Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București

Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului

limbaj arhitectural 1
AN I / semestrul II – 2015 – 2016

Analiză de obiect arhitectural după criteriul atributelor vitruviene

Etapa II: analiza obiectului arhitectural ales

Analiza se va face completând fiecare subpunct din fișa de mai jos (Word, caracter de text Arial Narrow 12, format A4).
Schemele grafice și diagramele vor putea fi reprezentate în orice tehnică (desen de mână, laviu, colaj, prelucrare pe
computer) și vor fi integrate în paginile analizei.
Analiza va fi salvată în format pdf și prezentată la proiector în S5.
Prezentarea se va face de către toți cei trei membri ai echipei, pe baza machetei de studiu și a planșelor de la
proiector, într-un timp total de (maxim) 10 minute.

NUME STUDENŢI: Cotac Elvira, David Dragos, Ritco Ovidiu

GRUPĂ: 14B
A. DATE DE IDENTIFICARE A EXEMPLULUI ALES
Titlu: Esherick House
Autor: Louis Kahn
Anul construirii: 1959-1961
Localizare: 204 Sunrise Lane, Philadelphia, Philadelphia County, Pennsylvania, U.S.A

Bibliografie:

- Key Houses of the Twentieth Century: Plans, Sections and Elevations By Colin Davies
- Twenty Five Buildings Every Architect Should Understand(2nd Edition) By Simon Unwin
- Margaret Esherick House by HISTORIC AMERICAN BUILDINGS SURVEY
- Louis I. Kahn: The Idea of Order by Klaus-Peter Gast
- Louis I. Kahn: Light and Space by Urs Buttiker

Webografie:

http://www.archdaily.com/202759/ad-classics-esherick-house-louis-kahn
http://www.dezeen.com/2008/04/03/esherick-house-by-louis-kahn/
http://hiddencityphila.org/2013/05/a-study-in-modern-stewardship-louis-kahns-esherick-house-for-sale/
http://sahinternational.blogspot.ro/2008/09/louis-i-kahn-study-tour-methods.html
https://makingspaceandplace.com/2013/10/01/eshericks-formal-analysis/
B. ANALIZĂ DE OBIECT ARHITECTURAL DUPĂ CRITERIUL ATRIBUTELOR VITRUVIENE
1. FIRMITAS
- sistemul constructiv (masiv sau schelet, plan-structură sau plan liber), materialele de construcţie şi finisaj,
[dacă e cazul] tehnologia constructivă şi/sau echiparea tehnică

Încă de la prima vedere, observăm faptul că avem de a face cu un plan-structură,din care se delimitează
clar ierarhizarea funcțională a spațiilor, prin combinarea unor volume paralalelipipedice. Casa demonstrează
expresivitatea materialelor pe care Kahn le folosește în proiectele sale. O paletă de materiale limitată
intenționat de stucco, pentru fațade, beton și lemn de apitong contribuie la menținerea ideii că se pot realiza
spații de o complexitate funcțională si simbolistică din materiale foarte accesibile. Arhitectul a ales sa
foloseasca materiale străvechi, dorința fiind de a pastra aceleași tehnici inginerești de sute de ani , mai
degrabă decât producerea lor prin folosirea unor utilaje speciale.
Trebuie menționat faptul că terenul pe care este amplasată casa este mlăștinos, motiv pentru care inițial s-
au încercat inserții la nivelul terenului, nereușite, dar ideea finală a fost legată de apariția a 20 de pile din
beton plasate in cele mai importante puncte ale casei.

- atitudinea faţă de tehnica constructivă (integrare, exaltare, figurare, disimulare, subordonare) + relaţia dintre
structura reală şi structura percepută
La prima vedere, materialul predominant oferă o imagine clară , simplă și de calm.În dezvoltarea
acestei idei,se remarcă o exaltare în ceea ce privește materialitatea, Kahn fiind influențat de castelele din
Scoția, cu zidurile groase din piatră care ofereau ideea de spațiu în care poți să te protejezi, astfel că

2
folosirea de stucco pe fațade conturează puternic această inițiativă , de casă ca un spațiu privat de pericolele
din afară. Limita vizuală a casei este realizată de cele două șeminee laterale, care pot fi comparate cu rama
unui tablou. Geometria pură folosită in cadrul casei este cea care oferă casei o prezență puternică pe terenul
plat. Se remarcă o proporționalitate a fațadelor prin folosire geometriei ideale și a ”raportului de aur”.
Geometria casei arată ca această casă poate părea un spațiu stabil și calm , dar aceste principii geometrice
sugerează și că ”forțele” acestor noțiuni sunt gata să izbucnească. Principiile geometrice, ale luminii și ale
materialității lui Kahn sunt cele care oferă ideea de monumentalite casei. Exteriorul monolitic impreună cu
geometria spațiului interior sunt dovezile că arhitectul este capabil sa apropie omul foarte mult de ideea
monumentalității.

Fatada principala , compusa astfel incat sa ofere intimitate, ascunde modul dispunere al spatiilor interioare
si structura casei. Desi apare aceasta bariera vizuala, modul de compunere a volumetriei si dispunerea
golurilor in fatada poate oferi o imagine asupra planului structura al casei , deoarece aceasta apare ca o
compunere de volume paralelipipedice care pot fi separate unele de celelalte si sa fie durabile prin propria
compunere structurala.

- semnificaţiile tectonice (cu caracter universal) şi expresia tectonică - deduse din forma generală, tipul de
structură şi calităţile materialelor folosite (ex. transparenţă, permeabilitate, masivitate, echilibru static sau
dinamic, orizontalitate, verticalitate, imponderabilitate etc.)

Una din ideile importante pe care Kahn vrea să le transmită esta faptul că această casă este spațiul care
poate controla natura .Casa are parterul așezat pe întreaga sa suprafață pe un teren plat , ceea ce
sugerează ideea de stabilitate și echilibru . În urma analizei planului și documentațiilor am concluzionat că
legătura cu solul este realizată prin intermediul fundațiilor liniare. Senzația de echilibru este întărită și de
conformitatea clădirii , atât în plan cât și în elevație. Astfel se poate afirma că niciuna din cele trei direcții (
lățime, lungime, înălțime ) nu este dezvoltată în exces în detrimentul celorlalte două, arhitectul creând un
spațiu echilibrat, cu o dinamică proprie. Prin utilizarea spațiilor vitrate mari , care sunt puse în legătură
directă cu elementele naturale , se obține un spațiu caracterizat prin transparență și permeabilitate. Această
transparență este remarcată prin spațiile importante care se joacă cu lumina și aerul, fiind foarte bine
ventilate si luminate, chiar și lemnul folosit reflectă lumina venită din mediul exterior. Deși spațiul este unul
privat se realizează o legătură puternică între exterior și interior.

3
2. UTILITAS
2.1. UTILITAS PRACTIC

- partiul spaţial-funcţional prezentat succint, cu distribuţia funcţiunilor pe niveluri şi relaţiile dintre ele (ex.
zonificarea funcţională)

Spatiul se dezvolta pe patru fasii ce distribuie clar cele doua zone functionale: principale si secundare
avand ca scop perceperea volumului arhitectural neincarcat, curat si clar. Aceasta delimitare functionala se
regaseste in planul parterului, cat si in planul etajului.
Kahn reuseste sa jongleze cu spatiile sale, observandu-se astfel o alternanta fluida intre functiunile
atribuite partiului. In partea stanga a zonei de intrare se afla fasia corespunzatoare functiei auxiliare ce
deserveste spatiile principale, lipsindu-le astfel de utilitati. In aceasta zona se incadreaza spatiile dedicate
bucatariei, baii de serviciu de dimensiuni relativ mici si locului de depozitare. Cea de-a doua fasie este
didicata exclusiv functiei de luat masa, la fel cum cea de-a treia este dedicata exclusiv circulatiei, prin
prezenta scarii si a intrarilor. Ultima fasie, care indeplineste functia principala de camera de zi pe doua nivele,
respecta relatia intre principiile formelor geometrice simple, intre spatiul arhtectural si lumina. Acelasi tip de
zonificare se regaseste si la etaj, unde in prima fasie sunt distribuite baia si zona de depozitare, in cea de-a
doua dormitorul, iar celelalte doua au aceeasi functiune regasita si in planul parterului.

- apreciere critică argumentată a funcţionalităţii (sau non-funcţionalităţii) partiului

Paradigma spatiului auxiliar si a celui principal poate fi privita ca pe o subdiviziune a spatiului complex si
simplu. De fapt, Kahn a urmarit dintotdeauna obtinerea unui spatiu clar, cat mai simplu, care sa deserveasca
functia principala, iar acest lucru se poate observa cu usurinta in modul sau de distribuire a functiilor si felul in
care reuseste sa adapteze aceasta caracteristica spatiului construit. Acesta nu urmareste sa creeze o
frontiera ferma intre atribute si expresiile lor, ci mai degraba una fluctuanta, elastica.
Dupa cum am prezentat mai sus, ierarhizarea functiunilor poate fi perceputa ca o impartire in patru fasii,
alternandu-se functia principala cu cea auxiliara. Deoarece scopul arhitectului era cel de a obtine volume cat
mai coerente si clare, intr-o armonie ce cauta sa obtina un spatiu cat mai simplu, acesta alege sa grupeze

4
zona de servicii pe o singura parte a casei, in stanga, intr-o singura fasie, astfel incat tubulatura sa fie
distribuita doar in acea zona. In acest mod, spatiile principale sunt scutite de complexitatea tehnica si
functionala, iar spatiul auxiliar isi celebreaza propriul sau caracter complicat. Kahn isi construieste volumul in
asa fel incat reuseste sa se adapteze in mod optim la o anumita functiune sau destinatie.

2.2. UTILITAS PSIHOLOGIC (zonă de interferenţă între Utilitas şi Venustas)

- preocuparea (dacă există) pentru personalizarea spaţiului sau crearea unei anumite ambianţe (unui anumit
caracter) + mijloacele utilizate (relaţia interior-exterior, spaţialitate, amenajare, texturi, culori, lumină, etc.)

Beneficiarul proiectului este Margaret Esherick, o femeie singura, iubitoare a literaturii si colectionara de
carti. Casa a fost gandita in stransa legatura cu nevoile si cerintele sale, fapt confirmat de prezenta unui
singur dormitor, unei bai ce se muleaza dupa spiritul si dorintele unei femei si o biblioteca dispusa pe un
intreg perete de doua niveluri, in camera de zi. Bucataria unica din lemn si cupru, realizata de unchiul
beneficiarei, Wharton Esherick, sculptor de meserie, este singurul interior al casei ramas intact.
Preocuparea pentru personalizarea spatiului se regaseste in contrastul placut dintre peretii bej si culoarea
lemnului de apitong folosit pentru tamplarii, mobila si scara, intre materialitatea stucco-ului si a lemnului, ceea
ce confera spatiului inteior o ambianta ce te indeamna la relaxare, un loc placut in care sa-ti desfasori
lecturile si activitatile de zi cu zi. Acest duo de culori si materiale este prezent si la exteriorul casei, prin
folosirea betonului gri si a aceluiasi tip de lemn pentru tamplarii.

5
 Kahn a acordat o mare atentie relatiei interiorului cu exteriorul, prin amplasarea inteligenta a ferestrelor,
astfel incat interiorul sa se bucure si de intimitate, dar si de o iluminare cat mai potrivita unei impatimate de
literatura. Astfel, fatada orientata spre strada reuseste sa pastreze cadrul intim prin folosirea ferestrelor in
forma de T, care permit o iluminare bogata a camerei de zi, zonei de luat masa si dormitorului si o intelegere
clara a exteriorului privit de la interior, dar din exterior, aceste geamuri nu permit unui trecator sa cunoasca
spatiul interior.
Fatada orientata spre curte are un caracter public prin dispunerea a doua suprafete vitrate cu obloane,
care ocupa aproape in intregime fatada si lasa lumina sa patrunda si sa umple spatiul arhitectural clar, lipsit
de incarcatura detaliilor.
De asemenea, exteriorul poate da un indiciu si despre modul de dispunere a functiunilor de la interior,
astfel incat fatada care ii corespunde fasiei cu functii secundare are un mod mult mai dezorganizat de
amplasare a ferestrelor, care, de asemenea, sunt singurele ce pot fi deschise, permitand ventilarea
naturala.Prin modul in care a fost gandita, in stransa colaborare cu beneficiarul, casa Esherick nu este doar o
locuinta adaptata nevoilor si dorintelor locuitoarei, ci si un spatiu ludic, experimental.

2.3. UTILITAS SIMBOLIC (zonă de interferenţă între Utilitas şi Venustas)

- semnificaţiile legate de funcţiune (funcţionale propriu-zise, sociale, culturale/identitare, ideologice, simbolice

generale) şi expresia scopului clădirii – posibil legate şi de context

Functiunea de locuire nu a fost tratata in mod traditional vremii respective, ci printr-o abordare extrem de
particulara, fiind urmarite cu scrupulozitate satisfacerea cerintelor si nevoilor beneficiarului. Fiind destinata
doar unei persoane, casa Esherick inglobeaza doar un dormitor, o bucatarie personalizata de unchiul
beneficiarei si o camera de zi adaptata modului e viata particular al unei pasionate de literatura. Rezultatul
Este o casa ludica, experiment, care isi indeplineste insa functiunea de locuire.
Statutul social al ocupantului este sugerat in imaginea de ansamblu a locuintei. Kahn a dorit ca rezultatul
final sa exprime viziunea sa despre cum o femeie ar fi trebuit sa locuiasca intr-un mod independent si
modern. Astfel acesta se concentreaza pe identitatea beneficiarului in dezvoltarea proiectului sau, acordand
o atentie crescuta modului de viata si dorintelor beneficiarei, mulandu-se prin excelenta acestora.
Planul casei Esherick este impartit in doua paralelipipede de trei „pereti” paraleli, dintre care doi sunt
pereti locuiti care deserversc spatiile servante. Cel mai gros dintre ziduri adaposteste bucataria, baia si zona
de servicii, la parter, iar la etaj se afla baia si dressingroom-ul. In acest fel, spatiile ce au nevoie de apa sunt
dispuse toate pe aceeasi parte, simplificand aprovizionarea si drenajul.

6
 Cel de-al doilea perete locuit contine scara si doua verande cu usi de acces, spre strada si spre gradina.
Usa prin care se face accesul principal este dispusa pe o parte a verandei, astfel incat se creeaza o secventa
de tranzitie ierarhica, intrarea facandu-se printr-un lobby, iar mai apoi spre interiorul camerei de zi.
Veranda din spate marcheaza accesul spre curte, iar la etaj, cele doua verande devin logii.
Ultimul perete paralel, vertical si rectangular inrameaza inima camerei de zi, semineul, prin simplitatea si
claritatea sa.
In aceasta categoria a „peretelui locuit” am mai putea incadra si cei doi pereti de pe latura longitudinala prin
modul in care tamplaria si suprafata vitrata devine chiar mobilierul casei, care poate fi perceputa clar, intr-un
mod armonios si fara a fi mobilata. Peretele pe care este dispusa biblioteca denota scopul proiectului, dar
ofera de asemenea si un indiciu despre beneficiar, astfel peretii devin referinte pentru casa.

Expresia scopului cladirii:

Desi nu poate fi clasificata ca o locuinta conventionala, Casa Esherick a fost realizata in conformitate cu
viziunea beneficiarului, intrunind toate cerintele acestuia. Asadar, din acest punct de vedere, cladirea este
adecvata scopului de locuire.
Totodata cladirea este adecvata functiunii de locuire si din punct de vedere al partiului: ierarhizarea coerenta
a spatiilor principale si secundare in asa fel incat sa se adapteze nevoilor locuitoarei, sa permita o mai buna
desfasurare a activitatilor, iar spatiul sa fie perceput cat mai simplu si armonios.

- semnificaţiile simbolice derivate din semnificaţiile tectonice.

Casa Esherick se caracterizeaza prin design-ul modern, raportata la locuintele mai vechi si mai conventionale
din vecinatate, dar desi este o locuinta indrazneata, ea reuseste sa se adapteaza locului, unificandu-se cu
situl. Caracterul solitar al locuitoarei se reflecta si in contextul in care casa este amplasata: intr-o zona verde,
linistita, pe un teren de 2,5 hectare, inconjurata de putini vecini.

7
3. VENUSTAS
- calităţi plastice (geometrie, efecte de textură, culoare, lumină – chiar dacă se repetă) şi compoziţionale

Idealurile lui Kahn despre organizarea spatiului cu ajutorul geometriei sunt evidente in planul casei
Esherick, aparent simplu, el devine unul mul mai complex prin folosirea rapoartelor matematice.
Planul casei este unul dintre cele mai conventionale elemente ale sale. Spatiile principale sunt patrate
dublate, forma de la care Kahn porneste procesul de aranjare a spatiului. Dispunerea simetrica a celor doua
spatii de o parte si de alta a circulatiei principala, care continte scara si usile exterioare reprezinta nodul
central care realizeaza legatura intre plan si functiune inspiradu-se din casele traditionale.
Din punct de vedere al geometriei, volumul paralelipipedic al cladirii este perforat ,reducand din
masivitatea edificiului si dezvaluid in mica masura interiorul de o caldura ademenitoare. Raportul plin/gol
este adus la o stare de ehilibru. Logiile dispuse pe fatadele orientate catre strada, respective catre curte, nu
afecteaza integritatea partiului ,ele fiind inglobate in volumul casei ,deoarece tentidinta de completare a
formei duce la perceptia volumului ca un corp unitar. Singurele volume care se adauga la cel principal sunt
hornurile de zidarie ,aflate pe latura scurta a paralelipipedului,la ,,poluri’’opuse,ce functioneaza ca doua
,,opritoarea’’ ,caracterizate prin verticalitate,a corpului.Dimensiunea volumului este determinata cu arhitectul
Louis Kahn cu ajutorul ,,raportului de aur’’.

Cu scopul de a oferi un aspect cat mai modern, s-au folosit materiale noi precum sticla si beton armat bej
artificial, contrastand cu spatiul natural in care este pozitionata casa. S-au folosit si materiale specifice:lemn
de Apitong (pentru mobilier si tocurile usilor si ferestrelor, fiind vopsit in culori inchise pentru a creea senzatia
de gol. Așa cum este comun în mai multe stiluri de arhitectura, peretii interiori sunt în primul rând alb pentru a
a ccentua bogăția lemnului.
Fiecare parte a casei are o configurație de fereastră și de ventilație.Sticla este folosita pe suprafete mari,in
partea posterioara a casei ,un intreg perete de sticla si pe suprafete reduse in partea frontala,pentru a creea
intimitate beneficiarilor.Sticla este cea care confera un aspect modern, avand si rolul de a realiza o mai buna
comunicare intre spatiul interior si cel exterior. Lumina care se ,,scurge’’ in interiorul casei pune in evidenta
spatiul, calitatea si frumusetea lemnului. Modul de dispunere a ferestrelor in proximitatea bibliotecii
,beneficiara fiind o impatimita a cartilor,creeaza o lumina difuza prielnica cititului. Modul in care Kahn a
gandit patrunderea luminii in spatiile interioare este unul care ii confera locuitoarei libertatea de a controla
cantitatea de lumina, folosindu-se de grosimea zidului si obloane.
Astfel, din perspectiva posterioara a casei percepem spatiul exterior,constituit de gradina continuata de
un parc natural, si spatiul interior ca un intreg,un spatiu fluid,continuu datorita materialitatii peretilor.Pe de alta
parte,perspectiva frontal a casei sesizam vizual o opulent intre trecator si fatada impunatoare de beton.

8
 Caracterizata printr-o sinceritate formala si o logica constructiva, casa Esherick este lipsita de decoratii si
ornamente in raport cu perioada in care a fost construita, expresivitatea sa fiind data de diverse texturi si
combinatii de materiale.

- calităţi legate de integrarea în contextul fizic (natural sau urban) şi/sau cultural-istoric („spiritul locului”) +
modalităţile de realizare

Gradina edificiului se pierde intr un continuu spatiu verde ,ea fiind alipita parcului natural Pastorious.
Fatada vitrata este gandita in asa fel incat privirea locatarei sa fie indreptata spre lacul natural ce apartine
parcului. Casa contrasteaza cu mediul inconjurator,un mediu natural, atat in forma, proportii si materiale, cat
mai ales in relatia dintre masivitatea casei ,dinspre strada,si vegetatia pe diferite nivele ce o inconjoara.
Cladirea nu rezoneaza cu locuintele din jur ,datorita parcelelor mari de teren.

- semnificaţiile legate de posibile asociaţii de idei sau modele la care se apelează din raţiuni estetice (modele
simbolice, istorice, artistice, abstracte, etc.) + expresia rezultantă

Design-ul Casei Esherick este un exercițiu de geometrie ca o disciplină pentru organizare și dimensiuni
spațiale.Faptul că o parte din geometria își are originea în vatrele casei aceasta consolidează identitatea
simbolică a casei . Unul dintre principiile care stau la baza proiectarii casei si care il preocupa in mare parte
pe Louis Kahn este dualitate sexuala, contrastul dintre masculin si feminin. Aceasta dualitate prezenta in
multe din elementele locuintei ,atinge puncte de o sensibilitate vizuala inedita in unele cazuri, cum ar
fi:contrastul dintre caldura si eleganta lemnului si peretii albi de ipsos care sunt reci, seci si inexpresivi;
masivitatea fatadei principale si dispunerea suprafetelor vitrate in forma de T si golurile fatadei posterioare;
cele doua seminee aflate pe acelasi ax longitudinal de compozitie, la poli opusi. Daca le-am aduce impreuna
printr-o translatie, ele s-ar putea completa una pe alta, transmitand o idee clara asupra realitatii relatiei dintre
cele doua sexe. Modul lor de amplasare de o parte si de alta a casei sunt singurele volume ce se diferentiaza
de forma paralelipipedica a volumui. Arhitectul a dorit sa induca senzatia de spatiu familiar, inspirat din
casele traditionale dotate si ele cu vatre.

9
 Masculinitatea prezenta in arhitectura lui Kahn este simbolizata de litera ,,T’’,acesta devenid un
laitmotiv,litera ce o regasim in forma golurilor din fatada principala ,in forma semineului aflat langa bucatarie,
in articlatii s.a.

4. EXPRESIA ARHITECTURALĂ DE ANSAMBLU

- atributul (atributele) care predomină (nu numai enunţat, ci cu argumente) şi imprimă nota decisivă a
expresiei arhitecturale + ierarhizarea atributelor
Atributul vitruvian predominant este utilitas simbolic, deoarece aceasta casa este un manifest pentru un stil
de viata unic adaptat beneficiarului si nevoilor lui. Casa reprezinta suma ideilor si ideologiilor arhitectului
reflectate in spatiul construit. El reuseste sa se inspire din casele traditionale ale zonei, impartite in doua
spatii principale, legate printr-o fasie dedicata circulatiei si adapteaza acest tip de arhitectura perioadei
moderne, dar si prin prezenta celor doua seminee. In stransa legatura cu utilitasull simbolic se afla atributul
venustas care reiese din geometrizarea planului si atentia acordata modului de iluminare transpuse in ratiuni
estetice, dar totodata si functionale. Preocuparea pentru personalizarea spatiului si crearea unui anumit
caracter sublinaza clar influenta atributului vitruvian utilitas psihologic. Atributul firmitas poate fi citit in
adaptarea planului-structura la cele doua tipuri de spatiu: servit si servant si in alegerea materialelor in asa
fell incat utilitasul simbolic sa fie pus in valoare. Principiile si ideologia arhitecturala a lui Kahn se reflecta in
atributull utilitas practic, respectand o distributie distincta a functiunilor.

10
11
12
5. MACHETĂ DE STUDIU
- este vorba despre o machetă (nonconformistă) realizată din materiale reciclabile, la scară variabilă, care să
reprezinte ESENȚA / CONCEPTUL / IDEEA de la baza volumetriei proiectului analizat (poate fi un poem ca
în cazul arh. Campo Baeza, o diagramare spațială, cele cinci puncte ale lui Le Corbusier, un joc pozitiv –
negativ, biomorfism etc.). În acest sens, macheta va fi o reducere la esențial a volumetriei, iar reprezentarea
poate avea un caracter artistic.

- 1-2 fotografii ale machetei trebuie integrate la finalul Pdf-ului de prezentare

13