dulapuri, mese, comode cana pele pentru edere, scaune, paturi etc.

BAROC ITALIAN

1650 - 1700

PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - in Italia trecerea de la Baroc la Roccoco se face foarte discret prin ornamentrea excesiva.

CARACTERISTICI - balustrii in forma de vas, volute puternice, blatul din marmura;

REPREZENTANTI

ORNAMENTATIE - scenografia est foarte importanta stucaturi, tavane casetate; - se dezvolta sticla de murano

MATERIALE - nuc, par, cu intarsii, pietre semipretioas e;

EXEMPLIFICARI dulapul cu tablii, bufetul cu sertare si usi, oglinzile (in Venetia); mobilier de nuc, pictat si lacuit; mese dreptunghiulare bogat decorate cu picioare rondbosse; scaune cu sezut, spatar cu tapiserie, piese de mobilier specializate: cabinet, comode, oglinzi cu masute in consola; bancheta e folosita n continuare cu picioare curbate, labe de leu.

BAROC GERMAN PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - infuiente olandeze si italienesti BAROC SPANIOL PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - influente orientale, maure - influente englezesti folosirea balustrilor

> 1700 CARACTERISTICI - cornise foarte puternice si picioare in S > 1700 CARACTERISTICI - mobilier dinamic tinde spre miscare: - pilastrii in torsada, aparitia sipetului - se dezvolta placarea lemnului REPREZENTANTI ORNAMENTATIE - decoratiuni excessive - folosesc scoica, ca si element tipic baroc - ornamentatia bogata dar mai putin simbolica, reprezentari umane, zeitati: putti, amoras, frunze de acant, iedera, vuturul, lebata, leul, scoica si perla cu forma neregulata. MATERIALE - domina esenta de nuc EXEMPLIFICARI - in Spania apare fotoliul cu urechi intre Baroc si Roccoco REPREZENTANTI ORNAMENTATIE MATERIALE EXEMPLIFICARI - dulapul

BAROC OLANDEZ PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - influente italiene - zonal, sub influenta comertului din Orientului indepartat intra in moda si unele piese de mobilier cu gust oriental.

> 1700 CARACTERISTICI - masiv, bogat decorat, picioarele se termina cu gheare cu bila placarea lemnului - atractie catre exces REPREZENTANTI ORNAMENTATIE - decoratia prezinta influente orientale MATERIALE - stejar, esente exotice si alte materiale incrustate, intarsii cu abanos, sidef si fildes EXEMPLIFICARI

ROCOCCO ANGLIA PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - de influenta franceza - de influenta orientala ( chineza ) - de influenta gotica - Asemari cu stilurile : Adam,Colonial,Georgian, Hepplewithe,Oriental,Queen Anne,

CHIPPENDALE CARACTERISTICI - decoratii elaborate,usoare si gratioase - mai retinut,sobru fata de cel francez - rafinat,gratios,eclectic; proporti si dimesiuni modern - brate scaune ; usor curbate in exterior sau brate drepte - material spatar ; lemn sau capitonat - forma spatar ; curb sau plat cu impletitura (lemn aparent sau sculptat ); capitonat - picior scaun ; drepte sau cubate -sezut ; lemn,capitonat -forma sezut;potcoava,patra,trapezoidelale -maner sertar in forma de aripi de liliac,ciuperca,etc, -imbinari in coada de randunica -linie ; sinoasa sau dreapta

1725-1800 REPREZENTANTI Thomas Chippendale ORNAMENTATIE -finisaje ; lac,email,verniuri,ceara -decoratie picior ; sfera,gheara,picior continu,laba sau gheara tinand o sfera - decoratie ; sculpturi,lacure tip oriental MATERIALE - lemn ; cires,mahon,acaju -materiale ; brocard,stofa(par camila),piele,matase, tapiseriicatifea, lemn,alama EXEMPLIFICARI

ROCOCCO FRANTA PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - a nascut o data cu lucrarea lui Pierre Lepautre care a introdus stilul arabesc - a ajuns la apogeu prin operele arhitectului bavarian Francois de Cuvillies -apare in decoratia interioara in Europa la inceputul sec.18

1725-1800 CARACTERISTICI REPREZ ENTAN TI ORNAMENTATIE MATERIALE EXEMPLIFICARI

negeometric, gratios, caracterizat prin dcor extravagant si lipsa de utilitate ; forma dominata de linii si suprafete curbe in mai multe planuri -tapiseria nu ocupa intregul obiect -apar tipuri noi de paturi , canapele , birouri ,comode pe picioare inalte fin finisate in general prin marchelare si aurire -structura este vizibila pt a atrage atentia asupre liniilor curbe din care erau alcatuite iar constructia e ingenios ascunsa pt a nu strica din frumusete -decoratia primeaza in fata functiunii -are caracter mai putin oficial mai mult intim - importanta tehnologica a rococoului francez consta in modul pretentios de executie -structura se remarca prin tehnica de executie si asamblarea elem. Constructive -elem. constructive sunt de obicei subtiri , lungi si curbe

-prevalarea infl. orientale{motive ornamentale , tehnica lacului ( dizolvare rasina in straturi de lac succesive ; piese plane lacuite cu materiale intre straturi )

-specii lemnoase :stejar,nuc,f ag (culori naturale si colorate saulacuite cu lac negru , alb,rosu,roz,albastru, violet ,verde deschis) , mahon masiv sau furniruit, palisandru , frasin in placi subtiri sau furniruite; furnirul era folosit la legaturile inferioare ale scaunului, pe bratele fotoliului si canapelei + perna de tapiserie

Paravanul de infl. chinezeasca Mese- de dimensiuni mai modeste, mai usoare: de joc, pt servit, de scri, pt toaelta Biroul Mobiler de sedere - scaune - Fotoliu ( in cabrioleta - Burgee marchiza de birou -pt. toaleta ) -canapeaua Pat rar prevazut cu baldachin

CLASICISM ANGLIA PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE fratii Adam la baza elemente structurale ale stilului Ludovic al XVIlea).

1800 CARACTERISTICI - ornamentele de provenienta greco-romana, - imbinare intre diferite tehnici de decorare (sculptura, intarsie, pictura) pe aceeasi piesa de mobile - . forma picioarelor si spatarelor - linii curbe ca si la Ludovic XVI 1775 - 1815 CARACTERISTICI - simplificarea formei si ornamentatiei si folosirea in constructie a speciilor indigene. - structura a garniturilor si formelor simple si mai putin ornamentale facandu-l foarte tehnologic. ORNAMENTATIE Ornamentele dominante sunt cele de natura vegetala, stilizate (flori, frunze, coroane, rozete, crengute cu flori vii) si mai putin cele de origine animala (lebede, pasari, grifoni). Ornamentele aplicate din bronz se realizeaza din table ambutisate. MATERIALE lemnul de cires, frasin, mar colorat in nuante maronii Mahonul este folosit sub forma de furnire. EXEMPLIFICARI Dulapul este de constructie simpla, paralelipipedica, peretii laterali si usile sunt plane, neornamentate, realizate sub forma de rama cu tablie. Canapeaua si scaunele au bratele si spatarele arcuite usor, executate din elemente curbate, sau sub forma de lira. Tapitarea se realizeaza cu stofe vargate sau inflorate. Mesele cu placile dreptunghiulare, patrate, rotunde sau ovale au picioarele drepte sau curbate, fixate pe talpi sau pe placi. Patul, foarte asemanator clasicismului francez dar mai simplu decorat, pastreaza forma gondolata a capetelor. Biroul devine o piesa de mobilier utila si de aceea i se acorda o atentie deosebita, rezultand o diversitate constructiva. REPREZENTANTI - fratii Adam - Sheraton - Mai tarziu clasicismul englez a fost preluat de George Happlewhite si Thomas Sheraton ORNAMENTATIE - lemn de mahon, ornamentele fiind realizate din culori deschise , contrastante cu culoarea roscata a fondului. - Mobilierul pictat cu ghirlande si medalioane este specific stilului, comodele si dulapurile realizate de fratii MATERIALE lemnul de mahon masiv sau in furnire

CLASICISM GERMANIA PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE Sub influenta revolutiei burgheze din Franta se pune capat, in Germania, artei oficiale de curte.

CLASICISM - FRANTA // PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE a aparut si a fost dezvoltat in Franta de regele burghez Louis Philippe

NOUL ROCOCCO // CARACTERISTICI - folosirea dimensiunilor mici, combinarea liniilor drepte cu cele curbe, pastrarea proportiilor caracteristice clasicismului si barocului - Mobilier mai greoi decat cel baroc, cu sezut mai jos si spatare inalte. Se regasesc influente ale stilului englez Hepplewhite.

LOUIS PHILIPPE REPREZENTANTI ORNAMENTATIE Tapiterii din stofe cu modele colorate; culori: cafeniu, albastru, visiniu, verde. MATERIALE EXEMPLIFICARI Dulapul: dimensiuni mici, domina suprafetele plane, decoratiunile sunt putine si aplicate. Servanda-utilizata la expunerea portelanurilor se compune din comoda cu usi la partea inferioara peste care se asaza un corp deschis sub forma de raft. Comodele renunta la sertare, se folosesc doar usi plane, fara ornamente. Mesele de scris capata importanta deosebita, sunt prevazute cu multe sertare, deasupra si dedesubtul placii; picioarele revin la forma barocului, fiind suple, cu linii fluente si se termina in forme stilizate. Mobilierul de sedere si odihna depaseste proportiile specifice barocului, are linii intortocheate si intrerupte.

Stilul readuce interesul si preocuparea pentru stilul baroc, mentinand linia constructiva si motivele decorative antice grecoromane si egiptene.

CLASICISM -1 LUDOVIC XVI PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE Barocul si Rococo-ul foarte incarcat stilistic sunt abandonate, facandu-se reveniri la arta simpla grecoromana.

1775-1795 CARACTERISTICI - Formele mobilierului, sunt simple, culori deschise. - renunta la liniile curbe, revenind la simetrie - forme miniaturale, logice, strict necesare - Picioarele mobilierului sunt lungi, drepte si usoare, de sectiune circulara sau poligonala, ca niste coloane ce se subtiaza in partea de jos. - Spatarele sunt ovale, rotunde, sau dreptunghiulare, totdeauna incadrate cu elemente sculptate sau profilate. Cadrele de rezistenta sunt formate din elemente drepte; uneori sunt folosite legaturi fata curbate, iar pt mesele mici chiar cadre ovale si rotunde. 1795-1800 CARACTERISTICI caracterizat prin eliminarea decoratiunilor exagerate si somptuoase care aminteau de monarhie, trecere spre folosirea ornamentelor si structurilor romane - Mobilierul e simplu atat ca forma cat si ca decoratiuni, se speculeaza masivitatea REPREZENTANTI Martin-Eloy Lignereux ORNAMENTATIE MATERIALE EXEMPLIFICARI REPREZENTANTI Creatori: Jean-Henri Riesener-furnizorul principal al curtii; Martin Carlin, Georges Jacob. ORNAMENTATIE - rezulta din imbinarea motivelor antice grecesti si romane cu cele egiptene si chinezesti - Pt cornise, lezene si cadre: ornamente repetative. Tehnici: sculptura, marchetaria si pictura pe lemn. Sculpturile sunt aurite mat sau patinate. MATERIALE EXEMPLIFICARI Comodele-forme diverse cu placi dreptunghiulare sau semirotunde, din marmura alba sau gri; lezene puternic profilate cu imbinari sub unghi de 45 cu peretii laterali. Servantele: comode modificate, avand lungimi mai mari, prevazute cu sertare, polite. Biroul cilindru:piesa specifica stilului cu usi laterale si serar central, despartite prin lezene special ornamentate; are capac sub forma de rulou sau usa rabatabila in sfert de cerc.. Paturile: lucrate din lemn colorat, cu capetele de obicei tapitate, cu prelungiri ale picioarelor in forma de colonete si statui.

CLASICISM - 2 DIRECTOIRE PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE . Stilul de tranzitie intre Ludovic si Empire creat in perioada rev franceze si a directoratului.

CLASICISM 3 - EMPIRE PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE Stilul readuce interesul si preocuparea pentru stilul baroc, mentinand linia constructiva si motivele decorative antice grecoromane si egiptene.

1800 - 1830 CARACTERISTICI Stil artificial, realizat prin dogme si directii impuse, comandate REPREZENTANTI Ebenisti: Charles Percier, PierreFrancois Fontaine. ORNAMENTATIE Ornamentele dominante sunt cele sculptate in ronde bosse (cariatide, atlanti, capete si picioare de lei, sfincsi) si ornamentele aplicate realizate din bronz cizelat si aurit. Pe suprafetele plane se folosesc pentru ornamentare embleme cu arme si litera N lucrata in bronz aurit, inconjurata cu ornamente sub forma de coronite. . Lezenele si picioarele sunt decorate cu palmete sculptate in relief plan sau realizate prin incustratie. MATERIALE Specii lemnoase: indigene- paltin, cires, frasin; exotice: mahon roscat, abanos, lamai. EXEMPLIFICARI Mobilierul de depozitare Mobilierul de sedere scaune fotolii Paturile Mesele dreptunghiulare Mesele rotunde . Dulapurile si comodele

BIDERMEIER PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - in antiteza cu caracterul artificial si oficial al stilului Empire

1815 - 1848 CARACTERISTICI - forme clare si de inspiratie simpla -adresat clasei burgheze, aparitia stilului e influentata de burghezi - se aseamana si cu stilul Empire dar e mai putin rigid, mai comod, mai simplu, mai suplu - mobilier confortabil, mai scund, mai bine dimensionat dupa corpul uman - elementele constructive au forme simple; suprafetele plane sunt conturate dupa linii cu o curbura usoara in comparatie cu linii drepte ORNAMENTATIE -ornamentatii sculptate, ornamentatia plana e redusa, mai mult prin intarsie -din decoratie dispar sculpturile bogate -reapare motivul central intarsiat: corpuri cu flori, buchete in tonuri apropiate -principala decoratie e lemnul insusi, preferat lemnul de culoare deschisa si cu fibra puternica -tapiterii si draperii: in dungi, culori pastel(din matase), inflorate, decorate cu pasmanterii bogate. MATERIALE -lemn: mesteacan , frasin, artar, par EXEMPLIFICARI Caracteristice stilului: stofele raiate si pielea de Cordoba -VITRINE - cu cristale drpte sau chiar curbe montate in rame late. -SCAUNE spatar oval, picioare din spate prelungite in spatar -MESE: - placa rotunda, patrata sau ovala -DULAP: - simplu, cu cornisa dreptunghiulara - cu soclu sub care se afla picioare scurte -FOTOLII - confort optim, tapitate -PAT tapitat, cu capataiul mai inalt

LOUIS PHILIPPE PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - Puternic influentat de renastere, gotic si stilul Ludovic al XV-lea

1830 - 1850 CARACTERISTICI - Amploare, confort - Fast,finete, bogatiemobilierul se curbeaza si se rotunjeste, devine mai confortabil si mai intim - Dupa industrializare se simplifica ORNAMENTATIE *decoratie: bazata pe profilatura, putina pictura, MATERIALE EXEMPLIFICARI *tipuri: apar noptierele, se raspandeste mobilierul functional

NAPOLEON 3 PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE Amestec diferite stiluri: Ludovic al XIV-lea, mobila Boulle , Ludovic al XV-lea (saloane), Ludovic al XVI-lea (dormitoare), renastere (sufragerie)

1850 - 1870 CARACTERISTICI Scaune complet tapitate, capitonate Mobilier ondulat, dispar formele linistite, simple REPREZENTANTI ORNAMENTATIE Suprafete incrustate cu buchete de flori in fildes sau pietre MATERIALE EXEMPLIFICARI taburet circular capitonat

ART NOVEAU - 18901920 PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - reactie la miscarea ind. - expo mondiala din 1900 Paris

// JUGENDSTIL ( GERMANIA) CARACTERISTICI - forme asimetrice, bogat ornamentate cu motive florale, ondulate; - piese -elegante, usoare, - accesorii metalice - constructie logica, decoratie modesta

// SEZESSION (AUSTRIA) REPREZENTANTI Emile Galle Eugen Gaillard Charles Plumet Charles Rennie Mackintosh Louis Majorelle Henry Van de Velde

// COUPE DE FOUET ( BELGIA) EXEMPLIFICARI MATERIALE - lemn de esenta nobila,

ART DECO 1920 - 1940 PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE - porneste de la Arts&Crafts, reactie la miscarea ind. - influentata de cubism, expresionism,futurism, unele influente clasicizante CARACTERISTICI - modalitate de expresie foarte clara, masiva: patrat, cerc -stil luxos, forme solide, dar nu lipsite de eleganta - culori foarte vii (din expresionism) - mobilierul luxos si elementele simple de otel -foloseste lacuirea REPREZENTANTI Mackmurdo si Ashbee Louis Majorelle, Andre Groult, Pierre Chareau Jacques Emile Ruhlmann. EXEMPLIFICARI MATERIALE - lemn- esente pretioase: -piei, blanuri -incrustatii cu sidef, fildes, bronz, arama, sticla -benzi de otel cromat , nichelat -fier forjat