3/Spatiu structura

Tema 3(I) ”Spațiu structură” Pornind de la elemente de

sintaxă de tip zid, fereastră, ușă, plafon, planșeu etc și
folosind principii de compoziție precum ritm, ierarhie,
secvență, parcurs împreună cu decizia explorării felului de a
fi specific unui anumit material (piatră, cărămidă, beton) sunt
exersate moduri de configurare spațială a unui perimetru
dat. Accentul este pus pe înțelegerea legăturii dintre
structură, material, spațiu, lumină, ordine, ierarhie spațială.
 Structură-Materialitate
Menhire/dolmene/masăcompactă
A menhir (from Brittonic
languages: maen or men,
"stone" and hir or hîr,
"long"), standing stone,
orthostat, or lith is a large
man-made upright stone,
typically dating from the
European middle Bronze
Age. They can be found
solely as monoliths, or as
part of a group of similar
stones.
Sala hipostilă Arcul Cadrul
A dolmen (/ˈdɒlmɛn/) is a type
of single-chamber megalithic
tomb, usually consisting of two
or more vertical megaliths
supporting a large flat
horizontal capstone or "table".
Most date from the early
Neolithic (4000–3000 BC) and
were sometimes covered with
earth or smaller stones to form
a tumulus. Small pad-stones
may be wedged between the
cap and supporting stones to
achieve a level appearance.
Principii de bază ale spațiului structură

1. Structura portantă generează forma spațialui

2. Ordinea și anvergura structurii sunt determinate de program/funcțiune

3. Deschiderile în fațadă sunt supuse structurii

4. Procedee de compoziție-articularea și juxtapunerea unui modul structural identic cu subdiviziuni care se

supun structurii principale

5. Precizie geometrică, raporturi raționale, echilibru, logica descărcărilor statice

6. Relația clădirii cu solul este fermă, se evidențiază tectonicitatea edificiului

7. Colțurile clădirii sunt esențiale

Lumina- caractere spațiale

Lumina zenitală
Fanta verticală-lumină unidirecțională
Plafon luminos
Ferestre directe spre peisaj
Lumina- caractere spațiale

Lumina zenitală Fanta verticală-lumină Plafon luminos Ferestre directe spre peisaj
unidirecțională
Lumina- caractere spațiale
Diagrame de organizare spațială

Monobloc Înșiruire serială și raster/grid Modul alternativ și modul variat

 Relații compoziționale
- Adiacență/alăturare
- Conexiune/articulare
- Alunecare/forfecare
- Suprapunere/intersectare
- Îmbinare/complementare
- Orientare/focalizare
- Secvențialitate/cadență
- Ritm
- Amplitudine/progresie
- Stabilitate
- Cuplu/rotire
- Modularitate aleatorie
- Inchidere/delimitare
- Limite continue/discontinue/
poroase/vagi
- Interstiții/praguri
.
LOUIS KAHN_ KIMBELL ART MUSEUM,

Fort Worth, Texas, 1966-72

MILLER MARANTA _ MARKET HALL
Aarau, Elvetia. 2002
PETER ZUMTHOR _ SAINT BENEDICT CHAPEL
Sumvitg, Elvetia. 1988
PETER ZUMTHOR _ BRUDER KLAUS CHAPEL
Mechernich, Germania. 2007
112 trunchiuri de copaci. 24 straturi de beton. o podea de plumb turnat. lumina
 “To me, buildings can have a beautiful silence that I associate with attributes such as
composure, self-evidence, durability, presence, and integrity, and with warmth and
sensuousness as well; a building that is being itself, being a building, not representing
anything, just being.”
GILLES PERRAUDIN, vinărie din piatră masivă,
Solan, Franţa (2002-2007)
 XAVIER CORBERO HOUSE

Since acquiring the land in 1968, Corberó has been building his ‘casa sublim’, which today has evolved into a union of nine interconnected
structures and courtyards, spread over 38,750 square feet. The Catalan labyrinth is characterised by elaborate and playful forms, with layered
archways in the exterior structure and staircases reminiscent of those visible in the work of Escher–perhaps a nod to the surrealist years he spent
as a friend of Salvador Dali. Kaleidoscopic light and poetic reflections permeate the rooms through arched and octagonal windows. The interior
boasts work studios, living spaces, ten bedrooms and bathrooms–all adorned with Corberó’s own work and acquired objects that tell a multitude
of stories. The building reveals itself as a monumental exploration of architectural possibilities, but also a meditation on the artist’s process of
work. About the construction of his home, Corberó explains, “I use reason to build things up so they don’t fall to pieces. But the motives behind all
the rest are aesthetic, ethic, and if you will, divine.”
"If You Get The Scale Right, Space Stops Being Space to Become Mind"
Xavier Corberó
"If You Get The Scale Right, Space Stops Being Space to Become Mind"
Xavier Corberó
TOYO ITO, TAMA ART UNIVERSITY LIBRARY,
Tokio
PETER MARKLI, HOUSE FOR SCULPTURES

Giornico, Ticino, Elveţia,1986-92

Tema proiectului

- Stabilirea independenta a unor premise de baza, de la care se porneste

- Analiza critica si cercetare intensiva
- Lansarea unor ipoteze si prelucrarea unei sinteze
- Fragmenetele si intregul sunt complementare si se influenteaza. Aceasta reprezinta pasul de la simpla
constructie la arhitectura, de la ansamblu la tectonicitate. Tectonicul incorporeaza intotdeauna 3 aspecte:
legatura conceptuala dintre ansamblul fizic si metafizic, spatiul arhitectural si toata familia de aspecte care
interactioneaza / transforma / influenteaza, si care ajung sa fie, in final, specifice.
- Orice material are o forma proprie. Intrebarea: cum si-a capatat acesta forma? [topos- loc, typos-
semnificatie, tectonic. K Frampton: "Arhitectura exprima atat sunetul, cat si linistea - in relatie cu situl. O
arhitectura ce nu poate fi tacuta este lipsita de putere spirituala."
- Paradoxul arhitecturii este ca, desi obiectivul sau principal este spatiul, aceasta se foloseste de non-spatiu, de
materialul ce limiteaza si influenteaza spatiul. Arhitectura isi 'obtine' memoria, puterea spatiala si caracterul
din material.
- Senzualitatea si senzorialitatea materialului (Manfred Sack): Cum se simte? Ce infatisarea are - arata tern,
este lucios sau sclipeste? Miroase? A ce miroase? Este dur, sau moale, sau flexibil, sau rece, sau cald, sau fin
la atingere, sau rugos? Ce culoare are, si care este atributul caracteristic pe care il exprima in suprafata sa?
Tema 3(I) ”Spațiu structură”

Pornind de la elemente de sintaxă de tip zid, fereastră, ușă, plafon, planșeu etc și folosind principii de
compoziție precum ritm, ierarhie, secvență, parcurs împreună cu decizia explorării felului de a fi specific
unui anumit material (piatră, cărămidă, beton) sunt exersate moduri de configurare spațială a unui
perimetru dat.
Accentul este pus pe înțelegerea legăturii dintre structură, material, spațiu, lumină, ordine, ierarhie
spațială.

Ce imagine ati ales? Descrieti succint ce v-a placut la imaginea aleasa.

Pentru propunea voastra descrieti:

Element/e de sintaxa Principii de compozitie Materialitate Lumina