Sunteți pe pagina 1din 13

Lumina in viziunea lui Louise Kahn

All material in nature, the mountains and the streams and the air and we, are made of Light which has been spent, and this crumpled mass called material casts a shadow, and the shadow belongs to Light.1

Lumina in arhitectura Spatiul arhitectural exista doar prin iluminarea obiectelor si a suprafetelor de inchidere. Arhitectura poate fi considerata ca : arta a plasarii si controlarii surselor de lumina in spatiu . Instrumentele generale ale arhitectului, planurile, sectiunile, fatadele, nu iau in considerare in totalitate acest aspect. In momentul crearii planului unul din cele mai putin controlate fenomene este lumina si, in consecinta, este unul dintre subiectele carora li se acorda cea mai mica importanta. Experienta indelungata si observatia atenta a situatiilor reale sunt singurele care reusesc sa formeze un catalog de referinte in ceea ce priveste lumina. Lumina vazuta de arhitecti Arhitectura este joaca priceputa, corecta si magnifica a volumelor in lumina : umbrele si luminile le descopera formele Le Corbusier2 Cand ma gandesc la un spatiu de cult, ma gandesc la un loc unde sa pot sta si sa mi se aminteasca de toate lucrurile care snt importante in afara vieii noastre proprii. Pentru a exprima spiritualitatea, arhitectul trebuie sa se gandeasca la materialul original al arhitecturii, spatiul si lumina. Richard Meier3 Lumina soarelui nu stia ce este inainte de a lovi un perete Louis Kahn4

Lumina n viziunea lui Louise Kahn

Kahn si-a definit intelegerea sa pentru lumina printr-un rand dintr-o poezie a lui Wallace Stevens pe care Kahn a parafrazat-o Ce felie de soare are cladire ta ? . Pentru Kahn poemul sugereaza modul in care structura incaperii este definita de lumina ce patrunde in ea. Ca profesor , Louise Kahn a tins sa vorbeasca in fraze mistice despre forma, lumina si materiale, intrun stl care a fascinat studentii si mai apoi pentru profesiile de design ce l-au facut sa fie privit ca profet si lider. Lumina - inteleasa a lumina naturala (Kahn o numeste glowing matter ) - este o parte componenta a fiecarui spatiu, o componenta fundamentala a lumii noastre si prin urmare constituie o necesitate de baza. In cautarea sa continua pentru ceea ce este original, Kahn si-a formulat teoria sa filosofica a tacerii si luminii . Intreaga existenta isi are originile in lumina din faza precedenta existentei lumii, tacerea fiind o expresie a existentei fara proprietati materiale. Doar lumina ii ofera spatiului caracterul sau specific in functie de tipul deschiderii, exemplu fiind Trenton Bathhouse. Lumina defineste spatiul. Lumina in arhitectura lui Louis Kahn Kahn ofera spatiilor sale o lumina ce variaza de la cea dirijata ca in cazul Sinagogii Israele Mikbeh la cea care marcheaza o zona de tranzitie intre 2

interior si exterior. Luminii este o valoare in sine si este transformata intr-o componenta metafizica a arhitecturii. Tipul luminii este determinat de tipul deschiderii, un exemplu in acest sens fiind Consulatul Luanda, de forma cladirii creand o interrelationare intre doua corpuri, cum este cazul Parlamentului din Dhaka. Lumina poate deveni chiar factorul care determina constructia. o Yale Center Lumina naturala a fost o parte esentiala pentru arhitectura Centrului Yale. Lumina patrunde in cladire prin intermediul ferestrelor si prin uberlichturilor. Kahn a intentionat sa relationeze lumina caracteristica galeriei de la etajul superior cu alte spatii, motiv

pentru care a creat doua curti, una la intrare extinzand intreaga inaltime a cladirii, cealalta in legatura cu bibliotecile fiind naturala tuturor situata la un nivel nivelelor si prin

inferior. Fiecare curte confer alumina intermediul ferestrelor sale. Al treilea etaj, deoarece era proiectat sa aiba o intensitate de deschideri mici. Spatiul dramatic si lumina pot varia, insa curtile luminate zenital ale Centrului Yale il fac sa se asemene cu alte cladiri ce apartin lui Kahn in care spatiul mare central este luminat zenital si este inconjurat de alte spatii mai mici. In cazul Unitarian Church din Rochester, Ansamblului National de la Dacca, Erdman Hall Dormitory Exeder, din Bryn Mawr si Biblioteca Philips spatiile centrale luminate sunt de maxima importanta pentru lumina redusa a luminii nu are pentru decat obiectele care trebuiau sa fie protejate excesiva,

caracterul fiecarei cladiri. Cu toate acestea fiecare primeste lumina zenitala diferit : prin lucarne, ferestre inalte, uberlicht-uri situate deasupra structurii 3

masive. De asemenea fiecare cladire variaza prin cantitatea si calitatea luminii natural ce patrunde la etajele inferioare. In cazul curtilor de la Centrul Britanic , lumina pare mai penetranta decat in spatii largi ale altor cladiri. Uberlicht-urile in cazul acesta sunt acele ale unui muzeu dedicat aducerii luminiii naturale. Uberlicht-urile galeriilor sunt utilizate la etajele superioare, dar lumina cea mai puternica se remarca la curtea de la intrare unde lumina nu mai este difuzata de casetele ferestrelor ce sunt folosite in rest peste tot, avand doar brise-soleil-ee exterioare aici este permisa patrunderea luminii nedifuzate. o Unitarian Church and Comunity Center Kahn a fost preocupat de expresia materialelor si de modul in care lumina descopera si creaza natura spatiului interior. Biserica Unitarian din Rochester, New York, este o suprapundere de incaperi ce inconjoara un pentru a controla lumina. Doar

sanctuar central al bisericii, loc in care lumina patrunde prin ferestele acoperisului. Ferestrele nu pot fi vazute din majoritatea spatiilor din interiorlumina pare sa patrunda din surse misterioase invizibile. Cu peretii simpli din zidarie gri, spatial este auster, dar adus la viata prin tapiteria colorata. Efectul luminii in relatie cu cel al culorii limitate creeaza o atmosfera incarcata de semnificatie. Straturile fatadei au o importanta majora pentru modularea luminii si umbrei. Aici lumina este un element ce determina dorma cladirii. Impresionantele fantani de lumina ale camerei de conferinte creaza spatii proprii de lumina, nu doar accentuand colturile camerei, dar mergand mai departe de atat. In centru tavanul din beton brut in forma de cruce este rasucit in jos. Aceasta aminteste de capela lui Corbusier de la Ronchamp, nu formal, ci in ceea ce priveste efectul luminii, unde bolta tavanului este combinata cu turnuri ce confer alumina zenitala. Aici forma sculpturala libera a lui Le Corbusier este tranformata in geometria calculata a lui Kahn. o Weiss House Deschiderile generoase pe fatada de sud sunt determinata de peisaj. Pentru a regulariza lumina Kahn foloseste panouri mobile de lemn situate la doua inaltimi diferire. Casa Wiess contureaza constienta lui Kahn pentru necesitatea modularii luminii naturale in arhitectura. o Tribune review press building Dupa ce mai multe cladiri importante realizate au fost publicate, Kahn a primit numeroase proiecte. Un birou editorial pentru un ziar si tipografie sunt construite din pereti de zidarie cu pereti intermediari din beton si grinzi prefabricate din beton pentru acoperis. Planul simplu rectangular, impartit in doua parti egale, are o splina formata din toate spatiile de servire ce sunt concentrate pe un ax central. In acest proiect Kahn se confrunta intens cu relatia dintre spatiu interior si lumina naturala. Fereastra cheie rezulta din modul in care se poate evita stralucirea neintrerupta. Principala deschidere larga este plasata imediat sub 5

planseul acoperisului si un element ingust este centrat dedesubt creand deschideri autonome geometrice. o Indian Institute of management in Ahmedabad, India In ambele forma zidariei este penetrate de deschideri ce creeaza un joc constant al luminii modulate in spatial nterior.

National Assembly , Dhaka este formata din unitati de cu catre zidaire deschideri spatiul cilindrica rotunde interior. si si Ele rectangulara triunghiulare

inconjoara o camera de adunare cu acoperis asemenea unei bolte cu lucarne inalte. Biblioteca Exeder Academy, Exeder, New Hampshire, atriumul are balcoane Lumina ce inconjoara prin central. patrune

Uberlicht-uriile de deasupra atriumului.

o Kimbell Art Museum , Fort Worth, Texas O cladire pe un singur nivel, un fel de pavilion compus boltite care condusa asunse lumina din catre din elemente paralele este surse partea

constituite din beton in

superioara a fiecarei bolti. Lumina artificiala provine din aceleasi locri ca si lumina naturala. Alaturi zenitala despicaturile de lumina din de

deasupra incaperilor de expozitie, am taiat de-a lungul boltilor, la unghi drept, cer, un contrapunct si de curti, deschise catre de dimensiuni caracter calculat,

facandu-le Curtea Verde, Curtea Galbena, Curtea Albastra, numite dup tipul de lumina pe care am anticipat ca proportiile, vegetatia sau reflexele cerului pe suprafetele de apa le vor da.5 o Institutul pentru Studii Biologice Salk, La Jolla, California Institutul are o semnificatie profund spirituala. Institutul denota claritatea geometrica din sit, pe care il exprima si il evidentiaza continuu. Centrul este dovada elocventa a spatialitatii si a simbolismului incomplet, prin cele doua cladiri ritmate care determina un ax longitudinal puternic. Laboratoarele se afla in zona estica a unui platou vecinatatea litoralului. detasat perimetrale structura pentru eternul veritabil a al Kahn fata a de zidurile principala, realiza luminii. 7 dramatism din

Dupa cum el insusi spunea: Am ajuns sa realizez ca fiecare fereastra ar trebui sa aiba un perete liber in fata. Acest perete, primind lumina zilei, va avea o mare deschidere catre cer. Stralucirea este modificata de peretele luminat si vederea nu e intrerupta6. Spatiile sunt articulate ierarhic, volumetriile rezultate fiind identificate intr-o structura proprie. Kahn a fost mereu preocupat de vibratia luminii si de animarea pe care i-o conferea spatiului; considera ca o incapere nu exista decat in masura in care este luminata. Curtea interioara subliniaza monumentalitatea proiectului, devenind o a cincia fatada a ansamblului. Aspectul mineral al acesteia este marcat prin firul de apa ce izvoraste din fantana, creand o legatura cu situl in care este amplasat institutul, o legatura intre natura si arhitectura. Cele doua cladiri de laboratoare asezate paralel, cu turnurile de studiouri fata in fata si orientate spre ocean, definesc spatiul unei curti placate cu travertin, care genereaza o atmosfera universala. Ultilizarea betonului in forma sa pura, neprelucrata, atesta monumentalitatea pe care Kahn dorea sa i-o imprime constructiei. Patratele, liniile perfect definite, exedrele, axele de simetrie, ce devin din ce in ce mai complexe si mai bogate, dau nastere unor discontinuitati aparente si neomogene. Laboratoarele Salk sunt cladiri ce au la baza spatialitatea, unitati spatiale aflate intr-o relatie de reciprocitate, contribuind, insa, si la crearea spatiului exterior. o Memorialul celor sase milioane de evrei martiri, Battery Park, New York

Materialul ales a fost sticla, deoarece poseda aceasta calitate de materie tangibila ce poate fi penetrata de soare si poate proiecta umbre inca pregnante de lumina. Monumentul, neconstruit (proiectul a fost a fost compromis) consta din sapte cuburi de sticla (numar ce are corespondente cu Arborele vieii), pozitionate la distante egale cu latimea lor, ridicate pe o platforma. De o extrema simplitate , monumentul ar fi avut o rezonanta profund spirituala prin caracteristica sa de a primi si de a transmite lumina, emanatie divina. Monumentul a fost conceput asemenea unei incinte de lumina difuzata de noua pile deispuse in patrat intr-un parc, fara valoare rituala. Arhitectul simti din nou nevoia de-a lua in cnsideratie expresia simbolica a monumentului. El a trecut de la noua pile la sapte, dintre care una in centru care constituie o

capela mica in aer liber Capela a primit gravuri la interior si exterior. Celelalte sapte pile o inconjurau identice fara gravura. Una vorbeste, capela, celelalte sase tac.7

Tacere si Lumina In viziunea lui Kahn arta se naste la pragul dintre lumea reala si cea spirituala. Aceasta orientare enuntata in articolul Forma si Proiect a devenit de-a lungul timpului tot mai poetica, aforristica, aluziva si , drept 9

urmare, mai imperceptibila pentru mintile rationale. Dubletul Forma si proiect s-a transformat in Lege si Regula(1961), Credinta si Mijloace(1963), Existenta si prezenta(1967), Tacere si Lumina(1967). Transcendenta se afla dincolo de orice determinare in increat (tacere); in el exista potential toate expresiile care animate de dorinta de a de a fi devin lumina. Lumina, datatoare a tuturor prezentelor, isi proiecteaza umbra care apartine luminii. Ceea ce este facut apartine Dorintei si Luminii. Pragul dintre cele doua lumi, al tacerii si al luminii este numit Tezaurul Umbrelor. Arta se naste, asadar in Tezaurul Umbrelor.

Simt Lumina ca datator al tuturor prezentelor si materialul ca Lumina consumata Simt un prag: Lumina catre Tacere, Tacere catre Lumina o ambianta a inspiratiei in care dorinta de a fi, de a exprima se incruciseaza cu posibilul.

Sintetizare grafica a dialecticii spiritului Linia verticala simbolizeaza Pragul. In stanga liniei: Tacere dorinta de-a fi fara lumina, fara intuneric.. In dreapta liniei: Lumina datatorul tuturor prezentelor in lege si vointa.

Dedesubtul liniei sunt notate cuvintele pragului : Lumina catre tacere Tacere catre lumina Inspiratii Dorinta de-a exprima Sanctuar al artei Tezaur al umbrelor.8 Concluzii

10

Arhitectura lui Louise Kahn se remarca prin universalitatea limbajului, elementarismul formelor, poetica manipularii luminii si interpretarea subtila a arhetipurilor si tipologiilor clasice prin filtrul tehnicilor constructive contemporane. Opera kahniana ramane unul dintre cele mai fertile teritorii de inspiratie arhitecturala dincolo de modelul formal, ca un corp coerent de principii teoretice oferite interpretarii continue si deschise catre formarea de noi tendinte estetice. Dincolo de interpretarile diferite istoriografice, Kahn ramane un arhitect profund spiritual, extrem de riguros si totodata paradoxal prin faptul ca a raspuns provocarilor specifice societatii timpului sau rafinand un set de principii atemporale dincolo de limitele disciplinei. [Cladirile lui] sunt nainte de orice cladite. Elementele lor mereu elementare, grele, - sunt asamblate n mase portante solemne. Imbinarile sunt afaceri serioase ca si genunchii acelor kouroi, dar au articulatiile unor fiinte fara forma umana. Corpul lor e platonic, abstract si geometric...nghetat literalmente n acorduri muzicale tacute. Ele modeleaza 11

spatii cu o lumina ca prima lumina lasata asupra lumii... Sunt tacute... Zumzaie de tacere si de prezenta lui Dumnezeu Vincent Scully

Note
1

Toata materia din natura,

muntii si raurile si aerul si noi, suntem facuti din Lumina ce a a fost folosita, si aceasta multime sifonata numita materie lasa o umbra, si umbra apartine Luminii. Louis Kahn
2

Architecture is the learned game, correct and magnificent, of forms When I think of a place of worship, I think of a place where one can sit and

assembled in the light.


3

be reminded of all the things that are important outside our individual lives. To express spirituality, the architect has to think of the original material of architecture, space and light.
4 5

Daylight did not know what i teas before it hit a wall. Louis Kahn Citat in: Nell E Johnson, Light is the Theme: Louis Kahn and the Kimbell Art Kowalsky Karia, Michael Syskowicz Haus Zusertal prezentare in:

Museum (Forth Worth Texas, 1975, pag. 1975), p. 22


6

Bauwelt nr. 30-31/1983


7

Rowe, Colin Neoclasicism and Modern Architecture Part II., in Poemul Tacere Louis Kahn

Oppositions,1 (Sept. 1937), p.18


8

Bibliografie

12

1. Ioan Andreescu - Origini spirituale in arhitectura moderna, Editurile Paidea & Simetria, Bucuresti, 2000 2. Patricia Cummings Loud, Louis I. Kahn, Duke University. Museum of Art - The art museums of Louis I. Kahn, 1989 3. Klaus-Peter Gast, Louis I. Kahn, 1999 4. De Pierre von Meiss Elements of Architecture, 1990 5. Ravi Falia Gandhinagar: building national identity in postcolonial India 6. John F. Pile A history of interior design, 1988 7. Nell E Johnson, Light is the Theme: Louis Kahn and the Kimbell Art Museum, 1975 8. Kowalsky Karia, Michael Syskowicz Haus Zusertal 1983 9. Rowe, Colin Neoclasicism and Modern Architecture, 1937 10. archidialog.com/2008/12/12/buildings-8/ 11. http://architects.arbitat.com/kahn/ 12. http://architect.architecture.sk/louis-isadore-kahn-architect/louisisadore-kahn-architect.php

13