Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti

Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

limbaj arhitectural 1
AN I / semestrul II 2015 2016

Analiz de obiect arhitectural dup criteriul atributelor vitruviene

Etapa II: analiza obiectului arhitectural ales
Analiza se va face completnd fiecare subpunct din fia de mai jos (Word, caracter de text Arial Narrow 12, format A4).
Schemele grafice i diagramele vor putea fi reprezentate n orice tehnic (desen de mn, laviu, colaj, prelucrare pe
computer) i vor fi integrate n paginile analizei.
Analiza va fi salvat n format pdf i prezentat la proiector n S5.
Prezentarea se va face de ctre toi cei trei membri ai echipei, pe baza machetei de studiu i a planelor de la
proiector, ntr-un timp total de (maxim) 10 minute.

NUME STUDENI: Cristea Ana, Filip Bianca-Elena, Neagu Rzvan-Andrei

GRUP: 14A

A. DATE DE IDENTIFICARE A EXEMPLULUI ALES

Titlu: Casa Turn
Autor: STARH, Florian Stanciu, Iulia Stanciu
Anul construirii: 2008-2012
Localizare: Bucureti, Romnia
Alte informaii relevante: suprafaa terenului- 104 mp, suprafaa construit- 300mp
Bibliografie: Case din Romnia 5-igloobest, Casa turn- jurnalul unui proiect- Zeppelin Zoom
Webografie:

B. ANALIZ DE OBIECT ARHITECTURAL DUP CRITERIUL ATRIBUTELOR VITRUVIENE

1.

FIRMITAS

Firmitas este atributul vitruvian definit ca rezistena fa de factorii care amenin integritatea cldirii,
concretizndu-se n sistemul constructiv, materiale folosite, tehnologia constructiv, echiparea tehnic.
- sistemul constructiv (masiv sau schelet, plan-structur sau plan liber), materialele de construcie i finisaj,
[dac e cazul] tehnologia constructiv i/sau echiparea tehnic
Sistemul constructiv al Casei Turn este unul masiv, casa fiind conceput ca plan structur. Ca
finisaje, dintre sutele de detalii studiate i realizate cu pasiuni i minuiozitate, se disting scrile i parapeii
dintr-un singur plan de tabl pliat, galeriile de bare subiri de oel-beton, pereii i plafoanele din beton
aparent, grinzile din lemn i pardoselile dormitoarelor, placarea uii de la dining. - Stanciu Florian

- atitudinea fa de tehnica constructiv (integrare, exaltare, figurare, disimulare, subordonare) + relaia dintre
structura real i structura perceput
Atitudinea fa de tehnica constructiv adoptat este una ce depaseste conceptul de integrare,
fiindc structura real coincide cu structura perceput. Astfel, betonul din structura masiv a construciei este
folosit n spaiul interior ca finisaj, observndu-se sistemul constructiv.
- semnificaiile tectonice (cu caracter universal) i expresia tectonic - deduse din forma general, tipul de
structur i calitile materialelor folosite (ex. transparen, permeabilitate, masivitate, echilibru static sau
dinamic, orizontalitate, verticalitate, imponderabilitate etc.)
Cldirea insufl masivitate ndeosebi, dominnd verticalitatea, deoarece casa a fost conceput sub
semnul unui ax vertical de compoziie. Astfel, compoziia eman stabilitate din punct de vedere al echilibrului
tectonic. Desi betonul aparent nu a facut parte din planul initial, prin onestitatea structurii el amplifica
greutatea interiorului. Se remarca o integritate a structurii, elementele subordonate neavand capacitatea sa o
influenteze.
La randul lor, ferestrele sunt amplasate dincolo de structura, nu o oculteaza ci din contra, lumineaza
grosimea structurii. Ele sunt gandite ca niste hublouri ce nu servesc unei perspective de ansamblu, ci mai
degraba unor privelisti fugitive, aruncate de pe un traseu decuplat de imaginea conturata. De asemenea,
golurile subordoneaza intreaga cladire pe timpul noptii devenind elemente definitorii, dand un indiciu subtil
asupra siluetei casei.

2.

UTILITAS

2.1.

UTILITAS PRACTIC

Acesta atribut se refer la conformarea i dimensionarea spaiilor i volumelor, fr o atenie special

acordat expresiei plastice sau problemelor constructive.
- partiul spaial-funcional prezentat succint, cu distribuia funciunilor pe niveluri i relaiile dintre ele (ex.
zonificarea funcional)
Planimetria casei a fost problematica din pricina spatiului limitat. Desi, la prima vedere,
antiparalelismul pare motivul pentru care s-a ajuns la ideea de diagonala, aceasta a fost de fapt generata de
un patrat la nivelul parterului si amplificata mai tarziu de aparitia paralelogramului si de anumite probleme
tehnice; mai mult, reprezinta o miscare care face ca amprenta de doar 7.5x7.5 metri sa para incapatoare.
Spatiul incepe sa fie unul degajat, se creioneaza distantele, asezarile, proximitatile sau colturile, in
ciuda faptului ca structura, defapt, incepe sa se micsoreze. Traversarea nu este liniara, ci rasucita, pe o
diagonala inversa, urmata de o alta rasucire catre ultimul dormitor si o trecere in gradina-camera, creeaza
momente ale decalarii.
- apreciere critic argumentat a funcionalitii (sau non-funcionalitii) partiului
In contradictie cu dinamismul oferit de diagonala, asezarile sunt decalate si difuze, popasurile fiind
mai importante decat parcurgerea. Astfel, desi accesul se face printr-o usa relativ incadrata, el este un
accident; prima scara este amplasta pe jumatate, urmatoarea intersecteaza un perete, nu o fereastra, astfel
fiind generate numeroase spatii private.
2.2.

UTILITAS PSIHOLOGIC (zon de interferen ntre Utilitas i Venustas)

Utilitas psihologic este atributul care se refer la confortul psihologic al utilizatorului i la

personalizarea ambianei.
- preocuparea (dac exist) pentru personalizarea spaiului sau crearea unei anumite ambiane (unui anumit
caracter) + mijloacele utilizate (relaia interior-exterior, spaialitate, amenajare, texturi, culori, lumin, etc.)
Casa este situata pe un loc cu un caracter puternic ce i-a conturat un gabarit exceptional, asadar, inca de
la inceput, arhitectul a fost nevoit sa se situeze integral la interior, pentru oprtunismul conferit de acesta.
Astfel a avut ocazia sa lucreze cu o incinta asupra careia putea interveni; se formeaza un clivaj intre
exteriorul repulsiv si interiorul care oferea suficiente motive de a ramane, acesta fiind vazut ca spatiu al
memoriei si al asteptarii.
Este vorba despre un decalaj temporal, nuantat si dramatizat pe intreg parcursul santierului, intre coaja
data, un nud simplu, neutru, care izoleaza si artificializeaza exteriorul, si casa construita in interiorul acesteia,
surprinzatoare, dramatizata, greu de fotografiat.
Florian Stanciu spune ca Toata asezarea interioara este o atingere ca sustragere., adica peretii sunt
atinsi, sunt folositi drept suport, avand loc o procedura asemanatoare unei restaurari, a punerii in evidenta
reciproce, dar in acelasi timp persista o vointa de identificare cu structura.

In casa se simte, in locul reotricii eliberarii si neconditionarii elementelor, nevoia de ocupare a colturilor,
gest ce da nastere unor momente semnificative intre locuitori. De altfel, livingul este aproape neaparent, zone
propice intalnirii oamenilor fiind cea cu biblioteca, locul de pe trepte, sau nivelul coborat, intim, care se
deschide catre gradina. Aici, intreaga structura, coaja, se poate percepe atunci cand urci catre living,
pierzandu-se in dormitoare si fiind recuperat la biblioteca, acolo unde ii este proximitatea.
Deoarece mare parte dintre elementele decorative sunt rezolvate direct pe santier, exista o intimitate a
santierului care insufla bucurie si siguranta. Din punct de vedere cromatic se deduce acelai lucru, finisajele
din anumite incperi fiind jovial colorate- rou, albastru azur i alte nuane de albastru, alb i beige si se
creeaza un joc intre betonul aparent, stejarul masiv sau metalul vopsit al scarii.

2.3.

UTILITAS SIMBOLIC (zon de interferen ntre Utilitas i Venustas)

Acest atribut se refer la preocuparea athitectului de pentru transmiterea de semfnicaii simbolice

legate de funciune, de contextul fizic sau istoric, de valori universale sau specifice unei comuniti.
- semnificaiile legate de funciune (funcionale propriu-zise, sociale, culturale/identitare, ideologice, simbolice
generale) i expresia scopului cldirii posibil legate i de context
Privind arhitectura casei din perspectiva ideologic, se contureaz o antitez ntre exteriorul casei, ce
insufl concepia ordinului clasic al arhitecturii, bazat pe proporionalitate exact, geomtrie precis i interiorul
acesteia, ce este guvernat de o diagonal, ca elogiu al privatului.
De asemenea, aparitia elementului natural se face tot printr-un studiu geometric. Acesta este
reprezentat printr-o gradina, care, desi comunica cu cerul, este un pas hiperartificial prin efortul cu care a fost
recreata la interior, asemanandu-se, mai degraba cu o camera, decat cu o curte interioara.

Are loc o retragere dramatica intr-o verticala a interiorului, ca un gest utopic, prin care casa se
decupleaza de lume si isi defineste o coerenta interioara. Casa traieste prin cultivarea anumitor
interioritati.(Florian Stanciu).
Delimitarea aceasta atat de puternica este in sine o ruptura, care nu numai ca izoleaza casa de
exterior, dar se pierde notiunea de transparenta; ferestrele nu au capacitatea de a picturaliza sau dramatiza
exteriorul, ci ofera un fragment dintr-un exterior figurativ sigilat.

- semnificaiile simbolice derivate din semnificaiile tectonice.

Pornind de la notiunea de turn, notiune ce sugereaza siguranta si control vizual asupra
imprejurimilor, fiecare plin din casa constituind un simbol al structurii ce o imbraca. Prin prezenta acestei coji,
sustenabilitatea proprie a interiorului este accentuata, iar exteriorul este nulificat.

3.

VENUSTAS
Venustas este componenta estetic/artisitic/poetic a arhitecturii, care include i o dimnesiune

simbolic - expresivitatea pur formal, detaat de raiuni extraestetice (funcionale, structurale), n virtutea
unei anumite autonomii a formei artistice care permite experimentul gratuit.
- caliti plastice (geometrie, efecte de textur, culoare, lumin chiar dac se repet) i compoziionale
Calitile plastice sunt oferite att de geometria clar definit a obiectului arhitectural, ct i din
texturile materialelor folosite la finisaje. Florian Stanciu vorbeste despre betonul aparent ca despre un
material obedient, cu memorie, tactilitate si narativitate, motiv pentru care casa este una ce se dezleaga si se
expliciteaza narativ, nu conceptual.
Prezenta parchetului din lemn masiv de stejar este o retorica a contrastelor cu betonul brut; alaturi de
mobilier si de tablouri, parchetul invechit se dovedeste a fi cea mai potrivita pardoseala, fiind calda si cu
capacitatea de a indulci severitatea structurii.
Interiorul este teatralizat prin detalii create exclusiv pentru aceasta casa, precum nuturile, care in loc de
plint, convectoarele de pardoseala ncastrate, totemurile pentru prize i ntreruptoare , mobila cu elemente
curbe si amintirea parchetului in design-ul usii de la bucatarie sau scara minimala, din tabla foarte subtire,
care se incalzeste sub soarele puternic de vara.
De asemenea, se regasesc elemente de sugereare a umbrei, facute pe santier, care permit pantrunderea
unei dare de lumina ce insufleteste betonul.
scara minimala, din tabla foarte subtire, care se incalzeste sub soarele puternic de vara, fiind un exemplu prin
care beneficiarii se adapteaza la aceasta.
- caliti legate de integrarea n contextul fizic (natural sau urban) i/sau cultural-istoric (spiritul locului) +
modalitile de realizare
In timpul executiei, casa parea total neintegrata in peisaj, fiind disproportionata in raport cu celelalte
cladiri, insa acest sentiment era aplanat de senzatia conferita de spatiile interioare. Asftel, ferestrele sunt
puse dicolo de structura, fiind asezate in continuarea izolatiei, facand parte din sigiliul exterior. Ele nu
dramatizeaza imprejurimile, ci reprezinta mici sugestii, care lasa privitorul sa decida cum sa interpreteze
contextul inconjurator.
- semnificaiile legate de posibile asociaii de idei sau modele la care se apeleaz din raiuni estetice (modele
simbolice, istorice, artistice, abstracte, etc.) + expresia rezultant
Casa este in permanenta in asteptarea unor noi situatii, are zgomotele ei, anumite transparente,
limite, relatii dezvoltate pe diagonala scarilor, atat la nivel social, cat si la nivel senzorial, avand un tiraj
propriu, cu o circulatie verticala a aerului.

4. EXPRESIA ARHITECTURAL DE ANSAMBLU

- atributul (atributele) care predomin (nu numai enunat, ci cu argumente) i imprim nota decisiv a
expresiei arhitecturale + ierarhizarea atributelor.
Atributul dominant este Utilitas Simbolic, deaorece proiectul este rezultatul unui zbucium interior din
care au luat nastere numeroase simboluri transpuse sub forma unor gesturi arhitecturale; de la coaja masiva
ce adaposteste pretiosul interior, pana la detaliile de finisaj care ofera prin excelenta un spatiu al asteptarii.

Utilitas psihologic
Firmitas
Venustas
Utilitas practic

5. MACHET DE STUDIU
- este vorba despre o machet (nonconformist) realizat din materiale reciclabile, la scar variabil, care
s reprezinte ESENA / CONCEPTUL / IDEEA de la baza volumetriei proiectului analizat (poate fi un poem
ca n cazul arh. Campo Baeza, o diagramare spaial, cele cinci puncte ale lui Le Corbusier, un joc pozitiv
negativ, biomorfism etc.). n acest sens, macheta va fi o reducere la esenial a volumetriei, iar reprezentarea
poate avea un caracter artistic.
- 1-2 fotografii ale machetei trebuie integrate la finalul Pdf-ului de prezentare

10

11