U.A.U.I.M.

CURS
ANALIZA MORFOTIPOLOGICA URBANA
ANUL II- ARHITECTURA
Dr,arh. Angelica Stan

CURS 9
SUB-SISTEMUL MORFOLOGIC VIAR

3 SCARI DE ABORDARE
NIVEL TERITORIAL oras + aglomeratie urbana/
zona metropolitana
- conexiuni, structura retea rutiera, trafic major

NIVELUL ORASULUI
- structura tramelor stradale, trafic urban

NIVEL LOCAL
- strada, fronturile

Analiza sistemului viar al

orasului pleaca de la
intelegerea relatiilor lui in
teritoriu.

-Nivel periurban
-Nivel judetean
-Nivel regional
-Nivel national
-Nivel european

NIVELUL ORASULUI
- Analiza calitativa a tramelor stradale

NIVEL LOCAL
-tipologia strazilor, fronturilor
- relatii spatio- functionale

COMPONENTELE mobilitatii:

1. SUPORTUL MISCARII CADRUL FIZIC/

INFRASTRUCRTURA

2. MISCAREA / TRAFICUL (vehicule, pietoni)

FACTORI DETERMINANTI AI MOBILITATII URBANE:

1. ADMINSTRATORII
2. ECONOMIA

3. ASPECTELE SOCIALE
4. MODUL DE UTILIZARE/
FUNCTIUNI
5. MEDIUL

COMPONENTE DE
STUDIU AL
MOBILITATII
URBANE

2 PALIERE DE ANALIZE

ANALIZA CANTITATIVA
analize de trafic (ale deplasarilor vehiculelor , oamenilor,
etc)
intensitatea, fluenta, dinamica deplasarilor in raport cu
interesele oamenilor, etc

urbanistul
inginerul

morfologia tramelor stradale

ierarhia retelei stradale
spatiul strazii
tipologia intersectiilor, fronturile, relatiile spatiale si
functionale ale strazii

complementaritate

ANALIZA CALITATIVA

MOBILITATEA URBANA- RELATII DE INTERDEPENDENTA

CRITERII DE ANALIZA MORFOLOGICA A SISTEMULUI VIAR:

-GEOMETRIA TRAMEI STRADALE cu referire la profilul

longitudinal: trama rectangulara / ramificata/ radial-concentrica/
mixta
- VECHIMEA TRAMEI STRADALE - tronsoane pastrate din per.
mediavala, strapungeri de artere in perioada moderna, etc
- MODUL DE APARITIE trama proiectata/ spontana
-GABARITELE TRAMEI / IMPORTANTA categoria I, II, III, IVprezenta / absenta transportului in comun
-FORMA INTERSECTIILOR in T, in X, in L, giratii, etc
-CARACTERUL STRAZII dupa functiunea dominanta-comerciala,
de promenada, de tranzit, etc

CALITATEA MORFOLOGICA A SUB-SISTEMULUI VIAR:

design

FORMA

eficienta

MISCARE

FUNCTIUNE

SEMNIFICATIE

cultura

coeziune

ANALIZA MORFOLOGICA A TRAMELORSTRADALE

-IERARHIZARE
-TIPOLOGII IN FUNCTIE DE SPATIU / FUNCTIE/ UTILIZARE

A_ sistem arbore- zone

centrale istoriceconectivitate mare
B_ sistem grid zone
(semi)centrale de extensie
- conectivitate medie-mare
C_sistem mixt (de
umplere) zone
perifericeconectivitate
medie
D_sistem cul de saczone perifericeconectivitate redusa
Schema tipologiei ABCD Transect
dupa Stephen Marshall, op.cit. pag.84

Rolul urban al strazii

scar
msur
identitate spatiala
perceptie unitara
conectivitate morfospatiala

compactitate
Cristalizarea
spatiului urban
(peisaj urban)

Schema ilustrand modul de abordare a

strazii in toate componentele si relatiile pe
care le presupune
Adaptare dupa S. Marshall, op.cit, p.6

Semnificatia spatiala a strazii

Strada
Drum
Circulatie oameni, bunuri, marfuri, idei
Cotidian

Strada ca relatie intre loc

Michel de Certeauin Ciprian Mihali

Inventarea
spatiului

de munca si casa (domiciliu)

- Normativitatea strazii negativa (interzice)

legea + opinia publica, bunul simt, lumea, ceilalti
- dar si loc al tensiunii,
Strada ca

al violentei revendicarilor comunitare

fatada / publicitate (public si promotie)/ ecran de proiectie

Strada = deschis-ul/ deschidere spatiala si temporala

Strada = simbolul imprevizibilitatii (a ramane pe drumuri, oameni ai strazii,
etc)
Strada ca loc al expresiei umanitatii intamplarea

Conditiile in care strada devine atragatoare:

1. Delimitare PUBLIC PRIVAT- reguli precise de trecere,
mecanisme de protectie, mecanisme de intermediere
2. Supravegherea strazii de catre proprietarii aferenti orientare
cladirilor cu ferestrele la strada
3. Utilizarea permenenta a trotuarelor (supravegherea reciproca a
trecatorilor)

Jane Jacobs Apologia strazii

in The Death and Life of Great
American Cities (1961 !)

Rutina strazii
Route ca drum / traseu
routine - banalitate, previzibilitate
-preventie (pe baza experientei
anterioare)
-Rutina este psihologic odihnitoare
- creeaza siguranta la nivel mental

-negocirea dintre interdict (lege, norma)

si trangresiune (incalcarea ei)

>> fluiditatea traseelor

rapiditatea transportului
caracterul lizibil si accesibil al
semnelor si reperelor

Neatentia prietenosa
civil inattention (Erving Goffman La mise en
scene de la vie cotidienne )
momentul incrucisarii privirilor si
indepartarea
- instaurarea unei increderi superficiale
-studiul scurt al distantelor si contactelor
(confortul corporal, tinuta, gestica)
- formarea unei tasaturi complexe de
indici si semnale ca ansamblu de ritmuri
sociale atent reprimate si controlate (~
fond sonor )
- transmiterea mesajului de absenta a
ostilitatii si de incredere pe care ceilalti o
pot avea in noi

1966

Perioada Medievala
RELATIONAREA prin
intermediul spatiilor
interconectate

John Nash
Regents Street/Park

LINKAGE
Edmund Bacon Design of
Cities (1967) emphasis on
connection and large scale
structuring of space.

Perioada
postmodernastrada
ca scena
directionalitatea,
viteza

(1977)

Elemente morfologice si tehnice de proiectare a strazii

PROFILUL STRAZII > CARACTERUL STRAZII

Geometria traseului
Lungimea
ELEMENTE TEHNICE DE PROIECTARE
Axele strazilor
Numarul de benzi
Intersectiile, trecerile de pietoni
Continuitatea trotuarelor
P R OParcaje
F I LU L L O N G IT U DI NA L
P R O F IL UL T R A N S V
ELEMENTE FUNCTIONALE

- g eo m etria tras e u lu i
- lu n g im ea
Fronturile stradale
- ti po lo g ia fro n tu ril or
- n deservire
um a r in te rseac tii
Accesele de
activitatilor
- s il ue ta

ga bar itu l (c a ro sab

dis ta n ta in tre alin
in a ltim ea fro ntu ri
nu m a r d e be nzi s

Corelarea functionala
ELEMENTE SPATIALE

Gabarite
Cornisa
Contur
Silueta
Accente
Ritm
Dominanta

mi n.5 0 m
a rter e s e cu nd ar e

a rte re se cu nd a re

Categoria I- profil min.38

Categoria II - profil min.24

Categoria III - profil min.12

Categoria IV

Rmin.6,0m

Max.50m
Miin.5,5-6,0m

PROFILUL LONGITUDINAL

PROFILUL TRANSVERSAL

Fronturi stradale

Aspecte morfo-spatiale ale frontului stradal

CONTUR / SILUETA / ACCENTE

LINIA DE CORNISA

LINIA DE CORNISA

CORELARE
FUNCTIONALA

RITMURI/ MODENATURA

FRONTURI STRADALE- TIPOLOGII

FRONT CONTINUU
- O lungime de min.30m
- Poate fi format dintr-o cladire
sau mai multe

FRONT DISCONTINUU
INCHIS ( domina plinurile
>50% plin)
DESCHIS (domina golurile
>50% gol)
FRONT ALVEOLAR
- alternanta coerenta spatiu construit
/ liber
FRONT DESTRUCTURAT

FRONTURI STRADALE- TIPOLOGII

FRONTUL CONTINUU

Locuinte insiruite pe parcela

Locuinte colective
Birouri, servicii

cu sau fara comert la parter

INSULA COMPACTA

FRONTURI STRADALE- TIPOLOGII

FRONTUL DISCONTINUU

-alinierea cladirilor pe aliniament sau retras

-Apar goluri = retragerile constructiilor fata de limitele laterale ale parcelelor
-Ritmuri lineare/progresive, tonuri, accente:

muzicalitatea unei strazi

FRONTURI STRADALE- TIPOLOGII

FRONTUL ALVEOLAR

SPATIU PRIVAT

Locuinta traditionala cu prispa

SPATIU SEMIPUBLIC

Inchiderea deschisa
SPATIU PUBLIC
vezi si Constantin Noica Sentimentul romanesc al fiintei

LOCUINTA TRADITIONALA / VAGON

MORFOLOGIA SPATIULUI SEMIPUBLIC

...initial

sau
extindere si
supraetajare
pe fund de lot

...dezvoltarea anexelor gospodaresti

sau
extindere pe
aliniament
si supraetajare

...a doua locuinta

pe latura opusa

LA ALINIAMENT
ALINIERE

sau

CARACTERUL STRAZII

RETRASA DE LA ALINIAMENT

in functie de

Front continuu larg, monumental

Front continuu ingust, intim

Front continuu cu perspectiva inchisa

Front continuu cu perspectiva deschisa

Barbican, UK

Grenoble, Franta

Front continuu larg cu cornise variabile

Front continuu cu dominanta de masa si capat de perspectiva

Front continuu omogen, la cornisa

Front continuu la apa

Front discontinuu inchis domina plinul

Ritm egal, monotonie

FRONTURI STRADALE- REGULAMENT

- daca pe parcelele nvecinate construciile sunt retrase

de la aliniament se va respecta retragerea existent;
-dac retragerile sunt inegale se va respecta retragerea
dominant pe strad, instituit prin regulamentele
anterioare, evideniat prin cldiri mai noi i n stare
bun;
-daca parcela se nvecineaz pe o latur cu o
construcie dispus pe aliniament, iar pe cealalt latur
cu o construcie n stare bun sau cu o cldire
monument de arhitectur retras de la aliniament, noua
cldire va fi dispus pe aliniament, dar se va racorda la
alinierea retras, pentru a nu evidenia un calcan

monument

Stare rea

- daca parcela se nvecineaz pe o latur cu o

construcie retras de la aliniament, iar pe cealalt latur
cu o construcie neviabil iar caracterul strzii indic
tendina cldirilor mai noi de a se retrage de la
aliniament, noua cldire se va retrage de la
aliniament conform retragerii existente;

FRONTURI STRADALE- REGULAMENT

Min.5m

Max.15m
20m

Min.1/3H
1/2H/3m-4m

banda de construibilitate fa de alinierea

cldirilor va fi de maxim 15,0 metri n cazul cldirilor cu
nlimi de pn la P+4 niveluri i de maxim 20.0 metri
n cazul cldirilor cu nlimi de peste P+4 niveluri, cu
condiia respectrii distanei de 5 metri fa de limita
posterioar;

n cazul fronturilor discontinue, n care

parcela se nvecineaz numai pe una dintre limitele
laterale cu o cldire avnd calcan pe limita de
proprietate, iar pe cealalt latur se nvecineaz cu o
cldire retras de la limita lateral a parcelei i avnd
pe faada lateral ferestre ale unor ncperi principale,
noua cldire se va alipi de calcanul existent, iar fa de
limita opus se va retrage la o distan egal cu minim
1/3 din nlime (CP) ( in CA) dar nu mai puin de 3,0
metri (CP ) (4,0m in CA)