ETOILE

-suprafata : 5,7 ha
-diametru : 270m
-inaltimea cadrului: 30 m
-Inaltimea dominantei: 50 m
-

Mai tarziu, axa a fost extinsa din nou catre vest, in lungul Avenue de la
Grande Armee, traversand limita Parisului, catre La Defense.
Dealul pe care este amplasata piata a fost nivelat , conferindu-i o forma
concava
Arc de Triomphe du Carrousel , obeliscul din Place de la Concorde, Arcul de
triumf din Place de lEtoile si Grande Arche de la Defense intregesc o aceeasi
perspectiva.
.Ansamblul este realizat dupa un sistem de axe radial-convergente spre
dominanta-Arcul de Triumf- dispus in mijlocul pastilei care organizeaza
circulatia giratorie, acesta fiind si cap de perspectiva pentru toate axele ce
strapung piata. Din cauza numarului mare de strazi care concura in acest
spatiu, cadrul construit este prea fragmentat si lipsit de coeziune.
Lamele care compun cadrul construit sunt lipsite de proportie si uneori sunt
egale sau chiar mai mici decat golurile adiacente.Utilizandu-se plantatii
perimetrale care se combina cu plantatiile de aliniament de pe strazile
laterale se mascheaza lipsa de proportie a plinurilor, se inlatura rapoartele
nehotarate dintre plinurile si golurile si delimitarea pieteti pare continua
Amplasarea unui monument in centrul unei piete, unde de altfel exista refugii
necesare organizarii circulatiei, se poate admite numai in cazul cand acesta
are o silueta foarte ingusta[], permite trecerea vederii(colonoade, arcuri de
triumf-piata Etoile
sau are o inaltime mai mica
accesul pietonal in Place de LEtoile este restrictionat, in sensul ca nu exista
amenajari in acest sens aferente strazilor catre strapung piata. Se poate
ajunge insa, printr-un pasaj subteran la Arcul de Triumf.
Aspectul variat si caracterul monumental este oferit de dispozitia si forma
elementelor de-a pivtlungul axei principale de compozitie , cu o cadenta
ampla cu valori care se amplifica.

Piata Madeleine

Ansamblul
Madeleine
de la Piata
Concorde la
Piata Madlene
efect de
dinamizare a
imaginii in
cadrul spatiului
respectiv
datorita
aceasta variatii
a profilului
transversal -de
la poarta de
legatura la
iesirea din piata
avem de-a face
cu 4 profilui
transversale - perceptia asupra bisercii Madlene in care sunt perceptibile 6
coloane numai, se ajunge la 8 coloane, 10 si respectiv 12 coloane( cu o inaltime
de 20 m).- exemplu de dinamica compozitionala in perceptie
La Piata Madeleine exista o corespondenta intre volumul principal si forma
spatiala care il inconjoara, elementele sunt corect proportionate si, cu tot spatiul
relativ limitat, se poate circula in voie si degajat.
In piata Madeleine din Paris, cu toata delimitarea exterioara care prezinta un
cadru fragmentat si dezordonat, spatiul este precis exprimat datorita formei si
pozitiei centrale a bisericii care ordoneaza aspectul.In toate aceste exemple,
cadrul pietei este complet subordonat cladirii centrale care are un rol decisiv.

Piata Navona
Suprafata: 1,5 ha
Lungime: 250 m
Latime: 60
Raport latime/ lungime: 1/ 4,3

Asezarea dominantei lateral fata de axa longitudinala a pietei

Elementele sculpturale din centru contribuie la imbunatatirea limitarii spatiului
pietei nefavorabil proportionat., avand raportul intre laturi ce depaseste

Se poate marca centrul unei piete (obeliscul fantanii centrale din Piata Navona)
care accentueaza centrul unui spatiu prea lung si contribuie la definirea
caracterului de piata fara a fragmenta spatiul.

Piata Operei - Paris

Un avantaj major: distanta dintre piata si fatada operei este suficienta astfel incat
aceasta din urma sa poata fi admirata de privitori.
Amenajarea pietei e concretizata de haussmann cu scopul de a facilita toate
tipurile de circulatii

In Piata Operei din Paris din cauza cadrului tesit fata de axa principala a cladirii,
lipsei de proportie a spatiilor in raport cu volumul construit, rezulta, cu toata
dispozitia riguros axata, un aspect dezordonat, cu consecinte de altfel foarte
dezagreabile pentru circulatie.

Piata San Marco - Venetia

Suprafata:
Lungime:
Latime:

Raport
o SAN MARCO campanilul este simbol element dominant. Dar este
simbol nu numai pt piata San Marco ci pt intreaga alcatuire urbana / al
orasului. In sec XIX la sfarsit, cand cutremurul a daramat companilul,
populatia a strans bani ca sa-l reconstruiasca pt ca simteau lipsa acestui
simbol in alcatuire. Acest campanil nu a fost construit inital in ideea de a fi
simbolul Venetiei ci a fost construit pur si simplu din ceea ce insemna
traditie a campanilului, legat de existena unei basilici. In timp, campanilul
si a castigat aceasta valoare de simbol. Lucrul asta se poate produce intr
un timp mai scurt sau mai lung si chiar si in arh moderna/
contemporaneitate
o exemplu San Marco la Venetia unde avem complexul celor 2 piete piata
mare (trapezoidala definita nu pe ax de simetrie, cu o proportie desavarsita
cu dominanta campanilul si catedrala, deschisa pe o parte catre piateta,
piateta fiind deschisa la randul ei pe sub arcade, iar pe celalalta parte este
deschisa catre Canal grande.)- stare extrem de rafinata a proportiilor. Spre
acest rafinament sunt stapanite dimensiunile deschiderilor, precum cea dintre
piateta canalului si cea mare stapanita prin campanil ca dominanta spatiala si
element cheie de balama in plan.
Piata San Marco pune problema proportiei intre componentele spatiului si
dimensiunile... deschiderea unui spatiu catre un alt spatiu inseamna preluarea
contactului intre cele 2 spatii, exact asa cum lucrul acesta se realiza in stilistica x
sau y privind interiorul spatiului, relatiile spatiale. Asa ceva, intr-o schema care ar
putea sa redea un pilastru in interior, poate sa insemne si conceperea unui front
pt ansamblul spatial al unei piete. In trecerile dintr-un spatiu in alt spatiu, pt ca
spatiile resp sa isi pastreze individualitate, particularitatea si sa isi pastreze o
scara a lor prin proportiile respective, apare un procedeu care poarta numele de
poarta poarta urbana
De cele mai multe ori, orientarea este dubla. deschidere spre x element ( ex:
San Marco- deschis spre canal Grande), exista insa si reversul dintre canal
Grande spre piata.

Constructiile care sunt realizate in San Marco nu apartin aceluiasi moment al

istoriei, dupa cum nu toate constructiile care s-au realizat in cursul timpului in
acel spatiu exista si astazi.

San Marco din cursuri Criticos

- Un exemplu relevant de complementaritate, de contrapunct compozitional ntre
piese de naturi diferite, dar echivalente ca pondere, l ofera Piazza San Marco din
Venetia.
- alcatuita dintr-un ciorchine de forme spatiale si volumetrice, domina orasul. Forma
net decupata a pietei si subordoneaza cladirile cu tratare uniforma si repetitiva
(Procuratiile) care o delimiteaza pe trei laturi, dar nu si edificiile monumentale ale
Bazilicii si Campanilului, cu care intra ntr-o relatie de echilibru al contrariilor. Cele doua
cladiri, ele nsele aflate ntr-o relatie de contrast, formeaza un ansamblu dominant fata
de cladirile din jur (Procuratii si tesut urban omogen) si aflat n relatie de
complementaritate cu spatiul bine conturat al pietei.
- privind de sus (sau n plan), spatiul pietei se citeste

ca figura pe fondul reprezentat de tesutul urban nconjurator; restrngnd cmpul

vizual la spatiul pietei, acesta devine fond pentru biserica San Marco sau pentru
campanil (ambele figuri); la nivelul pietonului, biserica si campanilul se percep ca
figuri pe fondul fronturilor uniforme ale Procuratiilor etc.

Piata San Pietro -Roma

Daca luam in planul general de ansamblu al Romei in considerare Piata

Capitoliului si Piata Catedralei Sf Petru, fiecare dintre aceste piete sunt
constituite pe baza unui ax compozitional principal, ax interior al spatiului.
Piata Sf Petru se afla in continuitatea esplanadei care de fapt prelungeste
axul principal al ansamblului. Deci este vorba de un ansamblu axial realizat,
sprijinit pe un ax compozitional la nivelul teritoriului mai larg. Nu exista o
legatura liniara, directa intre ansamblul si Piata Sf Petru. Exista un ax virtual
din Piata Capitoliului, in contextul privelistii in descendenta asupra Romei,
surprinde aceasta relatie lineara de la Capitoliu la Sf Petru o relatie care nu
este inidferent realizata, castigata, este o relatie gandita de Michellangelo,
relatie care creeaza niste efecte compozitionale deosebite. Nu intamplator
operatorii de turism care sunt mai destepti aduc turistii in Piata Capitoliului la
asfintitul sau rasaritul soarelui, pentru ca in imagine prezenta catedralei Sf
Petru capata niste calitati deosebite in aceste momente ale zilei, in aceasta
perceptie.

Capetele axului sunt de cele mai multe ori legate de efectul de perspectiva
despre care vorbeam mai inainte. In cele 2 exemple Capitoliul si Sf Petru
lucrul acesta este evident pentru ca spatiile in baza axelor sunt construite
astfel incat efectul principal compozitonal este efectul de perspectiva primaria veche a Romei din piata de jos si apoi prin urcarea scarii gigantilor
spre piata de sus.
Daca vrem ca aceasta cladire (obiectivul/ constructia importanta) sa fie
perceputa in cadrul respectiv, atunci trebuie sa avem in vedere ca acest unghi
e necesar sa se intinda catre 45 de grade (unghi vertical). Din exemplele de
spatii urbane, caracteristice si de referinta aceasta determinare se verifica la
ansamblu Sf Petru(Roma) Piata Capitoliului (Roma), Piata Di Spagna- pt
ca o conditionare in acest fel a spatiului determina o calitate deosebita pt
imaginea urbana.
Pavarea decorativa poate contribui la accentuarea sensului unei compozitii,
accentuarea centrului( Sf Petru )

Dominanta din Piata Sf. Petru din Roma este catedrala. Efectul dominant este
realizat prin masa cladirii, prin volumul cupolei, prin pozitia suprainaltata in
raport cu nivelul general al pietii, prin cresterea treptata a terenului spre
dominanta, aceasta crestere fiind accentuata nu numai prin trepte si
platforme la niveluri diferite, ci si printr-un profil longitudinal concav.
Dominanta este acuzata si printr-o diferentiere brusca de scara, in raport cu
elementele de insotire, printr-o tratare plastica mai bogata, mai energica si
prin pozitia frontala, in raport cu axa principala de compozitie. Forma
trapezoidala cu laturile divergente ale pietii aduce monumentul in fata, il
scoate in evidenta, amplificand valoarea dominantei.
Cladirea dominanta se afla intr-un cadru tratat neutru, insotit de elemente
decorative care accentueaza directia principala de compozitie si defineste
orientarea ansamblului simetric
San Pietro din curs criticos (colonada focalizeaza imaginea spre fatada
principala; spatiul este
dublu comprimat observatorul este propulsat spre catedrala prin forma
aplatizata
a elipsei, iar fatada catedralei este propulsata spre observator prin efectul
antiperspectiv al trapezului)a

Piata Signoriei - Florenta

Suprafata: 0,81 ha
Lungime: max 125 m
Latime max: 80 m
Inaltimea cadrului: 25 m
Inaltimea dominantei: 94 m

9 statui
Piata Signoria din Florenta prezinta doua spatii cu forme si valori diferite care
se grupeaza intr-un singur.Extensiunea spatiala asimetrica, continuitatea si
proportia spatiilor dau formelor o bogatie de expresie si o inalta valoare
sugestiva.Prin inaintarea monumentului principal in spatiu, aceasta se afirma mai
categoric si datorita gruparii de spatii el poate fi cuprins volumetric din o silueta
expresiva , accentuate de vertical turnului.
Piata are o forma de L cu case nealiniate la laturi din cauza modelului neregulat
facut de incendiu. Nu sunt unghiuri drepte si nicio strada care intra in piata nu are
vedere catre acelasi monument.

Un efect dinamic si cu o mare forta de atractie a fost obtinut prin asezarea cladirii
dominante pe diagonala, decalat fata de intrarile in piata
Piata Signoriei are elemente dispuse fara o ordine aparenta, insa datorita
expresivitatii dominantei, turnul care centreaza interesul, ea produce in ansamblu
o impresie puternica.

Piata Unirii Iasi

Directionare corecta in raport cu dimensionarea spatiului

Perceptia din piata a fost inchisa prin realizarea unei cladiri inalte in
spatele hotelului

Pardoseala pietei constituie un facto active in stabilirea caracterului

particular al ansamblului.Spatiile plantate, intercalate printer dalajele
decorative, oglinzile de apa si fantanile arteziene intaresc efectul artistic
realizat prin pavarea pietei.

Piata Universitatii
-realizata pe la 1850 si ceva. Completare exceptionala din punct de vedere arh.
- sg piata care se poate declara piata publica urbana din Bucuresti!!!
-se defineste prin existenta unor principii compozitionale: axele suport, axul
constitutiv principal fata de dominanta
- spatiul este nenorocit de interventia municipalitatii cu ajutorul ordinului arh care
a supervizat concursul resp si care ia in considerare si acorda premiul 1 acestei
solutii poza tel
- axul central este anulat
- solutia premiul 2 mai aproape de caract initital al pietei poza tel

caracteristicile structurii spatial-volumetrice:

-tipul de spatialitate: deschisa

-tipul de perspective:
1) perspectiva frontal(directa)- legata de caracterul de monumentalitate al spatiului,
elementul de inchidere al perspectivei se constituie in ax
2) perspectiva laterala- elementul de inchidere este situate lateral
- impune elemente de prestanta,in afara caracterului de monumentalitate al spatiului
(caracter mai liber)
- perspectiva laterala este caracteristica orasului medieval
- perspectivele laterale sunt legate de traseul sinuos al strazii
monumentalitate

-forma Pietei Universitatii este dup modelul haussmanian de "Mare-Intersecie" - "La

Grande Croisee" delimitnd axele nord-sud, est-vest astfel se ncurajeaz
modernizarea urban prin influena pariziana.
PROFILE TRANSVERSALE SI LONGITUDINALE:
SISTEM DE AXE
-o anumita ierarhizare a axelor, se determina prin tratarea spatiului respectiv in profil
transversal/longitudinal.
DESCHIDEREA/INCHIDEREA SPATIULUI
<15 => individul are impresia ca se afla intr-un spatiu deschis
>45 => individul are impresia ca se afla intr-un spatiu separator, stresant, inchis

Nu s-a avut insa in vedere ca desenul unui pavaj decorative trebuie sa fie
perceput in mod valabil din toate directiile si din orice pozitie si de aceea
elementele figurative, orientate numai pe o directive prezinta,din unele
puncta de vedere, aspect defavorabile, imaginile fiind rasturnate sau
deformate.

Piata Vendome - Paris

Suprfata: 1,55 ha
Lungime: 130 m
Latime: 120 m
Inaltimea cadrului: 18 m
Raport intre latime si lungime: 1/1,1

o piata la prima vedere foarte simpla, poate chiar austera la nivelul spatialitatii,
dar care evidentiaza o complexitate de axe.

Axul suport, care sustine piata in trama stradala pe strada Van Dome, se
defineste axul constitutiv care este unul transversal si care are o rezolvare
simetrica.

axele diagonale sunt sustinute prin tesitura in diedru a fronturilor si prin pasajele
pe sub cladire care au loc in lungul axelor respective,.

. Axul constitutiv este posibil sa fie unul transversal care are in camepete obiecte
de arhitectura

Piata Vendome are o forma dreptunghiulara cu laturile sensibil egale.Aici, ca si

piata Vosges, cu o forma patrata, notiunea de profunzime aproape ca nu exista si
spatiile inconjurate de fatade uniforme ne apar lipsite de viata, fara fantezie.
Elementul central din interiorul pietei este capabil sa centreze compozitia , insa
din exterior , datorita proportiilor diferite , lipsei de corespondenta si lipsei de
rapeluri cu cadrul care conduce perspectiva, apare stingher, rupt de cadrul in
care se situeaza.
.
Amplasarea unui monument in centru unei piete, unde de altfel exista refugii
necesare organizarii circulatiei, se poate admite numai in cazul cand acesta are
o silueta foarte ingusta (coloana, obelisc-Piata Vendome)
Pietele incojurate de cladiri de locuit pot sa fie realizate fara dominante, prin
constructii cu un caracter limitat, avand eventual accente modeste(piata
vendome)
Pentru a obtine un cadru riguros inchis (piata Vandome) se poate construi peste
golul strazilor daca portalul din dreptul strazilor se continua la parter pe tot
perimetrul pietei (portic acoperit) se intareste unitatea arhitecturala a pietei.
Piata Vendome este exclusiv decorativa, lipsita de o legatura functionala cu
cartierele si ansamblurile invecinate.

Piata Victoriei
impropriu denumita astfel

nu o piata ci un spatiu liber care s-a nascut istoric prin niste interventii punctuale
de-a lungul timpului
nu se constituie drept o piata urbana pt ca alcatuirea nu raspunde principiilor de
organizare spatiala
au fost vreo 2 concursuri inainte de 1944 si inca 2 dupa , sigur ca nu exista o
linie comuna intre cele 2 etape de concursuri pt ca pretentiile au fost diferite
elementul comun realizarea unui spatiu reprezentativ - pretentii pt ambele
etape
concurs 61 cu manifestare publica importanta actiuni de arh si urb
demonstrativ democratic. asta pt ca proiectele au fost expuse intr-un mare cort
chiar in piata victoriei, discutii cu cetatenii, etc
in realitate operatia nu a dus la nimic practic, concret la fata locului. A dus la
niste constatari care au dus la organizarea celui de-al treilea concurs dar
numai cu 3-4 colective invitate.
intr-o acceptiune colectiva a spatiului nu e bine ca spatiul sa devina o piata de
circulatie.
pe de alta parte a rezultat ideea ca acel spatiu in organizarea lui nu trebuia sa
neglijeze spatiul verde - sa fie prezent in interiorul pietei in consecinta au rezultat
cateva idei si anume:
circulatia est-vest sa ramana pe directia Mihai Bravu- Titulescu in subteran
circulatia n-o sa se realizeze transversal prin continuitate pe Bd. Catargiu si
Aviatorilor si pe Bd. Berzei
acesta de fapt a fost motivul pt care s-a insistat pe largirea Str. Berzei. lucru
care din pacate a fost uitat
de asemenea o circulatie pe Kiseleff Calea Victoriei - cu predilectie pietonala
axul acesta sa ramana pietonal
ce insemna de fapt reducerea rolului de circulatie a spatiului respectiv?
Indeosebi cu toate patrunderile laterale care nu trebuiau sa ajunga in aceasta
zona ...
avem 2 campuri structurale unul de nord, altul de sud
problema se pune - ce putem face ca aceste campuri structurale sa duca la
organizarea unui ansamblu coerent? in ex anterior foloseam elemente ale unui
camp in celalalt. -> aducerea unor elemente din campul structural de sud in cel
de nord si invers.
inca din 1996 -77 a aparut solicitarea pentru avizul de construire cladire inalta
P+15 pe aviatorilor
targivernari din Bucuresti - era o banca din Austria care construia cladirea aia , a
durat aproape 10 ani disputa. asta a estompat ce se intampla pe terenul din V
unde s-a realizat cladirea care este azi BRD - arhitectul nefamiliarizat cu
arhitectura de pe piata capitalista. Conflict cu investitorul care l-a contractat.
cladirea se afla in afara spatiului pietei si avea o pozitie intamplatoare.

pentru a pune in evidenta calmul pe care ti-l da un ritm, trebuie sa gasesti niste
elemente contradictorii, de contrast, situate intr-un anumit fel
se poate mima acest lucru printr-un adaos/ atasament la fondul existent sau
printr-o prelucrare a frontului existent, lucru care in unele orase europene a fost
facut. ( ex: Viena cumpararea de catre primarie a unui tronson intreg de
cladire, transformarea lui in birouri pt primarie, ceea ce a facut posibila o
reprelucrare a fatadei si o atasare a unui volum care sa completeze si sa creeze
un element de concentrare a atentiei asta lipseste in Piata victoriei. ).
Armonia nu inseamna lipsa de contrast.
Imaginea care se realizeaza in urma formarii acestor doua campuri structurale
este una discordanta si nepotrivita. In scopul ameliorarii acestei situatii, se
studiaza masura in care elementele unui camp structural por fi realizate intr-un al
treilea camp structural.

Victoriei de pe la Criticos
-este situata in sectorul 1 al Bucurestiului,la intersectia dintre Calea Victoriei,
Bulevardul Lascr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul
Aviatorilor, Soseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzeti i Bulevardul
Nicolae Titulescu.

-Forma construita este subordonata formei spatiale, gandita ca un sistem de linii de

forta, care in timp s-a materializat prin completarea cu cladiri uniforme, cu
arhitectura unitara
-spatiul central al pietei are rol static datorita directiilor echivalente care se
neutralizeaza reciproc in plan orizontal,fiind usor de controlat.
-spatiul este conceput ca figura pe fondul tesutului construit,iar edificiile majore
sunt integrate,supuse ordinii spatiale.
-piata a suferit numeroase transformari in perioada functionalista atat la nivelul
cadrului pietei(si-a redus dimensiunile) cat si la nivelul cladirilor (dezvoltare pe
vertivcala).
-in piata exista atat cladiri dezvoltate pe orizontala (cladirea guvernului),ceea ce
exprima stabilitatea,cat si constructii nou inserate (cladirea B.R.D.) dezvoltate
preponderent pe verticala ce exprima tensiune . Astfel se creeaza un echilibru la
nivelul fondului construit.

Pietele din Nancy

Suprafata totala pt tot ansamblul: 3.04 ha

Piata Stanislas

Suprafata: 1,18 ha
Lungime: 120 m
Latime: 98 m
Inaltimea cadrului: 20 m
Raport intre latime si lungime: 4/5

Piata de la Carriere

Suprafata: 1,4 ha
Lungime: 248 m
Latime: 56 m
Inaltimea cadrului: 10 m
Raport latime/ lungime: 1/ 4,4

Piata guvernamantului

Suprafata: 0,34 ha
Lungime: 86 m
Latime: 40 m

Inaltimea cadrului: 18 m
Raportul latime/ lungime: 1/ 2,1

In ansamblul de piete de la Nancy spatii diferentiate se succed intr-o ordine

continua de-a lungul axei principale de compozitie.Spatiile astfel dispuse se
leaga intre ele, se deschid unele fata de celelalte, formand insa in gruparea
lor o unitate spatiala inchisa.Cadrul construit realizat dupa o simetrie relative
este hotarat exprimat si prezinta o cadenta ampla cu valori care se
amplifica , contribuind la aspectul variat si la caracterul monumental al
acestui ansamblu.
Faimoasele piete in serie din Nancy sunt un exemplu de design in care
elementele noi sunt imbinate perfect cu existentul, generand o unitate
spatiala care nu a fost doar un element structurant pentru oras si
imprejurimi, ci sa devina un simbol pentru acesta.
Inainte de construirea pietelor in 1752, orasul Nancy era compus din doua
unitati autonome, la cererea Stanislas Leszezynski, arhitectul Emmanuel Here
de Corny a vazut in aceasta oportunitatea de a uni cele doua orase intr-o
singura entitate.
Acesta a fost Place Royal de o forma aproape patrata, acum sub numele de
Place Stanislas, direct opus cu intrarea in orasul Medieval; sit-ul este
transformat in corelare cu noua trama stradala a orasului.Piata se naste ca un
ansamblu arhitectural unitar intr-un stil preluat de la existentul Hotel de
Craon. Pe latura lunga este Primaria flancata de cladiri cu functiuni civice,
colturile pietei sunt deschise, dar limitate prin portile si fantanile de Jean
Lamour. O alta componenta a designului a fost legatura cu orasul medieval.O
inalta arcada flancata de portice, pozitionata opus de primarie genereaza un
efect subtil de tranzitie de la Place Royal la intrarea in orasul vechi.
In piata statuia lui Loui XV macheaza punctul unde cele doua axe majore se
intersecteaza: axa existenta N-S legand vechiul de noul oras, si noua axa E-V
actionand ca un element unificator si structurant pentru oras si vecinatati,in
capatele acestei axe, la marginea orasului, arcade impozante marcheaza
tranzitia catre imprejurimi. Aceasta axa a schimbat relatia orasului cu
vecinatatea, aducand pana in Piata peisajul, prin aceasta perspectiva pe ruta
perfect dreapta a axei.
La gruparea de piete de la Nancy intalnim principiul simetriei relative, care
reprezinta o simpla repetare a elementelor in raport cu o axa, expresivitatea
artistica rezultand in special din rafinamentul cu care sunt rezolvate detaliile
- In ansamblul de piete de la Nancy spatii diferentiate se succed intr-o ordine
continua de-a lungul axei principale de compozitie; spatiile astfel dispuse se
leaga intre ele, se deschid unele fata de celelalte, formand insa gruparea lor
o unitate spatiala inchisa

- Dispozitia si forma elementelor de-a lungul axei principale de compozitie din

Nancy, cu o cadenta ampla, cu valori care se amplifica, exprima hotararea si
contribuie la aspectul variat si la caracterul monumental al acestui ansamblu
- Se poate marca centrul unei piete (Statuia lui Stanislas din piata Stanislas
din Nancy) care accentueaza centrul unui spatiu prea lung si contribuie la
definirea caracterului de piata fara a fragmenta spatiul

Nancy diana

Faimoasele piete in serie din Nancy sunt un exemplu de design in care elementele noi
sunt imbinate perfect cu existentul, generand o unitate spatiala care nu a fost doar un
element structurant pentru oras si imprejurimi, ci sa devina un simbol pentru acesta.
Inainte de construirea pietelor in 1752, orasul Nancy era compus din doua unitati
autonome, la cererea Stanislas Leszezynski, arhitectul Emmanuel Here de Corny a
vazut in aceasta oportunitatea de a uni cele doua orase intr-o singura entitate Noile
programe au fost puse in context astfel incat componentele interventiei sa ofere acel
element structurant in oras "trait d'union".
Acesta a fost Place Royal de o forma aproape patrata, acum sub numele de Place
Stanislas, direct opus cu intrarea in orasul Medieval; sit-ul este transformat in corelare
cu noua trama stradala a orasului.Piata se naste ca un ansamblu arhitectural unitar intrun stil preluat de la existentul Hotel de Craon. Pe latura lunga este Primaria flancata de
cladiri cu functiuni civice, colturile pietei sunt deschise, dar limitate prin portile si
fantanile de Jean Lamour. O alta componenta a designului a fost legatura cu orasul
medieval.O inalta arcada flancata de portice, pozitionata opus de primarie genereaza
un efect subtil de tranzitie de la Place Royal la intrarea in orasul vechi.
In piata statuia lui Loui XV macheaza punctul unde cele doua axe majore se
intersecteaza: axa existenta N-S legand vechiul de noul oras, si noua axa E-V
actionand ca un element unificator si structurant pentru oras si vecinatati,in capatele
acestei axe, la marginea orasului, arcade impozante marcheaza tranzitia catre
imprejurimi. Aceasta axa a schimbat relatia orasului cu vecinatatea, aducand pana in
Piata peisajul, prin aceasta perspectiva pe ruta perfect dreapta a axei.
Pentru a unii PLace Royale de Hemicycle a fost creata Place de la Carriere. Aceasta
noua piata a fpst tratata ca un element spatial autonom,Hotelul de Craon fiind mai inalt
impreuna cu inca 3 copii identice marcheaza colturile pietei.Spatiul a fost amenajat cu
spatii verzi si felinare pentru a macraca caracterul de promenada.Place de la Carriere
este componenta cheie a propunerii ce a legat compozitia, avand deja o proportie
alungita, aceasta a fost manipulata si mai departe,in scopul accentuarii perspectivei
sale. In capetele de perspectiva fiind pozitionate Primaria si Palatul Ducal, acestea isi
pastreaza distanta una fata de cealalta.

Santa Anunziata - Florenta

Suprafata: 0,42 ha
Lungime: 70 m
Latime: 60 m
Inaltimea cadrului: 17 m
Raport latime/ lungime: 6/7

Piata Santa Annunziata Florenta nu este in conformitate cu ultimele

obiecte de arhitectura realizate in renastere- cuprinde mai multe ob de arh
medievala. Fronturile nu sunt in aceeasi arhitectura iar totusi aceasta piata e
data ca exemplu de spatiu unitar prin diferentiere. La aceasta stare de unitate,
participa pavajul si obiectele de mobilier din cadrul spatiului - fantani si statui
care asa cum sunt asezate
realizaeaza unitatea de ansamblu a spatiului
resp.
Se cauta ca monumentul sa fie incadrat in raport cu golurile si plinurile pe care
le prezinta fronturile construite,private din interiorul pietei.
Desi forma patrata era evitata,totusi piete recunoscute ca frumoase erau foarte
aproape de forma unui patrat.
Forma triunghiulara a fost rareori intrebuintata,mai mult in evul mediu.Formele
neregulate ale pietelor,des utilizate in evul mediu,cu efectul lor pitoresc,nu mai
sunt in principiu justificate astazi,decat in anumite cazuri:daca avem un relif
variat,daca se proiecteaza o piata la intretaierea unor strazi,si prezinta directii
foarte diferite;cand se restructureaza o piata existent si cand exista constructii
vechi de valoare istorica sau arhitecturala care trebuie pastrate.
Elementele decorative pot avea rolul de a ordona un spatiu (in special cand
cadrul prezinta forme complicate),pemitand o mai clara percepere a pietei.Ele
pot impartii spatial sau pot avea un rol compositional dominant.
In pietele decorative ,sculturile pot fi asezate si in centrul compozitiei,fara a
constitui un impediment,ca in cazul precedent al pietelor de adunari,unde un
astfel de element ar distruge caracterul de unitate a maselor de oameni,ar
micsora vizibiltatea si posibilitatea unui contact direct intre oameni izolati sau in
grupuri.

Piata Annunziata din Florenta prezinta o delimitare clara, simpla si inchisa a

spatiului, careia ii corespunde o desfasurare linistita a volumelor.Axa
longitudinala a pietei este marcata de frontul inaltat al bisericii Santissima
Annunziata si de amplasamentul statuii marelui duce Ferdinand I. Statuia este
incadrata de doua mici fantani, indicand axa secundara de compozitie si
diferentiind astfel valoarea orientarilor.

Forma simpla , rectangulara a pietei

Din mijlocul pietei, muchia superioara a cadrului formeaza cu orizontala un unghi

de vedere de circa 30 grade.
Din curs criticos
- forma pietei este din start regulate datorita tramei ortoganele a castrului roman
pe care se dezvolta Florenta medievala; piata are deja un acces axial si o
biserica n capatul opus; Filippo Brunelleschi construieste Ospedale degli

Innocenti (1444), cladire-manifest a Renasterii timpurii, care ocupa o latura a

pietei cu un portic continuu; ulterior se construiesc portice identice pe latura
opusa (sec. XVI) si n fata bisericii (sec. XVII), astfel nct piata apare ca o curte
interioara, n care biserica nu se mai percepe ca obiect dominant, ci este
subordonata compozitiei de ansamblu, ca si celelale cladiri.

Piata domului din Milano

De mare importanta pentru efectul artistic al unei piete este amenajarea

favorabila a terenului cat si pavarea decorativa. Pavarea decorativa poate
cotribui la precizarea ideii principale a compozitiei, prin evidentierea pozitiei
cladirii dominante cum si prin acuzarea axei longitudinale si corectarea optica a
spatiului.
Cladirile ce limiteaza piata sunt :Galleria Vittorio Emanuele II, Palazzo
dell'Arengario ,Palazzo Carminati ,Palazzo dei Portici Settentrionali ,Palazzo dei
Portici Meridionali ,Palazzo Reale
Galeriile Vitorio Emanulelle ofera oamenilor nu numai o starda pietonala
acoperita si spatii comercial dar face si legatura cu Piata Scala, unde se afla cea
mai cunsocuta opera si Palatul Marina, acum sediul primariei. Aceasta
compozitie de locuri si cladiri creeaza o promenada dinamica. Forma pietei este
asimetrica, ea desi fiind incadrata aproape intr.un dreptunghi, este salvata de la
simetrie prin inserarea unor mici piatete adiacente.
Elementul dominant al pietei este Domul Efectul dominant este realizat prin masa
ladirii, cat si prin diferenta de culoare, cea a marmurei albe si a stilului gotic
exceptional realizat care contrasteaza cu celelalte cladiri aflate in Piata. Ca un
element secundar poate fi considerata cladirea cu Galeriile Vittorio Emanuelle.
Domul din Milano este realizat in stilul gotic din marmura alba iar constructia sa
s-a intins pe durata mai multor secole.

Piata di Spagna - Roma

Daca vrem ca aceasta cladire (obiectivul/ constructia importanta) sa fie

perceputa in cadrul respectiv, atunci trebuie sa avem in vedere ca acest unghi e
necesar sa se intinda catre 45 de grade (unghi vertical). Din exemplele de spatii
urbane, caracteristice si de referinta aceasta determinare se verifica la ansamblu
Sf Petru(Roma) Piata Capitoliului (Roma), Piata Di Spagna- pt ca o
conditionare in acest fel a spatiului determina o calitate deosebita pt imaginea
urbana
Compozitia este o rezultanta a elementului natural, pe care il exprima prin
aspectele lui generale, modificandu-l in detalii, impresia de dezvoltare
ascendenta a miscarii spre centrul compozitiei (biserica Santa Trinita di Monte)
fiind redata cu toata puterea.
Directia compozitiei este accentuata prin oglinda de apa din antepiata, ce
marcheaza punctul de nastere al acesteia. Linia arcuita si plina de elan a
balustradelor pune in evidenta particularitatile terenului si accentueaza efectul
dinamic al fondului avantat in inaltime.
Dominanta subordoneaza compozitia prin raportul de marime dintre dominanta si
restul constructiilor, prin tratarea accentelor, prin relatiile de scara, prin orientarea
categorica a peretilor pietei spre elementul principal, de o tratare arhitecturala
deosebita
Elementul decorativ, fantana este perceput in legatura cu arhitectura volumelor si
spatiului ce il inconjoara, contribuind la organizarea artistica a ansamblului si la
imbogatirea efectului plastic.
Biserica Trinit Dei Monti gotic, fatada renascentista, construita de francezi
Scalinata della trinita dei monti sau scarile spaniole arhitect Francesco de
Sanctis solutia implementata este bazata pe un volum extrudat, flancat de scari
convexe si o deschidere dreapta in fata. Scarile au un efect puternic, dramatic,
asupra cadrului dand pietei aspectul elegant si gratios.
Fontana Della Barcaccia Pietro Bernini
Obelisk Sallustiano copie dupa cel din Piazza del popolo.

Piata del Popolo - Roma

Suprafata: 1,44 ha
Lungime: 150 m
Latime: 125 m
Inaltimea cadrului: 25 m
Raport lungime/ latime: 1/ 1,2

Piata del Popolo din Roma, cu toate ca are o forma ovala agreabila si o serie de
rezolvari abile, printre care legatura cu gradina Pincio, prezinta unele
inadvertente in privinta afirmarii dominantei. La capetele axei longitudinale ale
ansamblului, axa principala de compozitie, nu exista elemente care sa se afirme
in suficienta masura, ca marime si tratare
. La capatul de nord al axei longitudinale, frontul pietei este format din poarta
Flaminia, care leaga intr-un al doilea plan un palat cu cea mai remarcabila din
cele trei biserici care se afla in piata, biserica Santa Maria Del Popolo.
Acest front comus din constructii valoroase ca tratare, este insuficient afirmat ca
marime si forma in raport cu celelealte doua biserici Santa Maria dei Miracoli si
Santa maria di Montesanto. acestea ar justifica fiecare in parte o dominanta
ele prezinta insa o dualitate suparatoare, din auza formelor identie, simetric
dispuse fata de axa longitudinala si care nu incadreaza un element dominant
exterior ansamblului
Obeliscul central, datorita aspectului sau insuficent de sustinut in raport cu
volumele inconjuratoare si cu spatiul pietei, nu constituie niciun element pur
decorativ sau capabil sa centreze compozitia.
La vest constructiile lipsite de semnificatie care flancheaza deschiderea spre
tibru nu pot forma o dominanta. In aceasta piata care contine o serie de
elemente construite care daca ar fi altfel incadrate si valorificate ar putea justifica
o dominanta.
Elementul principal care centreaza interesul, care domina ansamblul este dealul
cu gradina Pincio, aflat la capatul de est la axei secundare de compozitie.
In piata del Popolo, dupa axa longitudinala, cele 2 hemicicluri sunt realizate in
plan (ca pozitie si ca forma) conform unei simetrii relative.; spatial insa, datorita
formelor diferite ale reliefului, simetria este ponderata, echilibrul izvorand din
utilizarea abila si adecvata, ca forma si asezare, a vegetatiei.

Piata del Campo - Siena

Piata

Del
Campo din Siena este formata
,incadrata de fronturi cu un regim de
inaltime ce variaza de la P+M+2,respective P+M+3.
Grupul de fronturi ce definesc Piata Del Campo din Siena la nivel de spatiu
public urban,sunt subordinate si sunt grupate volumului turnul cu ceas,ce are rol
si caracater de dominanta pentru Piata Del Campo.
Din diferenta regimului de inaltime a turnului cu ceas si regimul de inaltime din
jurul acestuia,rezulta o dominanta hotarata,si clar exprimata.

Intrarea in Piata Del Campo este preluata si sustinuta de catre turnul cu ceas
element dominant in aceasta piata.Are rol de captare a imaginii prin volumul
sau ,discrepanta dintre turn si fronturile de delimitare a pietei fiind relativ
mare,aspect ce isi asuma rolul de corespondenta cu zona de primire-intrare in
piata.

Prin marcarea regimului de inaltime al fronturilor de insotire se poate observa

discrepant regimului de inaltime in comparative cu regimul de inaltime singular al
turnului cu ceea,fapt ce ii confera carcaterul de a devenii dominanta zonei si de
preluare a intarii in Piata Del Campo.
O piata deschisa situata in centrul fizic al orasului. Este pavata cu caramida rosie
dispusa radial de la fatada Palazzo Pubblico.
Piata este eficienta din punct de vedere functional, avand margini continue,
strapunse de stadute inguste. Panta orientata catre sediul primariei (element
dominant - turn) faciliteaza orientarea si interactiunea sociala.
cladirile care inconjoara piata au fost construite in jurul anului 1300 ceea ce
explica regimul de inaltime limitat
Pavarea decorativa accentueaza pozitia cladirii dominante
Diferentele de nivel si pantele naturale ale terenului au conturat caracteristicile
pietei del Campo din Siena
Rampa platformelor se indrepta catre cladirea dominanta in piata del Campo
In plan orizontal, intrand dinspre partea de nord a pietei, masa Palatului Comunal
apare, pe directia latimii, sub un unghi de 30 de grade

Din curs criticos

- nu este o forma rezultata, ci gndita ca figura(evantai, cochilie) datorita
configuratiei sitului care a dictat aceasta forma speciala (unamfiteatru natural situat
la intersectia a trei culmi sau cumpene ale apelor; cladirile semuleaza pe forma
pietei (inclusiv palatul comunal), de fapt pe curbele de nivel; n plus,existau deja
regulamente urbane care, dictnd dimensiunile ferestrelor, au uniformizat siunificat
fronturile, punnd n valoare forma spatiului; adaptarea formelor urbane la
topografia terenului este o caracteristica a oraselor medievale, care n cazul de fata

conduce la o situatie ne-caracteristica (spatiul modelator, activ, dominant fata de cladiri)

Piata Concordiei - Paris

Suprafata:4,28 ha
Lungime: 245 m
Latime: 175 m
Inaltimea cadrului: 22 m
Raportul lungime/latime: 1/1,4

Ansamblul Madeleine de la Piata Concorde la Piata Madlene efect de dinamizare a

imaginii in cadrul spatiului respectiv datorita aceasta variatii a profilului transversal -de
la poarta de legatura la iesirea din piata avem de-a face cu 4 profilui transversale perceptia asupra bisercii Madlene in care sunt perceptibile 6 coloane numai, se ajunge
la 8 coloane, 10 si respectiv 12 coloane.- exemplu de dinamica compozitionala in
perceptie.

La Paris in Piata Concordiei cadrul luat in parte este simetric rezolvat, insa nu prezinta,
in raport cu axele de organizare a compozitiei, in special fata de cel transversal, nici un
fel de similitudine.

Simetria ponderata a acestui ansamblu rezulta, din pozitia elementelor fata de

centrul compozitiei, ca raport de distanta, din dispozitiile reversibile ale unor elemente
locale care se percep izolat (ca cele doua cladiri ale lui Gabriel), din perspectivele
divergente bine centrate si din echilibrul maselor:spatiile plantate in raport cu axa
longitudinala, biserica Madeleine si palatul Bourbon, pe celalalt mal al Senei, in raport cu
axa transversala .

Din piata se deschid perspective axiale exterioare care prelungesc in toate

directiile interesul si valoarea ei .Cele doua cladiri ale lui Gabriel incadreaza si centreaza
biserica Madeleine, element exterior ansamblului, latura de nord a pietei astfel formata
se inscribe, dupa trecerea podului peste Sena, intr-un unghi de vedere orizontal de 32
grade, admitind astfel o cuprindere integrala.

Amplasarea unui monument in centru unei piete, unde de altfel exista refugii necesare
organizarii circulatiei, se poate admite numai in cazul cand acesta are o silueta foarte
ingusta (coloana, obelisc-Piata Concordiei)
Din centrul ansamblului se deschid perspective divergente spre monumente situate in
afara lui, biserica Madeleine.
Piata deschisa de mari proportii
Una din axele de compozitie ale pietei se sprijina pe fluviul Sena

Din piata se deschid perspective axiale exterioare spre palatul Bourbon, Arcul de Triumf
si Palatul Louvre in directia laturilor deschise si spre BiseriCa Madeleine in directia laturii
construite. Elementele naturale si constructiile exterioare participa la compozitia pietei si
ii maresc valoarea compozitionala.

Piata Capitoliului - Roma

Suprafata: 0,28 ha
Lungime: 64 m
Latime medie: 44m
Inaltimea cadrului: 18- 25 m
Raportul latime/ lungime: 1/
1,45

Daca luam in planul

general de
ansamblu al Romei
in considerare Piata
Capitoliului si Piata
Catedralei Sf Petru,
fiecare dintre aceste
piete sunt constituite
pe baza unui ax
compozitional
principal, ax interior
al spatiului. Piata Sf
Petru se afla in
continuitatea
esplanadei care de
fapt prelungeste
axul principal al ansamblului. Deci este vorba de un ansamblu axial realizat,
sprijinit pe un ax compozitional la nivelul teritoriului mai larg. Nu exista o
legatura liniara, directa intre ansamblul si Piata Sf Petru. Exista un ax virtual
din Piata Capitoliului, in contextul privelistii in descendenta asupra Romei,

surprinde aceasta relatie lineara de la Capitoliu la Sf Petru o relatie care nu

este inidferent realizata, castigata, este o relatie gandita de Michellangelo,
relatie care creeaza niste efecte compozitionale deosebite. Nu intamplator
operatorii de turism care sunt mai destepti aduc turistii in Piata Capitoliului la
asfintitul sau rasaritul soarelui, pentru ca in imagine prezenta catedralei Sf
Petru capata niste calitati deosebite in aceste momente ale zilei, in aceasta
perceptie.
Este marginita de trei cladiri Palazzo Nuovo si Palazzo dei Conservatori,
( care adapostesc impreuna Muzeele Capitoline), si Palazzo Senatorio.
Statuia ecvestra din bronz a lui Marcus Aurelius, care se afla in centrul pietei,
este o copie facuta dupa vechi fotografii..
Piata Capitoliului,asezata pe o dominanta naturala,are o axa de compozitie si
de vedere orientata catre Vest,spre traseul concav al Tibrului si mai departe
spre cupola catedralei Sf. Petru.S-a realizat astfel nu numai o legatura vizuala
si structurala intre doua ansambluri arhitecturale,intre acestea si un element
natural dominant,dar totodata si o minunata perspectiva a carui valoare se
amplifica la asfintit.
deschiderea mare spre imagini impresionante-a contribuit la statornicirea
formei si la orientarea pietei.Piata se deschide spre exterior,devine vizibila din
afara.
compozitie riguroasa,dispozitie clara si proportii ferme-caracter monumental
valoarea ansamblului creat de Piata Capitoliului este data de valabilitatea
proportiilor,de succesiunea si varietatea de-a lungul axei de compozitiedinamism compozitional.
Simetria relativa,care reprezinta o simpla repetare a elementelor in raport cu
o axa permite o mai mare varietate de solutionari;din cauza rezolvarii
mecanice in dispozitia elementelor,ea are insa o valoare
limitata,expresivitatea artistica a unei astfel de compozitii rezultand in special
din rafinamentul cu care sunt rezolvate detaliile.
Simetria exprima calmul,solemnitatea si cu ajutorul ei se poate realiza mai
usor monumentalul,grandoarea.
Este deschisa pe o singura latura,cu vedere de ansamblu asupra Romei.Aici
Michelangelo a intarit caracterul de limitare a spatiului-aspect foarte important
cand unul din pereti este deschis pe o singura latura prin realizarea la
cladirile laterale a unor registre orizontale puternice;aceste registre
marcheaza totodata directia principala a pietei spre cladirea dominanta.
pavarea decorativa accentueaza centrul pietei=>efect artistic.
Cladirea dominanta exprimata in raport cu un cadru tratat netru,insotita de
elemente decorative accentueaza directia principala de compozitie si
defineste orientarea ansamblului,produce un efect clar si durabil.

Printr-o forma divergenta fata de monumentul din fundalul pietei si

convergenta fata de intrarea in piata,se creeaza un cadru care te imbie,care
te invita sa ramai pe loc si sa-l contemplezi.
Cele 3 cladiri ce alcatuiesc piata,luate in parte pot fi cuprinse ,dupa
parcurgerea scarii,dupa un unghi vizual de 45;astfel nu numai piata dar si
elementele sale componente sunt bine puse in valoare din punctul de intrare
in piata pana in punctul in care ansamblul este sesizat in toata desfasurarea
lui.

Piata

Amalienborg Copenhaga
Suprafata: 1,2 ha
Lungime: 124 m

Latime: 124 m
Raportul latime/ lungime: 1/1

Ansamblul de piete de la Copenhaga la fel ca si cel de la Nancy constituie o

grupare de spatii cu forme riguroase, legate axial dupa o ampla
desfasurare.In ansamblu, dupa axa longitudinala dispozitia elementelor este
realizata intr-o simetrie relativa (o simpla repetare a elementelor in raport cu
o axa), iar in detaliu, la piata Amalienborg, intalnim o simetrie absoluta, cu o
structura uniforma, lipsita de un motiv principal.Elementul dominant, Domul
Frederik este situat in afara pietei Amalienborg, dar participa, prin
perspectiva divergenta care se creeaza la agrementarea acesteia.
expresivitatea artistica rezulta in special din rafinamentul cu care sunt
rezolvate detaliile
Piata deschisa si de mari proportii
Piata poligonala
Ansamblul de constituie dintr-o succesiune de spatii, de forme si valori
diferite, legate axial

Axa scurta pe care se afla Amalienborg, Frederiksgade a fost disputata intens din
cauza constructiei casei operei din Copenhaga in perioada 2001-20014.

Complexul Amiralitatii - petersburg

Suprafata intreg ansamblul:20 ha

Piata Palatului de Iarna

Suprafata: 6,3 ha
Lungime: 320 m
Latime: 220 m
Inaltimea cadrului: 22 m
Inaltimea dominantei: 25 m
Raportul latime/ lungime: 1/1,45
Esplanada Amiralitatii
Suprafata: 6 ha
Lungime: 400 m
Latime: 150 m
Inaltimea cadrului: 18 m
Inaltimea dominantei: 68 m
Raportul latime/ lungime: 1/ 2,65
Piata Decembristilor - petersburg
Suprafata: 7,7 ha
Lungime: 350 m
Latime: 220 m
Inaltimea cadrului: 22 m
Inaltimea dominantei: 100 m
Raportul latime/ lungime: 1/ 1,6

Sculptura lui Petru cel mare se percepe aproape fara a simti volumul, iar lina
exterioara,conturul, prezinta caracteristica cea mai pregnanta, determiand
astfel o compozitie de silueta

Exista situatii in care d.p.d.v compozitional, elementul de prestanta este

supralicitat, exagerat, lucrul aceasta nefiind o interventie gratuita, el rezultand din
nevoile de factura compozitionala. Un exemplu pozitiv in acest sens este flesa
minoritatii la Sankt Petersburg care se realizeaza pe cupola amiralitatii, cladire
realizata la inceputul sec XVIII (parter, etaj si cupola). Ideea flesei care
supraliciteaza prestanta obiectului, obiectul in sine neputand sa se detaseze prin
inaltime, apare ca o caracateristica d.p.d.v compozitional. Un alt exemplu este la
Copenhaga, dar Petersburg este mai reprezentativ.

La Leningrad, sistemul de axe se orienteaza spre exteriorul compozitiei. Grupul

de spatii: piata Decembristilor, esplanada Amiralitatii si piata Palatului de iarna,
legate de elementul natural Neva, constituie centrul static, de organizare a
compozitiei
Piata Senatului impreuna cu Piata Palatului fac parte din Insula Amiralitatii(de
fapt sunt doua insule separate de catre un canal si unite sub acelasi nume.
Cateodata sunt denumite primul Amiral, cel de la est de canal, si cel de-al doilea
Amiral, cel de la vest de canal)

Piata Senatului
-Piata Senatului , cunoscuta intre anii 1925-2008 sub numele de Piata Decembristilor ,
a fost astfel numita pentru a comemora Revolta Decembristilor care a avut loc in anul
1825 (sta si sub denumirea de Piata Petru inainte de 1925)- pe 29 iulie 2008 a revenit la
denumire de Piata Senatului
-este situata pe malul drept a raului Neva, in fata Catedralei Sfantul Isaac
-face parte din insula Amiralitatii
Piata Palatului
Palatul de Iarna
-Palatul alb-azuriu in stil baroc este cea mai aniversata cladire din cadrul pietei.
-cu toate ca celelalte cladiri adiacente sunt construite in stilul neoclassicist , se potrivesc
intru totul cu scara, ritmul si monumentalitatea palatului
-partea de sud opusa pietei a fost create in forma de arc de catre George Von Velten la
sfarsitul secolului al 18-lea.
-aceste planuri au fost executate jumatate de secol mai tarziu, cand alexandru I a
prevazut piata ca un vast monument dedicate victoriri Rusiei asupra lui Napoleon. Carlo
Rosii a fost desemnat pentru a infaptui cladirea in forma de arc.(1819-1829)
-acesta isi are central intr-un arc de triumph dublu incoronat de un faeton(trasura )
roman.
-Centrul pietei este marcat de catre Columna lui Alexandru (1830-1834), conceput de
catre Auguste de Montferrand. Columna rosie de granit (cea mai inalta de acest fel din

lume) are o inaltime de 47.5 m si cantareste 500 tone . Este asezata atat de bine incat
nici un alt fel de atasamant de baza nu mai este necesar.
-partea de est a piatetei este ocupata de catre cladirea lui Alessandro Brullo in cadrul
Sediului Garzilor de Corp (1837-1843)
-cu toate acestea partea de vest se deschide inspre Piata Amiralitatii, astfel facand ca
Piata Palatului sa devina o parte vitala din marea suita a pietelor din St. Petersburg
-piateta este folosita deasemenea si ca spatiu liber pentru sustinerea de concerte
internationale
A(vezi harta Piata Palatului)

-1764-1775 la cererea Imparatesei Caterina 2, arhitectul Yuri Velten a ridicat o cladire

de 2 etaje langa Palatul de Iarna intre anii 1765-1766. Arhitectura reprezinta o
combinatie dintr-un stil tarziu de baroc si elemente ale noilor tendinte cunoscute ca
--Neoclasicism. Intre 1767-1769, arh. Vallin de la Mothe a construit un pavilion pe
malurile Raului Neva cu scopul unui loc de relaxare, dedicate tot imparatesei. Aceasta
era compusa dintr-o camera de sine statatoare, mai retrasa(izolata), cateva camera de
dedicate artelor, si o sera.
-In acest moment stilul neoclassic este cel mai bine pus in evident , insa proportiile
austere ale cladirii sunt in final echilibrate de catre arhitectura Baroca a Palatului de
Iarna.
-ritmul colonadelor ale coloanelor Corintiene pe cel de-al doilea rand subliniaza unitatea
arhitecturala a doua cladiri foarte diferite din punct de vedere al stilului
-cele doua pavilioane de la Sud si de la Nord au fost astfel legate printr-o gradina
suspendata (ridicata deasupra nivelului terestru , de la urmatorul nivel) avand galerii dea lungul ambelor parti

Sibiu

Diferentele de nivel si pantele naturale ale terenului au influentat, alaturi de

necesitatile functionale, formele delimitarile si gruparea pietelor care compun
ansamblul central din Sibiu.
Realizarea unor platforme la niveluri diferite, legate intre ele prin trepte si rampe,
mai ales atunci cand aceasta este combinata cu o divizare celulara a spatiului,
dramatizeaza ansamblul si ii da o mare forta, precum in cazul ansamblului
pietelor centrale din Sibiu

Piata Kremlin
Este un complex fortificat care include palatele Kremlinului i catedralele Kremlinului
care domin Piaa Roie din Moscova.
Triunghiul neregulat al zidurilor Kremlinului (din sec olul XVII) cuprind o suprafa de
27,5 hectare, iar piaa Catedralelor este inima Kremlinului. Ea este nconjurat de ase
cldiri, din care trei catedrale.
Daca in trecut dominantele arhitecturale erau constituite de zidurile Kremlinului, de
Clopotnita lui Ivan cel Mare, astazi importanta lor in silueta orasului s-a micsorat in mare
parte.
Colina Kremlinului situata la confluenta raurilor Moscova si Neglina, ofera vaste
posibilitati pentru crearea unui ansamblu artistic. Majoritatea constructiilor sunt
amplasate pe partea sudica si astfel ele pot fi bine privite de peste rau.

La iluminatul festiv al Kremlinului din Moscova se utilizeaza concomitent cele doua

metode ( iluminarea de contur, in care se scoate in evidenta silueta cladirii sau
compozitia generala a fatadei si iluminarea cu lumina revarsata de la reflectoare
asezate in exterior care creeaza un efect asemanator luminii de zi), obtinandu-se si
contraste puternice prin masa turnurilor de fortificatie, care se detaseaza negre pe
fondul luminat al cladirilor din incinta zidurilor.

Piata Sovietelor Moscova

Piata Sovietelor are o suprafata de 1.45 ha, lungime 170 m, latime 85 m si in interiorul
ei sunt continute Primaria si statuia lui Yuri Dolgruky. - Numarul mare de strazi care
traverseaza piata au o structura cu totul diferita de acele piete in care circulatia este
tangential si periferica fata de spatiul principal al pietei - pozitie alveolara fata de
circulatia majora in cazul Pietei Sovietelor.
Spatiul creat in fata unei cladiri dominante se subordoneaza in intregime ei; in aceasta
situatie, cadrul devine un element de insotire, subordonat din toate punctele de vedere,
obiectului principal. Elementele minore care agrementeaza spatiul arbori, fantani,
statui, trebuie astefl grupate, incat sa lase vederea libera de-a lungul spatiului spre
obicetul central sis a accentueze directia principala, orientarea compozitiei spre el. Forma spatiului depinde insa si de forma volumului principal; in fata unor cladiri inalte si
cu o fatada ingusta convine un spatiu adanca, iat in fata unui volum comparative mai jos
si cu o fatada larga, apare mai corespunzator un spatiu mai larg, care pune in valoare
totalitatea desfasurarii cladirii principale.
- Functiunea si importanta pietei influenteaza modul de tratare a cadrului. Pietele
inconjurate de cladiri de locuit pot sa fie realizate fara dominante, cu constructii cu un
character linistit, avand eventual accente modeste. Acelasi principiu poate fi mentinut si
in cazul pietelor de organizare a circulatiei si in care nu sunt prevazute cladiri publice. In
aceste doua cazuri se poate obtine o accentuare discrete, fie prin inaltarea uneia dintre
constructii, fie printr-o mai mare expresivitate ai ei. In pietele cu cladiri monumentale,
este de dorit sa se prevada o dominanta care sa subordoneze compozitia si sa reflecte

importanta sociala a pietei . Aceasta subordonare depinde de raportul de marime dintre

dominanta si celelalte constructii , de tratarea accentelor, de relatiile de scara, de
orientarea categorica a peretilor pietei spre elementul principal, de o tratare
arhitecturala deosebita; ea este deasemenea conditionata de pozitia dominantei in
raport cu natura reliefului precum si de elemente de insotire, care suprainalta cazul
pietei Sovietelor. - Inverzirea nu trebuie sa contracareze efectul decorative realizat prin
pavarea unor piete representative, ci sa sprijine acest efect , prin suprafete de iarba cu
eventuale plantatii joase . Dsipozitia arborilor trebuie sa accentueze dominanta si
sensul compozitional al pietei.

Gendarmenmarkt Berlin

Nord Domul francez

Sud Domul german


Centru Konzerthaus, sediul Orchestrei Simfonice - construit ca teatru de F.
Schinkel pe ruinele fostului teatru national, din care integreaza cateva ziduri exterioare
si coloane; din 1984 gazduieste concerte

Central statuia poetului national Friedrich Schiller

Caracteristici

Amplasare simetrica a cladirii centrale fata de cele doua catedrale

Configuratie riguroasa, unghi drept

Amenajare peisagera vegetatie, locuri de odihna

Loc animat, atat vara terase, muzicieni, turisti, cat si iarna se organizeaza
piata de craciun.
Aspecte critice:

Aspect rece, schematic

Pozitia aleasa fara legatura cu restul orasului

Da impresia de constructie in oglinda, datorita asemanarii celor 2 domuri

PIATA GARII DE NORD

Monumentul eroilor CFR din piata garii

Vechiul cartier din fata garii a fost radical restructurat in viziunea urbanismului
rationalist al Chartei de la Atena . Declansata odata cu Palatul CFR ( inceput in 1934)
aceasta operatiune a continuat in anii 1960 odata cu realizarea unor lungi fronturi
frante, articulate prin unghiuri drepte .

piata este sustinuta de o circulatie tangentiala si periferica fata de spatiul

principal al pietei;pozitia strazilor fata de piata a fost aleasa astfel incat axele lor cad in
mare parte pe peretii plini ai pietei,iar in majoritatea cazurilor perspective asupra
spatiului nu este directa ci filtrate.

prin curbarea strazilor se inchid astfle din punct de vedere optic peretii pietei
intarindu-se unitatea ei

se pot imbunatatii calitatile artistice ala pietelor nefavorabil proportionate sau se

paote organiza un fundal construit neechilibrat in raport cu axele de compozitie ala
spatiului(intrarea principal in Gara de Nord)


formula conceptiei pietii Garii de Nord este de tip destrcturat,piata neputand fi
citita in totalitate decat prin modul de parcurgere al aceseia;formele neregulate ale
pietelor des utilizate in evul mediu nu ami sunt un principiu justificate astazi doar in
anumite cazuri cum ar fi proiectrea unei piete la intretaierea unor strazi care prezinta
directii foarte diferite;

Trafalgar Square

Nord Galeria Nationala

N-E Biserica St. Martins in the Fields

S perpendicular str. Whitehall care face legatura cu Piata Parlamentului

E South Africa House

V- Canada House

Central columna cu statuia lui Nelson comandantul flotei britanice in lupta de

la Trafalgar inconjurata de 2 fantani (Edwin Lutyens) de-o parte si de alta, estvest si
patru lei sculpturi din bronz (Edwin Landseer). Fantanile sunt realizate in memoria
lordului Jellicoe vest si a lordului Beatty est.

In fata Galeriei Nationale sunt amplasate 2 statui cea a lui James II si cea a lui
George Washington direct pe pamant, reactie la regretul acestuia de a nu fi pus
niciodata piciorul pe pamant englez.

Contur determinat de directia axelor de circulatie care converg in zona unde se

formeaza piata

Zona centrala ampla, delimitata de strazi pe 3 laturi sud, est, vest si in nord de
Galeria Nationala

Trafic intens - pasaje subterane pietonale

Spatiu animat, loc de manifestare a celor mai importante evenimente publice

demonstratii politice, evenimente sportive

Vosges paris

Piata exclusiv decorativa, lipsita de legatura functionala cu cartierele si

ansamblurile invecinate
-

Sec XVIII

Datorita dispozitiei unor cladiri aproape sau chiar identice in raport cu axe de
compozitie de valoare egala/ insuficient diferentiate se pierde orientarea spatiala
Aproape ca nu exista notiunea de profunzime, spatiul fiind inconjurat de fatade
uniforme, aparand astfel lipsit de viata, fara fantezie
-

S-a construit peste golul strazilor pentru a obtine un cadru riguros inchis

Utilizarea unui stil unic, identitate riguroasa in tratarea cadrului

Piata realizata fara dominanta, constructii cu caracter linistit, tipica pietelor

inconjurate de cladiri de locuit
Apa care cade din bazin in bazin invioreaza aspectul ansamblului, contribuind de
asemenea la realizarea contratului si la organiarea artistica a ansamblului. De
asemenea contribuie la imbogatirea efectelor plastice, la varietatea ansamblului,
temperarea imaginii solemne si inviorarea unor imagini prea severe sau prea sabre.
Dispozitia arborilor marchiaza cadrul care defineste spatiul pietei, dominanta ne
fiind accentuata de acestia
Delimitari simple si inchise ale spatiului - - spatiu clar definit de limitele sale si
exteriorizeaza o impresie unica

Piata Salii Palatului

-are ca dominanta Sala Palatului, dominanta ce se afirma atat prin continut , cat si prin
pozitie, masa si tratare.
-Blocul inalt de la sudul pietei constituie un accent care, prin contrast, pune in valoare
dominanta compozitiei, atenuand in acelasi timp impresia de masivitate si greutate a
volumelor din piata
- efect de extindere spatiala au fost obtinute printr o usoara arcuire a peretilor pietei,
privirea fiind astfel atrasa spre dominanta pietei, realizata cu un front concav

Piata Armelor versailles

-piata deschisa si de mari proportii specifica sec XVII-XVIII in Franta)
-are ca scop principal impresionarea maselor si exteriorizarea prin fast a pterii absolute
a monarhiei
- Blondel elaboreaza un pr de ansamblu in 1764 al pietei Place D Armes. Au fost
relationate pavilioanele de langa portalul catedralei cu cele de vis-a-vis. Introduce o
simetrie in cadrul ansablului, marind spatiul.
Se doreste reconstruirea partiala a diverselor edificii cu scopul de a crea 2 piete (una
laterala si una centrala). Pentru a separa cele 2 piete a dispus intre ele 2 pavilioane ce
incadreaza un pasaj.
Viziunea de ansamblu, complexitatea programului, stapanirea tehnicii clasice de
compozitie fac din acest proiect unul urban, forma urbana rezultand din preluarea
partiala a caracteristicilor existente.
O compozitie poate fi astfel definita ca o figura spatiala ,o forma nu doar inscrisa in
spatiu, ci elaborata dupa anumite reguli de organizare spatiala.

Piata farnese
Cele doua fantani sunt ampasate in raport cu diagonalele si linia mediana a
pietei. Locul fantanilor este astfel bine stabilit in raport cu spatiul, cu palatul si cu
intrarea principala in piata. Asezandu-se fantanile in prim plan, ele nu sunt o anexa a
palatului, ci elemente de decorare a pietei piata capata astfel o valoare proprie, iar
fantanile sunt mai bine puse in valoare datorita departarii lor de palat
Delimitari simple si inchise ale spatiului - spatiu clar definit de limitele sale si
exteriorizeaza o impresie unica

Place de la Bourse
Al doilea proiect al lui Gabriel a fost ales printr-o decizie a Consiliului de Stat,
la 11 februarie 1730, fara sa fi fost vreodata pusa problema podului mobil. Gabriel
insusi a fost pus in functia de a-l executa. Proiectul a fost un triumf la Paris, dar el
stia despre opinia publica mai putin favorabila de la Bordeaux. Pentru a si-o castiga,
si-a propus sa mearga incet, sa construiasca in primul rand docul, fatadele de pe
margine, fara se a preocupa de functiunea lor din viitor, si mai mult decat atat, si-a

propus sa nu modifice/atinga/deranjeze fundalul pietei si zidurile orasului. Abia in

1773 a fost aprobat planul definitiv, destul de indepartat/diferit de cel din 1729.
Piata Regala din Bordeaux, astazi numita Piata de la Bourse, are forma unui
dreptunghi putin alungit(100/120 metri) si are pereti sectionati/ziduri taiate( ?) . Una
din partile/fatadele mari este formata din docul raului Garonne de unde putem,
spune Patter, sa descoperim statuia regelui peste o extindere imensa .
Dreptunghiul este, deci, inconjurat de contructii doar pe trei parti : pe a patra parte,
nu a fost inchis decat cu o balustrada, cu unghiuri din care au prevazut doua fantani
monumentale, La Garonne si La Dordogne. Se vor regasi in acelasi sit si in aceeasi
amenajare, in Paris, in Piata Louis XV(Place de la Concorde) pe Sena, La Lisabona in
La Place du Commerce sur la Tage.
Partile/fatadele mici sunt ocupate de doua cladiri oficiale : Hotelul Bursei la
dreapta, Hotelul des Fermes la stanga. Restul cladirilor au fost lasate pentru
proprietari privati, dar le-a fost impus un program strict de construire : arcade la
subsol, doua etaje inegale reunite prin pilastri ionici, un acoperis mare cu sarpanta
sparta cu o balustrada si pots-a-feu(ornamente baroce in forma de vaza) si
frontoane ornate cu basoreliefuri. Hotelul des Fermes, singurul prevazut de la
inceputul proiectului, a fost construit initial din 1735 pana in 1738.
In mijlocul fatadei mari, vis-a-vis de fluviu, legatura cu orasul a fost stabilita
prin doua strazi : una, veche, strada Saint-Remi, cealalta, nou construita, strada
Royale. Strazile
incadreaza un
mic pavilion,
respectand
ordonarea
constructiilor
laterale. Un
edificiu gratios
cu patru coloane
pe fatada, cu un
fronton asezat pe
un fel de dom
care il ridica
deasupra
celorlale case din
piata formeaza
fundalul in care
se desfasoara
statuia ecvestra a lui Louis XV

La Place Ducale, Charleville-Mzires

Ridicata intre 1604 si 1624, dupa proiectul lui Charles de Gonzague, Piata
Ducale, punct de convergenta, este centrul geometric, arhitectural, administrativ si
economic al orasului. In acest sens, ea se apropie de forumul roman. Intr-adevar,
este situata la incrucisarea ortogonala a doua axe de circulatie majore care impart
orasul in patru cartiere egale. Piata reuneste functiunea politica. In special viitorul
palat Ducal, sediul consiliului orasului, auditoriul si inchisoarea, si functiunea
economica si comerciala. Numerosi artizani si comercianti tin ateliere sub arcade.
Intaietatea le-a fost acordata dintotdeauna. Aici gasim tapiteri, negustori de haine,
de armuri, etc. Piata are numeroase exemple din acea arhitectura numita a
caramizii si a pietrei aparuta in Franta finalului de Ev Mediu si care s-a dezvoltat si
a fost foarte apreciata in primele decenii ale secolului lui Henri IV si Louis XIII.
Arhitectura sa domina restul orasului, unde cladirile au doar un singur etaj.

Chiar daca cu mult mai mica, Piata Ducala a fost comparata cu Place des
Vosges din Paris, vechea Place Royale. Ansamblul fatadelor e marcat de un ritm
cuaternar, vertical prin prezenta a patru travei si orizontal prin cele patru niveluri
separate de catre bandouri orizontale de piatra intrerupte regulat de cruci. Imobilele
care bordeaza Place Ducale sunt de doua tipuri : 24 de pavilioane cu patru travei si
frontoane triunghiulare si 4 pavilioane mai inalte cu doua travei, acoperite de
domuri cu clopotnita. Galerii cu arcade inconjoara piata pe trei parti. Compozitia
ansamblului este marcata printr-o repetitie care creeaza uniformitate.

Fatadele sunt ornate cu o

inlantuire in harpa sculptata in piatra, cu tesiri rustice. Aceste elemente din piatra
prind lumina, care accentueaza reliefurile. Profilul apare mai rustic decat cel din
Place Royale si desenul de ansamblu mai putin studiat, elemente mai putin
sofisticate, in Place Ducale se reduc intr-adevar la simple bande de piatra fara tesiri,
diferit de Piata sora din Paris. Doar cele 4 semi-pavilioane poseda mici nise pe
fatade care adapostesc fiecare statuia sfantului sau protector.Aceste 4 semipavilioane cu cate doua travei erau original acoperite cu elemente de lemn
imperiale ornate cu frontoane si suprapuse pe clopotnita. Prezenta lor permite
accentuarea partii centrale a fiecarei aripi. Ele se disting nu doar prin domuri, dar si
prin cel de-al treilea etaj, asezat peste un atic cu fronton. Suprainaltate, ele erau
vizibile de departe, peste fortificatiile care semnalau calatorilor maretia orasului si
statutul eminent al comanditarilor sai. Din aceste 4 elemente de lemn unul singur a
fost reconstruit, domul Notre Dame, unica reminescenta a elegantei originale a
pietei. Restul demi-pavilioanelor au aceeasi ordonare ca pavilioanele vecine, ale
caror acoperisuri elegant proportionate, reprezinta o treime din inaltimea
pavilioanelor.
Urmarind schimbarile pietei de-a lungul secolelor, pare ca pavilioanele prezinta la
origine un mare fronton triunghiular care inglobeaza doua lucarne flamande, care se
sprijina pe tablarie si sunt separate printr-o masa de piatra. Dintr-o parte in alta,
doua spirale fine amortizeaza. Un camin din caramida si piatra se situeaza pe
creasta acoperisului.
In maniera generala, Charles de Gonzague si Clement Metezeau opteaza pentru un
sistem de stalpi inalti de lemn care coboara pana la nivelul liniei de scugere ale
pantelor principale. Acest tip de acoperis prezinta o structura a etajului de tip
olandez cu 4 niveluri cu picioare de sustinere.

Timisoara

Cluj

n secolul XVIII centrul oraului Cluj era

linear,orientat pe direcia nord-sud si format din trei
piee consecutive, i anume: Piaa vechiului burg
(actuala Pia a Muzeului) , articulat spre Piaa
Principal(Unirii) prin poarta primei incinte i
continuat prin vechea strad a Turzii de interior
(actuala strad a Universitii) cu piaeta ce se
deschide n axul acestei strzi, strjuit lateral de
biserica i colegiul iezuit (Agachi, 2004, p.99).
Aceastorganizare n care alterneazpiaa cu 23
strada prezint un centru al oraului format din nuclee
cu funcii specifice: religie, comer, educaie. Putem
observa o succesiune a spaiilor nchise cu cele

deschise, precum i o variaie mare n ceea ce

privete forma i dimensiunea acestora. Ceea ce se
poate deduce n urma acestei prezentri este
ccentrul Clujului n aceastperioadeste are o
formtipic perioadei medievale: spaii nlnuite,
perspective scurte, trasee sinuoase, frecvendensa
imaginilor; n acelai timp, spaii ierarhizate, marcate
prin prezena cte unui edificiu de cult, un peisaj
urban lizibil, reperabil (Agachi, 2004, p. 100).
In

a doua jumtatea a acestui secol se ncheie

aciunile de nfrumuseare a pieei principale care a
nsemnat n mare msur deolarea cldirilor improrii
construite njurul bisericii Sf. Mihail care periclitau
sigurana bisericii i obstrucionau vederea acesteia.
O alt msur luatn acest
Perioad i care se va finaliza abia n 1902 este
amplasarea n spaiul liber a unui monument dedicat
lui Matei Corvin. Statuia si soclul folosesc admirabil
fatada sudica a bisericii gotice care este transformata
intr-un fundal pentru ansamblul monumental. In acest
fel biserica isi pierde mult din prestanta specifica
arhitecturii gotice (Pop, V., manuscris nepublicat
). Un alt proiect demarat n aceast perioadeste
acela de legare a pieei centrale cu actuala
PiaAvram Iancu. n acest sens se construiete strada
Iuliu Maniu, prilej cu care se construiesc i

palatele Statusului (cldiri ce apar in episcopiei

romano-catolice). n transformarea oraului Cluj se
poate observa foarte clar influena vienez. Vedem
astfel c vechile piee de schimb care s-au dezvoltat
n jurul oraului interior, a fostelor pori medievale ale
acestuia, primesc desinaii specifice prin construirea
de edificii adecvate. Primul deceniu al secolului XX

este marcat de amenajarea pieelor din

vecintatea porilor medievale care sunt definite
ca formi se continu procesul de transformare
i nfrumuseare a lor.
Se remarcprin scari importan Piaa Hunyadi
i Parcul EMKE ce nlocuiesc vechea pia de
lemne a ora
ului (Trencsinvr tr) actualele piee Avram ancu
i Stefan cel Mare. Cldirile ce alctuiesc frontul
estic, cl
direa uzeului Ardelean, Direcia Silvic, Direcia
Financiar, Tribunalul, Cazarma, alctuiesc o
succesiune de repere memorabile prin funciune
i arhitectur. Pe frontul nordic, cldirea Teologiei
Reformate creeazo replicadecvat. n timp, vor
ntregi imaginea reprezentativa acestei piee
moderne cldirea Camerei de Comer i Industrie
i Teatrul Naional tot attea monumente de

referinpentru arhitectura clujean (Agachi,

2004, p.152).

Piata rosie, Moscova

Este cunoscuta ca avand o mare valoare artistica, ca o capodopera a arhitecturii
universale; cu toate acestea, doua dintre laturile pietei sunt limitate cu constructii de o
arhitectura mediocra, caracteristice stilului pseudo-rus.
Valoarea reala a acestei piete se datoreaza nu numai expresivitatii
componentelor princiale: zidul Kremlinului, cu cele trei turnuri, catedrala Vasilii Blajenai
si mausoleul lui lenin, ci si faptului ca celelalte constructii, desi neinteresante in sine, nu
strica unitatea ansamblului, deoarece sunt echilibrat dispuse si se integreaza in
ansamblu ca volum si scara
Elementele decorative (grupul sculptural Minim si Pojarski) determina o
compozitie in care domina una din parti
-mausoleul lui Lenin cel care l a facut a apreciat valoarea traditionala a
ansamblului pietii, imbogatind ansamblul pietei, care a capatat atat o forma noua,cat si
calitati ideologice si artistice noi
- prin arhitectura, material si colorit, mausoleul se
incadreaza in ansamblu, fara a fi in contradictie cu aspectele plastice realizate in
perioadele antecedente zidurile Kremlinului, biserica Vasile Blajenai, turnurile

Suceava-CRED

Piaa 22 Decembrie este un spaiu public pietonal de form dreptunghiular ce

reprezint punctul central al oraului Suceava. Pia a se ntinde ntre Casa de Cultur (la
vest) i Bulevardul Ana Iptescu (la est), paralel cu Strada Nicolae Blcescu (la nord),
fiind traversat pe lime n partea sa vestic de Strada tefan cel Mare. Datorit
poziionrii, piaa mai este denumit de localnici Esplanada din fa a Casei de Cultur.
Din partea estic a spaiului public se realizeaz accesul ctre Parcul ipoteCetate, cea mai ntins zon verde a oraului.
Arhitecii au sistematizat piaa central astfel nct s aib deschidere spre
Cetatea de Scaun a Sucevei i Statuia ecvestr a lui tefan cel Mare din Parcul ipoteCetate. Aceste dou obiective pot fi observate din pia a public.
Deva
Reamenajarea Pieei Arras, ce cuprinde ntreg platoul din zona Lido, vizeaz
modernizarea spaiului public urban al pie ei, prin crearea unui ansamblu unitar, cu
locuri pentru odihn, socializare i spaii de tip pia et.